Buletinul "Muzeului limbei române"

190 TH. CAPIDAN
(curuhidă) : o agdi pi cogghidă: o arde pe cărămidă (Cipleaca)
; — lucitQQ „lucru" 4/XVIII; — năsg „dânsul" •— lo
cgiscu(lu—) 4/XVIII; — cândo (căndu) „când" 4,7, 9, 14,
18,/XVII, 2, 13/XXI; nu l'-o seti: nu-i este sete; vu
l'-o fgami; nu-i este foame 4/XXI;—gvidzu (din u vidzu)
11/XVII; l'-o pgte ib, : p//gdg/XII;—sînlo (sănto) „sânt"
5/XXI;—gŞgmadzu (grumadz) 102 ; pgoscittită : stropită 107 ;
picgr 106; etc.
u : â
în poziţie neaccentuată apare regulat în câQună (curună)
„cunună" 22/XVII; căgunte „cununile" 14/XXI; s-căgtînâ
„se cunună" î/XXI. De asemenea în pătu (putu) 4;XVII.
Alături de fugnigă „furnică" (despre care vezi 11: n), am
întâlnit în Carbunara, Muz. şi făonigâ „furnică" : yasti
mj>lină di făqnidz : este plină de furnici; ţarcă (făpcă) :
furcă, din fure-că „dacă" 4/23.
11 : i
Avem, în poziţie neaccentuată, numai în: si-ndipură
(si-ndupură) „se rezemă" de la mi-ndgapir 13/XIX.
2. Consonantism
r : Q
Ceea ce izbeşte mai mult urechea unui strein, care pentru
întâia dată aude pe Fărşeroţi vorbind între ei, este pronunţarea
lui p.
veaqâ, mage, căgvânage (veară, mare, cărvănare) : Ună
veagă, mage mage, ma ti tofî, lai căgvănăge : într'o vară mare,
mare tot mai vii măi cărăvănare i/I; — măgatâ (mărată) :
tsi s-mi tor, lai mâgată ib.; — age (are) : no-age yagbă s-pască
caii 5/I; — Sâgună (Sărună) : s-pitgets cagte di Săgună 20 I;
vgută „iubită" 5 II;—agumina (anumirea) ; mi luagâ de-agumina:
mă luară pe umeri i.III;—pgota „mai întâi" 1 XXI; —
no-ag (nu au) ib.;—gosă (aroşe) „roşe" 2/XXI;—ugâă, dzăg (urdă,
dzăr) : liegbim dzăg şi fatsim ugâă : fierbem zăr şi facem urdă