"Arta Plastica. O Istorie Vizuala". - Income Magazine
"Arta Plastica. O Istorie Vizuala". - Income Magazine
"Arta Plastica. O Istorie Vizuala". - Income Magazine
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
RAFTUL de cULTURA geneRALA
RAFTUL de cULTURA geneRALA
<strong>Arta</strong> C u p r i n s<br />
4<br />
Akhenaton<br />
Discobolul<br />
Cuprins<br />
6 Preistoria şi protoistoria<br />
8 Cronologie<br />
10 Introducere<br />
14 Sculptura în Epoca Pietrei<br />
16 Pictura în Epoca Pietrei<br />
18 Mesopotamia: Sumer, Akkad, Babilon, Asiria<br />
20 Cultura înaltă a Egiptului antic<br />
24 Nefertiti<br />
26 China – arta imperiului timpuriu<br />
28 Sculptura Cicladelor şi sculptura minoică<br />
30 Ceramica şi pictura murală minoice<br />
32 Epoca Bronzului şi a Fierului în Europa Centrală<br />
34 Antichitatea<br />
36 Cronologie<br />
38 Introducere<br />
42 Evoluţia stilurilor în Grecia:<br />
de la micenian la geometric<br />
44 Perioada arhaică:<br />
sculptura şi decoraţia arhitecturală<br />
46 Ceramica – „figuri roşii” şi „figuri negre”<br />
48 Antichitatea clasică<br />
50 Doriforul<br />
52 <strong>Arta</strong> elenistică<br />
54 Etruscii<br />
56 Bustul roman<br />
58 Perioada augustană<br />
60 Imperiul Roman<br />
62 Pictura romană
64 Antichitatea târzie şi Evul Mediu<br />
66 Cronologie<br />
68 Introducere<br />
72 <strong>Arta</strong> creştină timpurie<br />
76 Evul Mediu bizantin<br />
78 Manuscrise anluminate irlandeze şi anglo-saxone<br />
80 Manuscrise anluminate carolingiene<br />
84 Pictura în anii 900–1050<br />
88 Anluminuri romanice<br />
90 Pictura murală romanică<br />
92 Vitraliile romanice<br />
94 Tapiseria de la Bayeux<br />
96 Vitraliile gotice<br />
98 Anluminurile gotice şi pictura de panou<br />
102 Pictura prerenascentistă<br />
106 Jeluirea la Mormânt<br />
108 Goticul internaţional<br />
110 <strong>Arta</strong> islamică<br />
112 Renaşterea<br />
114 Cronologie<br />
116 Introducere<br />
124 Masaccio<br />
126 Donatello<br />
128 Paolo Uccello<br />
130 Fra Angelico<br />
132 Sandro Botticelli<br />
134 Naşterea lui Venus<br />
136 Piero della Francesca<br />
138 Andrea Mantegna<br />
140 Giovanni Bellini<br />
Sandro Botticelli: Naşterea lui Venus<br />
<strong>Arta</strong> C u p r i n s<br />
5
Preistoria şi<br />
protoistoria<br />
40 000–500 î.Hr.<br />
Masca funerară de aur a lui Psusennes I<br />
(Pasebakhaemniut),<br />
cca 900 î.Hr., aur, 48 cm înălţime, Muzeul Egiptean, Cairo
<strong>Arta</strong> P r e i s t o r i a ş i p r o t o i s t o r i a 4 0 0 0 0 – 5 0 0 d e a n i î.Hr.<br />
8<br />
Europa Centrală<br />
40 000<br />
Homo sapiens<br />
25 000<br />
Figurine<br />
de tip Venus<br />
21 000<br />
Picturi rupestre<br />
de la Altamira<br />
şi Lascaux<br />
10 000<br />
Sfârşitul culturii de tip<br />
40000 10000 5000 4000<br />
Zona<br />
Mării Egee<br />
3000<br />
Începuturile civilizaţiei<br />
minoice în Creta<br />
2600<br />
Figurine cicladice<br />
2000<br />
Palate din Minoicul<br />
Vechi; ceramica<br />
de tip Kamares<br />
1600<br />
Zeiţe-şarpe; fresce<br />
de la Akotiri, din<br />
insula Santorini<br />
1500<br />
Picturi murale de la<br />
vânător-culegător<br />
şi al picturii<br />
rupestre<br />
8000<br />
Neolitic<br />
3000<br />
Scrierea de tip<br />
„linear B“; culturi<br />
ale ceramicii<br />
2500<br />
Începutul Epocii<br />
Bronzului<br />
Knossos; morminte-puţ<br />
