bortă

Bride între ansele intestinului subţire.
Clasificarea Bill a fost modificată de către Ravitch M. (1979), care a intercalat tipul
malrotaţiei cu efectul clinic produs în funcţie de fiecare tip (tab. 1.2):
Tabelul 1.2 Clasificarea anomaliilor de rotaţie a intestinului (Ravitch 1979)
Tip Defect Efect clinic
I A Nonrotaţie Volvulus de intestin subţire
I B „Situs inversus” Fără semnificaţii clinice
II A Rotaţie incompletă a duodenului cu
colon normal
II B Rotaţie inversă a duodenului şi
colonului
II C Rotaţie inversă a duodenului cu colon
rotat normal
III A Rotaţie normală a duodenului cu colon
nonrotat
III B Fixaţie incompletă de unghi hepatic al
colonului
III C Fixaţie incompletă de cec şi de
mezenter
Obstrucţie duodenală prin bandă
Obstrucţia colonului transvers de mezenter
duodenal
Mezenter comun, pensă aorto-mezenterică,
obstrucţie
Volvulus de jejunoileon
Obstrucţie prin brida Ladd
Volvulus de cec
III D Hernii interne Hernii paraduodenale
Clasificarea ce evidenţiază implicarea nemijlocită a duodenului în procesul de rotaţie a fost
propus de Moore K.L. (1982):
1. Tipul A – nonrotaţie.
2. Tipul B – rotaţie şi volvulus.
3. Tipul C – rotaţie reversă.
4. Tipul D – rotaţie normală, cec situat subfrenic ca urmare a dereglării descendării sale.
5. Tipul E – hernie internă.
6. Tipul F – volvulus.
Studiind aceste clasificări ale diferiţilor autori, putem spune, că nu ar fi o greşeală să se
considere că etiopatogenia malrotaţiei duodenale este indispensabilă de cea a malrotaţiei
intestinale. Malrotaţia duodenală apare ca urmare a dereglărilor de rotaţie a ansei proximale a
intestinului primitiv şi a momentului II de rotaţie a ansei medii. Compresiunile externe ale
33