bortă

sau duodenal. Din aceştia 52 (47,3%) de pacienţi au fost diagnosticaţi cu ulcer duodenal, iar 10
(9,1%) cu ulcer gastric. De urgenţă, cu tablou clinic de hemoragie ulceroasă şi stare generală
gravă, au fost spitalizaţi 36 ( 61,9 ± 6,1%) de bolnavi.
Din aceştia 21( 60,5 ± 7,8%) cazuri prezentau constituţie hiperstenică, 11 ( 28,2 ± 7,2%)
pacienţi – constituţie astenică, iar celelalte 4 (10,3 ± 4,3%) cazuri aveau constituţie
normostenică.
3.2 Caracteristici ale semiologiei radio – imagistice a malrotaţiei duodenale asociate
cu duodenostază
Manifestările radio-imagistice ale malrotaţiei duodenale asociate cu duodenostază au fost
determinate, utilizând următoarele metode:
Radioscopia stomacului şi duodenului prin contrastare obişnuită.
Duodenografia cu masă baritată prin metoda hipotoniei duodenale.
Duodenografia trdimensională prin CT.
Prerogativa de bază, în explorarea imagistică a fost determinarea modificărilor de formă şi
poziţie a duodenului malrotat şi legătura directă a manifestărilor renghenologice cu tabloul clinic
al pacienţilor.
3.2.1 Radioscopia stomacului şi a duodenului prin contrastare obişnuită
Semiologia radiologică a malrotaţiei duodenale a fost stabilită prin evaluarea diferenţelor
obţinute în comparaţie cu duodenul normal. Ca rezultat s-a obţinut următoarea interpretare
(tabelul 3.2).
Tabelul 3.2 Semiologia radiologică a malrotaţiei duodenale (după V. Hotineanu,
V. Pripa 2007)
Segment examinat Duoden normal Duoden malrotat
D1 L1 L1
D2 Între L2 şi L3 L2 - L3
D3 L3 L3 – L4
D4 L3 - L2 L4 – L1
Prezenţa anselor suplimentare Rar D3 şi/sau D4
Dimensiune duoden 1,5 – 3 cm 3,5 cm
Plasare flexură duodeno-
jejunală
La nivelul L2 pe stânga de
coloana vertebrală
Cranial de L2 şi pe stânga
de coloana vertebrală
60