raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului - Consiliul ...

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L.
B-dul Sănătăţii, nr. K28/6, CP 440182
Satu Mare, Satu Mare, România
Tel./Fax: +40 261/758881
LISTA DE SEMNĂTURI
DIRECTOR,
Cod: CJC-SEI-25/06.09
Faza : Acord de mediu
Ing. Francisc GYŐRI ___________________________________
ŞEF DE PROIECT
Dr. chim. Vasile ŞERBAN ___________________________________
Expert Auditor / Evaluator Principal
ELABORATORI:
Ing. ec. Ana - Maria GYŐRI
____________________________
Expert Auditor / Evaluator Principal
BM-03-453 /23.10.2007
EIM-03-449 /23.10.2007
Dr. chim. Vasile ŞERBAN ___________________________________
Expert Auditor / Evaluator Principal
Cerc. şt. ing. Sorin PANAITE ___________________________________
Expert Auditor / Evaluator Principal
Ing. Francisc GYŐRI _________________________________
Expert Auditor / Evaluator Principal
BM-02-452 /23.10.2007
EIM-02-448 /23.10.2007

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. TITULARUL PROIECTULUI
RAPORT
LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Titularul proiectului pentru care se realizează prezentul raport la studiul de impact
asupra mediului, este CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ, având sediul în Cluj Napoca,
B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58.
Autorul Studiului de fezabilitate evaluat este ROMAIR CONSULTING LTD Bucureşti,
sector 2, str. Av. Sănătescu nr. 53, tel. 0040 213193211, fax 0040213193215, E-mail
office@romair.ro.
1.2. AUTORUL STUDIULUI ŞI A RAPORTULUI
Autorul studiului şi a raportului de evaluare a impactului asupra mediului, este
SC MEDANA COMPANY SRL Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare,
B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261 758881, CUI 7831554
înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J30 / 650/ 1995.
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI
Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la Studiul
Tehnic de Fezabilitate (SF) pentru dezvoltarea sistemului de gestiune integrata a
deseurilor solide in judetul Cluj si este elaborat in cadrul proiectului ‘’Asistenta
Tehnica in vederea Pregatirii a cinci Proiecte in Sectorul Mediului in Romania
EUROPEAID/123053/D/SV/RO/P/PA/001-5’’, elaborat de Consortiul compus din
companiile urmatoare:
• KOCKS Consult GmbH (Germania) – Companie de Conducere
• Enviroplan SA (Grecia)
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 1

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Epem SA (Grecia)
• Romair Consulting SRL (Romania)
Proiectul a fost iniţiat pe 16 August 2007.
Studiul tehnic de fezabilitate elaborat de ROMAIR CONSULTING LTD Bucureşti,
poartă denumirea „Sistem de management integrat al deşeurilor – judeţul Cluj”.
1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZĂRII
STUDIULUI ŞI REDACTĂRII RAPORTULUI
A. Planul naţional privind protecţia mediului
Planul naţional privind strategia adoptată în problema mediul înconjurător, identifică
protecţia calităţii apei ca obiectiv major, urmată de protecţia calităţii aerului.
Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările locale grave sau ce
pot afecta sănătatea populaţiei, din care face parte şi Planul naţional de gestiune a
deşeurilor si Strategia nationala de gestiune a deseurilor.
B. Legislaţia naţională
Realizarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv redactarea
raportului de evaluare a impactului, s-au făcut în conformitate cu prevederile Ordinului
ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002, pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cât şi a
Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 863/2002, privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului.
În acelaşi timp, s-a avut în vedere HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care
transpune în legislaţia română Directiva nr. 1999/31/EC publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene (JOCE) nr.L 182 din 16 iulie 1999, privind depozitarea
deşeurilor.
Un alt act normativ extrem de important avut în vedere, a fost Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor, împreună cu ANEXA ( Normativul tehnic privind
depozitarea deşeurilor). Din conţinutul Normativului tehnic, este important de citat
art.1.1:
„Obiectiv general
Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, este elaborat în baza prevederilor
Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor.
Normativul tehnic conţine cerinţele şi măsurile operaţionale şi tehnice pentru
depozitarea deşeurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât mai mult posibil a efectelor
negative asupra mediului(apa de suprafaţă, apa subterană, sol, aer) şi asupra sănătăţii
populaţiei, generate de depozitarea deşeurilor, pe toată durata de viaţă a unui depozit.
Prin adoptarea acestei reglementări, se asigură respectarea tehnicilor de construire a
depozitelor de deşeuri la nivelul cerinţelor europene, aceasta fiind cea mai bună
tehnică disponibilă la nivel naţional pentru depozitele de deşeuri. La proiectarea şi
construirea depozitelor de deşeuri, se vor respecta toate celelalte cerinţe legislative din
domeniul construcţiilor. (…)”
S-au mai avut în vedere:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 2

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- Legea nr. 265/2006, privind protecţia mediului;
- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1274/2005, privind
emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a
deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare;
- Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 95/2005, privind criteriile
care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe
fiecare clasă de depozit;
- O.U.G. nr. 78/2000 - privind regimul deşeurilor;
- H.G. nr. 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea
listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
- Legea protecţiei atmosferei nr. 655/2001;
- Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;
precum şi alte documente de reglementare a activităţilor privind protecţia mediului.
C. Legislaţia europeană
Evaluarea de impact asupra mediului (EIM) este cerută în toate ţările membre ale UE
prin Directiva EC 97/11 din 3 Martie 1997, care modifică Directiva 85/337/EEC pentru
evaluarea efectelor unor proiecte publice şi private asupra mediului.
EIM urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale
proiectului asupra:
- fiinţelor umane, florei şi faunei;
- solului, apei, aerului, climei şi peisajului;
- valorilor materiale şi bunurilor culturale;
- interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus.
Ca parte a EIM, deţinătorul proiectului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de
reglementare, printre care:
- descrierea proiectului, cuprinzând informaţii despre zonă, mărimea şi
caracteristicile proiectului;
- descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă e posibil, a remedia efectele
adverse semnificative ale implementării proiectului;
- datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care
proiectul le-ar putea avea asupra mediului;
- principalele alternative studiate de proiectant şi o indicare a principalelor motive
care au condus la varianta aleasă, ţinând cont de efectele asupra mediului;
- un rezumat al informaţiilor menţionate mai sus.
D. Cerinţele privitoare la evaluările de mediu
În temeiul prevederilor Legii protecţiei mediului nr. 265/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, prin ordinul nr. 860 din 26 septembrie 2002 se
impune procedura de evaluare a impactului asupra mediului (care stabileşte condiţiile
necesare în vederea desfăşurării unei activităţi din punct de vedere al protecţiei
mediului) şi de emitere a acordului de mediu, emis de autorităţi pentru construirea sau
modificarea activităţilor a căror listă este prezentată în anexa I.1 din cadrul ordinului.
Autorizarea depinde de acceptarea de către organele abilitate a unei evaluări privind
impactul asupra mediului a activităţii ce urmează să se desfăşoare. Autorizaţia trebuie
emisă înaintea începerii construcţiei. Ulterior, este necesară obţinerea unui acord de
protecţia mediului pentru începerea oricăror operaţii.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 3

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Realizarea proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor – judeţul Cluj intră
în categoria activităţilor care necesită o evaluare a impactului din punct de vedere al
protecţiei mediului pentru procedura de emitere a acordului de mediu. În acest sens se
întocmeşte un raport de evaluare a studiului de evaluare a impactului asupra mediului
în conformitate cu structura cadru prevăzută de Ord. nr. 863/2002.
E. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător este concepută pentru identificarea
şi prevenirea potenţialelor modificări negative ce pot surveni în cazul dezvoltării
activităţilor economice. O evaluare a impactului este necesară pentru orice activitate ce
poate influenţa direct mediul înconjurător prin natura, dimensiunea sau locul acesteia.
Scopul evaluării impactului asupra mediului înconjurător poate fi prezentat pe scurt
astfel:
- realizarea unei evaluări a impactului potenţial al unui proiect înainte ca
acesta să fie executat;
- realizarea unei optimizări a proiectului prin identificarea impactului
potenţial, atât negativ cât şi pozitiv, la desfăşurarea acestuia;
- identificarea şi compararea alternativelor existente pentru selectarea
variantei optime a proiectului;
- propunerea unor măsuri ce au ca scop ameliorarea oricărei posibile acţiuni
negative şi sporirea oricăror efecte benefice;
- furnizarea unei surse de informaţii pentru toţi participanţii din cadrul
proiectului, inclusiv a publicului interesat.
La prezentarea cerinţelor pentru o evaluare a impactului asupra mediului înconjurător,
în Ordinul nr. 860 din 26 septembrie 2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului
există şi aprobarea procedurilor pentru activităţi economice şi sociale cu impact asupra
mediului.
Înaintea începerii orcărei activităţi aceasta trebuie să fie autorizată de organele
abilitate. Anumite tipuri de proiecte, cum ar fi cele din Ordinul ministerial 860/2002,
trebuie să fie subiectul unei evaluări aupra impactului înainte ca această autorizaţie să
fie emisă.
F. Încadrarea obiectivului evaluat în procedura de reglementare
Conform articolului 4 din Hotărârea Guvernului Nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind
depozitarea deşeurilor, obiectivul evaluat se încadrează la litera b) – depozite pentru
deşeuri nepericuloase.
În art. 13 al aceluiaşi act normativ, se prevede că reglementarea activitatii privind
depozitarea deseurilor se face cu respectarea prevederilor legislatiei de mediu in
vigoare, prin emiterea acordului si autorizatiei integrate de mediu.
Conform O.U.G. nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, ANEXA NR. 1 CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE pentru care
este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, instalaţiile destinate eliminării
deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi, respectiv depozitele de
deşeuri care primesc mai mult de 10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai
mare de 25 000 tone deşeuri (punctul 5, aliniat 5.3. şi 5.4.).
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 4

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI
1.5.1. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII
PROIECTULUI
Principalul scop al studiului de fezabilitate este pregatirea unei cereri de finantare din
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) a sistemului integrat de gestionare
a deseurilor solide municipale care va fi dezvoltat in judetul Cluj. Sistemul doreste
imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor si respectarea legislatiei nationale si europene
referitoare la gestionarea deseurilor. Abordarea folosita in elaborarea studiului de
fezabilitate este bazata pe urmatoarele principii:
• Investitiile propuse vor contribui la conformarea cu Tratatul de Aderare
• Planul General deja dezvoltat identifica investitiile prioritare care reprezinta
solutiile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor ce indeplinesc
termenele critice. SF detaliaza solutiile identificate in stagiul de pre-fezabilitate
si unde se poate, imbunatateste aceste solutii pentru a implementa sistemul
optim, dimensionat dupa cerintele judetului.
• Analiza tehnica si financiara a fiecarei componente de proiect va fi detaliata
corespunzator astfel incat proiectul sa aiba un nivel de dezvoltare care sa ii
permita includerea in finantarea FEDR.
• Deficienta in finantare va fi calculată in functie de pragul de accesibilitate
impus de MM, care corespunde cu 1.8% din venitul decilei minime.
• Impactul asupra mediului, asociat dezvoltarii si operarii proiectului, va fi
descris. Este mentionat ca proiectul in sine cauta sa imbunatateasca conditiile
de mediu ale judetului, care datorita sistemului actual de gestionare a
deseurilor sunt deteriorate in mod constant.
Rezultatul studiului de fezabilitate va fi o cerere completa gata de a fi prezentata
organizatiilor europene, astfel incat judetul sa primeasca fonduri necesare pentru a
dezvolta sistemul propus.
Fundamentarea necesitaţii si oportunităţii implementării unui sistem de management
integrat al deşeurilor in judeţul Cluj se regăseşte in evaluarea sistemului actual de
management al deşeurilor, care nu urmareste obiectivele strategiei nationale si
europene de gestionare a deseurilor. Cele mai mari probleme se refera la:
• Dispunerea deseurilor in depozite inadecvate (6 depozite urbane), lucru care
cauzeaza un impact negativ asupra mediului
• Nivelul de conectare la serviciile de salubrizare in zonele rurale, care este la
aprox. 75%. In zonele urbane toată populatia este conectată la aceste servicii. Pe
total judet, nivelul conectarii la serviciile de salubritate este de peste 90%.
• Netratarea deseurilor biodegradabile, care sunt depuse ca atare in depozite
inadecvate. In prezent nu se practică o separare a deseurilor biodegradabile de la
depozitare, dupa cum cere legislatia nationala si europeana. Daca practicile
curente continua, obiectivele impuse de legislatie legate de tratamentul deseurilor
biodegradabile referitoare la indepartare lor din depozite nu va putea fi atins.
• Nivelul scazut de reciclare. In prezent sunt 10 companii de reciclare in zona, dar
colectarea selectiva a recilabilelor lipseste. Astfel impuritatile amestecate cu
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 5

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
aceste materiale determina companiile sa accepte reciclabile destul de greu.
Numai datorita unor poriecte Phare recente, se prevede o dezvoltare a colectarii
selective in anumite zone ale judetului. Obiectivele specifice pentru
recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje si a materialelor reciclabile,
impuse de legislatia nationala si europeana, nu vor putea fi atinse daca nu se va
implementa un sistem integrat de gestionare a deseurilor, concentrat pe
colectarea selectiva.
• Vechimea echipamentelor folosite in serviciile de salubrizare.
Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea scopurilor prevazute in Tratatul de
Aderare, impreuna cu planurile de gestionare a deseurilor (PNGD, PRGD, PGDC si
Planul General) poate fi realizata prin implementarea sistemului integrat de gestionare
a deseurilor. Prin aceasta implementare se poate atinge obiectivele legate de
utilizarea deseurilor si dispunerea cantitatilor reduse de deseuri in conditii sigure, fara
nici o amenintare la adresa mediului sau a santatii publice.
1.5.2. ANALIZA SITUAŢIEI PREZENTE ŞI ESTIMĂRI VIITOARE
1.5.2.1. Informaţii de bază pentru jedeţul Cluj
Parametru Informatii de baza
Numele Judetului Cluj
Numele regiunii Regiunea 6 N-V
Suprafata (km 2 ) 6,674.53 km 2
Populatie (numar locuitori) 692,316
Generare deseuri in 2007 (t/an)
Deseuri menajere 181.072
Deseuri comerciale, industriale si
institutionale similare
83,888
Deseuri de gradina, din parcuri si
piete
23,641
Reziduuri rezultate din
salubrizarea strazilor
32,429
Deseuri municipale necolectate 12,247
Total deseuri municipale
generate
Compozitia deseurilor (%)
333.277
Hartie si carton 15.4
Sticla 4.1
Metal 5.4
Plastic 13.7
Lemn 0.9
Biodegradabile 42.6
Altele 17.9
TOTAL 100.0
Gestionarea actuala a deseurilor
Companii de salubritate (numar) 16
Populatie conectata la serviciile
de salubrizare (%)
92.0
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 6

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Parametru Informatii de baza
Alte surse de deseuri
Namol rezultat din tratarea apelor
52,000
urbane reziduale (t)
Deseuri din constructii si
20,650
demolari (t de deseuri colectate)
DEEE (t colectate) 2,000
VSU (numar colectat) 233
Deseuri menajere periculoade (t) 1,350
Generarea totala a deseurilor solide municipale (excluzand namolul de canalizare si
deseurile din constructii si demolari) in judetul Cluj, la nivelul anului 2007, este de
aprox. 333.000 t/an. In figura urmatoare se prezinta situatia deseurilor solide generate
la nivel de judet.
Tone/an
tn/ year
450000
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
Generarea deseurilor solide in judetul Cluj
Cantitatea de deseuri
menajere Waste generation generate (kg/ (kg/capita/an) capita/ year)
2003 2004 2005 2006 2007
700
600
500
400
300
200
100
0
Year An
2003 2004 2005 2006 2007
Year An
Generarea deseurilor menajere in judetul Cluj
Deseuri C&DW din constructii
si demolari
Namol Sewage canalizare sludge
Deseuri Non-collected municipale municipal necolectate waste
Reziduuri Street-cleaning din salubrizarea residues strazilor
Deseuri Garden provenite and park din wastes, gradini,
Parcuri waste from si piete markets
Deseuri Similar comerciale, comercial, industriale industrial si
comerciale and institutional similare waste
Deseuri Household menajere waste
Nivel county judetean level
Nivel
urban
urban
areas
Nivel
rural
rural
areas
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 7

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
In termeni mult mai specifici, generarea totala a deseurilor solide municipale este de
481 kg/loc/an (in 2007). De asemenea graficul următor prezinta distributia deseurilor
generate in zonele urbane si rurale. Aproximativ 286.000t/an de deseuri sunt generate
anual in zonele urbane (86% din cantitatea totala) si 48.000 t/an in cele rurale.
Urmatorul grafic prezinta evolutia generării deseurilor in anii precedenti.
Se poate observa ca indicatorul generarii de deseuri menajere in zonele urbane
estimat pentru anul 2007 este de 0,96 kg/loc./zi, o valoare putin mai mare decat media
la nivel national. Mai departe, se pot vedea diferente mari intre indicatorul de generare
a deseurilor municipale si cel al deseurilor menajere. Aceste lucruri sunt explicate prin
nivelul de dezvoltare economica a judetului, care determina generarea unor cantitati
mari de deseuri comerciale, industriale si institutionale similare.
1.5.3. INFRASTRUCTURA ŞI PERFORMANŢA GESTIONĂRII
DEŞEURILOR
1.5.3.1.Colectare şi transport
Activitatile de colectare si transport ale deseurilor municipale sunt organizate in mod
diferit in functie de marimea localitatii, numarul de locuitori, echipamente si tipul de
proprietati.
Pâna acum, procedura curentă de colectare a deseurilor era cea mixtă.
Colectarea de deseuri se face in toate orasele si municipiile judetului Cluj de către
serviciile de salubrizare. Acelasi lucru se intâmplă in aproape toate comunele (numai 7
comune nu au servicii de salubrizare). Conform datelor colectate de la agentii de
salubrizare autorizati in judetul Cluj, la nivel de judet a existat o crestere anuala a
conectarii la servicii de salubritate. Cea mai mare crestere s-a raportat in domeniul
rural, de la 7,3% in 2003 pana la 69,2% in 2007.
Incepand cu anul 2006, cantitatea de deseuri colectate selectiv a crescut in mod
considerabil, datorita implementarii unui proiect pilot, operat de SC Brantner Veres SA
in colaborare cu ECO-ROM Ambalaje. Cresterea se poate explica prin campaniile
sustinute de colectare a altor fractiuni cum ar fi deseurile din aparate electronice,
electrice si electrocasnice. In acelasi timp o buna contributie a fost adusa de crestera
calitatii si randamentului serviciilor prestate de operatorii locali, datorita unui efort
imens de investitie materializat prin achizitia de recipiente si echipamente moderne de
transport si colectare.
Colectarea deseurilor reziduale este diferita de la o localitate la alta si de la un cartier
la altul, insa in principiu ea este facuta in fiecare zi in zonele aglomerate si o data pe
saptamana in zonele cu densitate scazuta a populatiei. Serviciile de salubrizare si-au
exprimat de asemenea disponibilitatea de a colecta deseuri si din alte localitati rurale
invecinate.
In anumite zone rurale, activitatile de salubrizare nu sunt organizate. Acest lucru se
datoreaza faptului ca aceste localitati care nu beneficiaza de servicii de salubrizare
sunt localitati izolate (drumuri greu accesibile, in special iarna sau distante mai lungi
de 50km de prima localitate). Acest lucru este valabil pentru aproximativ 50 de
comune in judetul Cluj. Unele dintre ele au reusit insa sa contracteze servicii de
salubrizare.
In afara de agentii de salubrizare exista si alti operatori autorizati sa colecteze
materiale reciclabile de la populatie. La nivelul anului 2006, erau inscrisi 11 operatori,
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 8

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
autorizati sa colecteze PET de la populatie sau agenti economici, 19 companii pentru
colectarea deseurilor din hartie (cu cateva puncte centrale in toate orasele si
municipiile judetului) si 33 de operatori autorizati sa colecteze deseuri metalice.
Deseurile reciclabile rezultate din colectarea selectiva la sursa sunt in
responsabilitatea a 2 operatori specializati.
La nivel de judet nu exista statii de transfer (in afara de o statie mica, prevazuta la
Gherla, sub un proiect Phare).
In prezent, in zonele urbane toata populatia este conectata la serviciile de salubrizare,
in timp ce in zonele rurale nivelul de conectare este de aproximativ 75%. rata de
conectare generala este peste 90%.
Conform planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor si conform Planului
Naţional elaborat in faza precedenta, o crestere a zonelor pe care se face colectarea
(separat in zonele urbane si rurale) este necesara, dupa cum urmeaza:
• In zonele urbane: 100% in 2009. Acest obiectiv a fost atins in 2009, toti cei
460.000 de locuitori din zonele urbane vor fi conectati la serviciile de
salubrizare;
• In zonele rurale: de la 69,2% in 2007 la 90% in 2009 si 100% in 2013. Aceasta
inseamna o crestere a numarului de locuitori conectati la astfel de servicii de la
158.000 in 2007 la 205.000 in 2009 si 222.000 in 2013.
Avand in vedere situatia actuala a colectarii deseurilor si sincronizarii relativ la
implementarea proiectului, este de mentionat faptul ca obiectivele de colectare din
2013 vor fi atinse, cu mentiunea ca obiectivele din 2009 vor fi decalate cu un an.
Conform datelor prezentate de Autoritatea Natioanla de Reglementare a Serviciilor
Comunitare de Utilitati Publice (ANRSCUP) la 28 ianurie 2008 existau 6 operatori de
salubrizare autorizati, toti inregistrati in municipiul Cluj.
Operatorii de salubrizare din Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin si Dej nu au
autorizatie emisa de ANRSCUP, conform prevederilor legii nr. 51/2006 referitoare la
Servicii Comunale de Utilitati Publice.
In cazul serviciilor de salubrizare autorizate ca si in cazul celor neautorizate, in mod
curent se realizeaza numai colectarea mixta a deseurilor menajere iar colectarea
selectiva este in curs de dezvoltare. Cu toate ca legislatia romaneasa spune ca
autoritatile adminstratiei publice locale trebuie sa asigure colectarea separata a
deseurilor municipale periculoase, in prezent, in judetul Cluj, acest lucru nu este
implementat in nici o localitate, in afara de cazul punctelor de colectare DEEE. De
asemenea legislatia referitoare la ambalare si gestionare a deseurilor din ambalaje
spune ca autoritatile administratiei publice locale trebuie sa asigure colectarea
separata a deseurilor reciclabile de la populatie. Numai prin implementarea sistemului
de colectare separata pot fi asigurate obiectivele referitoare la reciclarea/recuperarea
deseurilor de ambalaje, impuse de Tratatul de Aderare.
Pana acum, in judetul Cluj, colectarea separata a deseurilor reciclabile a fost
implementata in municipiul Cluj Napoca si in zonele Huedin, Gherla, Câmpia Turzii,
Gilau, Baciu Aghiresu si Mihai Viteazu sub programe Phare. Aceasta implementare in
municipiul Cluj a fost realizata printr-un parteneriat intre municipalitate si SC ECO-
ROM AMBALAJE SA, un operator economic autorizat sa aiba responsabilitatea de a
indeplini obiectivele anuale de recuperare si reciclare a deseurilor din ambalaje.
Colectarea separata a deseurilor reciclabile in Cluj Napoca se realizeaza prin 90 de
puncte de colectare, la care sunt conectati 100.000 de locuitori. Trebuie mentionat
faptul ca prin aceste puncte de colectare se realizeaza numai separarea hartiei,
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 9

