ŢARA BÂRSEI

— 296 —
d. Iuliu Gross nu dă nici o lucrare apărută sub firma tipogr.
Orghidan & Boghici sau Nica & Boghici.
Iar tipografia „dotnnieilor sale încredinţată" — despre care
vorbeşte mai sus amintita „Innainte cuvântare" a parohului I. Ştefanovici
— „privileghiata tipografie" a Braşovului, cum i se spune
în Catehismul mic dela 1807, e o altă tipografie: e tipografia
senatorului braşovean Iohann Georg v. Schobeln.
In cele următoare vom arăta, pe temeiul documentelor aflate
în arhiva municipiului Braşov, că această tipografie — cea mai
veche tipografie din Ardeal — a fost luată în arendă dela I. G.
v. Schobeln, şi după moartea acestuia dela văduva lui, de Const.
Boghici pe timp de aproape 12 ani (25 Maiu 1804—1 Aug. 1816).
Aşa se explică mulţimea tipăriturilor româneşti din acest răstimp,
ieşite de sub teascurile acestei tipografii. Şi tot această împrejurare
explică şi posibilitatea fraţilor Boghici de a tipări atâtea
cărţi „cu toată cheltuiala" lor.
In „Disertaţia despre tipografiile româneşti etc." apărută la
Sibiu în 1838, Doctorul Vasilie Popp, în capitolul III, aminteşte
următoarele tipografii din Braşov :
1. a lui /. Honterus (1533, începând a tipări la 1534) 1 ) ajutată
de „moara de hârtie" înfiinţată la 1546 de Fuchs, judele Braşovului,
şi loan Benkner. Tipografia adusă de Honterus, după
moartea acestuia (1549), ajunse în manile lui Valentin Wagner,
succesorul lui Honterus în parohia Braşovului, care' „nu să mulţămi
ca aceia că numai pentru Papistaşi, pe cari" partea cea mai
mare iau tras cătră Dogmele sale, să tipărească Cărţi, ci se silea
în tot chipul ca pe Greci, Bulgari şi Români, cari? lăcuia în
Braşov, săi tragă către învăţăturile sale; pentru aceaia spre întrebuinţarea
Grecilor nu numai Catehismul lui Luter la anul 1550,
dar şi noul Testament pe grecie prefăcut la anul 1557 cu cheltuiala
sa l'au tipărit. Tot întru acest timp se veade că au adus şi
Litere chiriiiceşti; pentru că la Bisearica s. Nicolae din Bolgarseghiu
Braşovului, în podişorul Fămeilor, se află o Evanghelie sârbească
tipărită în anul 1562 cu porunca lui loan Benknear, Judelui Braşovului.
') luliuss Gross, în „Kronstadter Drucke (1535—1886)" Kronstadt 1886,
dă anul 1535 (pg. V.).