25.12.2013 Views

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

Buletinul "Muzeului limbei române"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

FAKSEROŢII 123<br />

şi toate celelalte particularităţi, pe care le am expus în<br />

Dacoromania II p. 496, când am vorbit despre influenţa<br />

<strong>limbei</strong> albaneze asupra dialectului aromân.<br />

Iată acum particularităţile esenţiale din graiul Roma<br />

nilor stabiliţi în oraşe, care îl deosibesc de limba Fărşeroţilor :<br />

1. Lipseşte pronunţarea velară a lui r. Această singură<br />

particularitate pune un zid de despărţire între unii şi alţii.<br />

2. Nu există vocale nazale, deşi cei din Cavaia, Tirana<br />

şi Durazzo stau în directă atingere cu Albanezii de nord—<br />

Gheghii—care, după cum se ştie, au tocmai această particularitate<br />

pregnantă în graiu.<br />

3. Lipsesc vocalele lungi.<br />

4. Pronunţarea lui ân, âm ca ân, ăm, cum vom vedea că<br />

există la Fărşeroţi, n'am putut-o observă nicăieri la Românii<br />

aşezaţi în oraşe. în schimb, Românii din Elbasan<br />

pronunţă pe ân din lână, mână, grădini, prânz între tin<br />

şi on. Este o pronunţare a lui â din â care merge spre o şi<br />

nimic mai mult. Weigand (ib. 212) compară această pronunţare<br />

cu rostirea lui o din dialectul meglenit. Eu n'am<br />

putut auzi aşa ceva, cel puţin la persoanele cu care am venit<br />

în atingere. Cunosc dialectul meglinit prea bine şi cred<br />

că ea nu mi-ar fi putut scăpă, dacă aş fi auzit-o.<br />

5. Fărşeroţii aşezaţi în oraşe, în special bărbaţii, cum<br />

sânt cei din Coriţa şi Elbasam, nu mai pronunţă pe r<br />

velar ca Fărşeroţii de la ţară. Numai femeile mai păstrează în<br />

oarecare măsură această particularitate. De asemenea n'am<br />

putut observă pronunţarea vocalelor lungi şi a vocalelor<br />

nazale.<br />

Cu toată deosebirea care există între graiul Românilor de<br />

la oraşe şi între graiul Fărşeroţilor, eu cred că Românii orăşeni,<br />

la bază, au trebuit să fie tot Fărşeroţi. Numai cu timpu<br />

şi-au pierdut celelalte particularităţi şi, în special, pronunţarea<br />

lui r uvular, probabil din cauza amestecului lor<br />

cu Românii din alte tulpini. Cam care ar fi aceste tulpini,<br />

aceasta se va vedea în capitolul despre originea Fărşeroţilor.<br />

Aci» mă mulţumesc să relevez faptul că şi astăzi<br />

Fărşeroţii de la sate, care s'au aşezat în oraşe, nu mai

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!