Buletinul "Muzeului limbei române"

132 TH. CAPIDAN
cu urechea ca să-1 prind bine, ani putut stabili că printre
Fărşeroate sânt multe care pronunţă r uvalar x ). Dar redarea
lui r uvular la femei nu se mărgineşte numai la simpla variaţie
a sunetului pe care îl produce, prin mai marea intensitate
a vibraţiilor, ci şi la efectul pe care acest sunet
îl exercită asupra sunetelor vecine. Aproape toate vocalele
din apropierea lui r uvular le-am auzit pronunţându-se
pe nas, iar cele accentuate, ceva mai lungi. O frază : n-este
arcgare fără mardzine (mi-e frig fără margine, adică foarte
mult) am auzit-o la femei: n-o aqcqqi fă°qâ măqdzini, cu
a iniţial de la arcpari pronunţat ceva mai închis, cu oa ca
un o deschis obicinuit la toţi Fărşeroţii, însă ceva mai lung
şi cu pronunţare nazală. O frază ca : încărcăm pe mutări
(încărcăm (marfa) pe catâri) nici n'aş puteâ-o transcrie
exact, aşâ cum mi-a sunat la ureche : ncăqcăm pi moqdqi,
cu aceeaşi nuanţă nasală a vocalelor şi cu pronunţarea deschisă
a lui u din silaba iniţială a cuvântului mutări, pe care
o auzeam mai mult ca un o.
Dacă alături de aceste diferenţieri de sunete mai ţinem
seamă de faptul că r se aude cam des în limba română,
atunci uşor ne putem da seama de înfăţişarea particulară
a graiului femeiesc la Fărşeroţi.
5. GRAIUL FĂRŞEROT FATĂ DE DIALECTUL AROMÂN
Din particularităţile de graiu enumărate în cele două capitole
precedente, reiese clar că limba Fărşeroţilor se deosebeşte
de vorbirea celorlalţi Aromâni din sudul Peninsulei Balcanice.
Din textele aromâne publicate până azi, ca şi din
puţinele studii făcute asupra dialectului, rezultă că, deşi
dialectul comun se arată unitar pentru toţi Aromânii în
sensul că toţi se pot înţelege fără multă greutate, există
o nunaţă de deosebire între graiul Aromânilor din Pind
şi între graiul Aromânilor originari din Gramos. Cei dintâi,
împreună cu Românii din Tesalia, formează grupul Aromânilor
l
) Vezi despre aceasta capitolul : Influenţa albaneză.