Garda de Mediu - Garda Nationala de Mediu

Garda de Mediu
Gainariile Avicola Buftea si Protan otravesc aerul de la periferia Capitalei.
Garda de Mediu Ilfov a intocmit un top al poluatorilor (Gardianul)
Doua societati din judetul Ilfov au fost identificate de inspectorii de mediu ca fiind
cele mai poluante din vecinatatea Capitalei. Avicola Buftea si Protan din Popesti
Leordeni sunt „calcate“ cel putin lunar de comisarii de la Garda de Mediu Ilfov.
Amenzile incasate de cele doua firme de la inceputul anului si pana acum
depasesc 600 de milioane de lei vechi. La originea sesizarilor sunt locuitorii din
Buftea, Mogosoaia si Popesti Leordeni. Acestia spun ca in fiecare seara, in
zonele in care locuiesc, se simt niste mirosuri pestilentiale provenind de la cele
doua firme.
Comisarii Garzii de Mediu din judetul Ilfov au primit numai anul acesta sute de
sesizari si reclamatii legate de activitatea a doua intreprinderi: Avicola Buftea si
Protan din Popesti Leordeni. Cele doua companii sunt campioane la reclamatii si
sesizari primite de la localnici. Majoritatea reclamantilor vorbesc de duhoarea pe
care sunt obligati sa o suporte si de faptul ca cele doua societati deverseaza
dejectiile la voia intamplarii. Ca o comparatie, vidanjorii ocupa abia locul trei in
topul poluarii.
Anul acesta au fost primite la Garda de Mediu Ilfov zece sesizari referitoare la
Avicola Buftea si 70 la Protan SA. Amenzile date celor doua societati nu sunt nici
ele de neglijat: 50.000 de lei la Avicola Buftea si 13.000 de lei Protanul. Numarul
crescut de sesizari referitoare la cele doua societati privesc locurile de deversare
a deseurilor, provenind de la cele doua firme, dar si mirosurile pestilentiale ce se
revarsa odata cu caderea serii in zonele rezidentiale din Buftea sau Mogosoia
dinspre ferma de pasari, ori la Popesti Leordeni si pe cheiul Dambovitei. La
aceasta din urma societate, care are ca obiect de activitate tratarea si
indepartarea animalelor vii sau moarte infestate toxic si transformarea lor in faina
proteica sau mancaruri speciale pentru animalele de companie, sesizarile se tin
lant. Si nici nu ar avea cum altfel, insasi natura materiei manipulate fiind de
natura a-ti distruge sistemul olfactiv pe viata daca te afli in aria de acoperire.
Vilele miliardarilor, inecate in duhoare
Sesizarile referitoare la mirosurile ce provin dinspre Avicola Buftea si eventual
din deversarea in locuri neautorizate a deseurilor animaliere, inclusiv ureea de la
pasari, vin in special de la proprietarii vilelor de lux din Buftea si Mogosoaia.
„Dupa zece seara nu mai poti respira. Pute, acesta este cuvantul, o duhoare care
te lasa fara respiratie. Nu stiu exact ce fac cei de la ferma, am sesizat de mai
multe ori Garda de Mediu, dar nu stiu exact ce se intampla de nu se mai termina
acest cosmar. Venim aici la sfarsit de saptamana sa ne relaxam si nu putem sa
stam decat cu geamurile inchise“, ne-a declarat sub dorinta anonimatului un

cunoscut medic din Capitala. Acesta a mai precizat ca i se pare suspect cum de
numai noaptea se imprastie mirosurile pestilentiale in zona.
