Buletinul "Muzeului limbei române"

142} TH. CAPIDAN
auzind aceeaşi melodie şi la Albanezi, cântată la fel ca şi la
Fărşeroţi de un solist şi de alţi câţiva care îl acompaniau, am
ghicit numai decât că există o legătură între cântecele fărşeroteşti
şi cele albanezeşti. Nu pot afirmă, desigur, că a-
ceastă legătură pentru cântecele fărşeroteşti ar putea avea
ca bază o influenţă albaneză. Chestiunea trebue studiată
mai în amănunt şi de către specialişti. Aci, vorbind despre
influenţa albaneză la Fărşeroţi, vreau să atrag luarea
aminte numai asupra asemănării ce există între melodiile
fărşeroteşti şi între cele albanezeşti x ).
II. în limbă, influenţa albaneză este mult mai neînsemnată
decât s'ar crede la primul moment. După ce cineva a petrecut
câtăvâ vreme în Albania, în mijlocul Fărşeroţilor, rămâne
uimit de puţina influenţă pe care Albanezii au exercitat-o
asupra lor. în special în lexic, numărul cuvintelor albaneze
intrate în limbă Fărşeroţilor este foarte redus. Pentru
unul care cunoaşte dialectul aromân, auzind pentru întâia
dată pe Fărşeroţi vorbind, simte oarecare deosebire numai în
felul de pronunţare, nu însă şi în cuvinte. Dintre acestea
au intrat foarte puţine în graiul Fărşeroţilor, care nu se
găsesc în dialectul Aromânilor din Macedonia sau în scrierile
autorilor aromâni din sec. XVIII.
Forme străine pe care nu le cunoşteam decât din limba
albaneză, repetate mai des în graiul P'ărşeroţilor ar fi : tepăr
(alb. teper) „mai mult", auzit des la târg în gura Fărşeroatelor;
măiauă în : mâiaua muntelui „vârful muntelui'
alb. maje, mai vechiu malje („vârf") ; vrapă 2 ) „grabă" în :
muoăQle avea loată vgâpă, nu puteai s-li tsăn : catârii îşi
luaseră un avânt, nu puteai să-i ţii. (Schepuri, Muz.) ; bfecuse
„pantaloni negri şi largi", auzit foarte des la Românii din
Cavaia, la „gunusarii" (spoitorii) din Tirana (alb. breke lat.
braca, cu plur. alb. brekase) ; vălment (auzit numai o
singură dată) „războiu de ţesut" (alb. avliment şi avlement) ;
') Primele melodii populare la Albanezi le-am auzit în Coriţa, într'o
grădină în care m'au condus domnii Const. Zega şi C. Araia.
*) Se întâlneşte foarte rar şi la Românii din Macedonia.