ŢARA BÂRSEI

More documents

Recommendations

Info

— 378 — Totuşi, ceeace nu se poate contesta acestei lucrări, e modul în care a fost redat punctul de vedere maghiar; cartea e scrisă într'o formă frumoasă, bazată adesea pe un fond contradictoriu, care însă poate captura foarte uşor pe un necunoscător al vieţii trecute şi prezente a poporului românesc. Ori, cum lucrarea aceasta se adresează tocmai streinătăţii, se poate vedea că scopul pentru care a fost scrisă e, astfel, realizat. E de datoria noastră deci, de a da cât mai curând răspunsul binemeritat! Nicu M. A. Popp. Sextil Puşcariu : Istoria literaturii române. Epoca veche. Ediţia II. 259 pg. 4°. Tiparul şi editura Krafft & Drotleff Sibiiu. 1930. Iată o carte a cărei apariţie a întârziat prea mult, după epuizarea primei ediţii dela 1921. întârzierea o explică însă, în parte, condiţiile în care apare. Ea face cinste nu numai autorului ci şi casei de editură sibiană: e o podoabă a execuţiei tehnice, un adevărat album artistic cu 82 de ilustraţii, dintre care 6 planşe în colori în afară de text. Urmărindu-i paginile paralel cu cele ale primei ediţii şi controlând bogata bibliografie, care singură se extinde pe 35 pg. faţă de 24 pg. mai mici ale primei ediţii, vezi câtă grije s'a pus şi în complectarea, pe alocurea rectificarea: în desăvârşirea primei ediţii. Aşa, d. p. încă în întroducere se adaogă caracterizării epocii moderne un pasaj privitor la epoca contemporană (p. 4), o pagină despre întâia influentă apuseană (pg. 13), altele la pp. 14, 20, 24. Apreciabil sporit e apoi capitolul despre artă (pp. 28, 32, 34—38), cel despre limba veche (pg. 66) şi mai ales cel despre literatura profană şi de imaginaţie. La fel capitolele despre Coresi, despre N. Milescu, cel despre cronicari, în deosebi cel despre D. Cantemir etc. Lucrarea, însumând ultimele rezultate ale cercetărilor privitoare la epoca veche a literaturii noastre, devine indispensabilă nu numai pentru tineretul studios, ci pentru fiecare cărturar care ţine să cunoască necurmatul sbuciuin al sufletului românesc pe drumul greu al culturii care înalţă steaguri şi transformă gloatele în oştiri biruitoare, robite de razele fascinante ale idealurilor. Căci numai în lumina acestui sbucium al preocupărilor şi ideilor de care au fost conduse vechile generaţii se pot judeca şi ideile succesorilor, cari, adeseori, nu fac decât să reia — poate cu mai multă pregătire, mai mult talent sau mai mult entuziasm — idei mai vechi. Numai în lumina acestui sbucium desluşeşti firul evoluţiei fireşti, al continuităţii în scrisul românesc, fără de care nu poţi nici înţelege deplin
— 379 — nici stabili valoarea reală a urmaşilor. Fiindcă „scriitorii celor patru epoci reprezintă zalele aceluiaş lanţ, încheiate în chip firesc una'ntralta: cel ce caută să ridice veriga cea mai strălucitoare prin noutatea ei, va auzi zuruind întregul lanţ al înaintaşilor. Apropriindu-ne cu pricepere de scriitorii veacurilor trecute,' căutând să pătrundem în felul lor de a fi, dându-ne silinţa să-i înţelegem în firea şi în munca lor, nu vom face numai un act de pietate, ci vom câştiga înţelegerea pentru desvoltarea treptată a culturii noastre, vom învăţa să stimăm şi să iubim pe cei cc, în mijiocul celor mai sângeroase lupte pentru conservarea noastră etnică, au dat dovadă că sântem un neam cu nepotolită sete de cultură şi cu cele mai strălucite aptitudini intelectuale" (p. 5.) Şi d-l S. P., plin de iubire pentru subiectul său, nu se mărgineşte, într'adevăr, numai Ia judecarea operelor conform unor criterii prea pretenţioase pentru vremea şi împrejurările în care s'au produs, ci caută să străbată şi în sufletul autorilor, transpunându-se în vremile de care se ocupă şi cântărind, adesea, opera câte unui