din Micene<br />
1300<br />
Obiecte găsite în<br />
monumente funerare<br />
în formă de cupolă<br />
1200<br />
Începe „Epoca<br />
întunecată“ – declinul<br />
civilizaţiei miceniene<br />
Preistoria<br />
Stonehenge<br />
1300<br />
Zeităţi solare în<br />
diferite culturi;<br />
conuri de aur<br />
1000<br />
Începutul<br />
Epocii Fierului<br />
500<br />
Importuri greceşti<br />
din Hallstatt<br />
300<br />
Apariţia stilului<br />
La Tène –<br />
combină<br />
modele<br />
abstracte de<br />
tip celtic cu<br />
stiluri greceşti<br />
100<br />
Dezvoltarea unor<br />
stiluri în afara sferei<br />
de influenţă romană<br />
Egipt<br />
3000<br />
Fondarea Egiptului;<br />
picturi murale în<br />
morminte<br />
2800<br />
Basoreliefuri pictate<br />
2700<br />
Apariţia proporţiilor<br />
stilistice; primele<br />
statuete în poziţie<br />
şezând sau<br />
în picioare<br />
2600<br />
Statuia faraonului<br />
Djoser şezând; statuia<br />
faraonului Menkaure şi<br />
a reginei sale
şi protoistoria<br />
Mesopotamia<br />
3000<br />
Basoreliefuri<br />
sumeriene pe vaze<br />
2700<br />
Statui de la Tell<br />
Asmar<br />
2300<br />
Stela Victoriei de la<br />
Naram-Sin<br />
2500<br />
Scrib şezând,<br />
Saqqara<br />
2150<br />
Statui ale regelui<br />
Gudea; figuri<br />
sculptate de mari<br />
dimensiuni<br />
1750<br />
Codul lui<br />
Hammurabi<br />
700<br />
Lamassu (taurul<br />
înaripat) din palatul<br />
lui Sargon II<br />
de la Khorsabad;<br />
sculpturi<br />
monumentale<br />
600<br />
Poarta zeiţei<br />
Iştar din Babilon;<br />
diferite reprezentări<br />
alcătuite cu ajutorul<br />
ceramicii glazurate<br />
albastre<br />
3000 2000 1000 500<br />
2400<br />
Picturi funerare;<br />
apogeul<br />
basoreliefului<br />
1850<br />
Regatul de Mijloc; statui<br />
votive; banchete cubice<br />
1350<br />
Regatul Nou; domnia<br />
lui Akhenaton şi a lui<br />
Nefertiti; revoluţia<br />
artistică a perioadei<br />
Amarna<br />
900<br />
Sculpturi din bronz<br />
de mici dimensiuni<br />
500<br />
„Clasicismul“ egiptean –<br />
o reîntoarcere la stilul<br />
Regatului Vechi şi al<br />
celui de Mijloc<br />
China<br />
33 000<br />
Ceramică cu motive<br />
geometrice<br />
1500<br />
Bronzuri rituale<br />
ale dinastiei Shang<br />
1000<br />
Dinastia Zhou; statui<br />
animaliere de bronz<br />
şi mici statuete<br />
de jad<br />
200<br />
Dinastia Qin;<br />
armata de teracotă<br />
P r e i s t o r i a ş i p r o t o i s t o r i a C r o n o l o g i e<br />
9
<strong>Arta</strong> Preistoria şi protoistoria 40 000–500 de ani î.Hr.<br />
10<br />
Preistoria Pre- and Early şi protoistoria History<br />
ArtÎn first Europa, manifested primele itself manifestări in Europe artistice withau the loc appearoda Pictură Cave Painting,<br />
tăance cu of apariţia humans omului, during în timpul the Upper Paleoliticului Paleolithic târziu rupestră, ca. 18–16th century<br />
Age<br />
cca BCE, sec. Chauvet XVIII-XVI Cave, î.Hr.,<br />
(40 (40,000–10,000 000 – 10 000 BCE). de ani Motifs î.Hr.). found Motivele in cave ce se regăsesc paintings peştera near Vallon-Pont- Chauvet,<br />
în andpicturile small sculptures rupes tre şi from în sculpturile this time de used mici thedimen animal lângă d’ArcVallon-Pontsiuni<br />
world ale foracestei inspiration perioade andîşi are au often sursa interpreted de inspiraţie as d’Arc, Franţa<br />