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
cartonului si a plasticului. Tot prin proiecte Phare colectarea selectiva este prevazuta
pentru zonele Gherla, Câmpia Turzii, Baciu Aghiresu si micro regiuni in municipiul
Cluj.
Trebuie mentionat de asemenea ca echipamentele de colectare si transport sunt vechi
si ineficiente pentru gestionarea cantitatilor totale de deseuri generate in judet.
Echipamentele necesita de asemenea o activitate de intretinere intensa.
1.5.3.2.Tratamentul biologic al deşeurilor
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile care ajung in depozite este o alta
masura care se afla in responsabilitatea autoritatilor locale de administratie publica.
Pana acum, la nivel de judet, se prevede o singura staţie de compostare ce va fi
dezvoltata la Dej sub un proiect Phare. Compostarea individuala este de asemenea
promovata. In orice caz, capacitatea de tratare a deseurilor biodegradabile este foarte
scazuta in comparatie cu obiectivele care trebuie atinse.
Obiectivele specifice legate de separarea deseurilor biodegradabile din depozite in
judetul Cluj includ:
• 79.600 tone sau 116 kg/loc/an in 2010;
• 116.900 tone sau 174 kg/loc/an in 2013;
• 142.100 tone sau 217 kg/loc/an in 2016.
Este mentionat faptul ca generarea totala medie de deseuri biodegradabile in judet
este de aproximativ 287 kg/loc/an.
In acelasi timp, compostarea este efectuata preponderent in zonele rurale. Este vorba
despre asa numita „compostare in gradina” – o compostare efectuata in cadrul
gospodariei, cu scopul utilizarii de ingrasaminte in gradina.
In prezent, atingerea obiectivelor de mai sus este problematica nu numai din cauza ca
nu exista statii de tratare a deseurilor biodegradabile care sa functioneze dar si din
cauza ca nu se efectueaza o colectare separata a fractiunii biodegradabile.
Piata de compost nu exista in prezent pentru ca pana acum nu s-a produs asa ceva in
zona. Piata se va dezvolta o data cu aparitia unitatilor de tratare a deseurilor. In orice
caz, indiferent de piata (pentru care nu exista date reale datorita faptului ca nu s-a
produs compost pana acum) indepartarea deseurilor biodegradabile din depozitele de
deseuri nu este optionala ci reprezinta o obligatie legala.
1.5.3.3. Reciclare şi recuperare
In judetul Cluj implementarea tratamentului si valorificarii materialelor reciclabile este
intr-o faza incipienta. Cantitatea de deseuri municipale reciclabile colectate care se
recupereaza este inca la un nivel scazut.
Nu exista statii de sortare sau alte instalatii; in prezent se efectueaza activitati de
sortare manuala in special pentru metal, hartie, carton si plastic. Proiecte Phare
prevad dezvoltarea de statii de sortare in Huedin, Câmpia Turzii si Mihai Viteazu.
In judet exista firme numeroase care colecteaza hartie, sticla, metal si plastic pentru
revanzare. Cele mai multe materiale colectate ajung in unitatile de reciclare din
industrie sau din reteaua de colectare informala descrisa mai sus. Cele mai multe
firme sunt dotate cu prese de balotare, cantare si echipamente de taiere. Aceste firme
revand materialele recuperate unitatilor de procesare a materialelor la preturi de piata
(fabrici metalurgice, de hartie, sticla sau fabrici de plastic). In zona Cluj sunt 2 unitati
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 10

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
de procesare a materialelor reciclabile: una pentru hartie si carton si una pentru
plastic. Capacitatea de reciclare este de 1,800t/an pentru hartie si 85,200t/an pentru
plastic. Cantitatea de materiale reciclate in 2007 a fost de 671t de hartie si 39,768t de
plastic.
ratele de reciclare si recuperare pentru deseurile din ambalaje (separate pe fiecare tip
de ambalaj: hartie, sticla, metal, plastic, lemn) sunt prezentate in urmatorul tabel:
2009 2010 2011 2012 2013
Hartie si carton (tn) 11,410 12,640 14,568 15,588 16,368
Plastic (tn) 2,081 2,784 3,277 3,825 4,685
Sticla (tn) 2,964 3,322 5,170 6,569 7,987
Metal (tn) 2,205 2,447 3,340 3,573 3,752
Lemn (tn) 312 418 626 861 1,205
Total reciclare (tn) 20,498 23,620 29,787 36,701 42,592
Total recuperare (tn) 25,228 28,682 36,105 43,461 48,677
Sistemul actual nu poate atinge obiectivele stricte referitoare la utilizarea reciclabilelor,
astfel ca noi investitii sunt necesare. Bineinteles ca aceste investitii depind de sistemul
de colectare a deseurilor care va fi implementat.
1.5.3.4. Depozite şi gropi de gunoi existente
Depozitarea deseurilor municipale este realizata in 6 depozite urbane inadecvate
nepericuloase. 65 de gropi de gunoi au fost închise pana la 16 Iulie 2009 in zonele
rurale ale judetului. Elementele lor specifice sunt prezentate in urmatorul tabel.
Locatie Cantitatea
deseurilor
depozitate in
2009 (m 3 )
Suprafata
(ha)
Anul inchiderii
Pata Rât Cluj 3 240 000 18,1 16 Iulie 2010
RADP Turda 148 050 1,9 16 Iulie 2012
RAGCL Câmpia Turzii 120 000 2,6 16 Iulie 2012
RADP Gherla 63 667 3,58 16 Iulie 2012
Cetan Dej 800 000 1,35 16 Iulie 2010
Cetatea Veche – Bolie
171 667 2 16 Iulie 2012
Huedin
Total urban 4 543 384 29,53
Depozite rurale (65) 620 462 32,13 16 Iulie 2009
Total rural 620 462 32,13
Sursa: Agentia Judeteana de Protectia Mediului
In judetul Cluj depozitarea se face numai in locuri inadecvate. In zonele urbane exista
6 depozite inadecvate de clasa „b”, pentru deseuri municipale in localitatile urmatoare:
Dej, Cluj Napoca, Câmpia Turzii, Huedin, Turda si Gherla. Activitatea in depozitul din
Dej a fost deja sistata, in timp ce Pata Rât – Cluj Napoca se va inchide in 2010.
Celelalte 4 depozite vor fi inchise in 2012, conform prevederilor din Tratatul de
Aderare.
Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa asigure incepand cu 2006,
reducerea pas cu pas a cantitatiii de deseuri din depozitele inadecvate pentru care o
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 11

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
perioada de tranzitie a fost obtinuta. Datorita faptului ca in prezent, in judet nu exista
depozite conforme cu cerintele legale iar sistemul de colectare separata si recuperare
a deseurilor municipale nu a fost implementat inca, marea majoritate a deseurilor
generate si colectate sunt depozitate. In plus, din moment ce rata de conectare la
serviciile de salubritate in zonele rurale este in crestere, cantitatea de deseuri
colectate si depozitate va creste de asemenea.
Depozitarea deseurilor in zonele rurale a fost efectuata in 65 de gropi de gunoi.
Conform prevederilor legale, aceste gropi de gunoi au fost reabilitate pana la 16 Iulie
2009, prin ameliorarea zonei si reintroducerea ei in circuitul natural, conform normelor
tehnice.
Depozitarea necontrolata a deseurilor in zone inadecvate a cauzat riscuri de mediu
importante, datorita lipsei unui sistem de gestionare a levigatului si biogazelor. Solul si
apa sunt poluate intens datorita infiltrarii levigatului. Biogazul, in afara caracteristicilor
explozive, contribuie de asemenea la efectul de sera. Desi rata de conectare la
serviciile de salubrizare in zonele rurale este destul de mare (75%), reabilitarea
gropilor de gunoi inca nu a inceput (2008).
1.5.4. CONCLUZII
Concluzia este că sistemul actual de gestionare a deseurilor in judetul Cluj nu
urmăreste obiectivele impuse de strategia natională si europeană.
1.5.5. DESCRIEREA INVESTIŢIEI
1.5.5.1. Introducere
Acest paragraf prezintă principalele aspecte ale sistemului propus de management
integrat al deşeurilor care urmează să fie pus în aplicare în judetul Cluj. Sistemul se
referă la întregul lanţ de gestionare a deşeurilor de la colectarea lor, la tratare şi până
la depozitarea finală.
Se prezintă cantitatea de deşeuri care urmează să fie gestionată de sistem, precum şi
infrastructura de management a deşeurilor propusă a fi dezvoltată în scopul asigurarii
îndeplinirii tuturor obiectivelor de management al deşeurilor şi de a asigura protecţia
mediului şi a sănătăţii publice.
Anul de referinţă în conformitate cu care întregul sistem este conceput (în ce priveste
dimensionarea facilităţilor) este anul 2013.
1.5.5.2. Cantităţi de deşeuri
Cantitatile de deşeuri generate în judet şi prevăzute a fi tratate de către sistem sunt
prezentate în tabelul de mai jos (cantităţile se referă la anul 2013):
Generarea deseurilor in judetul Cluj (anul 2013)
1
1.1
1.2
Tip deseuri Cod CED tone/an
Deseuri municipale solide
generate din care:
20 05 01 343.314
Deseuri menajere mixte 20 03 01,
20 01
196.503
Deseuri similare mixte din 20 03 01, 20
comert, industrie, institutii 01, 15 01 01,
15 01 02, 15
87.996
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 12

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Tip deseuri Cod CED tone/an
1.3
Deseuri din parcuri si gradini –
deseuri din piete
01 03, 15 01
04, 15 01 07
20 02, 20 03
02
24.798
1.4 Deseuri stradale
Namoluri de la epurare
20 03 03 34.017
2 mentionand conţinutul uscat si
umed
19 08 05 16.500
3 DEEE colectate 16 02 2.800
4
Deseuri periculoase in cadrul
celor municipale
20 01 cu
asterisc
1.000
5 Deseuri voluminoasee 20 03 07 9.800
1.5.5.3. Sistemul de management al deşeurilor
A. Introducere
Sistemul de management al deşeurilor propus acoperă toate etapele de management
a deşeurilor, incluzând colectarea, transportul, recuperarea/reciclarea de materiale
reciclabile, tratarea deşeurilor biodegradabile, depozitarea finală a reziduurilor şi
reabilitarea depozitelor urbane neconforme.
Infrastructura principală propusă pentru a fi implementată cuprinde:
• Trei staţii de transfer în Huedin, Mihai Viteazu şi Gherla;
• Un centru de management al deşeurilor la Cluj Napoca, constând din:
o 1 instalaţie de sortare, de recuperare a materialelor reciclabile;
o 1 instalaţie pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor
biodegradabile;
o 1 depozit de deşeuri;
o Infrastructura suplimentară (instalaţie de tratare a apelor uzate, utilităţi,
facilităţi administrative, etc).
B. Colectare deseuri
Sistemul propus pentru colectarea deşeurilor include:
• un sistem cu 2 pubele, 1 pentru fractia umeda şi 1 pentru cea uscata, treptat,
convertit la un sistem cu 3 pubele (pentru hârtie sau colectarea deseurilor
organice după 2013), pentru aproximativ 640.000 de locuitori în zonele
urbane şi rurale
• un sistem cu 4 pubele (1 pentru hârtie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru
fracţia umedă, 1 pentru fracţia uscată), pentru aproximativ 30.000 de
locuitori, în principal în zonele rurale.
În ceea ce priveşte fluxurile deseurilor voluminoase şi a celor municipale periculoase,
ele vor fi colectate de către autorităţi, sau pot fi aduse de către cetăţeni/producători (in
cazul DEEE), la punctele de colectare dezvoltate în cadrul staţiilor de transfer şi a
Centrului de management al deşeurilor.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 13

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
C. Statii de transfer
Vor fi construite 3 statii de transfer, ale caror caracteristici sunt prezentate in tabelul
urmator:
Capacitate (t/an)
nr. containere
nr. necesare camioane
necesare pentru
transport
Categorie
deseuri
Deseuri umede
colectate
separat
Deseuri uscate
colectate
separat
Deseuri din
parcuri si gradini
– deseuri din
piete
Caracteristici statii de transfer
Cod CED Huedin
20 03 01,
20 01 08,
20 01 38
20 03 99
20 01 01,
20 01 02,
20 01 39
20 01 40
20 02,
20 03 02
Mihai
Viteazu
Gherla
6.405 17.228 11.403
3.495 31.650 20.820
600 6.100 1.400
Deseuri stradale 20 03 03 1.200 3.300 2.650
Total 11.695 58.278 36.273
6 21 11
2 8 4
Deşeurile colectate în staţia de transfer vor fi transportate în instalaţia centrală de
management al deşeurilor din Cluj Napoca, pentru continuarea procesului (sortare,
reciclare, tratare şi eliminare/depozitare).
Este de remarcat faptul că în fiecare din cele 3 staţii de transfer, va fi alocată o zonă
specială, echipata cu containerele necesare, în scopul colectării fluxurilor speciale de
deşeuri, după cum este indicat în tabelul următor:
Colectarea fluxurilor speciale de deseuri la staţiile de transfer
Categorie deseuri Cod CED Huedin Mihai
Viteazu
Gherla
Deseuri voluminoase 20 03 07 430 1.645 1.225
Capacitate DEEE 16 02 250 550 500
(t/an) Deseuri periculoase in cadrul
celor municipale
20 01 cu
asterisc
50 170 125
Nr.
containere
necesare
Deseuri voluminoase
(containere de 15m³)
DEEE (containere de 15 m³)
Deseuri periculoase in cadrul
celor municipale (containere de
6 m³)
20 03 07
16 02
20 01 cu
asterisc
2
1
1
8
3
3
6
3
2
Deşeurile speciale colectate, vor fi transportate fie la depozitul de deşeuri (de
exemplu, o parte din deseurile voluminoase) fie la instalaţiile de reciclare. Este de
remarcat faptul că gestionarea acestor fluxuri de deşeuri şi, în special, a DEEE,
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 14

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
bateriilor şi a altor materiale periculoase intră in sarcina producătorilor, care trebuie să
asigure infrastructura necesară pentru gestionarea acestora. În cele din urmă, se
observă că, înainte de punerea în aplicare a oricărui sistem de colectare separată a
deşeurilor periculoase, trebuie să fie construită o destinaţie finală (de exemplu: depozit
de deşeuri periculoase facilităţi de tratare, etc.) În ce priveste transportul fluxurilor de
deşeuri la instalaţiile de colectare, DEEE vor fi aduse la punctele de colectare de către
cetăţeni şi producători, în timp ce deşeurile voluminoase de uz casnic şi periculoase
vor fi colectate de către autorităţile locale, conform nevoilor de colectare şi utilizare a
echipamentului de colectare existent.
Deşeurile din parcuri, pieţe şi grădini colectate, nu vor trebui stocate în staţiile de
transfer, ele urmând a fi transportate la CMID împreună cu fracţia umedă a deşeurilor
menajere, deoarece urmează acelaşi flux în CMID, anume, direct la staţia de tratare
mecano-biologică.
Pentru deşeurile stradale, operatorul staţiei de transfer va stabili periodicitatea optimă
de colectare cât şi volumul containerului alocat din statia de transfer, având în vedere
faptul că această categorie de deşeuri urmează să fie eliminată direct prin depozitare,
astfel încât să nu fie necesară depozitarea temporară.
Deşeurile din construcţii şi demolări vor face obiectul unui flux separat, iniţiat de
autorităţile locale, sau la solicitarea cetăţenilor. Aceste deşeuri vor fi transportate
direct la CMID şi eliminate prin depozitare.
D. Staţia de sortare
In Centrul de management a deşeurilor (CMID) va fi dezvoltata o statie de sortare
URM (unitate de reciclare a materialelor), în scopul recuperării materialelor reciclabile
care vor fi colectate separat in pubela uscată (sau în sistemul cu pubele multiple, puse
în aplicare în unele zone). Capacitatea statiei de sortare va fi 96.414 t/an şi fractiile de
deşeuri pe care le va trata sunt:
• hârtie şi carton colectate separat: 20 01 01 ;
• sticlă colectata separat: 20 01 02;
• material plastic colectat separat: 20 01 39;
• metale colectate separat: 20 01 40;
• deşeuri urbane mixte (în principal anorganice), care vor fi colectate în pubela
uscată.
Clădirea staţiei de sortare va fi compusă din următoarele zone:
• zona de receptie;
• Zona de sortare;
• Unitatea de balotare;
• Zona de depozitare temporară.
Autoutilitarele incărcate cu materiale reciclabile mixte provenind din pubelele albastre
(uscate), intră in unitate prin poarta principala. Dupa cântărire, acestea vor intra in
caldirea URM prin usile de acces actionate electric. Fiecare uşă se va
deschide/inchide in mod automat la apropierea autoutilitarei. Materialele vor fi
descarcate in hala de receptie si apoi autoutilitarele vor părăsi unitatea.
Un incărcător frontal va pune materialele in pâlnie. Pentru a evita necesitatea unei
masini de desfacere a sacilor, locuitorii trebuie informati că este indicat să verse
deseurile uscate direct in pubelă, fără a folosi saci menajeri.
O bandă transportoare inclinată va transporta materialele din pâlnie pe o platformă
superioară, plasata la 3 sau 4 metri deasupra podelei clădirii, unde va fi pozitionată
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 15

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
linia de sortare manuală. Sortarea se va face la o banda transportoare lenta. Zona de
sub banda transportoare va fi o zona de depozitare temporara. S-au avut in vedere 12
sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea 2 deschideri la nivelul superior pentru
a primi materialele. Fiecare deschidere poate fi folosita de maxim 2 operatori. Astfel,
fiecare sectiune poate fi deservită de 4 sortatori manuali. Personalul fiecărei sectiuni
va fi responsabil de colectarea tipului specific de material si dispunerea (prin
deschiderea corespunzatoare) acestuia in sectiunea de depozitare temporară de la
nivelul inferior.
La capătul benzii transportoare de sortare, materialele vor trece printr-o unitate de
separare magnetică, unde metalele feroase vor fi colectate. Materialele nereciclabile,
reziduurile, vor fi deversate intr-un container aflat la capătul benzii de sortare de unde
vor fi duse pentru eliminare la depozitul din CMID, sau, până la punerea în funcţie a
acestuia, la cel mai apropiat depozit funcţional.
Sortarea manuală va fi executată intr-o zonă restrânsă care permite alimentarea
constantă cu aer curat si extragerea aerului poluat. Controlul temeperaturii trebuie
aplicat in aceste zone pentru a facilita sănătatea si siguranta operatorilor.
Spatiul de depozitare temporară va fi partitionat cu ajutorul unor pereti metalici. In
momentul in care o sectiune se umple, un stivuitor electric sau un incărcător frontal va
dispune materialul pe o bandă transportoare care il va transporta la unitatea de
balotare. Această unitate va compacta materialele sortate (plastic, hartie, metal, etc.)
formând cuburi ce vor fi depozitate in zona de stocare a URM. Fractiunea de sticlă va
fi colectată in containere speciale si se va recicla în starea în care este.
Clădirea statiei de sortare va furniza spatiu suficient pentru:
• Depozitarea temporară a materialelor de intrare;
• Depozitarea materialelor sortate;
• Manevrarea vehiculelor de operare si a autoutilitarelor;
• Depozitarea materialului reciclabil balotat (aprox. 600m 2 );
• Camera de control.
In cadrul instalaţiei de sortare vor fi separate un numar de 12 fractii reciclabile, după
cum urmează:
• Hîrtie: carton, hârtie imprimata, hârtie mixta (3 fracţii);
• Material plastic: folii, PEID, PET, PVC si alte materiale plastice (5 fracţii);
• Sticlă: sticlă colorată, sticlă albă (2 fracţii);
• Metale: metale feroase, metale neferoase (2 fracţii).
Produsele rezultate in statia de sortare vor fi:
• Hartie si carton: 26.814 t/an;
• Plastic: 17.600 t/an;
• Sticla: 5.000 t/an;
• Metale: 8.300 t/an;
• Reziduuri: 38.700 t/an.
E. Staţia de tratare mecano-biologică
In instalaţia centrală de management al deşeurilor va fi dezvoltată o statie de tratare
mecano-biologică în scopul tratării fractiei biodegradabile, care va fi colectată separat
in pubela umedă. Capacitatea statiei de tratare va fi 212.900 t/an, iar fractiile de
deşeuri pe care le va trata sunt:
• Deşeuri umede colectate amestecat: 20 03 01, 20 01 08, 20 01 38 şi 20 03 99;
• Deşeuri din piete si deseuri verzi: 20 02, 20 03 02.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 16

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Statia propusă poate obtine, prin intermediul liniei de selectare mecanică (măruntire si
cernere), o fractie pre-tratată. În faza următoare, după tratarea biologică, se obţine
fracţia umedă tratată biologic. Acestea prezintă o reducere remarcabilă a impactului
operatiilor la depozit sau a depozitării finale asupra mediului.
In mod ideal, deseurile umede care ajung la statie trebuiesc introduse imediat în
fazele de prelucrare mecanică, respectiv biologică.
Prelucrarea mecanică, cuprinde mărunţirea mecanică a deseurilor in particule de
aprox. 60mm, urmată de cernerea lor. După separarea metalelor feroase, materialul
care trece prin ciur este transferat in celulele de tratare biologică. Refuzul de ciur insă,
este trimis in depozit.
Prelucrarea biologică: Fractia preluată in celulele de tratare biologică este plasată
deasupra conductelor de aerare cu ajutorul unui incărcător cu roti. Tehnologia de
tratare biologică prevede biooxidarea deşeurilor, proces facilitat de aerarea intensă a
întregii mase de deşeuri, realizabilă prin aplicarea cu presiune a aerului la baza
celulelor.
Dimensiunile fiecărei celule sunt de aproximativ 50×8 m; inăltimea totală este de
aproximativ 3,5 m. Volumul total mediu rezultat al unei celule este de aproximativ
820 m 3 .
Elementele principale ale sistemului complet de tratare biologică sunt:
• Peretii celulelor din beton;
• Sistem de acoperire, compus din membrane semipermeabile rezistente la
apă;
• Sistemul de ventilatie, de distributie a aerului si sitemul de colectare a
levigatului;
• Sistemul de umidificare;
• Sistemul de control computerizat;
• Masina de infăşurat pentru manevrarea instalaţiei de acoperire.
Membrana sistemului de acoperire are rolul de a-i furniza operatorului un nivel realtiv
inalt de control asupra parametrilor critici de procesare: temperatură, concentratie de
oxigen si CO2, rata de respiratie a fractiunii organice. In acelasi timp există si avantajul
de a mentine intreaga masă de deşeuri intr-o stare de umiditate crescută in timpul
fazei de degradare si conservare a compostului. Acest lucru contribuie la calitatea
produsului compostat.
Sistemul de aerare include o placă de beton prevazută cu canale integrate de aerare.
Placa este impărtită in panouri individuale. Materiile organice sunt transportate cu
ajutorul un incărcător frontal din zona de pre-tratare. Acestea sunt depozitate intr-o
locatie liberă. Aerarea cantităţii de materie organică este o conditie esentială pentru
procesul optim de descompunere.
Aerul ambiental este adus de către ventilatoare prin canalele sistemului de aerare.
rata de influx de aer este controlată prin măsurări ale continutului de oxigen si ale
temperaturii. Astfel se asigură mentinerea conditiilor aerobe pe intreaga durată a
procesului de tratare biologică. Aerul ce iese din ventilatorare este transferat intr-o
galerie adecvată din otel inox. Rolul acestui sistem este distributia uniformă a aerului
in orificiile de admisie ale conductelor ce se ramifică sub gramada de procesare.
Dupa ce materialul organic a fost asezat pe placa ventilată, o membrană este asezată
peste gramadă cu ajutorul unei masini de infăsurat, asigurandu-de astfel un mediu
inchis.
Membranele cantaresc aprox. 450 g/m 2 si pot rezista la accesul operatorilor pe ele.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 17

