ŢARA BÂRSEI

— 306 —
Dela această dată numele lui Boghici nu-1 mai găsim pe nici
o carte până la anul 1835, când ne dă Orologhionul, adecă: Ciasoslovul,
care numai iese însă de sub teascurile firmei Schobeln, ci
de sub cele ale fimei nouă: I. Gott.
E una din primele lucrări ale firmei Gott şi ultima carte „tipărită
cu toată cheltuiala Dumnealui Kiriu Constantin Boghici".
*
* *
După expirarea contractului încheiat cu Schobeln, C. Boghici
intenţiona să întemeieze o tipografie a sa, dar nu în Ţara Românească
ci aici. Intenţiunea însă nu s'a realizat. Dovada: noul contract
din Iunie 1817, încheiat cu Franz v. Schobeln pentru tipărirea
Ceaslovului celui mare, a cărui apariţie se trăgănează mai mult de
5 ani; apoi scoaterea Orologhionului adecă: a Ceasoslovului la
1835 Ia I. Gott.
Cât priveşte „Pravila comerţială", „tălmăcită după cea germanicească"
şi dată Ia tipar cu cheltuiala lui George Nica, inspectorul
şcoalei comerciale a capelei româneşti din cetatea Braşovului)
— e tipărită tot la Gott.
In afară de acestea, cum am mai spus, nu cunoaştem nici o
lucrare care să fi apărut în vre-o tipografie cu firma Boghici, Boghici-Orghidan
sau Boghici-Nica.
Nu ştim, deci, cum s'a ajuns să se vorbească de existenţa
acestor tipografii câtă vreme ele n'au existat.
Rudolf Orghidan cere, ce e drept, dar mai târziu, în 1851,
permisiunea pentru întemeierea unei tipografii în Braşov. Magistratul
însă i-o refuză. Orghidan, contra hotărîrii magistratului,
înaintează recurs la Ministerul de Comerţ, dar tot fără rezultatul
dorit. Corniţele Saşilor Salmen, prin actul nr. 1823/1851 anexat la
nr. 2168/1851, cu data de 18 Martie, îi comunică respingerea recursului.
ANEXE.
CONTRACTUL
încheiat între Ioh. G. Schobeln şi Const. Boghici.
* Rund und zu wissen sei hiemit jedermăniglich, absonderlich, denen es
zu wissen gebiihret, dass am heutigen Dato zwischen dem Joh. Georg Edlen
von Schobeln, Senator und eigenthumlichen Besitzer, der hier zu Kronstadt
bestehenden Buchdruckerey, als Bestandgeber an einem, und dem Herrn