în charms lumea used animală, to assist invocând the hunt. protecţie Numerous şi succes female la vâfernătoare.tility<br />
objects Numeroasele that have obiecte been găsite, retrieved care suggest fac trimi that<br />
tere reproduction la fertilitatea was feminină, accompanied suge rează byfaptul metaphysical că actul<br />
pro ideas. creativ The era endasociat of theunor Ice Age, idei with de natură the rapid meta fizică. change<br />
Sfârşitul in climate erei andglaciare, culture, cu also nume brought roasele an ei end schimbări to the<br />
climaterice hunter-gatherer şi culturale, society a dus in Europe. la dispariţia Thesocietăţii Middle de East<br />
tip came vânătoriculegători into focus with din the Europa. onset of Orientul the Neolithic Mijlociu peri- a<br />
ajuns od (ca. în 9000 centrul BCE). atenţiei Peoples odată living cu înce in the putul Euphrates Neoliticuand<br />
lui Tigris (cca river 9 000 basins de ani found î. Hr.). wild Popu cereals laţiile and care grasses trăiau în as<br />
bazinele well as undomesticated fluviilor Tigru şi Eufrat sheepau and des co goats—a perit cerealele discov-<br />
şi eryplantele that facilitated sălbatice, precum a transformation şi oile şi caprele in lifestyle nedo as<br />
mes theyticite settled – o descoperire down andcare became a înles farmers. nit transformarea The first<br />
Pre- and Early History 40,000–500 BCE
Stele Stelă of Nanai,<br />
Egyptian, statuetă egipteană,<br />
ca. cca 1400–1350 BCE, î.Hr.,<br />
painted lemn pictat, wood,<br />
Museo Muzeul Egizio, Egiptean, Turin<br />
Torino Ramses II as a<br />
Child Ramses with Huron, II copil<br />
Egyptian, împreună ca. cu 1250<br />
BCE, Huron, granite relief and<br />
limestone, egiptean, height cca<br />
231 1250 cm, î.Hr., Egyptian granit<br />
Museum, şi calcar, Cairo 231 cm<br />
înălţime, Muzeul<br />
Egiptean, Cairo<br />
cities modului andde sanctuaries viaţă şi a condus developed la seden ta in rizarea southern acestor<br />
Mesopotamia populaţii, majoritatea (present-day devenind Iraq) around agricultori. 4500 BCE, and<br />
the Sumer Primele civilization oraşe şi temple evolved au apărut around în sudul 3500 Mesopo BCE. As tamiei in<br />
the(Irakul cultures de astăzi) of ancient prin anul Egypt 4500 and î.Hr., ancient civilizaţia China, sumeriană the<br />
richdezvol marshes tânduse located în jurul between anului 3500 theî.Hr. Euphrates Ca şi în and cazul<br />
Tigris culturii rivers Egiptului yielded şi a rich Chinei harvests. antice, fertilele The design tere nuri mlăş and<br />
construction tinoase dintre of Tigru canals şi Eufrat and produceau dikes were recolte important bogate. Pro in<br />
theiectarea process şi construirea of securing unor thecanale developing şi diguri civilizations<br />
era extrem de<br />
from importantă, flooding. întrucât In order asigurau toprotecţie oversee împotriva these measures, inun daţiilor.<br />
administrative Pentru realiza rea organizations acestor proiecte were au developed, fost create structuri formingadmini<br />
the strative, roots of ce larger au stat la state baza struc structures. turilor statale Temples ulterioare. in<br />
Mesopotamia Templele din became Mesopo ta the mia religious, au devenit industrial, centrele religioase, political,<br />
industriale, and cultural politice centers şi cul tura ofle the ale cities. oraşelor. The Sumerienii Sumerians pot fi<br />