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Ventilatia este gestionată in mod automatizat de către sistemul de control al statiei.
Acest sistem de control include un calculator personal, care are in control programul
statiei. Acest PC poate fi plastat intr-un birouri sau intr-o cameră specială, la o distantă
de câteva sute de metri de celulă. In acelasi timp sistemul de control gestionează
capacitatea ventilatorului si umidificarea masei de material organic. PC-ul primeste
date relevante de la senzorul de temperatură plasat in masa grămezii.
Programul de control al statiei determină cantitatea de aer care trebuie suflată in masa
de material in functie de temperatura grămezii. Ventilatorul introduce in mod continuu
aer pentru a mentine procesul de oxidare. Sistemul de control identifică temperaturile
excesive si măreste capacitatea ventilatorului pentru a mentine valorile optime ce
asigură procesul continuu. Cel puţin o perioada de 72 de ore (3 zile), temperatura este
mentinuta peste 55 o C pentru a igieniza materialul.
Accelerarea biooxidării in material este stimulată prin aerarea acestuia, pentru a
furniza necesarul de oxigen cerut de dezvoltarea corectă a reactiilor de biooxidare.
Pentru a atinge scopurile de biostabilizare este necesar un timp de reacţie de peste 20
de zile.
In timpul perioadei mentionate mai sus este normal să se asigure faptul ca materialul
din celulă poate atinge usor temeperaturi de peste 55 o C pentru o perioada mai mare
de 72 de ore dupa cum se prevede in legile Europene.
După finalizarea celor 20 de zile, deseurile stabilizate sunt indepărtate din celulă cu
ajutorul unui incărcător cu roti. Materialul rezultat este introdus in ciurul rotativ de
rafinare pentru a separa elementele de contaminare (plastic, materii organice
nedegradate, etc.) Materialul trecut prin sită este produsul final (PAC - produs
asemănător compostului), in timp ce refuzul de sită este dus direct in depozit.
In această fază nu este necesar să se includă in statie o zonă de maturare deoarece
este posibilă productia de PAC fără maturare. Este necesar insă să se prevadă
suprafata necesară pentru extinderea viitoare cu o zonă de maturare, in cazul in care
apar noi cerinte in calitatea compostului.
Produsele de iesire de la statia de tratare mecano-biologică sunt:
• Metale: 2.500 t/an ;
• Produs asemănător compostului: 55.900 t/an ;
• Reziduuri: 127.900 t/an ;
• Pierderi :apă, volatile, 26 600 t/an.
Reziduurile vor fi eliminate în depozitul de deşeuri.
PAC poate fi utilizat cel puţin la început ca material de acoperire la depozitul de
deşeuri sau la reabilitarea depozitelor neconforme, precum şi la depozitele de deşeuri
vechi existente, sau în alte zone contaminate, precum pădurile, minele, carierele şi
cultivarea nedestinata consumului uman. Mai târziu PAC este de aşteptat să fie de o
calitate mai bună şi se asteaptă absorbţia sa pe piaţă.
F. Depozitul
In cadrul instalaţiei centrale de management al deşeurilor va fi dezvoltat un depozit
judetean de deseuri in scopul depozitarii reziduurilor care vor fi generate in urma
tratarii deseurilor in CMID.
Depozitul ecologic se va dezvolta in 2 celule – faze.
Pentru prima faza, vor fi necesare excavatii de 364.280 m 3 si umpluturi de 485.365 m 3
pentru a ajunge la confirguratia dorita a intregii zone a unitatii centrale de gestionare a
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 18

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
deseurilor. Suprafata primei celule va fi de aprox. 77.621 m 2 si va avea o capacitate
totala de aprox. 1.569.178 m 3 , din care 1.350.556 m 3 efectiv pentru depozitare. Cel
mai jos nivel al celulei (in unitati absolute) va fi +332m si cel mai inalt nivel va fi de
+339m.
In cadrul celulei se va construi un dig, care va imparti celula in 2. Aceasta impartire va
ajuta operatorul depozitului la separarea levigatului (produs de volumul de deseuri) de
apa de ploaie cazuta in zona inactiva a celulei. Pentru a evita contactul apei de ploaie
cu volumul de deseuri, care ar rezulta in producere de levigat, aceasta va fi pompata
in partea inactiva a celulei folosind o pompa mobila Inaltimea maxima a digului va fi de
5 m iar latimea acestuia la vârf va fi de 3 m. Pantele maxime vor fi de 33%.
Suprafata de baza a celulei va fi configurata in forma de W. Pantele formei W vor fi de
5% si altitudinea varfurilor este cu 1m mai mare decat cea a punctelor de la bază.
Inclinarea bazinului este de 10%, şi este uniform pe întreaga suprafaţă a primei celule.
Studiul geotehnic a arătat că nivelul apei subterane este ridicat (până la 4 m sub
pământ). Prin urmare, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru a fi în măsură să
dezvolte depozite de deşeuri cu o capacitate suficientă. În acest sens, va fi dezvoltat
un sistem de drenaj mai jos de bazinul depozitului de deşeuri constând din
următoarele straturi:
• Geotextil GT, NW de PP netesut, greutate 500 gr/m²;
• Strat de drenaj cu pietris de 1,5 m grosime;
• Geotextil GT, NW de PP netesut, greutate 500 gr/m²;
• Strat argila cu grosime de 1 m.
Suprafata acestei celule va fi de aprox 170.000 m 2 . Capacitatea totala va ajunge la 5,4
milioane m 3 din care 4,5 milioane m 3 efectiv pentru depozitare.
Capacitatea totala a celor 2 celule va fi de 7 milioane m 3 iar cea efectivă de depozitare
va ajunge la 6.000.000 m 3 . Aceste capacitati sunt suficiente pentru o perioadă de
operare de 20 de ani.
Depozitul va cuprinde de asemenea o statie de tratare a levigatului şi a apelor uzate
menajere, si va beneficia si de un sistem de management al biogazului.
Depozitul de deşeuri va primi următoarele fracţii de deşeuri:
• Reziduuri de la staţia de sortare (CED 19 12): 38.700 t/an ;
• Reziduuri de la staţia de tratare mecano-biologică (CED 19 05 01, 19 05 99,
19 12): 127.900 t/an ;
• Deşeuri stradale (CED 20 03 03): 34.000 t/an;
• Namolurile de epurare (CED 19 08 05): 16.500 t/an;
• Deseuri voluminoase maruntite (CED 20 03 87): 9.800 t/an;
• Produs asemanator compostului ca material de acoperire (CED 19 05 03):
30.000 t/an.
G. Reabilitarea depozitelor urbane neconforme
Judetul Cluj detine 6 depozite urbane neconforme cu urmatoarele caracteristici:
Caracteristicile depozitelor urbane neconforme
Element Turda Câmpia
Turzii
Anul deschiderii 1977 1962 1977
(inchis)
Dej Gherla Huedin Pata rat
1986 1970 1974
Suprafata (ha) 1,9 2,6 1,35 3,58 2,0 18,1
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 19

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Depozitele urbane neconforme vor fi închise şi reabilitate în cadrul proiectului. Mai
precis, vor fi puse în aplicare urmatoarele practici de reabilitare:
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioară
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat;
o Puturi de captare a biogazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Sistem de colectare a levigatului;
o Imprejmuire.
H. Compostarea individuală
Sistemul include, de asemenea, promovarea compostarii individuale în zonele rurale,
unde este de aşteptat ca 20% din deşeurile biodegradabile (sau aproximativ 4.500
t/an), să fie deturnate de la depozitare.
In acest sens, cetăţenii vor primi cutii speciale pentru compostare cu o capacitate de
220 l, în scopul folosirii lor pentru compostarea deşeurilor biodegradabile pe care
populatia le generează.
I. Concluzii
• Construirea a 3 statii de transfer, la Huedin, Mihai Viteazu şi Gherla;
• Construirea unei instalaţii de sortare la Cluj-Napoca;
• Construirea unei instalatii de tratare mecano-biologică simpla la Cluj Napoca;
• Construirea unui depozit de deşeuri în Cluj Napoca cu o durata de viaţă totală
de aproximativ 20 de ani (durata de viaţă a primei celule este de 5 ani);
• Incetarea funcţionarii şi reabilitarea tuturor depozitelor urbane neconforme (6
la numar);
• Promovarea compostarii individuale în zonele rurale.
Sistemul propus ia in calcul toate aspectele gestionării de deseuri de la colectare si
transport, la tratare, recuperare a materialelor folositoare si depozitarea reziduurilor.
Proiectul tehnic al infrastructurii ia in considerare specificatiile impuse de legislatia
românească impreună cu cele mai bune metode implementate la nivel international.
Sistemul integrat de gestionare a deseurilor propus este dimensionat după cerintele
judetului Cluj, din moment ce ia in considerare principalele caracteristici ale zonei,
cum ar fi:
• Cantitătile mari de deseuri;
• Faptul că majoritatea populatiei locuieste in zone urbane si are un venit relativ
mare;
• Geografia zonei;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 20

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Banii disponibili.
Sistemul include unitătile minime ce pot atinge obiectivele impuse de legislatie si
asigură minimizarea riscurilor de mediu referitoare la gestionarea deseurilor. Durata
de viată a sistemului, corespunzatoare duratei de viată a depozitului este de
aproximativ de 20 de ani. Sistemul cuprinde:
• Punerea în aplicare a sistemului de colectare a deşeurilor cu 2 pubele;
• Achiziţionarea de pubele şi de autoutilitare suplimentare.
1.5.5.4. Echipamente pentru colectarea şi transportul deşeurilor între staţiile de
transfer şi depozitul central
Toate obiectele de investitii vizate sunt amplasate in Judetul Cluj.
In toate zonele va fi implementat un sistem de colectare cu 2 pubele. Intr-o pubela va fi
colectat materialul reciclabil (fractia uscata), in timp ce in cealaltă pubelă se va colecta
fractia umedă (fractie in principal organică).
Deseurile colectate in Zona 1 vor fi transferate direct către centrul de management al
deseurilor, iar cele din zonele 2, 3 şi 4 catre statiile de transfer, unde vor fi incarcate in
containere.
Continutul pubelei cu deseuri uscate va fi transferată direct sau prin statiile de transfer,
în staţia de sortare pentru a fi separate. Aceasta se va face manual si cu magneti
(pentru metalele feroase). In unele zone unde programele Phare sunt in curs de
dezvoltare, sunt prevazute mici statii de sortare (Zonele 2 si 3).
Continutul pubelei cu deseuri umede va fi de asemenea transferat, direct sau prin
intermediul staţiilor de transfer, in CMID unde va fi maruntit si sitat, apoi compostat pe
cale aeroba intr-o instalatie de tratare mecano - biologica simpla (TMB), obtinandu-se
un produs de compost. Se preconizeaza ca pe durata primului an de implementare,
impuritatile din pubela umeda sa fie in numar mare. Progresiv, pe masura ce
participarea publica va fi imbunatatita, calitatea compostului produs va fi imbunatatit de
asemenea încât să poată fi acceptat in scopuri de fertilizare. Alternativ, aceste produse
ar putea fi folosite ca straturi de acoperire la depozite sau in reabilitarea depozitelor
existente, neconforme si ilegale din judet. In Dej este prevazuta construirea unei mici
statii de compostare finantata din alt program Phare.
In zonele rurale se propune compostarea in gospodarii. Deseurile stradale sunt
transportate la depozit direct sau prin intermediul statiilor de transfer.
In vederea optimizarii transporturilui deseurilor la depozitul central Cluj, judetul a fost
impartit in 4 zone , dupa cum urmează:
Zona 1 – CLUJ NAPOCA
Zona 1 care acopera partea centrala a judetului este deservita de CMID Cluj Napoca.
In aceasta zona, se genereaza o cantitate de deseuri de aproximativ 232 600 tone
pe/an. Deseurile generate in Zona 1 vor fi transferate direct in centrul de management
al deseurilor, propus a fi amplasat in municipiul Cluj Napoca. Fractia uscata va fi
adusa la statia de sortare din cadrul zonei tehnice pentru separarea materialelor
reciclabile. Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, plastic, metale
feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, cu exceptia metalelor, vor fi colectate manual, iar
metalele vor fi colectate prin intermediul magnetilor.
Aproximativ 1 300 tone de deseuri biodegradabile vor fi compostate anual in mediul
rural, in 6 500 de gospodarii unde vor fi prevazute pubele pentru compostarea la
domiciliu.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 21

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Zona 2 – HUEDIN
Zona 2 care acopera partea de Vest a Judetului Cluj, va fi deservita de o statie de
transfer amplasata in Huedin. Zona 2 va fi deservita si de o mica statie de transfer
realizata in cadrul unui proiect Phare.
In aceasta zona sunt generate o cantitate de deseuri de aproximativ 11 700 tone/an.
Acestea vor fi colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii
vor fi transportate la statia de transfer.
Aproximativ 750 tone de deseuri biodegradabile vor fi compostate anual in 3 700 de
gospodarii unde vor fi prevazute pubele pentru compostarea la domiciliu.
Zona 3 – MIHAI VITEAZU
Zona 3 care acoperă partea de Sud a judetului, deservită de o statie de transfer
amplasata in comuna Mihai Viteazu, zonă ce va fi deservita si de o mică statie de
transfer dezvoltată in cadrul unui proiect Phare.
In aceasta zonă sunt generate aproximativ 58 300 tone de deseuri. Acestea vor fi
colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii vor fi livrate
către statia de transfer, care va fi localizată in comuna Mihai Viteazu. Fiecare fractie va
fi descarcată la statia de transfer. Aproximativ 1 000 de tone de deseuri biodegradabile
vor fi compostate anual in 4 900 gospodarii individuale, care ar trebui sa fie dotate cu
pubele de compostare la domiciliu.
Zona 4 – GHERLA
Zona 4 care acopera partea de Nord a judetului, deservită de o statie de transfer
amplasata in Gherla (zona va fi acoperită si de o mică statie de transfer amplasată in
Gherla si o mica platformă de compostare la DEJ, ambele realizate in cadrul altor
proiecte Phare).
In aceasta zona sunt generate aproximativ 36 300 tone de deseuri. Acestea vor fi
colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii vor fi livrate
catre statia de transfer, care va fi localizata in Gherla.
Aproximativ 1 200 de tone de deseuri biodegradabile vor fi compostate anual de catre
5 900 de gospodarii care ar trebui sa sa fie dotate cu pubele de compostare la
domiciliu.
1.5.5.5. Arondarea populaţiei la zonele de colectare
Arondarea populaţiei judeţului direct la CMID şi respectiv la cele 3 staţii de transfer, s-a
făcut luându-se în considerare principalele aglomerări de populaţie, căile de transport
existente cât şi posibilităţile locale de asigurare a amplasamentelor destinate
investiţiei. În baza acestor considerente s-a optat pentru următoarea zonare:
Zona 1 – CLUJ NAPOCA : 405 800 locuitori
Această zonă va aronda municipiul Cluj Napoca şi comunele:Panticeu, Aşchileu,
Vultureni, Dăbâca, Bonţida, Palatca, Geaca, Cătina, Borşa, Jucu, Căianu, Mociu,
Cămăraşi, Sânpaul, Chinteni, Apahida, Suatu, Frata, Aghireşu, Gârbău, Baciu,
Cojocna, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Feleacu, Aiton, Săvădisla, Ciurila, şi Tureni.
Zona 2 – HUEDIN : 47 500 locuitori
Această zonă va aronda oraşul Huedin şi comunele: Negreni, Ciucea, Poieni, Izvoru
Crişului, Săcuieu, Mărgău, Călăţele, Mănăstireni, Rîşca, Beliş, Mărişel, Măguri
Răcătău şi Sâncraiu.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 22

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Zona 3 – MIHAI VITEAZU : 120 800 locuitori
Această zonă va aronda municipiile Turda şi Câmpia Turzii, precum şi comunele:
Valea Ierii, Băişoara, Iara, Petreştii de Jos, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Moldoveneşti,
Călăraşi, Luna, Tritenii de Jos, Viişoara, Ploscoş, şi Ceanu Mare.
Zona 4 – GHERLA : 118 200 locuitori
Această zonă va aronda municipiile Gherla şi Dej, precum şi comunele: Chiuieşti,
Caşeiu, Vad, Chiţcău, Cuzdrioara, Recea Cristur, Bobâlna, Jichişu de Jos, Mica,
Unguraş, Aluniş, Corneşti, Iclod, Sic, Fizeşu Gherlii, Mintiu Gherlii, Sânmartin, Ţaga şi
Buza.
Planşa privind ÎMPĂRŢIREA PE ZONE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL
CLUJ, este prezentată în continuare:
1.5.5.6. Date privind traficul de transport
Statiile de transfer construite vor avea capacitatea necesara pentru a acoperi cerintele
generarii de deseuri (fractiune umeda si uscata) in zonele respective, astfel:
• Statia de transfer Huedin: capacitate totala de 11.700t/an, 8.300 t/an fracţia
umedă si 3.400 t/an fracţia uscată.
• Statia de transfer Mihai Viteazu: capacitate totala de 58.300t/an, 42.200 t/an
fracţia umedă si 16.100 t/an fracţia uscată.
• Statia de transfer Gherla: capacitate totala de 36.300t/an, 25.500 t/an fracţia
umedă si 10.800t/an fracţia uscată.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 23

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Calculele de dimensionare privind colectarea deşeurilor s-au executat in functie de
capacitatile de intrare. Parametrii de proiectare folositi pentru calculele de
dimensionare sunt:
Zile de functionare pe an 312
Volum specific in presocontainer, tone/m 3 0,65
Volum efectiv in presocontainer, m 3 24
Viteza medie a autoutilitarei, km/h 35
Intervale orare pentru fiecare autoutilitar (incarcare, descarcare,
manevrare, trafic), min 40
Ruta Huedin (total), km 70
Ruta Mihai Viteazu (total), km 55
Ruta Gherla (total), km 45
Ture (schimburi) pe zi 2
Toate cele 3 statii de transfer vor include sisteme separate de transfer (la CMID) pentru
fluxurile umede si uscate. Urmatorul tabel prezinta principalii parametrii de proiectare ai
fiecarei statii de transfer.
Parametri de proiectare a statiilor de transfer
Huedin
Mihai
Viteazu
Gherla
An obiectiv 2013 2013 2013
Deseuri intrate in anul de referinta, tone/an 11.695 58.278 36.273
Deseuri umede, tone/an 8.303 42.194 25.517
Deseuri umede, tone/zi 26,61 135,24 81,79
Deseuri umede, m 3 /zi 44,36 225,40 136,31
Zi varf (Lunea va avea intrare dubla), m 3 /zi 88,71 450,79 272, 26
Nr de containere necesare 4 15 7
Deseuri uscate, tone/an 3.392 16.084 10.756
Deseuri uscate, tone/zi 10,87 51,55 34,47
Deseuri uscate, m 3 /zi 18,12 85,92 57,46
Zi varf (Lunea va avea intrare dubla), m 3 /zi 36,24 171,83 114,91
Nr de containere necesare 2 6 4
Ruta (total), km 70 110 90
Timp necesar rutei, h
Intervale orare pentru fiecare autoutilitară
4,00 3,14 2,57
(incarcare, descarcare, manevrare, trafic), h 0,67 0,67 0,67
Timp total pentru o ruta, h
Nr de autoutilitare necesare fluxurilor
4,67 3,81 3,24
umede si uscate 2 8 4
Drum de acces necesar (m) 530 420 670
1.5.5.7. Distanţa faţă de aşezările umane şi obiectivele de interes public, pentru
toate locaţiile prevăzute în proiect
CMID Cluj Napoca :Zona tehnică : 330 m faţă de cea mai apropiată zonă de
locuit;
Depozitul de deşeuri: 1000 m faţă de cea mai apropiată zonă de locuit.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 24

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Staţia de transfer Mihai Viteazu: 4,2 km faţă de comuna Mihai Viteazu;
Staţia de transfer Gherla: 0,72 km faţă de cea mai apropiată casă din Gherla;
Staţia de transfer Huedin: 1,3 km faţă de comuna Poieni; 3,6 km faţă de
Huedin.
1.5.6. DURATA DE FUNCŢIONARE
Centrul de management al deseurilor Cluj Napoca este proiectat pentru o durata de
viata de minimum 20 de ani in conformitate cu Legislatia Comunitara.
1.5.7. DEŞEURI CARE NU SUNT ACCEPTATE LA DEPOZITARE
Nu vor fi acceptate la depozitare deşeurile menţionate la art. 5 din HG 349/2005, şi
anume:
Deşeurile lichide;
Deşeurile explozive, corozive, oxidante, inflamabile sau foarte inflamabile
(proprietăţile enumerate sunt definite în anexa 1 E la OUG 78/2000);
Deşeurile periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la
unităţi medicalesau veterinare cu proprietatea H9 (definite în anexa 1 E la
OUG 78/2000);
Toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate;
Orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform
anexei 3 la HG 349/2005.
Referitor la statiile de transfer, pot fi acceptate numai tipurile de deseuri municipale
incluse in Lista Europeana a deseurilor.
1.5.8. STATUTUL JURIDIC AL TERENURILOR DESTINATE REALIZĂRII
INVESTIŢIEI
Pentru infrastructura propusă, statutul juridic al terenurilor alocate este următorul:
Centrul Judeţean de Management al Deşeurilor Cluj: Consiliului judeţean Cluj,
Direcţia de urbanism, prin P.U.Z. – SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT AL
DEŞEURILOR-JUDEŢUL CLUJ – a alocat pentru Centrul de management integrat al
deşeurilor-municipiul Cluj Napoca, suprafaţa de 14,30 ha destinată zonei tehnice,
respectiv de 15,70 ha ca zonă de depozitare propriu-zisă, pe teritoriul administrativ al
municipiului Cluj Napoca. Terenul s-a suplimentat până la suprafaţa de 64 ha, pentru
construirea celei de-a doua celule, care nu face obiectul prezentului studiu.
La data elaborării Raportului la SEI asupra mediului pentru SF, demersurile pentru
schimbarea destinaţiei terenurilor respective sunt în curs.
Planul de încadrare în zonă pentru terenul aferent, se ataşează.
Staţie de transfer Mihai Viteazu: Terenul aferent Staţiei de transfer, în suprafaţă
de 6 400 mp, identificat prin nr. cadastral 2925 şi 50 459, în Cartea funciară 50 147
respectiv 50459, se află în proprietatea comunei Mihai Viteazu.
La data elaborării Raportului la SEI asupra mediului pentru SF, demersurile pentru
schimbarea destinaţiei terenurilor respective sunt în curs.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 25

