Telescop Visiomar AstroScope 60/700 - German Electronics

Reglarea lunetei căutătoare (vizor)
Deoarece telescopul are un câmp vizual limitat, este destul de
dificilă localizarea unui anumit corp ceresc. Pentru acest
motiv, telescopul are ataşată o lunetă căutătoare (vizor)
pentru o orientare mai bună. Este recomandabil să efectuați
următoarele reglaje la lumina zilei:
1. Introduceți vizorul cu cea mai mică valoare de
amplificare în oglinda sau prisma unghiulară. Priviți spre
un obiect staționar, uşor de recunoscut, care se află la o
distanță de maximum 300 m. Rotiți telescopul cu axul
orizontal, apoi mişcați axul vertical până când obiectul
ajunge în centrul câmpului vizual, apoi focalizați
imaginea. Strângeți şuruburile de prindere de pe suport
astfel încât telescopul să rămână în aceeaşi poziție (cu
cât mai sus de orizont se află obiectul, cu atât mai uşor
este de localizat).
2. Acum priviți prin luneta căutătoare. Dacă obiectul văzut
mai devreme prin telescop nu este în câmpul vizual al
lunetei căutătoare, slăbiți şuruburile de prindere, şi
mişcați luneta până când corpul devine vizibil. Acum
strângeți din nou şuruburile de prindere, asigurându‐vă
în acelaşi timp că obiectul rămâne în centrul câmpului
vizual al lunetei. Pentru a simplifica acest procedeu,
folosiți şurubul de reglaj pentru a centra obiectul. Luneta
căutătoare se va mişca în direcția rotirii şurubului. Când
imaginea din lunetă corespunde cu cea din telescop,
şuruburile de prindere se pot strânge .
puneți lentila obiectivului în apropierea (dar nu în imediata
vecinătate a) unei surse de căldură pentru ca umiditatea să se
evapore.
Suportul de altitudine‐azimut
Telescopul dispune de un azimut de altitudine. „Altitudinea”
se referă la mişcarea în sus, jos sau verticală a telescopului,
iar „Azimut” se referă la mişcarea laterală sau orizontală.
Suportul de Altitudine‐Azimut, împreună cu controul de
altitudine (1) şi butonul de blocare azimut (14) ajută la
observarea întregului cer, sau al mai multor corpuri cereşti,
fără a muta sau mişca trepiedul.
Amplificare – Selectarea vizorului corect
Amplificarea este de fapt puterea de mărire a imaginii, sau
cât de aproape se poate „aduce” obiectul ceresc observat.
Exemplu:
Mărire: 700mm (lungime focală telescop) =56x
12,5mm (lungime focală vizor)
Amplificarea dorită depinde de obiectul observat. Condiții de
vizibilitate ideale se obțin cu o amplificare care nu depăşeşte
nivelul de 1,5‐2 ori diametrul lentilei de obiectiv (de ex.: o
amplificare de 100x‐125x este posibilă cu o lentilă de obiectiv
de diametru de 60mm pentru observarea obiectelor cereşti).
O putere de amplificare mai mică este recomandabilă pentru
observarea stelelor.
Câmpul de vizibilitate este mai larg astfel încât obiectul de
observat se poate localiza mai uşor. Cea mai mare putere de
amplificare ar trebui să fie utilizată pentru obervarea unor
detalii clare şi particulare ale Lunii, care este un obiect ceresc
apropiat şi luminos.
Observații generale
Evitați fluctuațiile bruşte de temperatură, deoarece formarea
de condens poate să deterioreze aparatul. În aceste situații,
2 | w ww.germanelectronics.ro