canconsideraţi be considered in ventatorii the inventors roţii olarului, ofai the plugului, potter’s ai roţii wheel, şi ai<br />
thecăruţei, plow, dar the şi ai wheel, scrierii. the În jurul wagon, anului and 3000 writing î.Hr. apăruseră itself.<br />
Praying deja statuete statues şi and stele steles votive depicting înfăţişând diverse figurative naraţiuni scenes sau<br />
andscene stories figurative. had already appeared around 3000 BCE.<br />
Introduction<br />
Preistoria şi protoistoria Introducere<br />
11
<strong>Arta</strong> A n t i c h i t a t e a 9 0 0 î . H r . – 3 0 0 d . H r .<br />
36<br />
Grecia<br />
900<br />
Apariţia ceramicii<br />
cu motive<br />
geometrice<br />
800<br />
Vase pictate,<br />
cu scene figurative<br />
776<br />
Primele Jocuri Olimpice<br />
ţinute în onoarea<br />
lui Zeus<br />
Etruria<br />
900<br />
Începuturile civilizaţiei<br />
etrusce din peninsulă<br />
650<br />
Coloniile greceşti din<br />
sudul Italiei influenţează<br />
Etruria<br />
500<br />
Morminte etrusce<br />
cu picturi murale<br />
400<br />
Sunt create Lupa<br />
Antichitatea<br />
700<br />
Influenţe orientale;<br />
epopeile homerice<br />
600<br />
Primele sculpturi<br />
masculine şi feminine<br />
arhaice<br />
480<br />
Începuturile<br />
„stilului sever“<br />
în sculptură;<br />
Kritios Kouros<br />
capitolina şi Himera<br />
din Arezzo<br />
300<br />
Instituirea puterii<br />
romane<br />
450<br />
Prima perioadă<br />
a artei clasice;<br />
abandonarea<br />
„stilului sever“;<br />
Doriforul lui Policlet;<br />
friza templului<br />
lui Zeus<br />
350<br />
A doua perioadă<br />
a artei clasice;<br />
Praxiteles sculptează<br />
celebra Afrodita din<br />
Knidos şi pe Hermes;<br />
Lysip creează<br />
Apoxyomenos<br />
900 800 700 600 500 400<br />
Roma<br />
750<br />
Fondarea Romei<br />
600<br />
Roma este condusă<br />
de regi etrusci<br />
500<br />
Roma devine<br />
republică<br />
300<br />
Influenţa elenistică ajunge<br />
şi la Roma<br />
250<br />
Busturi din epoca<br />
republicană, create<br />
într-un stil<br />
naturalist
200<br />
Clasicismul şi eclectismul<br />
elenist<br />
100<br />
Venus din Milo –<br />
varianta romană;<br />
copie de marmură<br />
după statuia lui Alexandros<br />
din Antiohia<br />
50<br />
Vila Misterelor din Pompei<br />
1 d.Hr.<br />
Stilul dezvoltat la curtea<br />
lui Augustus;<br />
Augustus de la Prima Porta;<br />
frize cu figuri; Ara Pacis<br />
comandată de Augustus<br />
81<br />
330<br />
Apollo Belvedere;<br />
operele sculptorului<br />
Leochares;<br />
debutul perioadei<br />
elenistice; domnia lui<br />
Alexandru cel<br />
Mare şi expansiunile<br />
sale teritoriale<br />
280<br />
Bustul lui Demostene<br />
200 100 1 100 200 300<br />
Arcul lui Titus<br />
110<br />
Columna lui Traian<br />
170<br />
Statuia ecvestră a lui Marcus<br />
Aurelius<br />
190<br />
Nike din Samotrace<br />
170<br />
Altarul de la<br />
Pergamon; sculpturi<br />
de o mare<br />
expresivitate<br />
dramatică<br />
150<br />
Alexandros din<br />
Antiohia creează<br />
statuia Venus din Milo<br />
200<br />
Picturi murale creştine<br />
în catacombele Romei<br />
300<br />
Tetrarhii<br />
330<br />
Portretul colosal al lui<br />
Constantin cel Mare<br />
50<br />
Grupul statuar<br />
Laocoon şi fiii săi;<br />
mitul lui Laocoon<br />
era o temă<br />
populară a scrierilor<br />
antice greceşti<br />
30<br />
Grecia devine<br />
provincie romană<br />