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Planul de încadrare în zonă pentru terenul aferent, se ataşează.
Staţie de transfer Gherla: Terenul destinat Staţiei de transfer Gherla, în suprafaţă
de 5000 mp, în baza Hotărârii Consiliului Local al municipiului Gherla nr.
48/18.06.2009, a fost întăbulat în favoarea STATULUI ROMÂN.
ÎNCHEIEREA nr. 5121/29 iunie 2009 cât şi extrasul de carte funciară corespunzător,
se ataşează în copie.
Staţie de transfer Huedin: terenul destinat Staţiei de transfer Huedin, în suprafaţă
de 5000 mp, nr. topo 937, conform Extrasului de carte funciară nr. 3772/20.05.2009,
aparţine cu titlu de lege oraşului Huedin.
1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE
1.6.1. PERIOADA DE EXECUŢIE PROPUSĂ
1.6.1.1.Colectarea deşeurilor
• Prima perioada 2009 – 2010:
o Finalizarea proiectarii si ofertarii pentru statiile de transfer si a livrabilelor
o Achizitia pubelelor, camioanelor si compostoarelor necesare (2010)
• A doua perioada 2010-2011:
o Construirea statiei de transfer si achizitia echipamentului relevant
• A treia perioada 2012:
o Implementarea sistemului de colectare selectiva
o Operarea statiilor de transfer
• A patra perioada 2013 - :
o Implementarea investitiilor suplimentare cu scopul de a acoperi cantitatile
de deseuri nou generate (daca e nevoie), de a substitui echipamentele
vechi de colectare, transport si echipamentul de tratare.
1.6.1.2.Recuperarea/reciclarea deşeurilor
• Prima periaoda 2009 – 2010:
o Finalizarea proiectului si ofertarii pentru statia de sortare
• A doua perioada 2010-2011:
o Construirea statiei de sortare
• A treia perioada 2012:
o Operarea statiei de sortare
• A patra perioada 2013 - :
o Inlocuirea masinariilor si echipamentelor
1.6.1.3.Tratarea mecano-biologică a deşeurilor
• Prima perioada 2009 – 2010:
o Finalizarea proiectului si ofertarii pentru statia de TMB
• A doua perioada 2010-2011:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 26

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
o Construirea statiei de TMB
• A treia perioada 2012:
o Operarea statiei de TMB
• A patra perioada 2013 - :
o Inlocuirea masinariilor si echipamentelor
1.9.1.4.Depozitul central de deşeuri
Lucrarile care trebuie efectuate, sunt prioritizare dupa cum urmeaza:
• Prima perioada 2009 – 2010:
o Finalizarea proiectului si ofertarii pentru depozit
• A doua perioada 2010-2011:
o Construirea infrastructurii depozitului, a celulei 1 si a sistemului de
colectare si gestionare a levigatului
• A treia perioada 2012:
o Operarea depozitului
• A patra perioada 2017 - 2019 :
o Inchiderea celulei 1 si reabilitarea ei, construirea celulei 2 si a sistemului de
colectare si tratare a biogazelor.
• A cincea perioada 2019 - :
o Operarea celulei 2, inchiderea acesteia si reabilitarea ei
1.6.2. NUMĂRUL LOCURILOR DE MUNCĂ ÎNFIINŢATE
Constructor : 300 locuri de munca .
Operator:
pentru operarea depozitului central: 17 persoane;
pentru operarea staţiei de TMB: 27 persoane;
pentru operarea staţiei de sortare: 167 persoane;
pentru operarea staţiilor de transfer (3): 28 persoane;
Total operare: 239 persoane
1.7. MODUL DE ASIGURARE A UTILITĂŢILOR
1.7.1. CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR
In vederea asigurarii utilitatilor, pentru Centrul de management integrat al deseurilor
se prevad urmatoarele lucrari aferente zonei tehnice.
- alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de
distributie a energiei electrice si construirea unui post de transformare;
- retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea
receptorilor din zona tehnica;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 27

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- sursa de apa proprie;
- gospodarie de apa;
- retele de alimentare cu apa in incinta pentru apa potabila si incendiu;
- statie de epurare ape uzate menajere;
- retea de canalizare apa uzata menajera;
- retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma zonei
tehnice;
- bazine de retentie ape pluviale;
- conducta de refulare ape conventional curate din bazinul de retentie in
Raul Zapodia
1.7.2. STAŢIILE DE TRANSFER
Pentru statiile de transfer aferente Zonelor 2, 3 si 4 in vederea asigurarii utilitatilor se
prevad urmatoarele lucrari:
- alimentarea cu energie electrica prin racordarea la sistemul national de
distributie a energiei electrice;
- retele electrice in incinta pentru iluminat exterior si pentru alimentarea
receptorilor;
- rezerva de apa proprie;
- gospodarie de apa;
- retea internă de canalizare apa uzata menajera;
- bazin etans vidanjabil pentru stocarea apelor uzate menajere (numai la
Huedin);
- retele de alimentare cu apa in incinta;
- retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforma;
- separator de produse petroliere pentru apele pluviale;
1.8. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ESTIMATĂ ŞI
RESURSELE ENERGETICE
1.8.1.PRODUCŢIA ESTIMATĂ
1.8.1.1.Centrul de management integrat al deseurilor
Depozitul central
Centrul de management integrat al deseurilor va stoca deseuri menajere
nepericuloase si va avea capacitatea primei celule de 1.350.556 m 3 efectiv pentru
depozitare. Aceasta va prelua anual cantitatea de 256 900 t.
Capacitatea totala a celor 2 celule va fi de 7 milioane m 3 iar cea efectiva de depozitare
va ajunge la 6.000.000 m 3 . Aceste capacitati sunt suficiente pentru o perioada de
operare de 20 de ani.
Statie de sortare deseuri uscate
Statia de sortare deseu uscat aferenta zonei tehnice a Centrului de management
integrat al deseurilor Cluj Napoca va avea umatoarele caracteristici:
- Deseuri procesate: 96 414 tone/an;
- Materiale reciclabile: 57 714 tone/an;
- Reziduuri: 38 700 tone/an;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 28

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Instalatia de tratare mecano-biologică
Zona de tratare mecano-biologică a materialelor biodegradabile, amplasata in cadrul
zonei tehnice a Centrului de management integrat al deseurilor va avea urmatoarele
capacitati:
- Deseuri procesate : 212 900 tone/an;
- PAC 55 900 tone/an;
- Residuuri: 127 900 tone/an;
- Pierderi:26 600 t/an.
Tratarea mecano-biologică a biodegradabilelor se va realiza in doua hale inchse ce
se vor constriui pe o suprafată de aproximativ 14,0 ha.
1.8.1.2.Staţii de transfer
Statiile de transfer a deseurilor au urmatoarele capacităti proiectate:
• Statie Transfer Gherla cu capacitatea de : 36 273 tone/an;
• Statie Transfer Huedin cu capacitatea de: 11 695 tone/an;
• Statie Transfer Mihai Viteazu cu capacitatea de: 58 278 tone/an
1.8.1.3.Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme
In Judetul Cluj se afla in momentul de fata 6 depozite urbane în funcţie. Acestea vor fi
inchise obligatoriu cel mai târziu in anul 2012 in conformitate cu HG 349/2005 privind
depozitarea deseurilor.
Alte 94 de depozite/depuneri rurale neconforme au fost deja închise înainte de 16
iulie 2009.
1.8.2.RESURSELE ENERGETICE
Necesarul resurselor energetice este prezentat în tabelul următor :
Resursele energetice
Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
anuală
anuală
COLECTAREA
ŞI
Gaze
lichefiate
petroliere
- -
PROCESAREA
Energie electrică 3630 MWh Electrica SA
DEŞEURILOR
- colectarea; 343 314 tone
Energie termică - -
- sortarea;
- tratarea mc.bio;
- depozitarea.
96 414 t one
212 900 tone
256 900 tone
Motorină 2 500 000 l
Societate
de profil
ÎNCHIDEREA
DEPOZITELOR
ACTUALE
- 6 dep. urbane;
3.910.000 mc
Gaze petroliere
lichefiate
- -
Energie electrică 600 MWh Electrica SA
Energie termică - -
Motorină 80 000 l Societate
de profil
NOTĂ:Datele înscrise în tabel nu cuprind resursele necesare realizării investiţiilor
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 29

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1.9. INFORMAŢII PRIVIND MATERIILE PRIME,
SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE CHIMICE
Materiile prime, substantele si preparatele chimice utilizate in procesul de productie,
sunt cele din tabelul de mai jos:
Materii prime, substante si preparate chimice utilizate in procesul de productie.
Nr. Denumirea
crt. materiei prime,
a substantei
sau preparatului
chimic
1 Deseuri
municipale
Cantitatea anuala
(to)
Statia de sortare:
- 96 414 tone/an
Statia de tratare mc.bio:
- 212 900 tone/an
Zona de depozitare:
- 256 900 tone/an
- Statii de transfer:
- Gherla: 36 273 tone/an
- Huedin: 11 695 tone/an
- M. Viteazu:58 278 t/an
2 Acid sulfuric Staţia de epurare
concentrat 1,8 t/an
3 Hidroxid de Staţia de epurare
sodiu concentrat 1,8 t/an
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
preparatelor chimice
Categorie Periculozitate Fraze de
risc
Nepericuloase - -
Periculoase Provoacă arsuri R 35
grave 7664-93-9 C
Periculoase Provoacă arsuri R 35
grave
1310-73-2 C
Procesarea deseurilor municipale in varianta tehnologica propusa prin studiul de
fezabilitate nu necesita utilizarea unor substante sau preparate chimice.
Pe de altă parte, în procesul tehnologic de epurare a apelor menajere şi tehnologice
uzate, inclusiv a levigatului de depozit, se va folosi acid sulfuric şi hidroxid de sodiu.
1.10. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI
BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL
1.10.1. ZGOMOT ŞI VIBRAŢII
Centrul de management integrat al deşeurilor şi staţiile de transfer
Sursele de poluare sonoră sunt:
a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport
materiale;
b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri,
utilajelor de compactare, utilajele de transfer deseurii si eventual
utilajelor de constructie a unei noi celule.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 30

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Sursele de poluare sonora in faza de constructie este determinata de functionarea
utilajelor de constructie si transport materiale.
Utilajele de constructie mari generatoare de zgomot sunt excavatoarele, buldozerele,
motoarele utilajelor de transport de mare capacitate, etc.
Este probabil ca in faza de constructie, in functie de numarul de surse de zgomot care
vor functiona concomitent, pe amplasamente sa se realizeze nivele semnificative de
zgomot, similare cu cele acceptate pentru incinte industriale, parcaje auto, zone
feroviare etc. Aceste nivele de zgomot nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat
(prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural), avand in vedere faptul
distanta fata de receptorii protejati si a posibilelor ecranari.
Conform STAS 10009-88 – Acustica in constructii, Acustica urbana –limitele
admisibile de zgomot stabilite pentru diferite zone functionale din mediul urban sunt
cuprinse intre 45 dB(A) – la limita parcurilor, zonelor de tratament balnear si 90 dB(A)
la limita aeroporturilor, parcajelor auto.
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe amplasamentul CMID si a
statiilor de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel
acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A).
- Nivelul maxim al surselor de zgomot 85 dB(A);
- Nivelul maxim al zgomotului la limita incintei 65 dB(A);
- Nivelul zgomotului la limita receptorilor sensibili, este imperceptibil.
Nu exista poluare prin vibratii.
Nivelul de poluare sonoră, estimat pentru funcţionarea instalaţiilor la capacitatea
maximă, este cel prezentat în tabelul următor:
Poluanţii fizici (zgomot)care afectează mediul
Nr.
crt.
Tipul poluării
Sursa de
poluare
1 Zgomot Autovehicule
de mare tonaj
2
Instalaţia
Zgomot
sortare
de
3
Instalaţia de
Zgomot
spălare auto.
4
Instalaţia de
Zgomot
tratare mc.bio.
5
Atelierul de
Zgomot
întreţinere
6
Utilaje în zona
Zgomot
de depozitare
Nr. surse de poluare
Poluare maximă
permisă
dB(A)
Poluare de fond
dB(A)
Poluare calculată
produsă de activitate şi
măsuri de
eliminare/reducere
Pe zona
Obiectivului dB(A)
5 65 2 85 -
1 65 2 40 -
1 65 2 20 -
1 65 2 45 -
1 65 2 85 -
4 65 2 85 -
Pe zone de
protecţie/restricţii
dB(A)
Pe zone
rezidenţiale de
recreare sau alte
zone protejate
NesemnificativăNesemnificativăNesemnificativăNesemnificativăNesemnificativăNesemnificativă
Măsuri de
eliminare/
reducere
a poluării
Nu sunt
necesare
Nu sunt
necesare
Nu sunt
necesare
Nu sunt
necesare
Nu sunt
necesare
Nu sunt
necesare
Conform estimărilor, nivelul maxim înregistrat este de 85 dB(A) în zonele de
funcţionare a autovehiculelor de mare tonaj, precum şi a utilajelor din zona de
depozitare.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 31

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Caracterul zgomotului : - zgomot de medie şi joasă frecvenţă.
Nivelul de zgomot la limita incintei şi la cel mai apropiat receptor protejat
Absorbţia energiei sonore în aer este foarte mică şi poate fi luată în considerare
numai în cazul distanţelor mari.
Neglijând efectele ei, la o undă sferică radiantă într-un spaţiu deschis, intensitatea
sunetului descreşte proporţional cu pătratul distanţei faţă de sursă:
I = P / 4πr 2
Astfel, pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate
aplica relaţia :
L2 = L1 + 20 lg( r1/r2 )
unde :
L1 - nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanţa r1 de sursă (r1 = 1 m) ;
L2 - nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă ;
• Nivelul de zgomot la limita incintei :
Aplicând relaţia de mai sus pentru r2 = 10 m (distanţa minimă până la limita
incintei) rezultă :
r2 = 10 m
r1
L2 = L1 + 20 lg — = L1 - 20 lg r2 ( r1 = 1 m )
r2
L2 = 85 dB(A) – 20 lg 10
L2 = 85 dB(A) – 20 = 65 dB (A)
Nivelul de zgomot calculat la limita incintei : 65 dB(A)
Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintelor
industriale este :
Ladmis = 65 dB(A)
Notă:
Valoarea de mai sus reprezintă doar o componentă a nivelului de
zgomot din zonă. Valorile obţinute prin determinări pot fi sensibil mai mari
datorită suprapunerii efectelor surselor din zonă.
• Nivelul de zgomot la limita receptorului protejat :
Având în vedere faptul că distanţa faţă de receptorii protejaţi (cele mai apropiate zone
locuibile) este de peste 300 m pentru Staţia de tratare mecano-biologică, respectiv
peste 1 km pentru zona de depozitare, zgomotul produs în cadrul obiectivului va fi
nesemnificativ pentru aceşti receptori.
1.10.2. POLUANŢI BIOLOGICI
Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologică poate fi generată de
microorganisme şi/sau viruşi. Din această perspectivă, o poluare biologică directă este
prezumabilă în prezenta evaluare, ca efect/rezultat al deşeurilor periculoase şi
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 32

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
infecţioase. Periculozitatea acestora constă în prezenţa potenţială în masa lor a unor
agenţi patogeni, cum ar fi excreţii, culturi de laborator, ţesuturi, materiale sau
echipamente care au intrat în contact cu pacienţi infectaţi.
În literatura de specialitate, deseurile periculoase si infectioase sunt definite astfel:
- deseuri rezultate in urma activitatilor medicale, care constituie un risc real
pentru sănătatea umană si mediu si care sunt generate in urma activitătilor de
diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare
medicală, inclusiv de cercetare medicală ; devin infectioase dacă sunt
contaminate cu sânge sau alte fluide biologice sau dacă au venit in contact cu
virusuri, bacterii, paraziti sau toxine ale microorganismelor.
Această categorie de deşeuri nu face obiectul proiectului evaluat.
Pe de altă parte, o poluare biologică în perimetrul depozitelor actuale neconforme, este
asociabilă purtătorilor specifici ai viruşilor unor boli infecţioase, purtători din categoria
rozătoarelor, păsărilor şi insectelor, pentru care, arealul insalubru al zonelor respective
este un mediu propice de dezvoltare.
În consecinţă, se apreciază că zonele actualelor depozite neconforme constituie o
sursă semnificativă de poluare biologică.
1.11. ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
1.11.1. INTRODUCERE
Este foarte important ca optiunile selectate pentru fiecare fază a gestionării deseurilor
sa fie in concordantă cu cerintele si restrictiile activitătilor supra- sau subordonate. Cu
alte cuvinte, tehnlogia de tratare a deseurilor depinde de schema de colectare a
acestora. Astfel, alternativele care vor fi tratate in aceasta sectiune vor fi de fapt
alternative la sistem si nu la fiecare fază. In mod sigur, acolo unde este posibil, analiza
se va referi la caracteristici mult mai specifice ale metodei de gestionare a deseurilor.
1.11.2. ALTERNATIVE PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT
Obiectivele principale ale colectarii deseurilor si salubrizarii includ:
• Extinderea acoperirii sistemului de colectare in zonele urbane la 100% până
in 2009. Obiectivul este deja atins.
• Extinderea acoperirii sistemului de colectare in zonele rurale la 90% până in
2009 si 100% pana in 2013. Obiectivul anului 2009 este deja atins, iar cel
pentru anul 2013 se va atinge prin implementarea proiectului cu o intarziere
de 1 – 2 ani.
• Dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă.
• Imbunătătirea si modernizarea echipamentelor de transport si colectare a
deseurilor (utilitare, pubele, etc.)
Deseurile municipale solide generate in judetul Cluj si care trebuie sa fie colectate
sunt de 373.414 t/an.
Din moment ce dezvoltarea sistemului de colectare selectiva in judetul Cluj este unul
dintre obiectivele cadrului si in acelasi timp mijlocul principal de a atinge obiectivele
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 33

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
referitoare la reciclare (colectarea selectiva contribuie la atingerea scopului legat de
inlaturarea biodegradabilelor din depozitele de deseuri), este foarte important sa se
decida tipul de schema de colectare de implementat. Mai specific, initial trebuie
determinat numarul de pubele diferit colorate care colecteaza diferite fluxuri de
deseuri.
Cele mai intâlnite sisteme sunt:
• Sistemul cu 1 pubela pentru deseuri mixte
• Sistemul cu 2 pubele pentru reciclabile (deseuri uscate) si materiale organice
(deseuri umede)
• Sistemul cu 3 sau 4 pubele pentru reciclabile (deseuri uscate), hartie/carton
sau fractiuni organice si deseuri mixte.
• Sistemul cu 5 pubele pentru metal, sticla, hartie/carton, plastic si materiale
organice.
Exista cateva configuratii in cadrul acestor sisteme de colectare mentionate mai sus.
Aceasta se datoreaza variatiei posibile a containerelor de colectare (dimensiuni sau
tipuri diferite) si frecventei de colectare. Optiuni de colectare alternativa trebuie
analizate in cadrul sistemului integrat (in legatura cu infrastructura subordonata de
tratare a deseurilor). Analiza efectuata in cadrul Planului General are in vedere
urmatoarele scheme de colectare:
• Sisteme cu 2 pubele: 1 pentru fractiunea umeda si 1 pentru cea uscata.
Sistemul va fi transformat treptat intr-unul cu 3 pubele (pentru colectarea
hartiei sau a materialelor organice) in regiunile rurale si urbane ale tuturor
zonelor (in afara de regiunile acoperite de proiect Phare, unde sistemele
respective vor fi implementate), corespunzand cu aprox. 640.000 de locuitori
(95% din populatie).
• Sisteme cu 4 pubele: 1 pentru hartie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru
plastic, 1 pentru fractiuni mixte. Acest sistem se va implementa in zona
Huedin (zona 2) deja acoperita de un proiect Phare, pentru aprox. 30.000
locuitori (5% din populatie) in regiuni rurale.
In vederea elaborarii studiului de fezabilitate urmatoarele optiuni alternative de
colectare vor fi examinate (in cadrul sistemului integrat de gestionare a deseurilor):
• Optiunea 1 (propunerea Planului General):
o Sistem cu 2 pubele: 1 pentru fractiunea umeda si 1 pentru cea uscata.
Sistemul va fi transformat treptat intr-unul cu 3 pubele (pentru colectarea
hartiei sau a materialelor organice) in regiunile rurale si urbane ale tuturor
zonelor (in afara de regiunile acoperite de proiect Phare, unde sistemele
respective vor fi implementate), corespunzand cu aprox. 640.000 de
locuitori (95% din populatie).
o Sistem cu 4 pubele: 1 pentru hartie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru
plastic, 1 pentru fractiuni mixte. Acest sistem se va implementa in zona
Huedin (zona 2) deja acoperita de un proiect Phare, pentru aprox. 30.000
locuitori (5% din populatie) in regiuni rurale.
• Optiunea 2:
o Sistem cu 1 pubela pentru deseuri mixte, in toate regiunile (in afara celor
din zona 2 deja acoperita de proiecte Phare), pentru aproximativ 548.000
locuitori (82% din populatie)
o Sistem cu 2 pubele: 1 pentru fractiunea umeda si 1 pentru cea uscata
conform Phare, in regiunile Gilau, Baciu Aghiresu, Mihai Viteazu, Gherla si
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 34

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Câmpia Turzii, acoperite de proiecte Phare, pentru aproximativ 93.000
locuitori (13% din populatie).
o Sistem cu 4 pubele: 1 pentru hartie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru
plastic, 1 pentru fractiuni mixte. Acest sistem se va implementa in zona
Huedin (zona 2) deja acoperita de un proiect Phare, pentru aprox. 30.000
locuitori (5% din populatie) in regiuni rurale.
• Optiunea 3:
o Sistem cu 1 pubela pentru deseuri mixte, in toate regiunile rurale (in afara
celor acoperite de proiecte Phare), pentru aproximativ 104.000 locuitori
(15% din populatie)
o Sistem cu 2 pubele: 1 pentru fractiunea umeda si 1 pentru cea uscata, in
regiunile urbane si in cele acoperite de proiecte Phare, pentru aproximativ
537.000 locuitori (80% din populatie).
o Sistem cu 4 pubele: 1 pentru hartie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru
plastic, 1 pentru fractiuni mixte. Acest sistem se va implementa in zona
Huedin (zona 2) deja acoperita de un proiect Phare, pentru aprox. 30.000
locuitori (5% din populatie) in regiuni rurale.
Motivele pentru selectarea alternativelor mentionate mai sus sunt urmatoarele:
• Nu exista posibilitatea de a atinge obiectivele de reciclare daca un sistem de
colectare selectiva nu este implementat. Astfel, implementarea unui sistem
cu 1 pubela pentru colectarea mixta a deseurilor nu este luata in considerare.
Acest lucru se aplica si in planul regional si national de gestionare a
deseurilor.
• Se considera ca nerealista incercarea de a implementa un sistem unde toate
fractiunile vor fi separate (sistem cu 5 pubele sau 4 pubele) in zone unde in
prezent locuitorii folosesc o pubela sau chiar nici una. Din acest motiv astfel
de sisteme sunt implementate doar in regiunile unde implementarea se va
face sub proiecte Phare.
In zonele rurale se promoveaza de asemenea compostarea individuala. Obiectivul
este ca aproximativ 20% din deseurile organice generate in zonele rurale sa se
composteze individual.
In cele ce urmeaza alte aspecte cum ar fi tipul sau dimensiunea pubelelor si
autoutilitarelor vor fi examinate. Aceste aspecte nu sunt incluse in analiza generala
comparativa ci sunt tratate separat.
1.11.3. ALTERNATIVE PENTRU STAŢII DE TRANSFER
Dupa cum s-a mentionat anterior, 3 statii de transfer vor fi construite in urmatoarele
zone:
• In Huedin, deservind partea de vest a judetului, avand o capacitate de
11.695 t/an;
• In Mihai Viteazu, deservind partea de sud a judetului, avand o capacitate de
58.278 t/an;
• In Gherla, deservind partea de nord-est a judetului, avand o capacitate de
36.273 t/an;
Statiile de transfer construite vor avea capacitatea necesara pentru a acoperi cerintele
generarii de deseuri (fractiune umeda si uscata) in zonele respective, astfel:
• Statia de transfer Huedin: capacitate totala de 11.695 t/an, 8.295 t/an fractiune
umeda si 3.400 t/an fractiune uscata.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 35

