ŢARA BÂRSEI

— 380 —
Călătorul rătăcit pe meleagurile noastre, încă n'are cărticicabusolă
care să-1 îndrume, să-i dea explicaţii, să-i arate monumentele
istorice din cutare oraş, să-1 facă să preţuiască pământul
acesta. Acel „Guide bleu", ori „Baedecker" românesc îşi aşteaptă
încă făuritorul harnic, priceput şi bine informat.
Aceasta fiind situaţia, lucrarea d-lui prof. 1. Moşoiu, directorul
liceului „Andreiu Şaguna", chiar ca „început modest" cum
o numeşte cu modestie autorul, trebuia să ne bucure.
Brânean, d-l Moşoiu, s'a ocupat cu dragoste şi interes de
satele cari poartă colectiv numele de Bran, iar ca profesor de
istorie, ne-a dat o lucrare ştiinţific alcătuită, ceeace presupune
muncă îndelungată şi răbdurie.
In partea întâia face un amănunţit istoric al al acestui domeniu
regal. Găsim apoi precise consideraţii geografice şi etnografice
; (Din trecutui Branului şi al Castelului, fapte istorice în
legătură cu Branul, mişcarea populaţiei, caracterizarea etnografică,
îmbrăcămintea, alimentaţia, ocupaţia, păstoritul şi viaţa păstorească,
starea economică, agricultura, creşterea J vitelor, albinăritul
şi pescuitul, industria casnică, comerţul şi căile de comunicaţie,
aspectul sufletesc, arta populară, viaţa religioasă şi culturală,
biserica şi şcoala, starea sanitară).
Bine documentat asupra tuturor chestiunilor, — informaţiuniIe
sunt culese în majoritate personal, (nici nu se putea altfel!)
— numai rar întâlnim străvezii consideraţii de natură sentimentală
— cazul cu starea sanitară a Branului, despre care s'ar
putea spune, chiar fără jenă, — mai ales despre Fundata şi
Şirnea — lucruri alarmante. Satele de graniţă niciodată n'au
însemnat un strălucit capital biologic.
La cap. „Albinăritul" s'a strecurat, cred, o greşală de tipar,
pentrucă numai în Moeciul de jos, sunt mai bine de £0 de stupi,
în tot Branul am putea socoti cam 250.
In partea a Il-a, ceva mai redusă, se descrie Branul ca
staţiune climatică si turistică. (Dece o fi zicând D-l Moşoiu
„Otel" şi nu „Hotel"?) '
Bine a făcut autorul când a păstrat numirile diferitelor
lucruri şi locuri aşa cum le numesc Brănenii.
E un preţios material pentru filologie.
Apărută în ediţie de lux, poate ar fi fost bine să se fi tras
câteva sute de exemplare şi pe un preţ mai acceptabil pungilor
nevoiaşe, îi dorim o cât mai apropiată ediţie a doua, în care,
suntem siguri, vor dispare micile lacune inerente primei redactări.
I. Colan.
"oo"