Care este varianta comisarilor de mediu
Comisarii de la Garda de Mediu au insa o explicatie. Acestia spun ca vidanjele
vin la ferma numai noaptea, tocmai pentru a crea un disconfort cat mai mic
locuitorilor din zona. „Exista asa-numitele paturi de uscare pentru dejectiile
lichide. Partea de deasupra este mai consistenta, insa in momentul in care
vidanjele trag din dejectiile lichide aflate mai jos izbucneste acel miros ingrozitor“,
ne-a declarat comisarul Marian Borundel de la Garda de Mediu Ilfov. „Noi am dat
curs fiecarei sesizari si cand a fost cazul am dat amenzi usturatoare. Cei de la
Avicola Buftea au fost amendati anul acesta cu 50.000 de lei (o jumatate de
miliard de lei vechi) chiar la inceputul anului. Au de respectat la milimetru un
program de modernizare convenit cu Uniunea Europeana si care se intinde pe
mai multi ani. Daca nu il respecta, unitatea se inchide fara discutii“, a mai
precizat comisarul. Ceea ce se poate sa fie si in atentia proprietarilor, dat fiind
pretul crescut al terenurilor din zona Buftea si amenzile care impovareaza
societatea.
Augustin Andreiu
Semenicul, asaltat de gunoaie (Evenimentul Zilei de Vest)
Malin Bot
Resturile de tot felul aruncate de turisti in padure, deciziile greu de inteles ale
unor primarii, peste care se adauga incompetenta totala a autoritatilor de mediu,
au produs o situatie grava in zona Valiug-Garana-Semenic.
Din zgarcenie polueaza grav
La mai bine de doua luni dupa ce Garda de Mediu a promis ca va lua masuri
impotriva Primariei Valiug pentru groapa de gunoi a localitatii, nimic nu s-a
schimbat. Numai pentru a nu plati ridicarea gunoiului din Valiug, statiunea Crivaia
si Semenic de catre operatorul de salubritate din Resita, Primaria Valiug a decis
sa arunce gunoaiele in padure, direct de pe drumul de acces catre Semenic-
Garana, in cativa ani aici strangandu-se un munte de gunoaie.
Situatia nu este numai deranjanta pentru orice turist care trece pe marginea unei
gropi de gunoi improvizate, dar este si pericol public. Gunoaiele au ajuns pana la
un afluent al raului Barzava, in conditiile in care lacurile de acumulare de pe
cursul acestui rau sunt sursa de apa a municipiului Resita. Situatia este complet
ignorata de Garda de Mediu si ministerul de resort.
E nevoie de camping
Primaria Garana a incheiat un contract cu operatorul specializat de salubritate
din Resita, dar se confrunta cu alta problema. „Padurea este plina de gunoaie.

Ca sa nu mai spun ca nu poti merge prin padure fara sa calci in vreo bucurie”, se
plange Marius Taus, de la pensiunea „La Rascruce”. Vinovati sunt turistii care vin
cu corturile, si la plecare lasa in locul de campare gunoiul.
De asemenea, pentru ca nu exista un camping oficial, Primaria nu poate
amplasa toalete si cosuri de gunoi. „Jandarmii merg cu un om de la Primarie si li
se spune turistilor sa isi adune gunoiul in pungi si sa il lase la marginea drumului,
dar multi nu fac asta”, spune Maria Tugneanu, viceprimar la Garana.
Amenajarea unei zone de camping cu toate dotarile necesare ar putea sa fie
solutia. „Problema este ca pentru cei de la Consiliul Judetean noi nu suntem
importanti si nu primim fonduri”, a mai spus viceprimarul.
Daca in 2006, bugetul localitatii a fost de 150.000 de lei, anul acesta s-a redus la
50.000. Primaria din Garana incaseaza o taxa de un leu pe cort, un leu pe
persoana si un leu pe masina pe zi pentru campare, dar banii incasati nu
acopera integral plata facturii catre operatorul de salubritate din Resita.
Gunoaiele pun stăpânire pe pădurea din Zamca şi George Enescu (Obiectiv
de Suceava)
Zona Cartodromului este plină de gunoaie. Este vorba, îndeosebi, de suprafeţele
de teren situate la liziera pădurii şi care au fost transformate în rampe de deşeuri.