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Statia de transfer Mihai Viteazu: capacitate totala de 58.278 t/an, 42.185 t/an
fractiune umeda si 16.093 t/an fractiune uscata.
• Statia de transfer Gherlan: capacitate totala de 36.273 t/an, 25.483 t/an
fractiune umeda si 10.790 t/an fractiune uscata.
Evaluarea comparativa a sistemelor alternative a indicat ca statia de compactare cu
descarcare directa (prin plânie) folosind presocontainere este preferabila in principal
datorita urmatoarelor avantaje:
• Presocontainerele sunt mult mai putin costisitoare decat o statie de
compactare cu compactor fix pentru acest nivel de capacitate al statiei de
transfer curente
• Statiile cu palnie sunt mult mai putin costisitoare decat cele cu platforma
• Cantitatile mici de deseuri din Huedin (37 t/zi) si Gherla (116 t/zi) indica faptul
ca presocontainerele sunt mult mai eficiente decat compactoarele fixe.
• Cantitatea de deseuri din Mihai Viteazu (187 t/zi) indica in acest caz ca un
compactor fix este mai eficient din punct de vedere al costului decat
presocontainerele.
• Statiile cu compactare sunt preferate statiilor fara compactare in principal
datorita faptului ca volumul de deseuri nu este redus in acestea din urma. In
acest caz beneficiile date de operatiile statiei de transfer ar fi minimizate. In
acelasi timp problemele de estetica, igiena si mirosuri legate de statiile fara
compactare sunt destul de semnificative.
• Rutele lungi ale vehiculelor (140 km, 110 km, 90 km pentru Huedin, Mihai
Viteazu si respectiv Gherla) indica caracterul absolut necesar al compactarii.
Datorita caracteristicilor mentionate mai sus ale statiilor de transfer mentionate, din
punct de vedere economic este mult mai eficient ca deseurile sa fie compactate pentru
a reduce costurile de transfer si ca presocontainerele sa fie folosite pentru reducerea
costurilor capitale.
1.11.4. ALTERNATIVE PENTRU TRATAREA DEŞEURILOR
BIODEGRADABILE
Obiectivele referitoare la inlaturaea deseurilor biodegradabile din depozit sunt
urmatoarele:
• In 2010, cantitatea de deseuri biodegradabile care trebuiesc inlaturate de la
depozitare este de 80.000 t din 195.000 t generate in acelasi an;
• In 2013, cantitatea de deseuri biodegradabile care trebuiesc inlaturate de la
depozitare este de 117.000 t din 194.000 t generate in acelasi an;
• In 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile care trebuiesc inlaturate de la
depozitare este de 142.000 t din 196.000 t generate in acelasi an.
Cantitatea toatală de deseuri biodegradabile generate in judetul Cluj este de
aproximativ 195.000 t/an. In prezent doar 1000 t/an sunt tratate pentru a produce
compost, dupa cum este prevazut in proiectele Phare. Din moment ce se poate
presupune ca tratarea deseurilor biodegradabile incepe de la zero in judetul Cluj,
obiectivele de inlaturare a biodegradabilelor de la depozitare sunt cele prezentate
anterior.
Schema de colectare implementata afecteaza in mod sigur tipul de tratare al
biodegradabilelor care trebuie folosita. In Optiunea 1, unitati pentru TMB pot fi folosite
pentru a trata continutul „organic pur” al pubelei umede. In Optiunile 2, 3 si 4 o unitate
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 36

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
TMB mult mai completa este necesara sau poate chiar o unitate de incinerare pentru a
recupera materialul reciclabil si pentru a trata fractiunea biodegradabila.
Initial de procedeaza la filtrarea optiunilor alterntative de tratare a deseurilor.
Prioritatile curente de gestionare a deseurilor sunt implementarea de tehnologii simple
si ieftine, accesibile populatiei deservite care vor fi combinate cu schema de reciclare
pentru a atinge toate obiectivele legislative relevante. De fapt TMB simpla este
considerata o alternativa preferata. Insa datorita faptului ca aceasta nu este singura
optiune adecvata, tehnologii alternative si mai complete ar trebui examinate in special
pentru Optiunile 2 – 4, care necesita o tratare mai intensa a deseurilor. In acelasi timp,
tinand cont de faptul de deseurile generate in cantitate mare in judet, incinerarea nu
poate fi eliminata complet, mai ales in cazul colectarii mixte din intregul judet sau din
zonele rurale (optiunile 2 si 3).
Fermentarea anaeroba este exclusa datorita faptului ca aceasta tehnologie este relativ
scumpă si nu exista o solutie clar in folosirea biogazului (alta decat arderea libera).
Daca biogazul rezultat din descompunerea anaeroba nu este folosit pentru a produce
venit, aceasta tehnologie nu este favorabila.
In consecinta tehnologiile aerobe de tratare si uscare biologica pot fi implementate.
Acestea sunt tehnologii relativ costisitoare. In mod specific pentru optiunile 2 si 3
incinerarea deseurilor cu recuperare de energie va fi evaluata.
In acelasi timp considerand faptul ca aproximativ 70% din aceste deseuri sunt
generate in Zona 1 este evident ca o statie centralizata de tratare a deseurilor acopera
cerintele judetene (impreuna cu statia de compostare din Dej dezvoltata sub program
Phare).
In acest sens urmatoarele optiuni alternative sunt examinate:
• Optiunea 1: Continutul pubelei umede este tratat intr-o unitata de TMB
simpla/compostare unde continutul organic, dupa o pre-tratare sumara cu
maruntitoare si site, este compostat aerob pentru a produce un Produs
Asemanator cu Compostul (PAC). O piata pentru acest compost de calitate
scazuta va trebui sa se dezvolte. Se estimeaza ca in primul an de
implementare, impuritatile din pubela umeda vor fi mari, deci statia va opera ca
o unitate de TMB simpla. In mod treptat insa, dupa ce implicarea publicului se
va imbunatati calitatea PAC va creste si ea si va deveni acceptabila pentru
agricultura. Conform experientei internationale, acest compost de calitate buna
poate aduce un venit de 10 – 12 €/tn care insa nu se ia in considerare datorita
ca reprezinta un scenariu ideal. Alternativ aceste produse pot fi folosite in
depozit ca material de acoperie sau in reabilitarea depozitelor existente sau a
gropilor de gunoi ilegale, necontrolate si a altor terenuri contaminate.
• Optiunea 2a: Continutul pubelei umede este tratat intr-o unitate TMB, care
consta in uscarea biologica aeroba a materialului si recuperarea continutului
metalic feros. Materialul produs (combustibil solid recuperat) poate fi utilizat de
industrii consumatoare de energie sau poate fi dispus in depozit, considerand
ca nivelul de biodegradabilitate a fost redus semnificativ.
• Optiunea 2b: Continutul pubelei umede este incinerat pentru productia de
energie si metalele sunt recuperate din cenusa.
• Optiunea 3: Continutul pubelei umede este tratat intr-o unitate TMB care
consta in uscarea biologica aeroba a materialului si recuperarea continutului
metalic feros. Materialul produs (combustibil solid recuperat) poate fi utilizat de
industrii consumatoare de energie sau poate fi dispus in depozit, considerand
ca nivelul de biodegradabilitate a fost redus semnificativ
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 37

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Optiunea 3b: Continutul pubelei umede este incinerat pentru productia de
energie si metalele sunt recuperate din cenusa.
1.11.5. ALTERNATIVE PENTRU CMID ŞI DEPOZITUL DE DEŞEURI
Dupa cum s-a mentionat deja, se va construi un CMID, inclusiv un depozit judetean
salubru pentru a stoca deseurile si reziduurile intregului judet, conform planului
regional de gestionare a deseurilor si planulului de gestionare a deseurilor pentru
judetul Cluj. Alternativele luate în discuţie pentru locaţia obiectivului, au avut în vedere
zona Turda – Câmpia Turzii, precum şi cea a municipiului Cluj Napoca. În final a fost
aleasă varianta municipiului Cluj Napoca, deoarece este zona cea mai populată a
judeţului, şi în acelaşi timp cel mai important generator de deşeuri. Această variantă
asigură cel mai scăzut nivel al costurilor de transport al deşeurilor.
Capacitatea anuală estimată de reziduuri care vor fi depozitate este de aproximativ
256 900 t/an, dupa cum s-a mentionat deja anterior. Volumele de deseuri care vor fi
depuse in depozit au fost prezentate.
Depozitul care va fi construit va respecta prevederile si specificatiile legislatiei
europene (Directiva 99/31/EC) si legislatia romaneasca respectiva (Ordinul 757/2004
si Hotărârea Guvernului nr. 349/2005).
1.11.6.EVALUAREA OPŢIUNILOR ALTERNATIVE
In evaluarea sistemului general, s-a observat ca Optiunea 1 este cea mai favorabilă,
iar optiunea a 3-a este a doua, dupa cum se poate observa si in tabelul urmator:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 38

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Optiunea 1 Optiunea 2a Optiunea 2b Optiunea 3a Optiunea 3b
Scor
Scor
ponderat
Scor Scor ponderat Scor
Scor
ponderat
Scor
Scor
ponderat
Scor
Scor
ponderat
Utilizarea rationala a terenului 87.50 4.59 81.25 4.27 86.25 4.53 88.75 4.66 87.50 4.59
Reducerea gazelor cu efect de sera 70.00 3.68 90.00 4.73 100.00 5.25 90.00 4.73 100.00 5.25
Impact asupra sanatatii publice 85.00 7.44 95.00 8.31 100.00 8.75 95.00 8.31 100.00 8.75
Protejarea ambientului local 100.00 5.25 100.00 5.25 90.00 4.73 100.00 5.25 90.00 4.73
Minimizarea impactului asupra apelor 92.50 9.71 90.00 9.45 90.00 9.45 90.00 9.45 90.00 9.45
Obiective de mediu 90.00 30.67 91.25 32.00 93.25 32.70 92.00 32.40 93.50 32.77
Oportunitati de angajare 100.00 6.00 80.00 4.80 85.00 5.10 95.00 5.70 95.00 5.70
Accept public 100.00 9.00 90.00 8.10 60.00 5.40 85.00 7.65 60.00 5.40
Obiective socio-economice 100.00 15.00 85.00 12.90 72.50 10.50 92.50 13.05 77.50 11.10
Costuri de gestionare a deseurilor 100.00 21.00 90.00 18.90 70.00 15.75 85.00 17.85 75 14.70
Piata produselor secundare 85.00 5.10 85.00 5.10 100.00 6.00 90.00 5.40 100.00 6.00
Implementarea optima a sistemului 100.00 3.00 100.00 3.00 80.00 2.40 90.00 2.70 80.00 2.40
Obective operationale 95.00 29.10 91.67 27.00 83.33 23.10 88.33 25.95 85.00 24.15
Inlaturarea deseruilor biodegradabile 85.00 10.20 95.00 11.40 100.00 12.00 95.00 11.40 100.00 12.00
Recuperarea deseurilor din ambalaje 95.00 7.60 80.00 6.40 100.00 8.00 100.00 8.00 100.00 8.00
Obiectivele politicii de gestionare a
deseurilor
90.00 17.80 87.50 17.80 100.00 20.00 97.50 19.40 100.00 20.00
SCOR GENERAL 92.57 89.70 86.30 91.10 88.02
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 39

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
Analiza de sensibilitate
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Referitor la sistemul de colectare, studiul de fezabilitate confirma concluziile
Proiectului General, conform caruia, in prima perioada a sistemului integrat de
gestionare a deseurilor (pana in 2013) este de preferata folosirea unui sistem de
colectare selectiva cu 2 pubele (1 pentru fractiunea umeda si 1 pentru cea uscata).
Bineinteles ca in zonele unde colectarea selectiva este implementata sub proiecte
Phare, se vor respecta metodele de colectare respective. Principalele motive ce sustin
aceasta decizie sunt:
• Faptul ca un sistem de colectare mixta (intr-o singura pubela) ar compromite
potentialul de recuperare al reciclabilelor, impiedicand posibilitatea de a
atinge obiectivele reefritoare la deseurile din ambalaje.
• O colectare mixta ai implica tehnologii mult mai costisitoare (ex. Incinerare
sau unitati TMB complexe) pentru a trata fractiunea biodegradabila din
deseuri evitand astfel dispunerea acesteia in depozit.
• Un sistem de colectare cu mai mult de 2 pubele (ex. 3 pubele pentru
colectarea separata a hartiei si materiilor organice) este de asemenea o
optiune buna care ar trebui implementata abia in faza a doua (ex. Dupa
2013). Acest lucru se datoreaza faptul ca sistemele cu pubele multiple cer din
partea cetatenilor o educare buna si determinare, mai ales daca se folosesc
mai mult de 2 pubele. Avand in vedere ca cetatenii din judetul Cluj nu sunt
familiari cu schemele de colectare selectiva, s-a decis ca este mai bine ca
acestia sa fie educati folosind un sistem mai simplu (ex. Sistem cu 2 pubele)
care in mod treptat va evolua (ex. Adaugarea unei a 3a pubele pentru hartie
sau materii organice, dupa 2013). In acelasi timp un sistem de colectare mai
complicat ar creste costurile sistemelor de colectare (pubele si autoutilitare)
si costurile colectarii in sine.
1.11.7. JUSTIFICAREA MODULUI ÎN CARE SE VOR ATINGE ŢINTELE
ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE PREVĂZUTE DE PJGD CLUJ
PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI. RELAŢIA CU ALTE
PROIECTE LOCALE ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI
DEŞEURILOR.
1.11.7.1. Prevederi ale PJGD
Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile
de ambalaje
Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd
urmatoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:
• 16 iulie 2010 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 %
din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995
• 16 iulie 2013 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 50 %
•
din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995
16 iulie 2016 - Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 35 %
din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 40

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care
în anul 1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au
depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna
atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie
să depăşească patru ani.
În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor
se menţionează că România nu solicită perioadă de tranziţie pentru îndeplinirea
ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate.
Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a si b din Directiva, România va
aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor
prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, pana la 16 iulie 2010 şi respectiv
până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţintă va fi atinsă la termenul prevăzut în
Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce
trebuie reduse la depozitare în anii 2010 şi 2013:
Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale
2010 2013
Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 195.989 201.176
Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care
poate fi depozitată (tone)
79.997 76.997
Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie
redusă de la depozitare (tone)
118.991 124.179
Deşeuri biodegradabile municipale
Obiectiv
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în
conformitate cu prevederile legislative.
MĂSURI DE IMPLEMENTARE
Promovarea şi stimularea compostării individuale
RESPONSABILI TERMEN
în gospodării şi/sau pe platforme
Consiliile Locale Permanent
Realizarea unui sistem de compostare a Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi
pieţe)
Consiliile locale
Asigurarea compostării întregii cantităţi de Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri,
grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe
Consiliile locale
Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice Consiliul Judeţean Cluj Începând cu 2008
pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe) Consiliile locale
Asigurarea capacităţilor pentru tratarea (în Consiliul Judeţean Cluj 2010
instalaţii de compostare, fermentare, tratare
mecano-biologică etc.) altele decât deşeurile din
parcuri, grădini şi pieţe
Consiliile locale
Asigurarea de noi capacităţi sau extinderea celor Consiliul Judeţean Cluj 2013
existente pentru tratarea (în instalaţii de Consiliile locale
compostare, fermentare, tratare mecanobiologică
etc.) altele decât deşeurile din parcuri,
grădini şi pieţe
Asigurarea fluxului de deşeuri biodegradabile Consiliul Judeţean Cluj
pentru acoperirea capacităţilor instalaţiilor de
tratare biologică, prin preluarea cu prioritate a
deşeurilor organice de la restaurante, cantine,
supermarketuri
Consiliile locale Începând cu 2008
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 41

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare
a deşeurilor biodegradabile municipale şi
aplicarea acestuia în zonele unde alternativele
de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există
Colectarea şi transportul deşeurilor
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
Începând cu 2008
Obiective
Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor
prin extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de
acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural.
MĂSURI DE IMPLEMENTARE RESPONSABILI TERMEN
Crearea de instrumente economice pentru
susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a
deşeurilor menajere în mediul urban şi rural
Alocarea şi/sau accesarea de resurse financiare
pentru extinderea şi implementarea colectării în
mediul urban
Identificarea unei soluţii tranzitorii pentru colectarea
şi transportul deşeurilor menajere în mediul rural
până la implementarea sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor
Implementarea soluţiei tranzitorii pentru colectarea
şi transportul deşeurilor menajere în mediul rural
până la implementarea sistemelor integrate de
gestionare a deşeurilor
Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în
vederea realizării eficiente a colectării selective a
deşeurilor
Stabilirea de tarife diferenţiate pentru colectare
selectivă şi în amestec a deşeurilor de la populaţie
Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
Consiliile Locale, Garda
de mediu
Consiliul Judeţean Cluj
Consiliile locale
2009
2008
2008
16 iulie 2009
Permanent
Începând cu 2008
Obiectiv
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a
minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane
Măsuri Responsabili Termen
Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă Operatorii staţiilor de
epurare
Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile Operatorii staţiilor de
respectării prevederilor legislative
epurare
Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co- Operatorii staţiilor de
incinerării
epurare
1.11.7.2. Alte proiecte privind gestionarea deşeurilor
permanet
permanent
permanent
Proiecte privind gestionarea deşeurilor
Nr
crt.
Beneficiar Tip proiect Titlul proiectului
1
Consiliul
Local Gherla
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
Colectare selectiva si transport a
deseurilor menajere din municipiul Gherla si
localitatile inconjuratoare
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 42

2
3
4
5
6
7
8
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
Consiliul
Local Huedin
Consiliul
Local Câmpia
Turzii
Consiliul
Local Dej
Consiliul
Local Dej
Consiliul
Local Miahi
Viteazu
Consiliul
Local Gilau
Consiliul
Local Baciu
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
PHARE CES 2004-SI
Publici-proiecte mici
PHARE CES 2005 SP
Publici
PHARE CES 2005 -SI-
Publici
PHARE CES 2005 -SI-
Publici
Imbunatatirea calitatii si cresterea
capacitatii de colectare a deseurilor in regiunea
Huedin si Cluj prin prisma programului Phare
2004 CES
ECO Câmpia Turzii
Statie regionala pentru reciclarea
deseurilor din constructii si demolari
Platforma zonala de compost
Dezvoltarea sistemului de Management
integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor
contaminate in regiunea Mihai Viteazu,
incluzand statie de compostare, punct de
transfer si statie de sortare
Proiect de colectare selectiva a deseurilor
si transport in microregiunea Gilau
Eco-sistem Baciu-Aghiresu, proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de
gestionare a deseurilor municipale si asimilate
FM-fondul de mediu ; SP schema pregatitoare; SI-schema de investitii
1.11.7.3. Prevederi ale SMID
Deşeuri biodegradabile municipale
Conform SMID, deşeurile biodegradabile municipale, vor fi colectate în pubela
„umedă”, după care vor fi integral prelucrate în Staţia de tratare mecano-biologică.
Statia de tratare mecano-biologică va avea urmatoarele capacitati:
• Deseuri procesate: 212 900 tone/an;
• Compost: 55 900 tone/an;
• Reziduuri: 127 900 tone/an;
• Pierderi (apă, volatile): 26 600 t/an;
• Reciclabile recuperate: 2 500 t/an.
4250 tone deşeuri biodegradabile vor fi compostate anual în gospodăriile din
mediul rural.
Colectarea şi transportul deşeurilor
SMID pentru judeţul Cluj, are în vedere întreaga cantitate de deşeuri prognozată a se
genera în perioada implementării acestuia.
De asemenea, proiectantul sistemului are în vedere proiectele locale privind
gestionarea deşeurilor, constatând că acestea sunt complementare SMID, deoarece:
− Cantitatea totală a deşeurilor procesabile prin aceste proiecte, nu este de
natură să modifice parametri de intrare a infrastructurii proiectate pentru
SMID (capacităţi ale staţiilor de transfer, a depozitului judeţean, a Staţiei
de sortare sau a Staţiei de tratare mecano-biologică);
− În măsura în care proiectele locale, care se referă majoritar la
infrastructura de colectare a deşeurilor (utilaje de colectare/transport, mici
staţii de sortare, compostare) vor fi implementate, se vor reduce în mod
corespunzător investiţiile similare din SMID.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 43

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti
SMID are prevăzută în cadrul staţiei de epurare o platformă destinată deshidratării şi
uscării nămolului rezultat din epurarea apelor uzate tehnologice şi menajere proprii,
pentru a putea fi eliminat prin depunere în depozitul propriu.
Conform estimărilor proprii, cantitatea totală de nămol propriu, la un conţinut de apă
de maxim 30%, va fi de 2,191 m 3 /zi, ceea ce înseamnă o cantitate anuală de 800 m 3 ,
respectiv 1000 tone. Faţă de cele 16 500 t/an de nămol deshidratat/uscat ce pot fi
depozitate în depozitul CMID, rămâne o cantitate anuală de 15 500 tone ce poate fi
preluată de la terţi, cu condiţia îndeplinirii caracteristicilor impuse de legislaţie, şi
anume, să aibă un conţinut scăzut de apă şi să nu facă parte din categoria deşeurilor
periculoase.
CONCLUZII:
Proiectul SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE ÎN
JUDEŢUL CLUJ, asigură atingerea şi chiar depăşirea obiectivelor şi ţintelor
PJGD privind deşeurile municipale, în sensul că:
Asigură colectarea deşeurilor solide în judeţul Cluj în proporţie de
100%;
Asigură reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate cu
217 150 t/an, comparativ cu ţinta PJGD de 124 179 t în anul 2013;
Asigură eliminarea conformă a întregii cantităţi de nămol din staţia
proprie de epurare;
Asigură eliminarea conformă a cantităţii de 15 500 t/an nămol de alte
staţii de epurare din judeţul Cluj.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 44

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE
2.1.1. CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR
2.1.1.1. Amplasament
Scopul proiectului îl constituie construirea unui Centru de management integrat a
deseurilor - depozit judeţean de deseuri nepericuloase , capabil sa asigure preluarea
si procesarea – tratarea mecano-biologică si reciclarea deseurilor generate in Judetul
Cluj.
Amplasamentul se gaseste în partea de S-E a Municipiului Cluj Napoca, in zona
denumita « Postata sub paduri » sau zona « Tufele Rosii », in intravilanul municipiului.
Terenul se afla in apropierea amplasamentului depozitului vechi de deşeuri menajere
Pata Rât, la limita teritoriilor administrative ale municipiului Cluj Napoca, comunei
Feleacu si comunei Apahida. Suprafaţa aferentă realizării etapei I a proiectului este de
30 ha, iar pentru extinderea în etapa a II-a este prevăzută suprafaţa de 21,4 ha.
Accesul la terenul studiat se va realiza pe un drum nou construit din DJ 105 S, în
lungime de aproximativ 300 m.
De asemenea, există acces la zona studiată prin drumurile de exploatare dinspre
Colonia Borhanci si dinspre Aurel Vlaicu spre Pata rat.
PLANUL GENERAL al CENTRULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR
CLUJ NAPOCA se ataşează.
2.1.1.2. Infrastructura generală. Utilităţi
Operarea adecvata a depozitului salubru depinde de instalarea corecta a utilitatilor si
structurilor. Intreaga infrastructura necesara operarii include:
• Intrare principala - imprejmuire
Gardul va imprejmui intreaga proprietate. El va fi executat din plasa metalica
(ochiuri de 40x40mm) sau un material similar. Inaltimea gardului va fi de cel putin
2m. In masura in care solul permite, gardul va fi ingopat in pamant pentru a evita
trecerea animalelor.
Poarta de intrare va fi de aceeasi dimensiune cu gradul si va include un sistem de
inchidere.
• Cabina de paza – Cabina cantarului
Aceasta cabina (care include biroul de paza/cantarului si WC) este situata langa
cantarul unitatii. Cabina este prefabricata si are o suprafata de aproximativ 30m 2 .
Cladirea va fi echipata cu un birou unde echipamentele necesare (pentru
supravegherea cantaririi si inregistrarea datelor) vor fi instalate.
• Cantar
Acesta va fi instalat la intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60t si suprafata de
aproximatin 55m 2 . Cantarul va fi echipat cu un terminal exterior pentru
inregistrarea informatiilor necesare.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 45

