ŢARA BÂRSEI

More documents

Recommendations

Info

- 368 — Luaţi de scurt beneficiarii invenţiei lui Gutenberg, uneori cu aiere de dascăli atoateştiutori, alteori cu creştinească indulgenţă faţă de ignoranţa ta, îţi trântesc lămurirea: Noi e pronume şi noui e adjectiv, dom'le! — Ei şi? — întrebi tu, nedumerit. — Ei şi pentru evitarea confuziunii trebuesc (!) deosebite şi în scris. Atât. Căci atât li s'a spus şi lor, de alţii, mai procopsiţi. Că de ce nu trebueşte deosebit, pentru evitarea confuziunii, şi numeralul nouă de pronumele nouă nu ţi-o mai spune, fiindcă nici lui nu i s'a spus. De unde să se mai gândească bietul om, că admiterea acestui argument implică : diferenţierea grafică a tuturor omonimelor din limbă? Căci, vedeţi, nici susţinătorii lui noui nu întrebuinţează decât o singură formă şi pentru fluierul piciorului, şi pentru instrumentul muzical şi pentru verbul a fluera: fluier. Şi, tot aşa, portul a rămas şi pentru dumnealor tot port, fie că e vorba de un port maritim, fie că se gândesc la un port ţărănesc, fie că au de-a face cu verbul port. Şi iarăşi, cornul a rămas corn, înţelegând prin el şi cornul boului, şi cornul de mâncat, şi cornul casei, si cornul de suflat, si cornul lemn. S. a. m. d. După judecata acestora ar trebui să scriem şi viui (pt. vii, adj. plur. dela viu), fiindcă forma vii trebuie rezervată pentru prez. indic. pers. 2 sing. a verbului a veni. — Mai e însă o pacoste: mai avem, din păcate, şi vii cu struguri. Şi atunci, vrei — nu vrei, te 'ntrebi : Cum să scriem cuvântul în cazul acesta, ca să nu se confunde cu verbul vii (eu vin, tu vii...)? Aviz protectorilor lui noui! Nu de alta, dar forma viuă (pt. vie) am cetit-o adeseori şi până acum şi, dacă nu se grăbesc, o să ajungem într'o babilonie de n'o să ne mai putem înţelege Român cu Român!... Si iată cum, conform raţionamentului de mai sus, ca mâne vom ajunge să vedem scriindu-se, după analogia lui noui, doui, şi boui, — pentru denumirea bipezilor încălţaţi — boi, rămânând, ca şi până acum, titlul de nobleţă al patrupezilor încornuraţi. Numai puţintică răbdare şi perseverare pe drumul apucat! Cum au înzestrat înaintaşii pe unii profesionişti ai con-
— 369 — deiului d. p. cu pătrânjelul apostrofului vârît în toate supele scrisului 1 ), de ce nu i-am înzestra şi noi cu şofranul noui pe urmaşii noştri ? — care, mai adaptabili noului curent de „nuanţare" a limbii — şi mai puţin scrupuloşi decât noi în această materie, în ambiţia de a nu se lăsa nici ei mai prejos, vor extinde regula şi asupra cuvintelor terminate în - ău, creind formele nouă: flăcăui, codăui, nătărăul, lingăui, mutălăui. Apoi, pe urma acestora, vor generaliza scrierea cu - oui asupra tuturor cuvintelor terminate în - oi; deci : sloui, marţafoui, oui (pt. oi), voui (pt. voi), ploui, Băicoui, Bulgăr oui.,... Iar dacă se va 'ntâmpla — şi nu e exclus — să prindă şi viui (mase.) pe lângă intrusul viuă (fetn.), atunci: albăstriu, fumuriu, străveziu, bidiviu, chiar mercuriu, studiu etc, uşor vor năpârli în : albăstriui, bidiviui, studiui ş. a. m. d. Ce perspective pentru filologi!... Ax. Banciu. ') Un exemplu cât o sută. „Dimineaţa" dela 16|VI 1929 pg. 3, reproducând un pasaj din „Vlaicu- Vodă", scrie: ,,'mi-aruncaţi, să 'i-o fi pătruns, să nu 'mi-o pună, 'i-o şopteşte, 'i-o cântă, 'i-o aduc, 'i-o face etc. Sau: adormirea'i, că'l plătesc, hrănească'şi-o, duhu'i, Domnul ce 'şi cunoaşte ţara, cuvântu'i cătră ţară etc. Zeci de întrebuinţări greşite aproape în fiecare şir. L'a. dat, l'am văzut, l'au prins, l'aş cumpăra, l'ar aştepta etc. sunt transcrieri mai uzitate decât cele corecte: l-am, l-ai, 1-a dat etc. Se găsesc şi la cei mai buni mânuitori ai condeiului. O relevam încă în 1909. (Vezi „Transilvania" pp. 117-118).
Page 1 and 2:
ŢARA iiiiiihiiiiiiii.iiiiiiiiiiiii
Page 3 and 4:
ŢARA BARSEI APARE LA DOUĂ LUNI OD
Page 5 and 6:
- 293 — Suflete uitate Boghicii.
Page 7 and 8:
— 295 — Molitvenic, Braşov, 18
Page 9 and 10:
— 297 - „Pela anul 1580 începu
Page 11 and 12:
— 299 — de a putea tipări căr
Page 13 and 14:
— 301 — La 1 Aug. apoi îşi î
Page 15 and 16:
— 303 — C. Boghici roagă magis
Page 17 and 18:
— 305 — Şi cumcă procesul n'a
Page 19 and 20:
— 307 — Const. Boditsch*) Kauff
Page 21 and 22:
— 309 — 13ţens Fur unvorher ge
Page 23 and 24:
-311 — războiu succesul anticipa
Page 25 and 26:
— 313 — scrisorile marilor dipl
Page 27 and 28:
— 315 — să execute importante
Page 29 and 30: Cassiodorus, un aristocrat roman ş
Page 31 and 32: -- 319 — frumuseţea femeilor. In
Page 33 and 34: — 321 — apărut atunci când Pa
Page 35 and 36: — 323 — 2000 ducaţi orice conv
Page 37 and 38: — 325 — 3. Prima cetate italian
Page 39 and 40: — 327 — Sub domnia lui Ludovic
Page 41 and 42: — 329 — se numeau de „Nord"
Page 43 and 44: — 331 — that Grotius' views as
Page 45 and 46: — 333 — După Holtzendorf 1 ) p
Page 47 and 48: — 335 — Irastaient avec Ies cos
Page 49 and 50: — 337 - sale misiuni în streină
Page 51 and 52: — 339 - Lamartine, în calitatea
Page 53 and 54: — 341 — lui Sir Charles Petrie,
Page 55 and 56: — 343 — cată cumpănită, nepr
Page 57 and 58: — 345 — ca unor puteri respecta
Page 59 and 60: 347 - importante şi mai solemne de
Page 61 and 62: — 349 — organizare, care să o
Page 63 and 64: — 351 — nobilul simţ de a face
Page 65 and 66: — 353 — St. O. Iosif de I. Cola
Page 67 and 68: 7 — 355 — când în note de ent
Page 69 and 70: - 357 — n'are sfârşit: sfârşi
Page 71 and 72: — 359 — De-abia o discretă pă
Page 73 and 74: — 361 — In poezia descriptivă,
Page 75 and 76: — 363 — Coşbuc mai rural în c
Page 77 and 78: — 365 — Din stânga şi din dre
Page 79: — 367 Răsfoind ziarele şi revis
Page 83 and 84: — 371 — tăţile minoritarilor
Page 85 and 86: — 373 — au o odae numită: „k
Page 87 and 88: — 375 — a devenit soţia palati
Page 89 and 90: — 377 dicăm Mărăştii ca stră
Page 91 and 92: — 379 — nici stabili valoarea r
Page 93 and 94: — 381 — Reviste primite la reda
Page 95 and 96: — 383 — neşti, ale păstorilor
show all

ŢARA BÂRSEI

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?