bortă

intestinului de aşa conţinuturi cum sunt resturile alimentare, bacteriile, celulele epiteliale
descuamate şi având ca rezultat propulsia lor în colon.
CMM are o durată de 90 – 120 min şi este format din patru faze.
Faza I – denumită latentă, cuprinde 40 – 60% din durata întregului CMM, este fără
potenţiale efective şi fără contracţii.
Faza II – este o fază de accelerare, care cuprinde 20 – 30% din durata CMM, pe
parcursul acesteia apar potenţiale (contracţii) efective neregulate, promulgate la o
distanţă de 50 – 80 cm. După datele lui Gregerson H., (1992) faza de accelerare în
duoden este mai de durată decât prima fază deoarece are loc depozitarea de enzime
pancreatice şi bilă.
Faza III – prezintă faza frontului activ cu contracţii ritmice intensive şi caracter
peristaltic, are o durată de 5 – 10 minute, se propagă până la cec, cu o viteză de 7
cm/minut pe duoden. La această etapă, în duoden, sunt caracteristice şi mişcările
retroperistaltice, care măresc faza duodenală a digestiei. În timpul acestei faze
aproximativ 50 % din conţinutul intestinal este deplasat spre cec.
Faza IV – faza de reducere a activităţii, se caracterizează prin trecerea de la
mişcările ritmice ale fazei III la faza I de repaus fără potenţiale efective şi nu este
întotdeauna marcată.
Apariţia şi inhibarea CMM are loc pe două căi – nervoasă şi umorală. Reglarea nervoasă se
efectuează prin sectoarele extra- şi intramurale ale sistemului vegetativ. În reglarea umorală un
rol important i se atribuie modulatorului motilina, a cărei secreţie este controlată de structurile
adrenergice şi colinergice. Tot aici, în calitate de reglor umoral, contribuie şi somatostatina.
Acizii biliari şi prostaglandina E2 prezintă un mecanism inhibitor asupra CMM [5, 60, 83, 107].
Etapa prandială, caracterizată prin întreruperea ciclurilor CMM, debutează cu contracţii
neregulate în toate regiunile tractului digestiv. Activitatea stimulată este manifestată prin două
fenomene: mişcările segmentare şi peristaltice. Contracţiile tonice produc segmentarea, cu o
amplitudine de 3 – 10mm ai col. Hg, o durată de până la 20 sec. şi o ritmicitate de 5 minute.
Peristaltica motorie îşi are geneza în duodenul proximal şi începe odată cu propulsia în duoden a
conţinutului gastric. Motorica este reprezentată de contracţii coordonate cu amplitudinea de
30mm ai col. Hg şi propulsează în direcţie distală până la evacuarea duodenului, cu propagare pe
jejun, mutând conţinutul intestinal la o distanţă de 4 cm. Tranzitul conţinutului gastric prin
duoden în urma peristaltismului durează nu mai mult de 40 – 60 secunde. După eliberarea
stomacului are loc stoparea simultană a activităţii prandiale şi trecerea la ritmul bazal.
Etapa prandială este reglată în primul rând pe cale nervoasă. Efectul stimulator aici îl are
sistemul parasimpatic, iar cel simpatic – inhibitor. Reglarea activităţii stimulate mai are loc şi cu
26