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Zona de esantionare
Este localizata dupa cantar si deserveste esantionarea deseurilor. Aici se va
decide daca deseurile pot intra in unitate sau nu. Suprafata acestei zone este
aprox. 80m 2 .
• Cladirea administrativa
Cladirea personalului este de sine statatoare si se situeaza intre zona de tratare a
deseurilor si poarta. Ea va indeplini cerintele administrative ale depozitului, unitatii
de sortare si statiei de TMB simpla. Cladirea administrativa acopera o suprafata de
aprox. 250m 2 .
• Cladirea de mentenanta
Unitatea este necesara functionarii normale a depozitului, a statiei de sortare si a
statiei de TMB simpla si este situata alaturi de statia de tratare a levigatului.
Cladirea de mentenanta acopera o suprafata de aprox. 250m 2 . Vor fi incluse spatii
precum atelier, garaj, platou de spalare a carturilor, etc.
• Parcaje pentru personal si vizitatori
• Drumuri interioare
Prin intermediul retelei de drumuri se va face accesul autoutilitarelor in zonele
tehnice si la depozit.
• Drum de acces
Un drum de aproximativ 1.200m trebuie construit pentru accesul autoutilitarelor in
unitatea centrala de gestionare a deseurilor. Drumul va avea o banda pe sens si o
latime totala de 6m. Se vor executa santuri laterale pentru scurgerile de apa
meteorica (dupa cum este indicat in planurile corespunzatoare). Din punct de
vedere structural drumul va avea mai multe straturi: fundatie de balast (30cm),
fundatie de agregate concasate (15cm), beton asfaltic BA16 – strat de uzura
(4cm), mixtura asfaltica AB2 – strat de baza (6cm).
• Sistemul de spalare a anvelopelor
Scopul acestui sistem este spalarea anvelopelor autoutilitarelor de colectare a
deseurilor. Sistemul este localizat intr-o zona ingustata a drumului de intern, chiar
inainte de zona de intrare in directia de iesire si consta in doua sub sisteme:
o Subsistem de spalare echipat cu
Sistem de monitorizare care porneste sistemul de operare
Duze de splare cu apa
Gratar solid pentru colectarea apelor reziduale
Pompa de alimentare cu apa
Filtru
Conducte cu robinete aferente
o Subsistem de reciclare a apei si evacuare a namolului echipat cu:
Tanc de separare a solidelor/de apa curata. Separarea este
accelerata printr-o conducta de PVC care transfera apa in partea de
jos a tancului de separare.
Deversor catre tancul de apa curata
Conducte de evacuare a namolului excesiv cu robinet de izolare
si echipamente hidraulice
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 46

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Sistemul de spalare a anvelopelor este echipat cu duze care creeaza jeturi de apa la
presiunea necesara porcesului de curatare.
• Zona de protectie impotriva focului:
Aceasta va fi situata in perimetrul depozitului si va avea o latime de 8m. In aceasta
zona nu este permisa prezenta vegetatiei sau infrastructurii, pentru a evita
extinderea unui eventual incendiu in cadrul depozitului.
• Sistemul de prevenire a incendiilor:
Se va dezvolta o retea de prevenire a incendiilor, care va acoperi intreaga
suprafata a unitatii. Sistemul va fi conectat la un rezervor de apa suprateran, cu un
volum de 300-400 m 3 , si care va fi totdeauna plin.
Deşeuri acceptate în CMID
Schema generală de management a deşeurilor în CENTRUL DE MANAGEMENT
INTEGRAT AL DEŞEURILOR CLUJ, este prezentată în pagina următoare.
Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in Centrul de management integrat al deseurilor
pot fi acceptate:
a) deseuri municipale;
b) deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de
cceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG
349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in HG
856/2002;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 47

Intrări la CMID
343.314 t/an
− Recepţie
− Cântărire
− Eşantionare
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Schema genecrală de management a deşeurilor în CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR CLUJ
96.414 t/an
212.900 t/an
2.500 t/an
metale
STAŢIE DE
SORTARE
DEŞEURI
RECICLABILE
STAŢIE
TRATARE MECANO-
BIOLOGICĂ
34.000 t/an deşeuri stradale
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 48
57.714
t/an
Pierderi:
Apă, volatile
55.900
t/an
VALORIFICARE
COMPOST
26.600
t/an
38.700 t/an
127.900 t/an
200.600
t/an
Nămoluri
16.500 t/an
DEPOZITARE
PAC de acoperire
30.000 t/an
Deşeuri
voluminoase
mărunţite
9.800 t/an

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
In continuare se prezinta lista deseurilor care vor fi acceptate în CMID, cu
specificarea celor care vor fi acceptate, inclusiv a condiţiilor de depozitare:
Deseuri de la instalatii de tratare a reziduurilor, de la statiile de epurare a apelor
uzate si de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa si uz industrial
Acceptate la
depozitare
19 01 02 materiale feroase din cenusile de ardere da
19 01 12 cenusi de ardere si zguri, altele decat cele mentionate la 19 01 11 da
19 01 14 cenusi zburatoare, altele decat cele mentionate la 19 01 13 da
19 01 16 praf de cazan, altul decat cel mentionat la 19 01 15 da
19 01 18 deseuri de piroliza, altele decat cele mentionate la 19 01 17 da
19 02 03 deseuri preamestecate continand numai deseuri nepericuloase da
19 02 06 namoluri de la tratarea fizico-chimica, altele decat cele specificate la
19 02 05
da (deshidratate,
uscate)
19 03 05 deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 da
19 03 07 deseuri solidificate, altele decat cele specificate la 19 03 06 da
19 04 01 deseuri vitrificate da
19 05 01 fractiunea necompostata din deseurile municipale si asimilabile da
19 05 02 fractiunea necompostata din deseurile animaliere si vegetale da
19 05 03 compost fara specificarea provenientei da
19 06 03 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale nu
19 06 04 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor municipale nu
19 06 05 faza lichida de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale nu
19 06 06 faza fermentata de la tratarea anaeroba a deseurilor animale si vegetale nu
19 07 03 levigate din depozite de deseuri, altele decat cele specificate la 19 07
02
nu
19 08 01 deseuri retinute pe site da
19 08 02 deseuri de la deznisipatoare da
19 08 05 namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti da (deshidratate,
uscate)
19 08 09 amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor
apa/ulei din sectorul uleiurilor si grasimilor comestibile
19 08 12 namoluri de la epurarea biologica a apelor reziduale industriale,
altele decat cele specificate la 19 08 11
19 08 14 namoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor reziduale
industriale altele decat cele specificate la 19 08 13
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 49
nu
da (deshidratate,
uscate)
da (deshidratate,
uscate)
19 09 01 deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site da
19 09 02 namoluri de la limpezirea apei da (deshidratate,
uscate
19 09 03 namoluri de la decarbonatare da (deshidratate,
uscate
19 09 04 carbune activ epuizat da
19 09 05 rasini schimbatoare de ioni saturate sau epuizate da
19 09 06 solutii si namoluri de la regenerarea schimbatorilor de ioni nu
19 11 06 namoluri de la epurarea efluentilor proprii, altele decat cele specificate
la 19 11 05
da (deshidratate,
uscate
19 12 01 hartie si carton nu
19 12 02 metale feroase nu
19 12 03 metale neferoase nu
19 12 04 materiale plastice si de cauciuc nu
19 12 07 lemn, altul decat cel specificat la 19 12 06 nu
19 12 08 materiale textile nu

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
19 12 12 alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica
a deseurilor, altele decat cele specificate la 19 12 11
19 13 02 deseuri solide de la remedierea solului, altele decat cele specificate
la 19 13 01
19 13 04 namoluri de la remedierea solului, altele decat cele specificate la 19 13
03
19 13 06 namoluri de la remedierea apelor subterane, altele decat cele
specificate la 19 13 05
Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii,
inclusiv fractiuni colectate separat
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 50
da
da
da (deshidratate,
uscate
da (deshidratate,
uscate
20 01 01 hartie si carton nu
20 01 08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine nu
20 01 10 imbracaminte nu
20 01 11 textile nu
20 01 25 uleiuri si grasimi comestibile nu
20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decat cele specificate la
20 01 27
nu
20 01 30 detergenti, altii decat cei specificati la 20 01 29 nu
20 01 32 medicamente, altele decat cele mentionate la 20 01 31 nu
20 01 34 baterii si acumulatori, altele decat cele specificate la 20 01 33 nu
20 01 36 echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate
la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35
20 01 38 lemn, altul decat cel specificat la 20 01 37 nu
20 01 39 materiale plastice nu
20 01 40 metale nu
20 01 41 deseuri de la curatatul cosurilor da
20 02 01 deseuri biodegradabile nu
20 02 03 alte deseuri nebiodegradabile da
20 03 01 deseuri municipale amestecate da
20 03 02 deseuri din piete nu
20 03 03 deseuri stradale da
20 03 04 namoluri din fosele septice da (deshidratate,
uscate
20 03 06 deseuri de la curatarea canalizarii da
20 03 07 deseuri voluminoase nu
20 03 99 deseuri municipale, fara alta specificatie da
Procedura de acceptare a deşeurilor la depozitare
In cadrul depozitului vor fi acceptate la depozitare, deseuri municipale incluse in
Catalogul European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG
856/2002.
Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor
nepericuloase, bazat pe caracteristicile deseurilor: deseul nu trebuie să contină
constituienti periculosi si să nu aibă proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E
la OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată si modificată prin Legea nr.
426/2001.
Deseurile primite vor fi:
- clasificate in functie de natura si de sursa de provenienţă;
- aduse de transportatori autorizati;
nu

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- insotite de documente doveditoare in conformitate cu normele legale si cu cele
impuse de operatorul depozitului;
- cântarite;
- verificate pentru stabilirea conformării cu documentele însoţitoare;
- dirijate către staţia de sortare, staţia de tratare mecano-biologică sau depozit,
funcţie de natura şi compoziţia lor.
Metode de depozitare, descarcare:
Activitatea de depozitare a deseurilor se desfăşoară in urmatoarele etape:
- cântărire pe platforma electronică de cântarire;
- descărcare pe platforma de descărcare;
- inspectia vizuală a compozitiei deseurilor;
- transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii;
- imprăstiere si compactare pentru reducerea volumului;
- aşternere de straturi de acoperire, periodic;
- cântărire la iesire a autogunoierei fără incărcătură.
Metoda de depozitare a deseurilor constă in depozitare pe suprafată prin
descărcarea si compactarea deseurilor ce formează o platformă relativ orizontală a
cărei inăltime maximă, de obicei nu depăseste 2,50 m.
Nivelarea si compactarea:
Deseurile descărcate vor fi imediat nivelate si compactate, acest proces practic
având mai multe avantaje:
- crează posibilitatea depozitării unei cantităti mai mari pe unitatea de volum;
- reduce impactul determinat de imprăstierea deseurilor pe diferite suprafete,
proliferarea insectelor, a animalelor si păsărilor, aparitia incendiilor;
- minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.
Pentru compactare se utilizează utilaje de tip compactoare cu role din otel.
In cazul depozitării deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad
de compactare optim astfel incât densitatea stratului de deseuri să nu impiedice
procesele de formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit.
Valoarea densitătii deseurilor compactate de 0,8 tone/m 3 este optimă pentru
desfăsurarea normală a proceselor de biodegradare in deseurile menajere.
Acoperirea periodică:
Acoperirea zilnică a deseurilor descărcate si compactate se realizează pentru a
preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprăstierea de către vant a deseurilor usoare,
proliferarea insectelor, a păsărilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect
relativ estetic.
Acoperirea periodică trebuie să se realizeze mai ales in perioadele cu temperatură si
umiditate ridicată, aceste conditii favorizând degajarea de mirosuri neplăcute si
proliferarea dăunătorilor.
Materialul folosit pentru acoperire poate fi pământ obisnuit (eventual de la escavările
efectuate pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de
constructie concasate.
Delimitarea zonelor de lucru:
Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinând cont de urmatoarele:
- securitatea muncii;
- prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, păsări, impact vizual);
- suprafata necesară pentru buna exploatare a depozitului;
- tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 51

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- forma celulelor de depozitare;
- modul de eliminare a biogazului si a levigatului;
- stabilitatea depozitului.
Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesită un
control strict pentru a evita amplasarea incorectă a marcajelor si deci descărcarea
deseurilor in afara zonei de lucru.
2.1.1.3. Depozitul de deşeuri
Se va construi un depozit salubru, conform Directivei 99/31/EC si legislatiei nationale
corespunzatoare, care va deservi intreg judetul. In depozit vor intra urmatoarele
fractiuni:
• Reziduuri de la staţia de sortare;
• Reziduuri din statia de tratare mecano-biologică;
• Deseuri stradale;
• Namol de la staţia de epurare a apelor uzate proprii;
• Deşeuri voluminoase mărunţite.
Capacitatea estimată de deşeuri care vor fi depozitate este de 256 900 t/an.
Prima celulă a depozitului va fi finantată in cadrul POSM. Se estimează că durata de
viată a acestei celule va fi de aproximativ 5 – 6 ani, depozitând un volum total de
deseuri de aprox 1,5mil m 3 . Volumul total de deseuri care va fi depozitat in urmatorii
20 ani (minimum) este estimat la peste 6 mil m 3 . Avand in vedere acest lucru, se
prevede extinderea depozitului.
Depozitul care va fi proiectat si construit va rezolva problema depozitării deşeurilor
până in anul 2037, după cum s-a descris mai sus. Prima celulă a depozitului, care va fi
finantată de FRDE, are ca durată de viată estimată nu mai putin de 5 ani. Având in
vedere cantitătile de deseuri mentionate mai sus si presupunerile corespunzatoare,
depozitul de materiale nepericuloase este proiectat confrom cerintelor legislatiei
românesti si specificatiilor care apar in Directiva Comisiei Europene referitoare la
depozitarea deseurilor (Directiva 1999/31/EC).
Lucrări de terasamente
Amenajarea depozitului salubru (DS) organizat de deseuri include construirea unor
elemente de infrastructură necesare pentru operarea adecvată a depozitului. Intreaga
configuratie a fost aleasă având in vedere urmatoarele principii (considerând pantele
terenului):
• Colectarea facilă a levigatului, evitând amestecul cu apa meteorică;
• Accesul usor al autoutilitarelor;
• Construirea unui sanţ perimetral pentru colectarea apelor meteorice;
• Inăltimea finală a depozitului de deseuri nu terbuie sa depaseasca cu mult
topografia existentă.
Proiectarea DS a fost elaborată având in vederea Directiva pentru Depozite de
deseuri 99/31/EC si legislatia romănească corespunzatoare.
Impermeabilizarea bazei
Tabelul următor prezintă cerintele fundamentale impuse impermeabilizării bazei si
proiectării bazinului, asa cum sunt ele incluse in legislatia românească relevantă si
conform experientei expertilor.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 52

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Specificatiile impermeabilizării
Distanta minimă intre sub-baza si apa subterana 1m
Bariera naturală geologică – permeabilitate < 10 -9 m/s
Bariera naturală geologică – grosime strat > 1,00m
Bariera artificială geologică – permeabilitate < 10 -9 m/s
Bariera artificială geologică – grosime strat > 0,50m
Strat de drenare – permeabilitate < 10 -3 m/s
Strat de drenare – grosime strat > 0,50m
Geomembrana – permeabilitate < 10 -9 m/s
Geomembrana – grosime strat > 2mm
Proiectare bazin
Panta bazinului (longitudinală) > 1%
Panta bazinului (transversală) > 3%
Stratul izolant de argilă
Baza si peretii laterali ai depozitului sunt dintr-un strat mineral care satisface cerintele
de permeabilitate si grosime combinate cu efectul de protejare al solului, apei freatice
si de suprafată, cel putin echivalent cu k ≤ 1.0 x 10 -9 m/s, si grosime ≥ 1.0 m.
Dacă aceste conditii nu sunt indeplinite in conditii naturale, se va construi o barieră
hidrogeologică. Aceasta poate fi din argila sau un alt material având caracteristici
echivalente cu o grosime de cel putin 0.5 m, după cum este prevăzut în regulamentele
românesti.
Stratul izolant de argilă va fi construit prin compactare. Pentru a functiona ca izolant,
argila trebuie mentinută umedă. In orice caz, trebuiesc luate in considerare
urmatoarele probleme:
• Straturile de argilă sunt greu de compactat intr-un mod adecvat pe o fundatie
slabĂ (ex. Deseuri);
• Argila compactată tinde sa se usuce sus sau de jos si să crape, dacă nu este
portejată in mod adecvat;
• O tasare diferentiată a stratului inferior de deseuri poate cauza fisuri in argila
compactată, dacă eforturile de intindere in argilă deivn excesive.;
• Straturile izolante de argilă compactată sunt greu de reparat dacă se avariază.
Bariera geologica integrată construită dintr-un strat de argilă compactată are minim
0.5 m grosime si permeabilitate mai mica de k = 1.0 x 10 -9 m/s.
Bariera poate fi construita din argila sau soluri argiloase excavate din locatia actuala
sau din soluri adecvate aduse dintr-o groapa de imprumut. Materialul pentru bariera
nu trebuie sa contina pietre sau fragmente de piatra mai mari de 3 cm. Nu se poate
amplasa un nou strat peste unul deja existent, inainte ca acesta sa fie verificat si
aporbat de autoritatea de supraveghere.
Toate suprafetele vor fi finalizate la nivelul cerut de proiect cu scopul de a deveni strat
suport pentru membrana din polimer. Compactarea trebuie finisata cu ajutorul unei
role vibratoare, asigurand astfel o suprafata neteda pentru stratul de argila.
Lucrarile de umpluturi vor fi executate in asa fel incât materialele de baza nu vor fi
hidratate in mod inacceptabil de apa de ploaie sau de suprafata. Se va evita de
asemenea deshidratarea prin evaporare. In zonele unde materialele argiloase sunt
supra- sau sub-hidratate, sau unde acestea nu sunt conforme cu cerintele, ele vor fi
inlocuite cu materiale adecvate.
Pietre vizibile sau paritcule mai mari de 10 cm vor fi inlaturate de pe suprafete in
timpul lucrarilor (in mod manual daca este necesar).
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 53

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Imediat dupa inspectarea, verificarea si acceptarea suprafetei finisate, aceasta se va
acoperi cu membrana polimer.
Geosintetic – membrana polimer
Tipul ales de membrana polimer este HDPE, datorita rezistentei chimice crescute in
comparatie cu majoritatea celorlalte materiale. In plus, HDPE are caracteristici fizice
care in general pot rezista majoritatii presiunilor aplicate pe depozit. Grosimea
membranei polimer este de cel putin 2 mm. In general singurul dezavantaj al acestor
membrane este ca prezinta defecte si perforatii de fabricatie, imbinari neadecvate si
probleme de durabilitate pe termen lung, mai ales in cazul in care membrana este
folosita ca singura bariera. In cazul nostru acest dezavanataj este eliminat pentru ca
s-a ales un impermeabilizant compozit (strat de argila si membrana polimer) in locul
unuia simplu (fie doar strat de argila fie doar membrana polimer). Materialul pentru
membrana polimer va fi HDPE (Polietilena de Inalta Densitate) cu caracteristici
tehnice confrom cu standardele UE si cerintele relevante romanesti.
Geotextil
Geotextilele sunt folosite pentru protectia membranei polimer impotriva fisurilor sau
uzurii din timpul lucrarilor de instalare si impotriva degradarilor provocate de
particulele din stratul de drenare. Geotextilul trebuie sa fie unul fara tesaturi, din
polipropilena rezistenta la radiatii UV, polietilena sau poliester capabile sa reziste
expunerii la soare pentru minim 2 ani. Greutatea geotextilului va fi ≥ 1,000 g/m 2 .
Strat de nisip
Aditional geotextilului, stratul de nisip este folosit pentru protejarea membranei polimer
impotriva fisurilor sau uzurii din timpul lucrarilor de instalatie si impotriva degradarilor
provocate de particulele din stratul de drenare.
Stratul de nisip va avea particule mai mici de 8 cm si grosimea acestuia va fi de cel
putin 0,10 m.
Strat de drenare
Stratul de pietris va fi strat de drenare. Grosimea luii va fi de 50 cm. Materialul folosit
pentru stratul de drenare va fi un pietris bine drenabil fara nici o urma de argila sau
noroi. Continutul de material organic (CaCO3) va fi mai mic de 20%. Nu se va folosi
agregat de concasare. Coeficientul de permeabilitate al materialului de drenare va fi
mai mare de 10 -3 m/s. Distributia granulometrica va fi de la 16 – 32 mm, iar
dimensiunea maxima va fi de 32 mm.
Generarea de levigat – compoziţie
Levigatul se produce in depozitele de deseuri atunci când apa intra in volumul de
deseuri datorita umidităţii, precipitaţiilor si/sau cresterii nivelului apei freatice.
Levigatul contine solide suspendate, componenti reziduali solubili, produse de
descompunere solubile si microbi. Cele mai multe componente ale levigatului au
potential toxic si pot cauza moartea faunei specifice raului in mod direct (prin toxine si
CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi contaminata de asemenea.
Astfel, levigatul nu trebuie deversat in nici un caz in ape de suprafata sau freatice.
Legislatia este foarte stricta in aceast problema.
Experienta a demonstrat ca doar izolarea bazei, fara colectarea si inlaturarea
levigatului poate in final cauza mai mult rau decat bine. Astfel, un sistem de colectare
si drenare este esential si reprezinta una dintre cele mai importante faze din
construirea unui depozit, avand in vedere ca durata de viata a impermeabilizarii
depinde de acest sistem.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 54

