bortă

Actualitatea temei
INTRODUCERE
Prezenta lucrare este rezultatul unor preocupări continue de a elabora studii cât mai
actuale şi are ca scop cercetarea aspectelor esenţiale etiopatogenetice şi fiziopatologice ale
malrotaţiei duodenale asociată cu duodenostază şi principiile actuale ale tratamentului
chirurgical.
Problema diagnosticului maladiei ulceroase gastroduodenale s-a regăsit, în ultimii ani,
printre preocupările medicilor chirurgi şi rămâne actuală, având în ţările dezvoltate o incidenţă
de 2 - 10% din populaţie. Farmacoterapia contemporană a remarcat succese impresionante în
tratamentul bolnavilor cu această maladie, dar în 3% dintre cazuri de boală ulceroasă,
tratamentul modern cu H2-blocatori şi inhibitori ai pompei protonice s-a dovedit a fi neeficient.
O serie dintre bolnavii ulceroşi, prezintă duoden cu diametru mărit, formă şi sediu atipice,
modificări considerate atât imagistic, cât şi intraoperator ca malrotaţie duodenală, care se
manifestă clinic prin prezenţa refluxului duodenogastral. În literatura modernă de specialitate
modificările susmenţionate ale duodenului au fost catalogate drept malrotaţie duodenală
[53;102;103;104].
Efectuarea studiilor permanente în acest domeniu este dictată de particularităţile
anatomo-fiziologice şi topografice ale zonei gastro-duodeno-hepato-bilio-pancreatice, în care
toate organele genetic, topografic şi funcţional sunt legate între ele [148;149;152].
În această ordine de idei, investigaţiile efectuate în domeniul aparatului endocrin al
sistemului digestiv l-au făcut, la rândul său, pe Ugolev A. (1978) să numească duodenul
„hipofiza tractului digestiv”.
Duodenostaza şi complicaţiile ei reprezintă o temă actuală, de real interes interdisciplinar,
care implică chirurgi, gastroenterologi, radiologi, microbiologi şi morfopatologi, deoarece
această patologie determină o morbiditate în creştere, preponderent, în rândul persoanelor tinere,
plasate activ în câmpul muncii [5;9;47].
Prezentarea aspectelor acestei maladii care se manifestă prin hipokinezie duodenală,
duodenostaza, scoate în evidenţă cele mai importante modificări funcţionale şi organice ale zonei
gastro-duodeno-hepato-bilio-pancreatice, care pot ajuta la stabilirea unui diagnostic corect, în
timp util, cu indicaţie chirurgicală precoce.
Printre multiplele patologii, instalate ca rezultat al duodenostazei, sunt ulcerul
gastroduodenal, colangita cronică recidivantă, litiaza biliară, pancreatita cronică recidivantă.
Dereglările evacuomotorii ale duodenului (ce succed ocluziile duodenale cronice) cu
instalarea refluxului duodenogastral sunt considerate verigi patogenice majore în apariţia
ulcerelor simptomatice.
9