Buletinul "Muzeului limbei române"

TJ'f.
CAPI DAN
4. întrebuinţarea pronumelui personal în locul pronumelui
posesiv. în dialectul din sud expresiuni ca soatsile-li „prietenele
ei" (Flambura 1. p 13), casa-lâ „casa lor" (Luminai
p. 172), yinlu-nă „vinul nostru", măcarea-nă „mâncarea
noastră" (Flambura I, nr. III p. 5), pri la case-lă „pe la
casele lor" (ib.), ca tuts-nă „ca noi toţi" (ib. nr. 6 — 7
p. 24) ; gonli-nă „tinerii noştri" (Lumina IV, 284) etc. sânt
foarte răspândite. Tot în acest dialect, subt înrâurirea graiului
grecesc, se obicinueşte nu numai repetarea obiectului cu ajutorul
pronumelui personal, ca peste tot în limba română, dar şi
a subiectului cu ajutorul aceluiaşi pronume : Pariu atsel strîmbul
iueasti-l! „parul cel strâmb unde este el?"; puii atsel iu
suntu-ll „pasările acele unde sânt ele?" (Lit Pop. 30). Că în
toate aceste construcţii forma pronominală pentru înlocuirea
subiectului, vine de la acuzativ, aceasta se vede din următoarele
fraze : „ţoclu iu-l easte? „focul unde el este?" Stroplu
iu-l easte? „prăjina unde ea este?" Hascile iu-le suntu?
„coţofanele unde ele sânt?" (Lit. Pop, 32); agrul iu-l easte?
„ogorul acela unde el este?" (ib.).
Această întrebuinţare a pronumelui personal, în cazul
dintâi este foar e redusă la Aromânii din nord, iar în cazul
din urmă nu există.
Dacă vom încercă acum să facem o comparaţie între
graiul Românilor din Albania şi între vorbirea celorlalte
două grupuri, vom vedea că el se apropie mai mult de graiul
Românilor de nord, cu alte cuvinte de graiul grămustean.
Vom urmări această apropiere după cele patru puncte stabilite
mai sus, ca să vedem perfecta coincidenţă ce există
între unul şi altul.
1. vSincopa din graiul Românilor din sud nu există în
limba Românilor din Albania. Aci n'am nevoie să dau
exemple, căci în materialul ce urmează la capitolul schimbărilor
fonetice din limba Fărşeroţilor, se găsesc destule.
Din acest punct de vedere toţi Românii din Albania vorbesc
la fel ca Grămostenii.
2. Trecerea lui e în i astăzi există şi în graiul Românilor
din Albania, însă nu ca la Românii din sud. Şi la ei -e post-