Buletinul "Muzeului limbei române"

106 TH. CAFIBAN
11 răteale (ratele) ;
12 câlărus (căpălus) ;
13 Utsili—iţele;
14 ^m/i=fuştile;
15 puduvitsili (puzuritsili)=iepele.
Capătul sulului se numeşte cap di sul, iar partea unde
se introduce zănozu di dininti se cheamă urecl'i di sul.
F'g- 54-
în afară de războiul de ţesut, Fărşeroatele se folosesc
şi de rodan, pe care ele îl numesc âicricâ şi cier iii e. Părţile
rodanului sânt:
lemu de-a-mplatea = patul rodanului. La alţii : lemne di
ciSgqi ;
fur căci di cicriki=picioarele fusului;
în alte părţi se numeşte : ciCgafă di cicriM;
făteaua di cicriM este scripetele sau rotiţa;
coarda (foarte des şi : coarSă, copSă) este aţa care învârteşte
roata ;
mână di cicriUi este mânerul;
căruţele di cicriM=spiţele de la roată.
Dar lâna, după ce a fost spălată şi scărmănată bine, si
tradze (se pieptenă) la Uaptsin pe Uaptini s. Kaptinili di tsă