Buletinul "Muzeului limbei române"

160 TU. OAPIDAN
15. N'icu fpâti dipună tu puts. aco tsi z-veadă : săpăy.
inlpă tu nă săpâyi, afă na feată muiată, aposă ca mepu,
cu ocyi lâi s-cu ndoă sufuptseli.. ipa alăcsită cu stapni
nali, cu vepi s-cu biliguts de-asimi.
16. Feata s-aspăpă, ficopu di văsiyă ay dzăsi : „nute-aspap
că io vin pir oatsi z-vatum lamna. apoea ficopu intpă
to alantă săpăyi; aco afă altă feată. intpă s-to-alantă s-află
s-altă feată cama musată di tute. atsea ipa di tute cama
musătă.
17. Fetile y-o spusipă iu sadi lamha si ficopu lo calea
ngosupa să z-dipună tu ^ocu aii lâmhă.
Aco dumnea mas lamna. ipa ună pâdi musătă cu
ună funtănă cu apă patsi. ningă funtănă avea plQk\ sum
plukyi atsel' isa dzuua să dupna la umbăpă.
18. Ficopu s-alină pir un plup, s-asteaptă căndo va z-yină
lamna. cât isă, ficopu z-dipună di pir plup să apcă pişti
lâmna să u vătănă. s-tufă la fete cu capu aii lâmnă
tu mănă, să lă dzăsi „hai s-fudzim di oatsi".
19. Loapă calea, s-appuKapă di guva di puts. pp6ta intpă
feata tsea mapă tu cufină. ficopu o ligă di funi, z-bătu
funea ca s-o tăpagă fpâtsyi deanalt. fpătsyi o tpapsipă să feata
isă năfoapă. apoea intpă alantă di mese tu cufină. s-asă
isă s-alantă.
20. Fpâtsyi no-astiptapă s-easă hicu fpâti; loapă fetele şi
z-dusipă acasă; spusipă că nas p vătănapă lamha. hicu
fpâti rămaşi tu puts să-y yina cpipapă că nu putea s-easă
nafoapă. atuntsea feata y spuse : „tu săpăya di mese yasti
un cal căntat". intpapă nuntu s-aflapă călu. călicapădoila
să calu-1' scose tu lumea di pirsuppă.
21. Dipu tsi isapă năfoapă, nu stătupă dot; loapă
calea pir pâdi s-agumsipă tu un munţi, aco astăl'apă
ndoi picupari cu oyli; intpapă tu stâne nuntpu §ă sădzupă
niham s-măcă, că lă ipa foame, picupâpyi lă adusipă
pani cu cas să aycă di-s sutupapă g'ini s-apoya fudzipă.
22. Imnâpă imnâpă, asă, până agumsipă n hoapâ. atumtsea
s-fătsea numtă la văsiye. doil'ă ficdpi di văsiye să