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Sistemul de colectare si drenare trebuie sa asigure colectarea pe termen lung a
intregii cantitati de levigat si excluderea amestecurilor cu apa de ploaie.
Conform calculelor (bilantul apelor) productia de levigat este estimata undeva intre
4,46 – 86,89 m 3 /zi cand celula 1 este in operare si 1,91 – 26,07 m 3 /zi cand celula 1
este inchisa temporar.
Drenarea levigatului, colectare şi tratare
Pentru calculul sistemului de drenare, colectare si tratare a levigatului, vor fi folosite
datele meteo pentru ultimii 5 ani. Astfel, pentru bazinul deschis factorul de drenare
este 0 (in timpul operarii celulei 100% din apa de ploaie este transformata in levigat) si
pentru bazinul temporar inchis, factorul este 0.7 (30% din apa de ploaie este
transformata in levigat iar 70% este drenata din depozit).
Dimensionarea conductelor se va face in functie de ploaia zilnica maxima impartita la
12 ore si inmultita cu 1,5.
Urmatorul tabel prezinta calitatea estimata a levigatului inainte de tratare, pentru
deseuri tratate si netratate.
Calitatea levigatului inainte de tratare
Parametru
Din deseuri
netratate
Din deseuri
tratate (indicativ)
In depozitul
judetean Cluj
(cazul cel mai
defavorabil)
CBO5 (mg/l) 13.000 1.500 13.000
CCOCr (mg/l) 22.000 2.000 22.000
Total nitrogen (mg/l) 2.000 100 2.000
Total fosfor (mg/l) 6 10 6
Solide suspendate 1.200 1.200 1.200
Din moment ce depozitul va accepta in principiu reziduuri tratate impreuna cu mici
cantitati de deseuri netratate si namol, compozitia levigatului va depinde de proportia
in care fiecare flux de deseuri intra in depozit. Coloana relevanta a tabelului anterior
furnizeaza o estimare a compozitiei finale a levigatului in depozitul din judetul Cluj.
Conform legislatiei (DG 188/2002 si Anexa III a NTPA-001/2002), efluentul care va fi
deversat in Pârâul Zapodia trebuie sa aiba calitatea prezentata in urmatorul tabel.
Calitatea efluentului inainte de deversare
Parametru Unitate
Valoare
maxima
Temperatura ºC 0-35
pH - 6.5-8.5
Suspensii solide mg/lt 35 (60)
CBO5 mg O/lt 20 or 25
CCO-Cr mg O/ lt 70 or 125
N-NH4 +
mg/ lt 2 (3)
N total mg/ lt 10 (15)
NO 3- mg/ lt
25 (37)
NO 2- mg/ lt 1 (2)
P total mg/ lt 1 (2)
CN (cianida) mg/ lt 0.1
S 2- (hidrogen sulfurat) mg/ lt 0.5
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 55

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Parametru Unitate
Valoare
maxima
SO 2- (Sulfura) mg/ lt 1
SO 3- (Sulfat) mg/ lt 600
C8H * OH (fenol) mg/ lt 0.3
Substante extrase din solventi mg/ lt
20
organici
Substante pe baza de petrol mg/ lt 5
Detergent sintetic mg/ lt 0.5
Reziduuri filtrate mg/ lt 2000
Arsenide (As + ) mg/ lt 0.1
Aluminiu (Al 3+ ) mg/ lt 5
Calciu (Ca 2+ ) mg/ lt 300
Pb 2+ (Plumb) mg/ lt 0.2
Cd 2+ (Cadmiu) mg/ lt 0.2
Cr 3+ + Cr 6+ (Total Crom) mg/ lt 1.0
Cr 6+ (Crom hexavalent) mg/ lt 0.1
Fe 2+ , Fe 3+ mg/ lt 5
Cu 2+ (Cupru) mg/ lt 0.1
Ni 2+ (Nichel) mg/ lt 0.5
Zn 2+ (Zinc) mg/ lt 0.5
Hg 2+
mg/ lt 0.05
Mn (Total Mangan) mg/ lt 1.0
Fl -
mg/ lt 5
Cl - (Clor) mg/ lt 500
Cl 2- (Clor liber) mg/ lt 0.2
Ag +
mg/ lt 0.1
Mo 2+
mg/ lt 0.1
Se 2+
mg/ lt 0.1
Mg 2+
mg/ lt 100
Co 2+
mg/ lt 1
Cand vine vorba despre proiectare, simplu inseamna mai bine. Sistemul de colectare
a levigatului poate fi pasiv sau activ. Sistemele pasive lucreaza de la sine. Graviatia
impinge levigatul generat in jos afara din depozit direct intr-un punct de colectare. Nu
exista robinete de deschis, sau pompe care sa cedeze la un anumit moment dat. Pe
de alta parte insa sistemele active au avanataje ca: a) furnizarea controlata a
levigatului catre statia de tratare, b) intretinere integrata a sistemului datorita
controlului din afara masei de deseuri.
Principiile sistemului de colectare a levigatului care guverneaza modelul propus sunt:
• Cantitatea de apa meteorica intrata in masa de deserui trebuie sa fie minima.
Sistemul de coletare a levigatului este proiectat coform gestionarii apelor de
suprafata, avand in vedere ca legatura dintre ele este destul de stransa.
Santurile paralele cu amprenta depozitului vor fi executate pentru a preveni
scurgerile in masa de deseuri.
• Sistemul de colectare si drenare trebuie sa asigure colectarea pe tremen lung
a intregii cantitati de levigat si sa excluda orice amestec de apa meteorica.
• Sistemul de gestionare a levigatului a fost ales pe urmatoarele cerinte:
o Evitarea avariilor, deformarilor sau deplasarilor sistemului de izolare in
timpul lucrarilor de amplasare;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 56

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
o Eficienta hidraulica a conductelor si rezistenta lor chimica, industriala si
fizica, nu numai in faza de operare ci si in perioada post-inchidere;
o Inaltimea hidraulica a levigatului nu trebuie sa depaseasca 50 cm
deasupra geomembranei.
In sistemul propus, levigatul curge datorita gravitatiei din diferite puncte ale depozitului
de-a lungul pantelor catre conductele de colectare. Bazinul depozitului va fi conturat
astfel incat sa prezinte pante de cel putin 3% transversale pe reteaua de conducte de
drenare si pante de 1% cel putin in directie longitudinala. Cele mai joase puncte sunt
plasate in afara zonei izolate. Fiecare conducta de colectare transporta, cu ajutorul
gravitatiei, levigatul in afara depozitului in colectorul corespunzator.
Modelul sistemului de colectare a levigatului
Colectarea levigatului va fi facilitata cu ajutorul unor conducte pozitionate cu o panta
adecvata (minim 1%) pentru a obtine curgerea eficienta a levigatului spre partea
adanca a bazinului. Conductele vor fi instalate in stratul de drenare intr-o zona
specifica a bazinului. Conductele de colectare vor fi confectionate din HDPE, PN10 si
se vor perfora pe 2/3 din diametru. Diametrul minim nominal va fi Dmin=250 mm.
Diametrul s-a ales luand in considerare datele despre precipitatiile din zona si bazinul
depozitului. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului bazinul se va
confoigura in mod special.
La cel mai jos nivel din bazin se va pozitiona o conducta neperforata care intra in
colector prin terasament. Această conductă va fi confectionată din HDPE, PN10 cu un
diametru minim Dmin=200 mm.
Colectoarele sunt confectionate din HDPE. Diametrul interior al tancului colector va fi
de cel putin 1m si echipamentele sunt plasate in asa fel incat sa permita controlul si
curăţarea conductelor de colectare si evacuare.
Levigatul din conductele de colectare trece prin statia de pompare si apoi ajunge in
bazinul de colectare.
Tratamentul levigatului
Statia de tratare a levigatului trebuie sa asigure faptul ca efluentul va avea calitatea
necesara care sa permita deversarea acestuia in receptori naturali coform cerintelor
legislatiei. In acelasi timp tratarea levigatului trebuie să duca la reducerea
concentratiilor pentru urmatorii indici:
• Suspensie materiale solide;
• Consumul chimic de oxigen;
• Consumul biochimic de oxigen;
• Amoniac;
• Nitrati;
• Sulfuri;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 57

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Clorati;
• Metale grele;
Principalele tehnici de tratare aplicate trebuie sa asigure eliminarea urmatorilor
poluanti:
• Azot amoniacal;
• Compusi organici biodegradabili si nedegradabili;
• Compusi organici clorinati;
• Saruri minerale.
Tratarea levigatului se realizează folosind echipamente speciale, modulare care sunt
alese in functie de specificul fiecarei situatii.
Tehnologia de tratare aleasa este Osmoza Inversa, care include toate aspectele
mentionate mai sus. Caracteristicile tipice ale levigatului care intra in statia de tratare
sunt :
• Q = 73,95 m 3 /zi;
• CBO5 = 13.000 mg/l;
• CCOCr = 22.000 mg/l;
• SS = 1.200 mg/l;
• TN = 2.000 mg/l;
• TP = 6 mg/l.
Cerintele de calitate a efluentului sunt:
• CCOCr ≤ 70 mg/l;
• CBO5 ≤ 20 mg/l;
• SS ≤ 35 mg/l;
• NO3 ≤ 25 mg/l;
• NH4 ≤ 2 mg/l;
• TN ≤ 10 mg/l;
• TP ≤ 1 mg/l;
• FC ≤ 50 / 100 ml.
Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati:
• Tanc de egalizare;
• Unitate de prefiltrare;
• Unitate de curăţare;
• Unitatea de osmoza inversa;
• Tanc de colectare a efluentului.
Levigatul va fi colectat intr-un tanc de egalizare cu un volum de cel putin 650 m 3 . Apoi
va trece prin unitatea de prefiltrare si cea de curăţare de unde va ajunge in unitatea de
osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza
inversa include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan),
permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului proces.
Levigatul colectat care intra in sistem va fi filtrat de o instalaţie de filtrare cu nisip si
medii multiple. Doua carcase de filtre permit o functionare continua a unuia dintre filtre
in timp ce al doilea este in asteptare. O pompa centrifugala curata alimentează un
filtru prin spalare inversa cu apa curata, in timp ce al doilea filtru este in functiune. In
acest mod, tratarea se desfasoara in mod continuu.
Dupa filtrarea cu nisip, levigatul este transferat in unitatea de curăţare unde se elimina
amoniul. In unitatea de curatare a amoniului acesta este transformat intr-o solutie
salina. Pentru a curata levigatul, acesta este distribuit la partea de sus a coloanei de
curatare. Aerul este introdus la baza coloanei si circula contra curentului de levigat
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 58

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
eliminand compusii cu amoniu din lichid. Levigatul de la baza coloanei are un continut
scazut de amoniu. Lichidul curatat este pompat afara cu ajutorul unei pompe de
deversare. Valoarea pH a rezultatului este putin mai scazuta decat cea intiala.
Coloanele lucreaza sub presiune atmosferica si sunt confectionate din polipropilena.
Ele se sprijina pe un gratar din acelasi material. Distributia lichidului este realizata cu
ajutorul unui distribuitor construit tot din polipropilena. Coloana de curatare este
echipata cu un condensator. Intreaga instalatie se va monta intr-un container.
Din unitatea de curatare levigatul trece in unitatea de Osmoza Inversa (OI). Inaite de a
ajunge acolo, se adauga agenti antioxidanti si acid sulfuric pentru a preveni oxidarea
membranelor si a regla nivelul pH. Apa uzată trece prin cartuse cu fitre de 10 µm (care
reprezinta ultimul pas de filtrare) pentru a proteja membranele de cantitati mari de
solide suspendate. O pompa cu piston plonjor conectata in paralel furnizeaza
presiunea necesara procesului de osmoza inversa. Prin intermediul unor pompe
centrifugale de mare presiune un debit transveral mare este asigurat la suprafata
membranelor. Parametrii principali ai levigatului cum ar fi temperatura, presiunea,
conductivitatea si pH vor fi controlate automat de PLC. Unitatea OI este un sistem
complet automatizat. Levigatul este procesat la 20-50 bar, presiune care depinde de
nivelul de colmatare al membranelor si care va fi ajustata in functie de debitul din
conducta de colectare de permeat. Reglarea presiunii cu ajutorul valvei de control tine
rata de recuperare din sistem la valoarea proiectata de 60-65%. Pentru a trata levigat
brut cu un sistem OI, se va folosi o membrana cu distantiere mai mari la alimentare,
pentru a preveni colmatarea membranei. Concentratul rezultat din aceasta faza va fi
deshidratat, uscat şi depus in depozit.
Permeatul din aceasta faza poate fi folosit ca apa curata sau poate fi deversat intr-un
receptor natural dupa o ajustare finala a pH cu o solutie de Hidroxid de Sodiu.
Permeatul este de asemenea necesar pentru curatarea interioara a sistemului. In
timpul procesului de osmoza inversa se va forma un strat contaminant pe membrane,
datorita compsuilor organici din levigat. Cand debitul de permetat este redus datorita
acestui strat, se prevede un ciclu de curatare care il va indeparta si va creste
performanta membranelor. Datorita utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara
oprirea intregului sistem. Numai o singura linie iese din operare, procedura de
curatare se poate efectua, in timp ce linia cealalta functioneaza. Solutia concentrata
din sistemul liniei de curatat va fi scoasa si permeatul va fi transferat intr-un rezervor
intern de curatare. Se va adauga un agent chimic de curatare si aceasta solutie va fi
incalzita si recirculata prin sistem pentru a indeparta straturile contaminate si oxidante
de pe membrane. Dupa curatarea unei linii, aceeasi procedura poate fi aplicata si
celeilalte. Dupa terminarea procedurilor de curatare ambele linii se pot reintoarce in
operare conform procesului normal. Efluentul tratat de Osmoza Inversa este transferat
in tancul de colectare a efluentului. Acest tanc este dimensionat pentru a putea
colecta efluent timp de cel putin 3 zile. Avand in vedere elementele de proiectare care
urmeaza, volumul efectiv minim este de 300 m 3 .
Dispunerea efluentului final
Levigatul tratat va fi colectat in tancul de colectare de unde va fi deversat în receptorul
natural, Pârâul Zapodia.
GESTIONAREA BIOGAZULUI
Introducere
Un depozit salubru poate fi definit ca un reactor biochimic de frementare anaeroba a
fractiunilor organice si biodegradabile care se gasesc in componenta deseurilor solide
municipale (DSM). Sistemele de control al depozitului sunt folosite pentru a preveni
miscarile nedorite ale gazelor din depozit in atmosfera sau in solul invecinat. Gazele
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 59

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
recuperate din depozit pot fi folosite pentru a produce energie sau pot fi arse in conditii
controlate pentru a elimina emisiile da gaze cu efect de sera in atmosfera.
Gazele din depozit sunt compuse in principal din metan (CH4) si dioxid de carbon
(CO2) intr-un raport de 50:50. Restul de gaze nu reprezinta mai mult de 3-5% din total.
Gazele principale provin de descompunerea fractiunilor organice ale DSM. Gazele de
depozit sunt emise in 5 faze:
• Faza aeroba: In prima faza componentele organice biodegradabile sunt
supuse descompunerii microbiene odata cu depozitarea deseurilor si imediat
dupa in conditii aerobe pana can O2 oclus este consumat. Acest lucru poate sa
dureze de la cateva saptamani pana la cateva luni. Principalele gaze sintetizate in
aceasta faza sunt dioxidul de carbon (CO2) si vapori de apa (H2O).
• Faza tranzitorie: A doua faza incepe odata cu schimbarea condtiilor de la
aerob la anerob, ca rezultat direct al epuizarii oxigenului. Gazele principale care
se produc sunt CO2 si in masura mai mica H2.
• Faza acida: Activitatea microbiana initiata in timpul celei de-a doua faze
accelereaza cu producerea de cantitati importante de acizi organici si a unor
cantitati reduse de hidrogen. Aceasta faza include 3 pasi:
Hidroliza compusilor cu masa moleculara mare in compusi
potriviti pentru consumul de catre microorganisme ca sursa de
energie si carbon celular
Conversia microbiana a compusilor rezultati din pasul precedent
in compusi intermediari cu masa moleculara scazuta (CH3COOH).
Conversia compusilor intermediari produsi in al doilea pas in
dioxid de carbon si cantitati reduse de hidrogen.
• Faza de fermentare metanica: Un alt grup de microorganisme convertesc
acidul acetic si hidrogenul in CH4 si CO2. Microorganismele responsabile de
aceasta conversie sunt strict anaerobe si sunt numite metanogene.
• Faza de maturare: Aceasta faza are loc imediat dupa ce materialul organic
biodegradabil a fost convertit in CH4 si CO2 in faza precedenta (IV). rata de
generare a gazelor de depozit se dimineaza destul datorita eliminarii celor mai
multi nutrienti prin intermediul levigatului.
In timpul fazelor anaerobe, se observa producerea de compusi de sulf si carbon in
concentratii scazute (sulfide si acizi volatili organici).
Estimarea producţiei de gaz de depozit
Pentru calculul generarii de biogaz s-a folosit LandGEM - Landfill Gas Emissions
Model, Versiunea 3.02.
Acesta este un model de calcul al biogazului, care tine cont de toate substantele
poluante care pot deriva din biodegradarea deseurilor. Acest model este folosit intens
de catre Agentia de Protectia Mediului din SUA.
LandGEM:
• Calculeaza emisiile din depozitul de deseuri corespunzatoare ratei anuale de
depozitare, fluctuatiilor in timp ale depozitarii si capacitatatii de depozitare.
• Include calcule nu numai pentru poluantii principali (metan, dioxid de carbon) ci si
pentru elemente secundare care reprezinta mai putin de 1% din biogazul generat.
Calculeaza de asemenea Compusii Organici Non-Metanici Volatili, care au un rol
foarte important in reactiile fotochimice.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 60

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Are la baza calcule matematice ce considera procesul de biodegradare ca o
reactie de prima clasa, in relatie cu viteza de reactie. Doi parametrii de baza sunt
folositi: Lo, care se refera la generarea totala potentiala de metan si k care se
refera la scaderea in timp a generarii de biogaz.
• Permite estimarea prametrilor Lo si k folosind date experimentale.
In depozitul din judetul Cluj vor fi depozitate in principal reziduuri tratate dar si
netratate. Urmatorul tabel prezinta cei doi parametrii de mai sus pentru fiecare tip de
deseuri:
Calculul parametrilor biogazului in functie de tipul deseurilor
Parametru
Deseuri din
salubrizare stradala
Reziduuri tratate Namol
Lo (m 3 CH4/waste
tn)
• 166,63 pentru
degradabile
• 35,94 pentru alte
fractiuni
• 80,05 pentru
degradabile si
hartie
• 44,47 pentru
alte fracţii
78,41
k (y -1 )
• 0,185 pentru
degradabile
• 0,030 pentru alte
fracţii
• 0,100 pentru
degradabile si
hartie
• 0,030 pentru
alte fracţii
0,100
Astfel generarea biogazului depinde de raportul dintre diferitele tipuri de deseuri ce
intra in depozit. Se presupune ca biogazul contine 50% gaz metan.
Cantitatea maxima de gaz (celula 1 si 2) se estimeaza a fi in anul 2038 (la sfarsitul lui
2037, care este si ultimul an in care depozitul va mai accepta deseuri). Valoarea
maxima a gazului emis este de 23.170.526,89 m 3 /an sau 2.645,04 m 3 /h.
Conform normativului tehnic referitor la depozitarea deseurilor (26 Noiembrie 2004),
echipamentul de combustie controlata este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz
colectat din depozit. In concluzie cantitatea care va dimensiona sistemul de gestionare
a gazelor din depozit este de 1.587,02 m 3 /h.
Sistemul de gestionare a biogazului – Specificaţii tehnice
Sistemul de gestionare a gazelor din depozit va include urmatoarele:
Puturi de colectare
Conform normativului tehnic referitor la depozitarea deseurilor (26 Noiembrie 2004),
instalatia cu puturi de gaz va porni atunci cand stratul de deseuri atinge aprox 4m.
Baza putului trebuie sa fie la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului.
Cu ajutorul unui dispozitiv de tragere, in forma de calota, puturile de gaz vor fi ridicate
odata cu cresterea inaltimii stratului de deseuri, pana la nivelul maxim de umplere.
Puturile vor avea un diametru de 80cm si vor fi umplute cu material cu permeabilitate
de cel putin 1x10 -3 m/s si cu un diametru d = 16-32 mm (pietris sau agregate de
concasare). In acest filtru, se va scufunda conducta de drenare (conducta filtru) cu un
diametru intern de 200mm. Acest lucru asigura o extragere uniforma a gazului din
masa de deseuri, cu o suprarpesiune de aprox. 40hPa. Pentru a putea acoperi un
volum suficient din masa de deseuri si pentru a putea transfera gazul colectat in
directia dorita, este necesar sa se genereze o subpresiune efectiva de 30hPa la
partea superioara a putului.
Peretii conductei filtru vor fi perforati cu gauri de diametru mai mic decat 0.5d (conform
ganulometriei agregatelor din filtru), adica 8-12mm. Se prefera conducte cu perforatii
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 61

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
circulare datorita rezistentei mecanice crescute si a stabilitatii sub incarcarile rezultate
din compactarea masei de deseuri. Adancimea acestor puturi va fi astfel incat ele vor
fi la 2m deasupra stratului inferior de drenare.
Se propune confectionarea conductelor filtru din HDPE, care este un material rezistent
la eroziune.
In timpul operatiilor in depozit, puturile de gaz trebuie sa fie etanse. Pentru acest
motiv, partea superioara a conductei filtru nu va mai avea perforatii, si va fi prevazuta
cu un robinet si un fiting special umplut cu material bio-filtrant (ex. Compost din statia
de TMB). In acest fel gazul va iesi din depozit prin biofiltru, fara nici un miros
(biooxidarea compusilor odorizanti).
La inaltimea lor finala, toate conductele din puturile verticale se vor termina cu o gura
de put, prevazuta cu o ramificatie laterala pentru conectarea la reteaua orizontala de
conducte. Gura de put va fi confectionata din HDPE si va fi echipata cu supapa de
golire si puncte de acces pentru debit, temperatura si esantionare. Pe ramificatia gurii
de put se va monta un robinet fluture, care va ajuta la controlul gazului din putul
respectiv. Un fiting special din HDPE flexibila va fi folosit pentru conectarea la sistemul
orizontal de conducte de transfer. Pentru a proteja gura de put, deasupra fiecarui put
se va pozitiona o conducta prefabricata din beton (inalta de 1m si diametru 1m) cu
capac metalic.
Un total de 28 de puturi se vor construi pentru colectarea biogazului din celula 1.
Distanta dintre 2 puturi nu va fi mai mare de 50m, considerand raza efectiva din jurul
fiecarui put la 30m. Pozitionarea relativa a puturilor este prezentata in imaginea de
mai jos.
Pozitionarea relativa a puturilor de gaz
Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape de berme si drumuri de acces, tinand cont
ca distanta de pana la marigena depozitului de deseuri trebuie sa fie de cel putin 40m,
pentru a acoperi aria de admisie (aspiratie) si marginea depozitului.
Reteaua de conducte de transfer al biogazului
Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statiile de colectare printr-o
conducta. Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5%
fata de statia de colectare pentru a evacua apa condensata in interior.
Aceste conducte vor fi prevazute cu dispozitive flexibile prin care se face conectarea
la sistemul de colectare a gazului, astfel incat avariile produse de eventuale lovituri,
forte de presiune, forte transversale si de torsiune sa fie minimizate. Conductele si
racordurile flexibile vor fi din HDPE cu rezistenta la presiune ≥ PN 6.
Diametrul conductelor de colectare va fi de cel putin 90mm. Aceste conducte vor avea
robineti fluture la racordul cu statia de colectare, asigurand controlul gazului din
depozit pe fiecare conducta si in acelasi timp facand posibila oprirea debitului de gaz.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 62

