Buletinul "Muzeului limbei române"

192 TH. CAPIDAN
gQiih (gruri), guqmaz (grumadz) : frunte, sprincenare, umerii
obrazului, etc. (Biglişti);—puqnăql (purnărî) : apqindim
focii cu puqnăql : aprindem focul cu lemn dintr'o specie
de copaciu (ib.) : — aqpasă (aroşe) : cu fatsăle aqpasă : cu
obrajii roşii (ibJ : — guqa (gura) : aqdi mult, ni s-apqesi
guqa : este tare iute (despre un ardeiu) (ib.);—cqipăq (cripărî)
: avum Ml cqipăq di tu sqqte păn tu mpqte : am avut,
fiule, necazuri de la naştere până la moarte (ib.) ; — cusuqine
veqe (cusurine veare) : verişoare (ib.) :—păduqitsă (—): dusiqâ
tu ună păduqitsă : s'au dus într'o pădurice (ib.) ; — glinduqă
(—): s-hqănesc cu glinduqâ: se hrănesc cughinzi (ib.) ; —
buqets (pecurlci) ; măcam j-buqets : măncăm şi ciuperci (Curtesi)
;— căqqqi (eăroare): tu cuqicu şi agust fatsi câqpqi maqi :
în lunile Iulie şi August este mare căldură (ib.) : — căqăqe
(cărare) : va-l aflăm ună căqăqe : o să-i găsim o deslegare
(ib.) ; -- mascqu (mascur) : de secs bărbătesc (ib.) — piqon
(penură) : ncăqfusim un piqon : am bătut un cuiu (ib.).
rn, rn : r
Este o pronunţare mai tare a lui r, care se aude deosebit
de r obicinuit din dialectul aromân :
tofî (torni) : Ună veaqămaqe maqe ma ti tofi, lai căqvânaqe
5/1) ; — mi tor (mi tornu) ib. ;—tqrâ-te (toarnă-te) i/I; yafa
(iarna), yafa tu muntsi yaste aqatsi : iarna este rece în munţi
(Pleasa);—tofi (torni): tofî tu căqdaqea di apă: torni
în căldarea de apă (Pleasa);—spufă (spurnă) : u cots
tu spufă : o coci în spuză (Biglişti) ; — fufidz (furnidz) :
plină di fufidz : plină de furnici (Cortesi) : — afkl (arniu) :
căn fudzim tu afiu : când plecăm la iernatec (Duşari) ;—
s-tufă (s-turnă) : fetsim păzaqe si s-tufă : ne-am tocmit şi
s'a întors (ib.).
rn : q
Când r (