scriitor, şi „după măsura dată de însufleţirea cu care o primiră contemporanii lui". Şi scopul cărţii acesta vrea să fie: răspândind cunoştinţele despre istoria literaturii şi culturii noastre în cercurile largi ale publicului românesc, să răspândească şi însufleţirea pentru opera înaintaşilor. Nu credem să ne înşelăm, afirmând că cei care îşi vor zăbovi cu răbdare atenţiunea pe paginile asupra cărora ochiul se odihneşte cu atâta plăcere, nu vor regreta timpul cheltuit nici nu vor contesta atingerea scopului urmărit de autor. Ax. B. han Moşoiu: Branul şi cetatea Branului. Monografie istorică, geografică, turistică-pitorească şi descriptivă. Bucureşti. Editura asoc. „Turing-Clubul României", 1930, p. 125, Lei 100. Literatura monografiilor la noi nu este prea bogată şi, — în afară de câteva lăudabile încercări — România, mai ales cea dinainte de războiu, nu se poate mândrii cu asemenea lucrări. Un istoric al Bucureştilor făcut de lonescu-Gion, carte bună, fără îndoială, de mult a devenit o raritate. In Ardeal, de bine de rău, se mai găsiâ câte un entuziast, care legat de satul copilăriei lui, să-i facă istoricul, să ni-1 descrie, aducând, de atâtea ori, bun material etnografic pentru cercetători. Iniţiativa editurei „Cultura ^Naţională" s'a înţelenit la câteva oraşe din cari ne pare râu că lipseşte tocmai Braşovul. De altfel nu monografii, dar nici măcar ghiduri practice n'avem, — şi nu pentru sate — dar nici pe seama marilor oraşe.
Page 1 and 2:
ŢARA iiiiiihiiiiiiii.iiiiiiiiiiiii
Page 3 and 4:
ŢARA BARSEI APARE LA DOUĂ LUNI OD
Page 5 and 6:
- 293 — Suflete uitate Boghicii.
Page 7 and 8:
— 295 — Molitvenic, Braşov, 18
Page 9 and 10:
— 297 - „Pela anul 1580 începu
Page 11 and 12:
— 299 — de a putea tipări căr
Page 13 and 14:
— 301 — La 1 Aug. apoi îşi î
Page 15 and 16:
— 303 — C. Boghici roagă magis
Page 17 and 18:
— 305 — Şi cumcă procesul n'a
Page 19 and 20:
— 307 — Const. Boditsch*) Kauff
Page 21 and 22:
— 309 — 13ţens Fur unvorher ge
Page 23 and 24:
-311 — războiu succesul anticipa
Page 25 and 26:
— 313 — scrisorile marilor dipl
Page 27 and 28:
— 315 — să execute importante
Page 29 and 30:
Cassiodorus, un aristocrat roman ş
Page 31 and 32:
-- 319 — frumuseţea femeilor. In
Page 33 and 34:
— 321 — apărut atunci când Pa
Page 35 and 36:
— 323 — 2000 ducaţi orice conv
Page 37 and 38:
— 325 — 3. Prima cetate italian
Page 39 and 40: — 327 — Sub domnia lui Ludovic
Page 41 and 42: — 329 — se numeau de „Nord"
Page 43 and 44: — 331 — that Grotius' views as
Page 45 and 46: — 333 — După Holtzendorf 1 ) p
Page 47 and 48: — 335 — Irastaient avec Ies cos
Page 49 and 50: — 337 - sale misiuni în streină
Page 51 and 52: — 339 - Lamartine, în calitatea
Page 53 and 54: — 341 — lui Sir Charles Petrie,
Page 55 and 56: — 343 — cată cumpănită, nepr
Page 57 and 58: — 345 — ca unor puteri respecta
Page 59 and 60: 347 - importante şi mai solemne de
Page 61 and 62: — 349 — organizare, care să o
Page 63 and 64: — 351 — nobilul simţ de a face
Page 65 and 66: — 353 — St. O. Iosif de I. Cola
Page 67 and 68: 7 — 355 — când în note de ent
Page 69 and 70: - 357 — n'are sfârşit: sfârşi
Page 71 and 72: — 359 — De-abia o discretă pă
Page 73 and 74: — 361 — In poezia descriptivă,
Page 75 and 76: — 363 — Coşbuc mai rural în c
Page 77 and 78: — 365 — Din stânga şi din dre
Page 79 and 80: — 367 Răsfoind ziarele şi revis
Page 81 and 82: — 369 — deiului d. p. cu pătr
Page 83 and 84: — 371 — tăţile minoritarilor
Page 85 and 86: — 373 — au o odae numită: „k
Page 87 and 88: — 375 — a devenit soţia palati
Page 89: — 377 dicăm Mărăştii ca stră
Page 93 and 94: — 381 — Reviste primite la reda
Page 95 and 96: — 383 — neşti, ale păstorilor
show all

ŢARA BÂRSEI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?