C r o n o l o g i e<br />
37<br />
A n t i c h i t a t e a
<strong>Arta</strong> A n t i c h i t a t e a 9 0 0 î . H r . – 3 0 0 d . H r .<br />
38<br />
După prăbuşirea civilizaţiei miceniene în secolul<br />
XII î.Hr. şi odată cu „evul întunecat“ care ia urmat,<br />
în lumea de limbă greacă a început un lent proces de<br />
dezvoltare a unor noi culturi şi societăţi. În secolele<br />
IX şi VIII î.Hr., înflorirea comerţului a dus la primele contacte<br />
cu Orientul Mijlociu şi cu Egiptul, ce au oferit stimuli cruciali<br />
în asigurarea continuităţii unui stil grecesc independent în artă<br />
şi în arhitectură. Accesul la culturi de o asemenea bogăţie a<br />
constituit o sursă de inspiraţie pentru stilul grec, contribuind<br />
la formarea unei viziuni proprii asupra inovaţiilor<br />
artistice şi arhitecturale. Marile sanctuare panelenice<br />
apărute în această perioadă, precum<br />
cele din Olympia, Delphi, Delos şi<br />
Samos, au devenit înfloritoare<br />
centre culturale. Scrierea<br />
miceniană fusese<br />
uitată, dar, după<br />
Stela funerară<br />
a lui Hegeso,<br />
relief, cca 410 î.Hr.,<br />
marmură, 158 cm<br />
înălţime, Muzeul<br />
Naţional de Arheologie,<br />
Atena<br />
Războinicul<br />
din Riace, statuie<br />
grecească, cca 430<br />
î.Hr., bronz, 197 cm<br />
înălţime, Muzeul<br />
Naţional, Reggio<br />
Calabria<br />
Gal murind,<br />
copie romană<br />
a unei sculpturi<br />
greceşti,<br />
cca 220 î.Hr.,<br />
marmură, 93 cm<br />
înălţime, Muzeul<br />
Capitoliului, Roma
A n t i c h i t a t e a t â r z i e ş i E v u l M e d i u 3 0 0 – 1 4 5 0<br />
66<br />
<strong>Arta</strong><br />
330–850<br />
Picturi şi<br />
mozaicuri<br />
creştine<br />
timpurii<br />
Mozaicurile<br />
combină<br />
subiecte<br />
creştine cu<br />
elemente<br />
stilistice<br />
clasice<br />
Antichitatea târzie<br />
650–800<br />
Manuscrise<br />
anluminate<br />
irlandeze şi<br />
anglo-saxone<br />
În mănăstirile<br />
irlandeze textele<br />
anluminate<br />
debutează cu<br />
monograme<br />
ornamentale<br />
780–900<br />
Miniaturi<br />
carolingiene<br />
În perioada Renaşterii<br />
carolingiene, temele<br />
creştinismului<br />
occidental sunt utilizate<br />
alături de elemente<br />
clasice<br />
300 400 500 600 700 800<br />
632–1850<br />
Pictura<br />
islamică<br />
Interzicerea portretului<br />
constituie nucleul<br />
concepţiei artistice<br />
islamice, rezultatul<br />
fiind o preeminenţă<br />
a artei caligrafice<br />
şi a arabescurilor<br />
850–1453<br />
Evul Mediu<br />
bizantin<br />
Apariţia icoanei ca nouă<br />
formă picturală
şi Evul Mediu<br />
1150–1450<br />
<strong>Arta</strong> gotică<br />
Caracteristice<br />
pentru această<br />
perioadă sunt<br />
vitraliile catedralelor<br />
gotice<br />
franceze şi apariţia<br />
stilului curtenesc<br />
în manuscrisele<br />
anluminate<br />
1250–1370<br />
Pictura din<br />
Trecento<br />
Giotto,<br />
1267–1337<br />
Duccio di Buoninsegna,<br />
cca 1250–1318/19<br />
Simone Martini,<br />
1284–1344<br />
900 1000 1100 1200 1300 1450<br />
900–1050<br />
Picturi<br />
murale şi<br />
manuscrise<br />
anluminate<br />
Stilizarea şi simplificarea<br />
au un puternic<br />
impact asupra<br />
creaţiei anluminate<br />
a picturilor murale<br />
şi a vitraliilor<br />
1050–1150<br />
<strong>Arta</strong> romanică<br />
Antichitatea are<br />
o influenţă redusă<br />
