bortă

Duodenul este suspendat de ligamentul hepatoduodenal care e situat între hilul hepatic şi
partea superioară a duodenului. În ligament se află formaţiunile anatomice care formează aşa
numita „triada vitală”: artera hepatică proprie situată pe stânga, coledocul – pe dreapta, iar în
mijloc şi posterior – vena portă. Ligamentul hepatoduodenal fixează porţiunea iniţială a
duodenului. Porţiunea terminală este fixată de ligamentul suspensor, care prezintă o plică
peritoneală ce acoperă muşchiul şi susţine duodenul. Ligamentul duodeno-renal este un repliu
peritoneal cu originea de la marginea externă a porţiunii descendente a duodenului spre rinichiul
drept, apoi trece în foiţa parietală a peritoneului cu sediul anterior de rinichi.
Vascularizarea duodenului se efectuează din bazinul trunchiului celiac şi artera mezenterică
superior. Irigarea cu sânge are loc prin intermediul a două sisteme – artera pancreatoduodenală
superioară (ramura artera gastroduodenală) şi artera pancreatoduodenală inferioară (ramura
artera mezenterică superioară). Aceste două artere anastomozează între ele formând arcadele
anterioare şi posterioare, cu sediul între semicercul concav intern al duodenului şi capul
pancreasului.
Figura 1.2 Vascularizarea duodenului
În unele cazuri artera mezenterică superior se desprinde de la aortă sub un unghi ascuţit,
astfel compresează duodenul în D3, producând ocluzii duodenale (piesa artero-mezenterică)
(fig.1.2).
Vascularizarea intramurală a duodenului este caracteristică pentru angioarhitectura
intestinului subţire şi gros şi corespunde cu cele trei straturi parietale (mucos, submucos şi
muscular).
Venele duodenului repetă traiectul arterelor omonime şi drenează sângele venos în vena
lienală şi mezenterică superioară care mai apoi confluează în sistemul venei porte.[24, 56, 75,
22