bortă

În perioada anilor 1992 – 1995, tratamentul chirurgical ce se aplica la pacienţii cu ulcere
simptomatice, instalat pe fondal de malrotaţie duodenală asociată cu duodenostază, se efectua
prin procedeele de rezecţie gastrică tip Billrot I şi Billrot II (Hofmeister – Finsterer), VSP şi VT.
Dezavantajul acestor tehnici chirurgicale constă în faptul, că nu se înlătură duodenostaza şi
refluxul duodenogastral, care la rândul său este veriga etiopatogenetică principală a maladiei,
confirmată prin obţinerea rezultatelor nesatisfăcătoare postoperatorii precoce şi tardive.
La 37 de pacienţi ulcerele simptomatice au reapărut, fiind ulterior operaţi din nou pentru
ulcere peptice ale gastroenteroanastomozei şi sindromul ansei aferente.
Reieşind din aceste considerente, am recurs la rezecţii gastrice procedeul Roux şi Balfour,
care permit excluderea duodenului din pasaj, evitând astfel apariţia refluxului duodenogastral cu
asigurarea unui pasaj mai adecvat al bolului alimentar din duodenul funcţional compromis.
Acest principiu chirurgical a fost aplicat şi pacienţilor cu megalocoledoc secundar.
Indiferent de postulatul indiscutabil anatomofiziologic, direcţia fluxului biliar este unilaterală
din coledoc în duoden, fapt pentru care noi am recurs la excluderea fluxului biliar în duoden, în
vederea rezolvării refluxului duodenocoledocian.
Ca urmare am recurs la tehnica exerezei supraduodenale de coledoc şi suturarea în orb a
segmentului distal al coledocului. Segmentul proximal a fost implantat în ansa Y a la Roux, care
a fost preparată cu o lungime nu mai mică de 80cm. Rezultatele obţinute din aplicarea acestei
tehnici operatorii a demonstrat asigurarea unui drenaj de bilă adecvat cu înlăturarea verigii
patologice, care poate menţine refluxul duodenocoledocian cu apariţia postoperatorie a
colangitelor cronice, icterului mecanic şi a pancreatitelor.
În perioada postoperatorie precoce, atât în cazul bolnavilor ulceroşi, cât şi în cazul celor cu
megalocoledoc secundar, în lotul de studiu, nu am notat apariţia complicaţiilor dezvoltate de
actul operator.
Rezultatele obţinute de noi a demonstrat corectitudinea alegerii metodelor de diagnostic, a
tratamentului etiopatogenetic conservativ individual şi a actului chirurgical descris mai sus.
Acest fapt îl putem confirma prin reintegrarea completă socio-familială a bolnavilor care
au fost supuşi tratamentului propus de noi.
93