ŢARA BÂRSEI

— 345 —
ca unor puteri respectate, („avec Ies egards qui conviennent â
des Puissances amies et respecte'es"). Istoria diplomatică poate
descrie activitatea acestor însărcinaţi de afaceri ai unui stat lipsit
de independenţă deplin internaţională, a căror instituţie este un
fenomen remarcat de aproape toţi scriitorii diplomatici ai secolului
trecut.
Faptul însă că Principatele aveau agenţi numai la Poartă
şi că ele nu erau reprezentate în marile centre europene, inai
departe faptul că aceşti agenţi dela Constantinopol erau Greci
şi că ei erau sub protecţiunea tutelară rusească, nu era de loc o
situaţiune favorabilă pentru interesele româneşti.
Grenville Murray, un autor englez, scrie la 1855 că această
circumstanţă a contribuit poate mai mult decât toate celelalte la
degradarea acestor principate, precum şi la succesul scopurilor
Rusiei împotriva Porţii. Ele au fost oprimate şi desconsiderate
pentrucă dorinţele şi interesele lor au fost necunoscute. („This
circumstance has contributed, perhaps, more than all others, to
the ruin and degradation of these principalities, as well as to the
succes of the designs of Russia against the Porte. They have been
oppressed and disregarded because their wants and interests have
been unknown". 1 )
Al doilea tratai important este convenţiunea încheiată la Paris,
în ziua de 19 August 1858, între Franţa, Austria, Prusia,
Rusia, Sardinia şi Turcia, pentru organizarea principatelor Moldovei
şi Munteniei. După art. 9 al acestei convenţiuni „Principii
vor fi reprezentaţi pe lângă Curtea suzerană de către agenţi moldoveni
sau munteni din naştere, cari nu depind de nici o jurisdicţiune
străină şi cari sunt agreaţi de Poartă." 2 )
Acest tratat a adus două importante modificări în reprezentarea
diplomatică a Principatelor. Anume „agenţii" (şi nu
numai simplii însărcinaţi de afaceri) trebuiau să fie pământeni
(„des agents nes moldaves ou valaques, ne relevant d'aucune jurisdiction
etrangere". In al doilea rând, înceta tutela rusească
diplomatică.
Insă Principatele au continuat să fie reprezentate în faţa
') Grenville-Murray, op. cit., pag. 52-53. 2 ) Pradier-Fodere, op. cit., I,
pag. 171-172.