în arta germană,<br />
engleză<br />
şi spaniolă<br />
din această<br />
perioadă<br />
cca 1400<br />
Stilul gotic<br />
internaţional<br />
În toată Europa,<br />
stilul aulic al goticului<br />
matur se combină<br />
cu influenţe<br />
italiene<br />
şi note<br />
realiste<br />
C r o n o l o g i e<br />
67<br />
A n t i c h i t a t e a t â r z i e ş i E v u l M e d i u
A n t i c h i t a t e a t â r z i e ş i E v u l M e d i u 3 0 0 – 1 4 5 0<br />
68<br />
<strong>Arta</strong><br />
O epocă „anluminată“<br />
Dumnezeu-Tatăl, creatorul universului din Bible Moralisée –<br />
o biblie din Champagne, Franţa cca 1325, ce cuprinde şi<br />
o exegeză teologicomorală – este întruchiparea perfectă<br />
a artei creştinătăţii europene medievale. Miniaturile sunt<br />
caracteristice Evului Mediu, o epocă a unor importante<br />
invenţii mecanice, a avântului tehnologic şi a descoperirilor<br />
ştiinţifice. Perioada debutează sub semnul crucii,<br />
în 312, cu victoria lui Constantin cel Mare de la podul<br />
Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, oamenii<br />
fiind mai aproape de Antichitate, stilurile antice<br />
perpetuânduse, în ciuda faptului că în vest ele căzuseră în<br />
uitare de mai multe secole. Mozaicul era mediul definitor de<br />
reprezentare picturală pentru lumea estică, în vreme ce în<br />
occident, locul central, alături de pictura murală, îl ocupa<br />
arta manuscriselor. Codexul, alcătuit dintrun set de 24 de<br />
pagini veline, împăturite şi cusute laolaltă, era împodobit<br />
San Apollinare,<br />
cca 549, mozaic,<br />
Basilica di Sant<br />
Apollinare in Classe,<br />
Ravenna<br />
Pagină dintr-un<br />
manuscris<br />
anluminat,<br />
cca 680–720,<br />
guaşă pe<br />
pergament,<br />
Evangheliarul<br />
de la Lindisfarne,<br />
Biblioteca Britanică,<br />
Londra
1570–1610<br />
Manierismul<br />
în Spania<br />
El Greco<br />
1530–1600<br />
Manierismul<br />
în Italia<br />
Giulio Romano<br />
Benvenuto Cellini<br />
Agnolo<br />
Bronzino<br />
Parmigianino<br />
Giorgio Vasari<br />
Tintoretto<br />
Giambologna<br />
Giuseppe<br />
Arcimboldo<br />
1430–1580<br />
Renaşterea<br />
în Ţările<br />
de Jos<br />
Robert Campin<br />
Jan van Eyck<br />
Rogier van<br />
der Weyden<br />
Hans Memling<br />
Hugo van<br />
der Goes<br />
1520 1540 1560 1580 1600 1610<br />
Hieronymus Bosch<br />
Quentin Massys<br />
Joachim Patinir<br />
Marten van<br />
Heemskerck<br />
Pieter Bruegel<br />
cel Bătrân<br />
1470–1550<br />
Renaşterea<br />
în Germania<br />
Konrad Witz<br />
Michael Pacher<br />
Martin Schongauer<br />
Tilman<br />
Riemenschneider<br />
Matthias Grünewald<br />
Albrecht Dürer<br />
Lucas Cranach<br />
cel Bătrân<br />
Albrecht Altdorfer<br />
Hans Baldung Grien<br />
Hans Holbein<br />
cel Tânăr<br />
C r o n o l o g i e<br />
115<br />
R e n a ş t e r e a
RAFTUL de cULTURA geneRALA<br />
În această colecţie:<br />
arta<br />
1. din preistorie la renaşterea timpurie<br />
2. de la apogeul renaşterii până în secolul XViii<br />
3. din secolul XiX până azi<br />
mitologia<br />
4. orientul apropiat, egiptul, grecia<br />
5. roma, scandinaVii, celţii, americile<br />
6. india, china, Japonia, africa, australia şi oceania<br />
biblia<br />
7. Vechiul testament: de la creaţie la Judecători<br />
8. Vechiul testament: de la regi la profeţi<br />
9. noul testament: Viaţa lui iisus
Change language