Buletinul "Muzeului limbei române"

178 TH. CAPIDA.V
5/XVI ; ngqjsnn 'ngrăsâm) : lo-ng()ăsetn s-apoia-t tilUm : îl ingrăşăm şi
'lupă aceea il tăiem (Carbunara, Muz.) ; . -ase. iaşi, aşăi : caq.i vidzuQă
iise, judzits s-fudzim : «Iacă văzură aşa, sft plecam repede iib.) ; ase s-ase
pătsăm : uite ce-am păţit (ib.) ;—asculie t'asculiă) : hiţtsţ căqufse.t s-ascuKe :
îşi făcu seninul crucii şi scuipă (ib.) ; — ascuK.i lascuKă) : scuipă (ib.) ; —
s-tăXem (s-tăl'ăm) s-tâXcm un net — să tăiem un miel li-'racula, Muz.) ; —
z-vigl'em (•.-avigl'ăm) : să păzim (ib.). Alături de aceste- forme se întâlnesc
şi cu ă : ug(>:îstlm, tisă, ascv.Hă, tătăm etc, pe care nu ie-am însemnat.
în forma aspâqents (aspăratsi) : va vă aspăqeais : •> să vă «periaţi (Biglişta
şi în alte localităţi) avem ea pentru a aeentuat ; - s-nspăie is-aspără)
: s'a speriat (Carbunara, Muz.); — tm aspuQ:i ime-aspăTaî) —m'am
speriat (ib.).
în poziţie neaccentuată: apQpKe (aproaliă) : nu-l'apqolie — nu-l primeşte
(Biglişti); apQoKe-ne : primeşte-ne; • — x-ave«Fe (s-avţasîăl : avem kăti
s-avegl'e oile —avem câini să păzească oile (Carbunara, Muz.).
Trecerea lui ă neaccentuat iu tt, din cauza consonantelor labiale, se
arată în : lîiqiats „i'ărtaţi" a/XXI : iurtate 23/XIX ; — biigil 'băgă)
T4/XVII ; — malumă „aur" io/XIII ;—mahtmă 3/XVII ;—junta nă „fântână"
17/XVII;--buzat 1 băgat) to/XYIII :—Ziimbleic şi Zămbleac (< alb.
Zamlak) etc. Trecerea lui ă în u se arată şi în vatun (vatăn, vatîm)
„ucid" 13/XVIT.
în următoarele două cuvinte prefacerea lui cl în u se datoreşte procesului
de asimilaţie : SHiiiQaqă „saturară" 21/XVII ; suftiQtSfli. „sprincene"
15/XVII.
Când -ă urinează după o silabă accentuata, în unele cuvinte nu se aude
sau, cel mult, şoptit. Această amuţire a lui -« se întâmplă mai ales
după s sau ţ>. z-ducă acăs —să se ducă acasă (Pleasa) ; — - s-ititQă « cas —
să intre iu casă (ib.) ;—alas că va neg: lasă că o să merg; — Diptt tsi
viuiră acăs : după ce au venit acasă 3/XXI ; — s-tot acăs— se întorc
acasă ib., cf. 4, 3/XXI ;—ninti s-eas drJnâru : înainte ca să iasă ginerele
10/XXI ; — după niftis : după masă 14/XXI; —• mul'ciQ pentru muBpă
(mul'erle) „muierile" : luni taliina s-adună mutaţi : luni dimineaţa se adună
muierile 15/XXI ;—nu te aspag, pentru nu ti aspaq.t (din aspape) ib/XVII ;
—acătsaq (acăţară) 2/XVIII;— apQuk'iQ „se apropiarâ" o/XYM ;—IpaQ
„luară" 10/XVIII;—dedif) „dădură" 16/XYHI cf. basmul XVIII. în acelaşi
basm avem şi: vătănaQă, Kiququ 11/XVIlI, etc. în aist, fem. pentru aista,
ă final, de cele mai multe ori, nu se pronunţă : npapte-.i ist 6/XVII etc.
Trecerea lui