Situaţia nu este necunoscută autorităţilor, însă măsurile luate până în prezent de
igienizare a zonei sunt modeste. În continuare sunt aruncate aici tot felul de
gunoaie, de la ambalaje de plastic şi hârtie până la deşeuri rezultate din activităţi
de construcţie. De altfel, gunoaie se găsesc aruncate în pădure începând din
zona Mănăstirii Zamca şi până în apropierea Cartodromului şi a Bisericii Sfânta
Vineri. "Pădurea nu aparţine de Primărie şi noi nu avem ca sarcină curăţenia
acesteia. Această obligaţie revine Ocolului Silvic Pătrăuţi. Noi am participat cu
câteva săptămâni în urmă la o acţiune în acest sens şi ne-am arătat disponibili
să-i ajutăm în sensul de a le distribui saci menajeri şi, eventual, maşini de cărat
gunoiul", ne-a declarat directorul sucursalei sucevene a firmei Rosal, Adrian
Niculescu. Şeful interimar al comisariatului judeţean al Gărzii de Mediu,
Constantin Harasim, ne-a declarat că s-a discutat pe această temă şi că, în urma
unei acţiuni de verificare ce a avut loc cu câteva săptămâni în urmă, s-a stabilit
ca Ocolul Silvic Pătrăuţi să cureţe şi să igienizeze zona pădurii, în caz contrar va
fi sancţionat. "Sarcina urmăririi curăţeniei revine Gărzii de Mediu, în principal şi în
subsidiar Poliţiei Comunitare", a declarat Constantin Harasim, explicând că
numărul de comisari de mediu nu este suficient în raport cu volumul de muncă.
(Dan PRICOPE)

Zahăr Corabia SA, amendată (Gazeta de Olt)
Valentin VIDU
Neregulile şi problemele de mediu la SC Zahăr Corabia SA continuă.
Societatea a fost amendată săptămâna trecută de către Comisariatul Judeţean al
Gărzii Naţionale de Mediu din cauza nerespectării Autorizaţiei integrate de mediu
nr. 13 din 2006. Florin Homorean, şeful comisariatului a declarat că societatea,
care deţine instalaţii ce intră sub Directiva Europeană IPPC, adică generând un
impact semnificativ asupra mediului, a fost amendată cu 5.000 lei deoarece nu a
respectat programul de automonitorizare a poluării din toamna anului trecut.
Acesta program face parte din autorizaţia integrată de mediu în baza căreia
funcţionează fabrica de zahăr. „SC Zahăr Corabia SA nu a respectat prevederile
din autorizaţia integrată de mediu privind protecţia atmosferei.
Aceasta nu a efectuat măsurători privind nivelul imisiilor în punctele de control de
la Secţia CET, de la cuptorul cu var şi câmpurile de nămol din trimestru al IV-lea
al anului trecut“, a spus comisarul-şef.
Constructorii au luat amenzi de mediu usturătoare (Gazeta de Olt)
Valentin VIDU
• Garda de Mediu a intrat în campanie pe termen nelimitat
Societăţile de construcţii din judeţ sunt ţinta unei campanii de mediu ce vizează
gestiunea şi transportul deşeurilor, începută de Comisariatul Judeţean al Gărzii
Naţionale de Mediu săptămâna trecută şi care s-a soldat deja cu sancţiuni
usturătoare la firme mari. Comisarul-şef Florin Homorean a declarat că au fost
deja verificate 11 societăţi cu activitate în domeniu, şapte dintre acestea fiind
sancţionate. Controlul tematic se pare că a fost declanşat după scandalul care l-
a vizat pe preşedintele Traian Băsescu.
„Nu legalitatea este ceea ce verificăm în mod special, ci respectarea regimului
deşeurilor, de la monitorizare până la transport şi depozitare, astfel încât oraşele
să nu mai fie îngropate în deşeuri din construcţii“, a precizat Florin Homorean.
