Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROŢII 107
(piepteni) şi se t'ac pal. Din paf se face caer, fuior (ful'o'p),
sau piCur (picop), după aceea se toarce pe fus sau cu âicriki.
Fusul are în partea de jos un prisini. Furca obicinuită
este formată dintr'un băţ, mai lung, cu un cângeu în partea
de sus, în formă de semicerc, pe care se fixează caerul.
Caerul tors se numeşte tort. El se pune pe liscător (diskitor)
„răşchitor", spre a face cărun (câpuri) „sculuri". După aceea
z-deapinâ ,,se deapănă" pe vărtenitsă, care în unele părţi
se numeşte şi dnemi, spre a se face călăii (catâri).
Mâncările cele mai întrebuinţate la Fărşeroţi sânt următoarele
:
gelă fămănească (fumănească) : câfâ Hiartă tu oală,
fâQ zarzavati, cu apă si umt = carne fiartă în oală, fără legume,
cu apă şi unt;
cară friptă pi sulă = carne friptă la frigare. Mi s'a spus
că s-măcă ti săpbători mări=se mănâncă la sărbători mari;
cară cu urizu=carne cu orez (fiartă).
culeu este lucanits umpluts cu cară, pras si alti=cârnaţi
umpluţi cu carne, praz şi alte ;
zmelgî cu urizu=mielci cu orez ;
tsigăridz sânt cumătsili di seti tu/Jit=bucăţe\e de grăsime
topită.
păstrămâ=pa.stiama;
cideasu este firină tsigrăsită cu umt i imdulem, Hiartă
cu apă : făină prăjită cu unt sau untdelemn, fiartă cu apă ;
culeasu alb i culeasu di oai este firină cu misur Hiartă
cu apă cu undulem şi dinicată cu pani=mălaiu fiert cu apă
si undelemn şi cu bucăţele de pâine ;
dzamâ este pani uscată dinicată tu apă cu umt = pâine
uscată dumicată în apă şi unt;
bucuvală este pani dinicată tu umt arsu=pâine dumicată
în unt ars.
cdmbâcukî (câmbâcuki, câmbăcuki alb.) este pită di misur
tu tipsiye, faptă cu apă, umt şi caSu; u pqoscutim di ma mulţi
ori cu firină păn s-umple tipsiya=plăcintă de mălaiu în
tipsie, făcută cu apă, unt şi brânză : o stropim de mai multe
ori cu făină, pană se umple tipsia.