Buletinul "Muzeului limbei române"

122 TH. CAPIDAN
aur (Cavaia); formac pentru fârmac în formac in si fetse
gura=otravă mi se făcu gura (ib). La TJcuta fenomenul
acesta se arată mai cu deosebire la va de la viitorul verbelor :
vu se me lai si vu se algescu (va s-mi lai si va s-algescu) : o să
mă speli şi o să albesc; 28/83 2 ) ; vu să ne băgăm si vu se
durnim (va s-nă băgăm şi va s-durnim) = o să ne culcăm
şi o să dormim 39/89; Doamne, vu se-ni disfatsi budzăle,
s-gura amea vu se asfiunâ alăvdăcunea a ta (Doamne, va
si-n disfats budzăle s-gura mea va să spună alăvdăcunea
ta) = doamne, o să-mi desfaci buzele şi gura mea o să spună
lauda ta. 29/83. Stadiul intermediar a lui vu a fost vă.
Acesta apare în basme : vă s-fac 10/XVII. Tot la Ucuta
întâlnim amalumă pentru amalămă în: idoli a fiăgănlor
suntu asime să amalum(ă.)= idolii păgânilor sânt argint şi
aur 5 2 / 9 9
; iar la Cavallioti: amalomâ 572. Dar această
particularitate se întâlneşte şi la Fărşeroţi. Cuvântul fârtat
nu l-am auzit rostindu-se decât numai furtat. El este atestat
de mai multe ori în materialul strâns de mine. De
asemenea cuvintele fântână, amalămă sânt atestate sub
formele de mai sus.
Weigand, studiind limba din Tirana, Durazzo, Cavaia
şi Elbasan, a crezut că în graiul Românilor din Tirana a
descoperit limba autorilor care au scris Codicele Dimonie 2 ).
Eu cred că particularităţile de graiu ale Românilor din
Tirana se întâlnesc în toate scrierile din sec. XVIII. Bine
înţeles la unii din ei unele, la alţii altele. Iată bună oară
labializarea lui â, despre care am vorbit mai sus, se întâlneşte
la Ucuta, însă lipseşte în Codicele Dimonie şi la
Daniil. Dintre celelalte particularităţi nu există nimic care să
nu se întâlnească şi în limba Fărşeroţilor. în vocalism pronunţarea
diftongilor ea şi oa este mai închisă; în se aude
pretutindeni ân. în consonantism avem regulat pronunţarea
lui / ca t, în condiţiunile care se vor vedea la graiul
Fărşeroţilor, după aceea amuţirea lui l după ce trecuse în t
x
) Cf. PER. PAPAHAGI, Scriitorii Aromâni in sec. al XVIII. Bucureşti, 1909.
2
) Cf. Jahresb. XVI, p. 206, sqq.