• Protect Chim şi Draglina Olmec au primit avertismente
Firmele care execută două dintre cele mai importante lucrări pentru Primăria
Slatina în oraş au fost sancţionate cu avertisment de către comisari în cadrul
campaniei. Este vorba despre firma care construieşte cartierul pentru tineri din
Zahana, SC Protect Chim SRL din Râmnicu Vâlcea şi cea care a început
lucrările la parcarea supraetajată de lâmgă Spitalul Judeţean, SC Draglina
Olmec SRL din Craiova. Ambele au fost avertizate pentru că nu au ţinut evidenţa
gestiunii dşeurilor în construcţii civile şi, respectiv, în construcţii montaj.
• Cinci amenzi de 64.500 lei

Florin Homorean a spus că două sunt documentele ce reglementează domeniul,
HG 856 din 2002 care obligă orice societate generatoare de deşeuri să şină
evidenţa lor în funcţie de „Catalogul european al deşeurilor“ şi Ordinul comun al
ministerelor Mediului, Industriilor şi Transporturilor 2/211/118 din 2004 care
reglementaeză procedurile şi documentele necesare la transport şi depozitare.
„Nici una dintre aceste prevederi nu este respectată întru totul“, a recunoscut
Florin Homorean, arătând că menirea campaniei este tocmai obligarea
constructorilor, mai ales mici, să intre în legalitate.
Cea mai mare amendă, de 30.000 lei, a fost aplicată balastierei lui Ilie Alexandru
de la Lacul de acumulare Slatina, pentru că firma sa, SC Concis SA nu avea
autorizaţie de mediu, lucru ce presupune lipsa tuturor documentelor de legalitate.
SC Condor Păduraru SRL a „scăpat“ cu o amendă de 20.000 lei pentru că „nu a
ţinut evidenţa strictă a producerii, transportului, valorificării şi eliminării deşeurilor
rezultate din activitatea de construcţii-montaj desfăşurată la terţi“, potrivit
comisarului-şef.
De asemenea, SC Consrep Construct SRL din Caracal a fost amendată cu
10.000 lei deoarece nu a întocmit formularul de încărcare-descărcare pentru
transportul deşeurilor şi formularul de expediţie pentru transportul deşeurilor
rezultate din activităţile de construcţii desfăşurate de societate la beneficiari.
Amenzi „modeste“ au luat SC TMUCB SA – pentru că a depozitat şpanul pe jos
şi nu a creat niciodată spaţiu temporar de depozitare în vederea valorificării către
unităţi specializate – fiind sancţionată cu 2.500 lei şi SC Electroconstrucţia Elco
SA, cu 2.000 lei, deoarece nu a depus la termen declaraţiile de plată privind
obligaţiile datorate Fondului pentru mediu privind emisiile atmosferice rezultate
de la sursele mobile din dotarea unităţii.
Primăria Căldăraru, amendată din cauza mizeriei (Ziarul Top de Arges)
Dorina Duruinu
Garda Naţională de Mediu a amendat primăria Căldăraru cu 15.000 lei din cauza
mizeriei găsite pe teritoriul administrat, informează Comisariatul Regional Argeş.
În urma unor controale efectuate de către inspectorii Gărzii de Mediu, s-a
descoperit că pe teritoriul comunei Căldăraru nu se asigură curăţenia de către
organele de salubritate. Din cauza faptului că nu erau ridicate la timp
containerele de gunoaie, dar şi pentru că era foarte multă mizerie, Mediul a
aplicat această usturătoare amendă.
Amenzi de peste 130 de milioane lei aplicate de comisarii Garzii de Mediu
(Evenimentul de Botosani)
Nedeclararea unor sume datorate la fondul de mediu, precum si gestionarea
necorespunzatoare a deseurilor, au fost sanctionate de personalul Comisariatului
Judetean de Mediu Botosani.

