REVISTA TEOLOGICA

iar cuvintele mele vor rămânea în veci". Oamenii aceştia
nu vreau să înţeleagă că singură doctrina creştină propovăduită
de Biserica noastră mai poate oferi azi „puncte cardinale"
în „haosul" vieţii spirituale în care se zbate tineretul
şcolar lipsit de un temeinic învăţământ religios-
Oamenii aceştia nu vreau să înţeleagă că doctrina creştină
propovăduită de Biserica noastră oferă sufletului zbuciumat
al intelectualului modern cea mai sănătoasă concepţie despre
lume şi viaţă, concepţie înălţată pe ruinele materialismului
marxist şi a idealismului hegelian din Apus, părăsite chiar
de popoarele civilizate în sânul cărora s'au născut.
Despre această concepţie, care trebue împărtăşită tineretului
din şcoala secundară de cătră preoţii-cateheţi de o
cultură superioară tuturor profesorilor secundari, spune
filosoful ortodoxiei naţionale, Nichifor Crainic, următoarele:
„Dacă idealismul nu recunoaşte materia, dacă materialismul
nu recunoaşte spiritul, nimic din exclusivismul simplist al
acestor două doctrine nu atinge doctrina spirituală. In aceeaş
formulă de viaţă, ea cuprinde şi spiritul şi materia, soluţionând
armonios antinomiile celor două doctrine extremiste.
Spiritul e afirmat, materia e netăgăduită. Dar spiritul
este primordial şi exercită asupra materiei primatul
său patern. Ordinea cosmică în toată divina ei frumuseţe,
nu e opera hazardului, ci opera spiritului care îmbracă
în formele existenţei pasta amorfă a materiei. Bucată vie
din univers, rezumând întreaga minune a existenţii, omul
nu e nici umbra iresponzabil spânzurată de idee, nici iresponsabilul
animal decapitat şi redus la ritmul mecanic al
determinismului materialist. El e trup din materie şi spirit
din divinitate. In virtutea spiritului liber, el domină materia
şi e factor determinant şi activ în întâmplările vieţii.
Atributul acesta îl face responsabil de actele lui. Doctrina
spirituală, cuprinzând în amploarea ei fără egal cele două
elemente ale vieţii, ţinând seama prin urmare de cele două
naturi ale aceleiaşi realităţi, e doctrina realismului creştin.
Pentru un intelectual de structură normală, e imposibil de
găsit un climat mai larg şi mai prielnic şi mai adecvat vieţii". 1
1
Nichifor Crainic: Puncte cardinale în haos, p. 34.