Buletinul "Muzeului limbei române"

108 TH. CAPIDA.N
tarapasu (tâpăpas) este firină di misur Kiar'.ă cu apă şi sare ;
s-tuUiasti unit roşu si lo-arucă nuntru : mălaiu fiert cu apă
şi sare; se topeşte unt roşu (ars bine) şi-1 varsă înăuntru.
târhână este gătii (gâg) frănit la moară (nu mâtsinat !),
nicatu tu lapti, tricutu tu tsiru şi uscatu la spară=este grâu
fărâmat (nu măcinat !), înnecat în lapte, trecut prin ciur
şi uscat la soare. Astfel preparat târhână se păstrează
pentru iarna : s-hiarbi cu apă si umt; tu Hirbeari z-bagâ si
casu; când u scot di pi focu u dinicâ cu pani;
pisuridză este alpatu vinitu tricutu tu tsiru şi uscatu;
s-hiarbi cu umt i cu undulem=aloa.t dospit şi trecut prin
ciur... Este mâncare uşoară şi se dă mai ales la bolnavi ;
peturi sânt foi de aluat preparate din făină mai bună, ouă
şi lapte. Se mănâncă iarna, preparate cu unt şi brânză ca
macaroanele ;
butgur (buugup) este grâu fiert, uscat la soare. Se întrebuinţează
la mâncări în locul orezului;
burets—ciuperci;
nană, un fel de plantă : yasti ca steayia si creasti tu cupqesti
(cuprăsti)=este ca ştevia şi creşte în locul în care a
fost o mandră ;
steyi hiarti=ştevi fierte ;
Dintre prăjituri avem :
lăptare este pită di lapte=plăcintă de lapte. La Aromânii
din Macedonia : lăptucă ;
pitiroane este plăcintă făcute din foi întinse una peste
alta şi fiecare foaie stropită cu unt.
târhânpahi este pită di târhână cu tsigăridz=plâcintă. de
târhână cu jumări de osânză;
pită di veardză=plăcmtă de legume ;
pruscutitâ (pposcutită), se pregăteşte ca şi câmbâcuki.
Dintre lăpturi şi derivatele lor, în afară de lapte, Sală,
urdă, casu (bătut, dit foaie, etc.) mai avem următoarele :
casu tingăsit (s. tu tirane) : brânză la capac;
cuyastqâ este lapte grosu di tutiputăcănd feată—lapte gros
de oaie, când fată:
strigl'atu este ,,aică" ;