In ultimele doua saptamani, comisarii Garzii de Mediu Botosani au aplicat
sanctiuni in valoare totala de peste 130 de milioane lei vechi. In urma a 37 de
actiuni de control, au fost aplicate 10 sanctiuni, intre care doua avertismente. „In
principal s-au aplicat amenzi pentru nerespectarea obligatiei de declarare a
sumelor datorate de catre agentii economici la Administratia Fondului de Mediu,
pentru emisiile de poluanti in atmosfera si pentru modul defectuos de gestionare
a deseurilor. Cea mai mare sanctiune aplicata a fost de 20 de milioane lei vechi”,
a declarat Lucia Ureche, responsabil in relatia cu mass-media. Din totalul
verificarilor, 14 actiuni au reprezentant actiunile de control planificate si 23 de
actiuni neplanificate, 13 dintre acestea desfasurandu-se in baza unor reclamatii.
Potrivit celor declarate de reprezentantul CJM Botosani, in ultima perioada,
plangerile inregistrate din partea cetatenilor s-au dovedit a fi intemeiate.
„Majoritatea reclamatiilor sunt intemeiate. Multe dintre ele se refera la deseuri
sau la activitati care deranjeaza fonic, precum discotecile. Astfel de sesizari
provin, in cea mai mare parte, din mediul rural”, a specificat Lucia Ureche.
(Carmen Stanciu)
Garda de Mediu a amendat societatile de constructii (Obsaervator de
Calarasi)
Comisarii Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Judetean Calarasi au efectuat
in ultimele zile mai multe controale la societatile de constructii din judetul nostru.
In urma inspectiilor, trei societati de constructii au fost sanctionate cu amenzi in
valoare de cate 3.000 lei pentru lipsa gestiunii deseurilor. Astfel, agentii
economici care au fost amendati sunt: S.C. Poha, S.C. Picon si S.C. Construct
Calarasi. Comisarul sef, Gheorghe Ganea ne-a declarat ca in aceasta perioada
s-a mai efectuat un control la societatea InterAgro din localitatea Dragos Voda,
unde au fost descoperite nereguli privind declararea deseurilor. Ca urmare a
acestui fapt, societatea InterAgro a fost sanctionata cu amenda de 2.500 lei.
Deasemenea, comisarii Garzii de Mediu au mai sanctionat cu o amenda in
valoare de 3.000 lei si Avicola Buciumeni pentru lipsa gestionarii deseurilor. In
aceasta perioada, datorita neamenajarii corespunzatoarea a platformelor de
gunoi, privind evitarea producerii incendiilor, primariile din Sarulesti, Ileana,
Manastirea, Cuza Voda si Chirnoci au fost sanctionate de comisarii Garzii de
Mediu Calarasi. Majoritatea sanctiunilor au fost aplicate ca urmare a deficientelor
constatate in ceea ce priveste gestionarea deseurilor si realizarea unor masuri
anterior dispuse in sarcina autoritatilor administratiei publice locale, privind
salubrizarea localitatilor.
Luminita MORARU

Porcii cu pestă nu vor să ardă (24 de Ore de Caras Severin)
TIMIŞ. După sacrificarea porcilor cu pestă de la Cenei şi Igriş, aceştia trebuie
incineraţi în bazine speciale, urmând ca resturile să fie îngropate. De această
operaţiune se ocupă reprezentanţii firmei Smithfield, dar animalele împuşcate
până acum se încăpăţânează să ardă conform procedurilor aprobate. Ciprian
Ciurdar, viceprimarul comunei Cenei, spune că locuitorii nu sunt afectaţi deloc:
„abia de ieri (n. r. duminică) s-a început incinerarea, dar merge foarte greu, nu
ard bine porcii şi firma respectivă o să caute alte metode de a neutraliza
cadavrele“, a adăugat viceprimarul. În comună, oamenii sunt avertizaţi şi cunosc
riscurile acţiunii, mai spune viceprimarul din Cenei: „am pus afişe, am anunţat
oamenii să ţină uşile şi ferestrele închise la case, şi ei vor să scăpăm cât mai
repede de porcii bolnavi“.
Garda de Mediu Timiş are grijă ca hotărârile comitetului antiepizootic să fie
respectate. Din nefericire pentru locuitorii din Cenei şi Igriş, animalele bolnave nu
pot fi transportate la un crematoriu. „Atunci când este o epidemie cum este cea
de pestă, nu poţi să deplasezi cadavrele în altă zonă, la un alt incinerator. Chiar
dacă ar fi posibil, nu-l avem în acest moment. Disconfortul acestei acţiuni ar
putea consta în fumul rezultat din incinerare, dar, deocamdată, soluţia de ardere
propusă nu funcţionează. Până la găsirea altor variante, cadavrele sunt
depozitate în bazine de beton protejate cu folie, nisip, argilă, iar folie… şi nu sunt
afectaţi factorii de mediu“, spus comisarul şef al Gărzii de mediu Timiş, Marian
Eperieş.
Potrivit specialiştilor de la Garda de Mediu, cenuşa va fi îngropată în buncăre
speciale, etanşeizate cu nisip şi argilă, stropite cu var şi sodă caustică. Cu toate
textele bine prelucrate ale atorităţilor şi ale reprezentanţilor Smithfield, se vede
de la poştă ca nimeni nu este pregătit. Firma respectivă nu are mai nimic, nici
măcar putinţa de a da foc la cadavre, iar autorităţile au fost nevoite să împuşte
procii, deoarece nu există în România echipamente pentru electrocutarea
animalelor. Până ieri la ora 17, nici autorităţile locale din Timiş, nici firma cu
pestă nu au avut vreo reacţie. Totul e o mare nebuloasă urât mirositoare.
Aşteptăm reacţiile azi.
Alex Mihoc
Erbasu, amendat de Garda de Mediu (Ziua de Constanta)
SC Constructii Erbasu SA Bucuresti, cu punct de lucru in santierul Complex
Expozitional Constanta, a incasat, din partea Garzii Nationale de Mediu -
comisariatul judetean Constanta, o amenda de 10.000 de lei pentru eliminarea
deseurilor de constructie de pe santier in mod necorespunzator.
Seful GNM, Vasile Petro, sustine ca programul actiunilor de saptamana trecuta
fac parte dintr-un plan de verificare a societatilor de constructii. "Pentru a depista
mai usor problemele, ne-am deplasat la firmele unde se construieste in aceste

zile. In ceea ce priveste Pavilionul Expozitional, am gasit acolo moloz in cantitati
foarte mari. Mai mereu gasim moloz intins pe toate drumurile, la noi", sustine
Petro. Si SC Hazinedaroglu Construction SRL Bucuresti, firma care construieste
City Park Mall, a fost "arsa" de comisarii lui Petro, cu 2500 de lei. Aceeasi
sanctiune a primit-o si SC Gepeto Impex SA Constanta, cu punct de lucru in
Lumina, pentru neasigurarea strangerii, sortarii si depozitarii temporare a
deseurilor rezultate din activitatea de constructie.
Corina POPESCU
Garda de Mediu verifică exploatările (Gazeta de Sud)
Mihaela FLOROIU
GORJ. Comisarii Gărzii de Mediu Gorj au întreprins săptămâna trecută mai multe
controale tematice impuse de comisariatul central de la Bucureşti. Potrivit
comisarului-şef al Gărzii de Mediu Gorj, Ovidiu Ilie, au fost verificate mai multe
exploatări de masă lemnoasă din judeţul Gorj. Au fost aplicate patru sancţiuni
tuturor celor patru unităţi verificate. „Au fost acordate trei amenzi de câte 300 de
milioane de lei vechi unor firme care nu aveau autorizaţie de mediu. Au fost
sancţionate firme din Tismana, o societate din Petroşani care avea punct de
lucru în localitatea Bumbeşti Jiu şi una din Stăneşti. Toate trei aveau ca obiect de
activitate exploatarea masei lemnoase. A mai fost aplicată o sancţiune
complementară care a constat în suspendarea activităţii“, a precizat Ovidiu Ilie.
Comisarii au mai verificat şi patru firme care se ocupă de construcţii. „La
societăţile care lucrează în domeniul construcţiilor am verificat modul în care
depozitează deşeurile rezultate în urma lucrărilor pe care le au de făcut. Am
verificat patru astfel de firme, toate de pe raza municipiului Târgu Jiu“, a declarat
comisarul-şef Ovidiu Ilie.
Ambro SA, reclamată că otrăveşte sucevenii (Evenimentul Moldova)
(ASIS) - Un grup de suceveni din cartierul Burdujeni au trimis un memoriu
Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu prin care se plîng de societatea
Ambro.
Cei 107 semnatari locuiesc pe străzile Mircea Damaschin, Călimani şi pe Calea
Unirii şi reclamă "persistenţa unui miros foarte înecăcios, insuportabil, care
afectează căile respiratorii, provocînd simptome de uscăciune în gît, usturime la
ochi, stări de vomă şi tuse". "Redirijăm reclamaţia în atenţia Autorităţii de
Sănătate Publică, cu care vom fi parteneri în încercarea de a ajuta cetăţenii. În
principal, cele sesizate privesc starea de sănătate a populaţiei şi sînt de
competenţa ASP", ne-a spus comisarul şef interimar Constantin Harasim. Potrivit

monitorizării efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului, pe 8 august s-a
înregistrat o depăşire de 112 ori faţă de limita maximă admisibilă, a concentraţiei
de metilmercaptani în atmosferă. Dl Harasim a ţinut să remarce în buletinul cu
pricina lucrătorii APM au evitat să nominalizeze şi sursa poluării. "APM ne-a lăsat
pe noi să ne dirijăm spre sursa poluatoare, cu toate că, pe zona Sucevei,
altcineva decît Ambro nu poate produce metilmercaptan", a subliniat Constantin
Harasim, adăugînd că o altă sursă pot fi şi deşeurile de la firma în cauză şi care
sînt arse pe rampa municipală de gunoi. D-sa a mai menţionat că Ambro va
trebui să ia măsurile necesare, astfel încît să rezolve cele reclamate de
burdujeneni. În martie, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu a amendat
societatea comercială de celuloză şi hîrtie Ambro Suceava cu suma de un miliard
lei vechi pe fondul semnalelor privind poluarea atmosferei cu produşi rezultaţi din
procesul de producţie, precum şi intervenţiei prefectului Orest Onofrei, care
cerea conducerii unităţii să ia măsuri de stopare a răspîndirii mirosului neplăcut
de metilmercaptan în municipiu. (L.D.)
Campanie fara precedent a Garzii de Mediu Iasi. Amenzi colosale pentru
lipsa de civilizatie (Ziarul de Iasi)
Autor: Cristina ORHEANU
Masuri fara precedent in judetul Iasi din cauza mizeriei. 33 de familii din doua
blocuri au fost amendate de Garda de Mediu cu 99.000 RON, adica aproape un
miliard de lei vechi. Motivul: nu au curatat fosele din spatele imobilelor, familiile
amendate cu cite 30 milioane lei vechi fiecare locuind in Miroslava. Banii ce
trebuie achitati in contul sanctiunii ajung pentru plata a circa 330 de vidanje.
Inspectorii Garzii spun ca vor continua campania si vor da aceleasi sanctiui. Ei
au o lista cu mai multe blocuri invadate de mizerie.
Garda de Mediu Iasi a declarat razboi locatarilor de la bloc care nu respecta
dreptul celorlalti la un mediu curat. 33 de familii au fost amendate cu o suma
colosala - 99.000 RON in total - din cauza ca nu si-au curatat la timp fosele
septice din spatele blocului, care acum dau pe dinafara de mizerie. Blocurile sint
situate in Miroslava, iar inspectorii de mediu spun ca vor avea in vedere toate
blocurile din judet in situatii similare. Printre mormanele de pamint inalte de
aproximativ un metru sub care colcaie fecale si resturi menajere, localnicii cresc
tot felul de animale de curte si lasa nesupravegheati copiii la joaca. "Este un
adevarat focar de infectie atit timp cit evacuarea acestor ape fecaloide menajere
prezinta posibilitatea de a fi antrenate in pinza de apa freatica", a avertizat Diana
Croitoru, comisarul sef al Garzii de Mediu. Cum o vidanja costa circa 300 lei,
aceasta inseamna ca banii ce trebuie achitati in contul amenzii ar fi ajuns pentru
plata a 330 de vidanje. Scandalul dintre locuitorii din Miroslava si comisarii de
mediu a inceput in urma cu aproximativ doi ani, cind edilii comunei au renuntat
sa mai vidanjeze fosele septice pe banii primariei. De atunci, institutia de control,
alaturi de autoritatile locale duc o lupta oarba pentru a-i convinge pe localnici ca

ignoranta cu care se inconjoara in fiecare zi le poate afecta sanatatea. "De mai
bine de doi ani ii tot somam sa faca ceva pentru a rezolva problema si nu am
vazut nici o initiativa din partea lor. Am primit nenumarate sesizari de la vecini,
care spun ca nu mai suporta mirosul care se degaja. Toata lumea stie ca
dejectiile contin germeni cu un mare potential infectios. Fereasca Dumnezeu sa
se imbolnaveasca in masa din aceste motive", a atras atentia Croitoru.
"Oamenii nu au bani de vidanja"
De cealalta parte, locuitorii blocurilor din Miroslava spun ca sint prea saraci
pentru a incheia un parteneriat cu Regia Autonoma Judeteana de Apa-Canal,
care sa vina regulat sa curete fosele. Dupa cum sustin localnicii, sa plateasca
fiecare familie cite 70 de RON pe luna este prea mult pentru posibilitatile lor
materiale. Asa ca se complac in situatia existenta. "Credeti-ma ca nici mie nu-mi
convine, pentru ca a ajuns mizeria in dreptul geamului meu. Dar ce pot sa fac?
M-am saturat sa pun bani de la mine din buzunar si sa astept cu lunile ca vecinii
sa mi-i inapoieze. O vidanja costa cam 300 RON, dar noi am avea nevoie de
vreo sapte vidanje aici. Oamenii sint prea necajiti si nu au de unde sa dea", a
precizat Maria Ciobanu, locatara de la parterul unuia dintre blocuri. Nici ceilalti
locatari nu par sa constientizeze pericolul la care se expun in fiecare zi, atit ei, cit
si copiii lor, care se joaca pe maldarele de gunoi. Mai mult, unii dintre ei fug de
orice responsabilitate. "Si ce daca o sa-mi dea amenda de 250 milioane (n.r. -
25.000 RON - valoarea maxima a sanctiunii care este prevazuta de lege)? Nici
daca ma vind pe mine cu tot cu nevasta nu o sa adun banii astia", s-a eschivat
un alt locatar.
Miroslava a deschis lista neagra
Edilii comunei sustin insa ca sint legati de miini si de picioare cind vine vorba sa-i
ajute pe cetatenii care locuiesc la nici o strada departare de sediul Primariei.
"Oamenii sint vinovati pentru situatia in care s-a ajuns. N-au facut niciodata nimic
pentru curatenie. Ei sint proprietarii acelor imobile si ei sint cei care trebuie sa
curete fosele. Cind am avut vidanja in functiune, i-am ajutat si noi cum am putut.
Acum, vidanja s-a stricat si nu are nici autorizatie", a motivat Vasile Lapusneanu,
primarul comunei Miroslava. In ciuda atitudinii recalcitrante a locatarilor,
conducerea Garzii de Mediu sustine ca se vede nevoita sa treaca la represalii
asupra tuturor celor de la bloc din toate localitatile judetului ce nu au fosele
conectate la sistemul comun de colectare a deseurilor. "Miroslava reprezinta un
precedent. Urmeaza pe «lista neagra» comunele Tomesti, Strunga, Ipatele, care
se afla in situatii similare celei de la Miroslava", a incheiat Croitoru.