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Conductele vor fi protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de
pamant sau deseuri de cel putin 80cm in grosime.
Statiile de colectare a biogazului
In cardul satiilor de colectare a gazului, conductele individuale de colectare sunt
racordate la conducta principala. Numarul de statii de colectare a gazului este
determinat in functie de dimensiunile depozitului, de numarul de puturi de colectare si
dispunerea lor in depozit. Avand in vedere modelul propus, doua (2) statii de colectare
sunt necesare pentru celula 1. In cadrul statiei de colectare a gazului, fiecare conducta
este prevazuta cu un aparat de esantionare. Acest aparat este un segment de
conducta cu un diametru de 50mm pentru a asigura o curgere constanta a gazului
>2m/s; viteza optima a gazului in conducta este de 6-8m/s. Lungimea conductei
trebuie sa fie 10xDN pana la ajutajul de masurare si 5xDN dupa acesta. Intre zona de
masurare si cilindrul ce colectare (acolo unde conducta de colectare se termina)se
monteaza un robinet fluture pentru inchidere sau ajustare. De asemenea se monteaza
un astfel de robinet si intre cilindrul de colectare si conducta principala.
Coform Standardelor Romanesti, infrastructurile care contin statii de colectare a
gazului trebuie sa fie complet etanse si prevazute cu sisteme de ventilatie (cel putin 2
guri de ventilare cu gratar de 50x50cm). Accesul personalului neautorizat va fi strict
interzis.
Indicatoare de avertizare asupra riscurilor potentiale cauzate de prezenta biogazului
vor fi instalate in zona statiilor de colectare, incluzand indicatoare „Fumatul Interzis” si
„Focul interzis”.
Statiile vor fi situate in afara zonei cu baza izolata si a suprafetei depozitului, fiind
accesibile direct din drumul perimetral.
Conducta principala de biogaz (conducta perimetrala)
Statiile de colectare a gazelor sunt conectate prin intermediul unei conducte principale
(conducta perimetrala de biogaz) care transfera gazul la exhaustor.
In cazu de avarii, conducta principala de biogaz trebuie sa permita accesul si
ajustarea din tancurile de colectare a apei care contin separatoarele de condens.
Panta conductei trebuie sa fie de cel utin 0.5% pentru a evacua particulele din
condens. Diametrul nominal a conductei trebuie sa fie de cel putin 200mm.
Astfel de conducte trebuiesc instalate sub adancimea specifica de inghet a zonei, dar
nu la mai putin de 80cm si vor fi situate in afara zonei de etanseizare. Nu se vor situa
in nici un caz sub echipamentele de colectare a apei meteorice (santuri) sau sub
drumul de acces. Modelul propus permite indeplinirea acestor conditii.
Sistemul de captare a condensului
Din moment ce biogazul este saturat cu vapori de apa, in cadrul retelei de conducte se
va forma condens. Avand in vedere ca se poate colecta o cantitate maxima de
1.440,15m 3 /h, iar la fiecare metru cub se produc 100ml de condens, cantitatea
maxima de condens este estimata la 144l/h sau aproximativ 3,6m 3 /zi.
In interiorul conductei principale de gaz, in punctele de cota joasa, se monteaza
separatoare de condens accesibile din gurile de vizitare. Separatoarele de condens, la
fel ca echipamentele interne care pot intra in contact cu condensul, sunt facute din
HDPE rezistenta la coroziune. Gurile de vizitare trebuie sa fie hidroizolate si calculate
la fortele care ar putea sa le deplaseze.
Conform Standardelor Romanesti, condensul trebuie colectat intr-un recipient
specializat prin intermediul unui sifon. Recipientul trebuie sa fie plin tot timpul pentru a
preveni infiltrarea aerului in conducta in timpul pomparii. Distanta dintre separator si
recipientul de colectare a condensului este calculata in asa fel incat vacuumul din
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 63

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
conducta principala nu va absorbi condensul inapoi in instalatie. Gurile de vizitare
trebuie sa permita controlul pentru a monitoriza nivelurile de condens.
Condensul este deversat fie intr-un rezervor la care sunt conectate toate
separatoarele, sau direct in statia de tratare. Nu se practica recircularea condensului
in cadrul depozitului. Daca topografia depozitului permite, condensul poate fi evacuat
gravitational direct in separatorul situat la capatul conductei principale de gaz.
Capacitatea rezervorului de condens este determinata in asa fel incat sa poata
depozita cantitatea de condens timp de 14 zile. Acesta trebuie sa fie etans si durabil
pentru a evita scurgerea condensului pe sol sau infiltrarea acestuia in panza freatica.
Unitatea de ardere
Pentru a putea pompa in mod activ gazele din depozit, se va instala un arzator. Avand
in vedere estimarea producerii de biogaze prezentata mai sus, capacitatea totala a
arzatorului va fi de 1,600m 3 /h. Se propune un sistem cu 2 unitati de ardere de
800m 3 /h. Un arzator se va folosi in timpul operatiilor din celula 1, iar al doilea se va
achizitiona si folosi cand celula 2 intra in serviciu (din acel moment ambele unitati vor
functiona).
Arzatoarele de biogaz vor fi compacte si vor include exhaustorul si unitatea de
combustie controlata.
Se vor folosi arzatoare de tip inchis, care furnizeaza eficienta crescuta realizand
combustia la temperaturi de peste 850 o C, asigurand conformitatea cu regulamentele
referitoare la emisii.
Statia de combustie se va instala pe un socul de beton.
Unitatile arzatoarelor vor fi echipate cu:
• Exhaustor cu motor cu protectie impotriva exploziilor
• Arzator cu aprindere
• Camera de ardere
• Monitorizarea si controlul presiunii si temperaturii
• Cabina de control electric
• Analizor portabil pentru CH4, O2, CO2
• Capacitatea de a opera la 1/5 din capacitatea nominala
Statia compacta va fi echipata de asemenea cu toate masurile de siguranta pentru
manipularea si combustia sigura a gazelor de depozit (vezi EN60079-ff pentru
protectia impotriva exploziilor).
Acoperirea depozitului
Materialul de acoperie va fi aproximativ 15% din volumul de deseuri depozitate. In
cazul in care foloseste CLO ca material de acoperire, densitatea dupa compactare va
fi de aprox. 0.6 t/m 3 .
Inchiderea depozitului va fi facuta conform HG 349/2005 referitoare la depozitarea
deseurilor si conform legislatiei europene legate de inchiderea depozitelor de deseuri
nepericuloase. Sistemul de inchidere este format din:
• Strat suport de minim 0.50m cu k >1x10 -4 m/s;
• Strat de drenare gaze cu grosime minima de 0.30 m si k

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Geotextil de separare;
• Strat de pamant vegetal de minim 1m, cu partea superioara fertilizata.
Proiectarea sistemului de inchidere se face tinand cont de urmatorii factori:
• Temperaturi sau precipitatii extreme;
• Efectele radacinilor sau animalelor asupra integritatii structurale;
• Rezistenta impotriva eforturilor de tasare;
• Stabilitatea pantelor;
• Miscarea vehiculelor;
• Drumuri de acces vehicule sau pietoni;
• Drenarea apei de suprafata;
• Instalarea de puncte de captare a gazului si instalatia de conducte
aferenta;
• Instalarea gurilor de vizitare si a conductelor de colectare a levigatului;
• Lejeritare a reparatiilor;
• Aspect estetic;
• Destintatie finala
2.1.1.4. Monitorizarea depozitului
Introducere
Monitorizarea mediului se refera la inspectii periodice si teste efectuate pentru a
estima impactul depozitului asupra mediului inconjurator.
Sistemul general de monitorizare a depozitului consta din urmatoarele elemente:
• Sistem de monitorizare a levigatului
• Sistem de monitorizare a apelor freatice
• Sistem de monitorizare a apelor de suprafata
• Sistem de monitorizare a biogazelor
• Sistem de monitorizare a tasarilor
O alta parte a sistemului general de monitorizare este reprezentata de o serie de
parametrii care au un rol important in organizarea si monitorizarea diferitelor porcese
si operatii din depozit. Acesti parametrii sunt urmatorii:
• Date meteorologice
• Volumul si compozitia deseurilor de intrare
• Volumul si compozitia solurilor de intrare
• Monitorizarea tuturor lucrarilor auxiliare si inregistrarea tuturor problemelor
care afecteaza operarea adecvata a intregii statii.
Toate informatiile colectate de la sistemele de monitorizare trebuiesc pastrate in
cadrul locatiei, organizate in arhive.
Sistemul de monitorizare a levigatului
Datorita faptului ca depozitul este echipat cu o statie de tratare a levigatului,
esantionarea si testarea acestuia este considerata a fi de importanta vitala. Schimbari
mici ale Totalului de Solide Dizolvate (TSD), ale Necesarului de Oxigen Chimic sau
ale concentratiei de metale grele pot afecta eficienta sistemului de tratare. Operatorul
statiei de tratare trebuie sa aiba la dispozitie de asemenea o estimare a cantitatilor de
levigat produs pentru a putea fi capabil sa veirifice eficienta statiei de tratare a
levigatului.
Volumul de levigat produs poate fi estimat din numarul de ore operationale ale statie
de pompare care alimenteaza tancul de colectare, care poate fi inregistrat din sistemul
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 65

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
de automatizare al statiei. Multiplicant acest numar de ore cu capacitatea pompelor se
poate obtine cantitatea dorita.
Esantionarea levigatului se va face din colectoare si din tancul de colectare al statiei
de tratare. Esantioanele de levigat tratat vor fi luate din tancul de efluent al statiei de
tratare.
Sistemul de monitorizare a apelor freatice
Sistemul de monitorizare a apelor freatice are doua obiective principale:
• Demonstrarea faptului ca depozitul nu cauzeaza degradari semnificative ale
calitatii apei freatice
• Evaluarea caracterului, magnitudinii si extinderii contaminarii resurselor de apa
freatica, in cazul in care compozitia acesteai a fost degradata
Vor exista doua tipuri de puturi de monitorizare a apei freatice:
• Puturi aval
• Puturi amonte
Puturile de monitorizare amonte vor evidentia proprietatile apei freatice precedente
oricarui efect cauzat de depozit. Puturile aval, dupa cum numele indica, vor fi
localizate in aval, pentru a detecta orice urma de levigat ce se poate scurge din
depozit. Esantionarea se va face in puturile amonte si in acelasi timp si in cele aval.
Acest lucru va furniza informatii despre tendintele sezoniere şi pe termen lung ale apei
freatice. Chiar daca proprietatile apei freatice se pot schimba in timp ca rezultat al
agentilor naturali sau de alt tip (independenti insa de depozit), prin aceasta
monitorizare orice schimbare cauzata de depozit poate fi identificata.
Se va instala un sistem de foraje de monitorizare (unul in amonte si doua in aval) dupa
cum se poate observa in schemele relevante.
Apa freatica va fi monitorizata folosind un aparat portabil care include o banda gradata
in centimetri si milimetri si o proba care semnalizeaza contactul cu apa.
Sistemul de monitorizare a apei de suprafaţă
In primul rând se vor face inspectii vizuale frecvente. Semnele de degradare pot
include indicii evidente cum ar fi flora sau fauna moarta sau bolnavă, pete sau scurgeri
de levigat, claritate distorsionată a apei, culori sau mirosuri neobisnuite.
In afara de inspectiile vizuale, apa de suprafata trebuie verificata trimestrial in timpul
fazei de operare si la fiecare sase luni in faza de post-mentenanta. In timpul acestor
faze de esantionare, tebuiesc facute masuratori pe teren in anumte locatii fixe,
evaluand astfel parametri.
Punctele de esantionare sugerate sunt doua pentru santul de drenare al sistemului de
colectare din celula 1. Primul punct va fi in zona inalta a santului si al doilea la zona de
deversare. In acest fel va fi usor de monitorizat orice eventuala surgere de levigat.
Sistemul de monitorizare al biogazului
Monitorizarea biogazului este o procedura care implica 2 aspecte:
• Culegerea de informatii despre volumul si compozitia biogazului produs
• Monitorizarea posibilelor migratii ale gazelor
Primul obiectiv este atins prin intermediul unui dipozitiv portabil de masurare a gazelor
din depozit (analizor de biogaz). Acest dispozitiv va fi echipat cu sonde pentru gaz si
inregistrator automat de date (pentru stocarea datelor si transferul lor in PC).
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 66

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Masuratorile vor fi facute la puturile de captare a gazului si vor include: presiune,
continut de metan, dioxid de carbon si oxigen.
Cantitatea de biogaz produsa poate fi inregistrata prin intermediul arzatorului. Alti
constituenti ai biogazului pot fi monitorizati prin adaugarea de sonde analizorului cum
ar fi hidrogen sulfurat (care este indicativ de mirosuri), hidrogen, nitrat, etc.
Pentru analiza avansata a compusilor cum ar fi hidrocarbon, substante organice
nemetanice, etc. este necesara esantionarea si utilizarea cromatografiei.
Al doilea obiectiv referitor la migratia gazelor din depozit necesita stabilirea unor
proceduri specifice. Potentialul exploziv si caracterul inflamabil al acestor gaze sunt
principalele motive care determina necesitatea unei astfel de monitorizari. Obiectivul
principal al monitorizarii este evitarea oricarei migratii sau acumulari in structurile
aferente statiei sau vecine depozitului, in concentratii care ar putea provoca daune
umane sau materiale.
Concentratia de gaz metanu nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Exploziva
Inferioare (LEI) in structurile depozitului si 100% LEI la limita proprietatii. LEI pentru
gaz metan este de 5% in aer.
Pentru inspectarea posibilelor migratii de gaz, se vor executa foraje de mica adancime
(nu mai adanci de 6m) in jurul depozitului. Distanta dintre foraje este de aporx. 100m.
Fiecare dintre ele va avea un diametru de 6’’ si va fi prevazut cu o conducta perforata
de otel galvanizat la cald cu un diametru de 2’’. O schema prezinta constructia si
instalarea detaliata a puturilor de monitorizare a biogazului.
Esantionarea ca fi facuta de asemenea cu ajutoru analizorului de gaz direct din aceste
puturi de monitorizare pentru a se evita migratia gazului din mariginile depozitului.
In jurul celulei 1 se vor construi 13 puturi de monitorizare a biogazului.
Arzatorul
Pentru a proteja peronalul si echipamentele auxiliare unitatii de ardere a gazelor, s-au
instalat sisteme de avertizare a prezentei gazului. Acest sistem va comanda oprirea
alimentarii cu gaz, in cazul in care valorile critice pentru continutul de metan si/sau
oxigen se vro atinge.
Metan (%) Oxigen (%)
Valoare critica < 30 > 3
Valoare pt
alimentarii
oprirea
< 25 > 6
Concentratia maxima de gaz la locul de munca
Inainte si in timpul operarii sistemului de degazificare, in spatiile inchise (guri de
vizitare, puncte de colectare) trebuie masurata concentratia de metan, oxigen si dioxid
de carbon. Toate aceste spatii trebuie sa fie echipate cu dispozitive de ventilare
naturala. Legislatia referitoare la procedurile din astfel de locuri de munca trebuie
aplicata cu strictete.
Masuri de precautie pentru personalul angajat
Concentratia de gaz metanu nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Exploziva
Inferioare (LEI) in structurile depozitului si 100% LEI la limita proprietatii. LEI pentru
gaz metan este de 5% in aer.
Din acest motiv, unitati de control al gazului pentru detectarea concentratiilor explozive
de metan se vor instala in caldirile unde sunt prezenti operatorii. O astfel de unitate
este echipata cu detectoare cu transmisie conectate la un sistem de alarmare care se
activeaza cand concentratia de metan depaseste LEI.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 67

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Sistemul de monitorizare a tasărilor
Comportamentul corpului de deseuri este un parametru critic pentru reabilitarea
zonelor depozitare care au atins inaltimea finala.
Astfel, magnitudinea tasarilor (reducerea inaltimii gramezii de gunoi, din cauza
descompunerii) este un parametru important iar inregistrarea acestui parametru este
un element esential mai ales daca dupa reabilitare pe depozit vor fi plasate constructii
usoare.
Pentru a masura tasarile, se vor instala la suprafata depozitului asa numitele „placi de
tasare” (in zonele unde inaltimea finala a fost atinsa). Aceste placi sunt groase de
4mm si sunt sudate de o teava de otel (diametru de 2’’). Baza placilor de tasare este
instalata la 0.5m sub suprafata finala si asigurata cu un strat de beton (gros de 20cm).
Teava este folosita pentru a masura reducerea inaltimii. Elevatia acesteia este
masurata si comparata cu elevatia unor puncte stabile numite repere. Masuratoarea ar
trebui facuta la fiecare 3 luni primul an si apoi la fiecare 6 luni pana cand se va incheia
perioada de pot-mentenata.
Monitorizarea conditiilor meteo – Inregistrarea datelor
Parametrii meteorologici se vor baza pe datele culese de la cea mai apropiata statie
meteo. Parametrii de inregistrat in timpul operatiei depozitului salubru sunt:
• Volumul precipitatiilor: zilnic
• Temperatura (min, max, 14.00 h CET): zilnic
• Directia si forta vantului principal: zilnic
• Evaporatie zilnic
• Umiditate atmosferica (14.00 h CET) zilnic
In faza de post-mentenanta, frecventa inregistrarilor mentionate mai sus poate fi
redusa la toti parametrii, dupa cum urmeaza:
• Volumul precipitatiilor: zilnic (adaugat la valorile lunare)
• Temperatura (min, max, 14.00 h CET): medie lunara
• Directia si forta vantului principal: nu este necesar
• Evaporatie zilnic (adaugat la valorile lunare)
• Umiditate atmosferica (14.00 h CET) medie lunara
Volumul si compozitia deseurilor de intrare
Operatorul statiei trebuie sa inregistreze o serie de informatii colectate in timpul
cantaririi autoutilitarelor la intrarea in depozit.
Aceste informatii sunt:
• Numele si adresa proprietarului vehicului, nume complet si numar de telefon al
responsabilului
• Numele si adresa producatorului deseurilor, nume complet si numar de telefon
al responsabilului.
• Sursa deseurilor
• Tipul deseurilor
• Greutatea deseurilor
Aceasta inseamna ca se vor completa registre statistice pentru volumul si tipul
deseurilor de intrare, conform sursei lor, pe intreaga durata de operare a depozitului.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 68

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pentru a evita receptia in depozit a deseurilor neacceptabile si din motive statistice,
doua inspectii ale deseurilor trebuiesc efectuate in fiecare zi.
La fiecare inspectie se vor confirma urmatorile informatii:
• Data si ora inspectiei
• Sursa deseurilor
• Informatii necesare despre vehicul si sofer
• Observatii ale inspectorului
Inspectiile mentionate mai sus vor furniza informatii despre compozitia deseurilor
receptionate si variatiile acesteia in timpul anului in functie de sursa.
In final, o data cu intrarea vehiculelor de transport, volumul, compozitia si sursa
solurilor receptionate vor fi inregistrate.
2.1.1.5. Staţia de TMB (tratare mecano-biologică)
Deseurile care intră in unitătile de tratare mecano-biologică sunt in legatură directă cu
sistemul de colectare. Deseurile considerate in cele ce urmează, provin dintr-un
sistem cu 2 pubele 1 . Deseurile solide mixte municipale (fracţia umedă), exculzând
reciclabilele (fracţia uscată) care se colectează separat, vor alimenta statia de TMB.
Cantitatea de deseuri mixte estimată pentru anul 2013 este de 212.900 t.
După cum s-a specificat anterior, fractiunea umedă reprezinta 38,7% in fluxul de
intrare, in timp ce reziduurile sunt estimate de 60,1%. Datorită faptului că sistemul
adoptat este unul cu 2 pubele, fractia metalelor feroase este estimată a fi foarte mică,
in timp ce restul deseurilor nefiind reciclabil, nu mai are nevoie de tratare avansată.
Analiza optiunilor efectuată a arătat ca solutia preferată de tratare a deseurilor
biodegradabile este TMB, care va fi situată impreună cu depozitul si URM (unitate de
reciclare a materialelor), pentru a obtine o economie de scară.
Fractiunea umedă va fi tratată intr-o statie de TMB pentru a produce PAC (produs
asemănător compostului). Procesul de tratare biologică va fi unul aerob organizat in
grămezi modulare acoperite. Această solutie permite de asemenea producerea de
compost de bună calitate in cazul in care materiille organice sunt colectate separat.
Capacitatea statiei de tratare mecano-biologică va fi in jur de 213.000 t/an (pentru a
acoperi toate zonele). Se estimează că in primul an de implementare, impurităţile in
pubela umedă vor fi in cantităti mari astfel incât statia va opera ca o unitate de TMB
simplă. In mod treptat insă, odată cu imbunătătirea participării publice, calitatea
produsului asemănător compostului va creste si ea si poate fi folosit in scopuri de
fertilizare. Astfel, PAC va putea fi folosit cel putin la inceput ca material de acoperire
pentru depozite (aprox. 55.000 t vor fi necesare anual) si restul pentru recultivarea
depozitelor existente vechi sau a altor zone contaminate. De asemenea acest material
poate fi folosit in păduri, mine, cariere si zone cultivate pentru alte scopuri decât
consumul uman.
Dupa o perioadă calitatea PAC se estimează că va creste, permitând astfel absorbtia
acestuia pe piaţă.
Caracteristicile locaţiei
Statia de TMB simplă va fi pozitionată in cadrul proprietătii aferente depozitului
salubru. In acest fel aceasta va beneficia de unele dintre lucrarile auxiliare cum ar fi
intrarea poartă, pod, cântar, imprejmuire, drum intern, iluminat exterior, PSI, etc.
1 O pubela (albastra) pentru deseuri din ambalaje uscate (toate tipurile de hartie, metale feroase si neferoase,
plastic si sticla) si o pubele (maro) pentru restul DSM.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 69

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Statia de TMB simplă, alcătuită din două linii identice, va fi plasată in două hale
metalice cu podea de beton de aprox 750 m 2 fiecare. Celulele de fermentare vor
ocupa aprox 13.000 m 2 , in timp ce suprafata totală necesară a staţiei este de
37.000 m 2 .
Unitatea a fost proiectată pentru o capacitate totală de 212.900 t/an, in operare timp
de 312 zile pe an, cu 2 ture (schimburi) de 7ore, adică 682,5 tone/zi sau aprox. 48,8
tone/h. Tratarea aerobă a fractiunii biodegradabile va opera 350 zile/an, 24ore/zi.
Statia de TMB simplă include:
• Zona de receptie deseuri (sub un adapost metalic);
• Unitatea de pre-tratare – 2 linii de tratare mecanică;
• Zona de tratare – 2 linii de tratare biologică;
• Unitatea de rafinare;
• Cladirea administrativă.
Suprafata necesară statiei de TMB simplă este de aproximatin 37.000 m 2 .
Operarea unităţii
Calculele de dimensionare s-au facut in functie de capacitătile de intrare. Pre-tratarea
mecanică a fost proiectată pentru o capacitate generala de 212.900 t/an, in operare
timp de peste 312 zile/an, cu 2 ture (schimburi) de 7ore, adică 682 t/zi sau aprox.
48,8 t/h. Tratarea aerobă a fractiunii biodegradabile va fi in operare timp de 350
zile/an, 24 h/zi.
Pre-tratare mecanică
Fiecare linie de tratare mecanică include urmatoarele echipamente:
• mărunţitor;
• magnet permanent;
• ciur rotativ.
Se estimează că magnentul permanent separă 95% din materialele feroase. Ciurul
rotativ imparte deseurile măruntite in 2 fluxuri (după separarea metalelor feroase).
Refuzul de ciur este dirijat în depozit, în timp ce fracţia care a trecut prin ciur este
transportată şi depusă în celulele de tratare biologică.
Tratarea biologică
Fractiunea umedă mărunţită intră in celulele acoperite unde aerarea forţată este
aplicată. Materialul rămâne in celule timp de 3 săptămâni, timp în care 25% din masa
de intrare se pierde prin vapori de apă, CO2, compusi volatili şi levigat.
Rafinare
Fractiunea organică stabilizată a deseurilor provenite din celulele de tratare biologică
este cernută pentru a separa Produsul Asemanator Compostului de contaminările
posibile.
Cantitarea de PAC estimată este de 55.900 t/an (~ 26.3% din cantitatea de intrare) in
timp ce reziduurile in jur de 127.900 t/an (~ 60.1% din cantitatea de intrare) vor fi
depuse in depozit. Pierderile in timpul tratarii biologice sunt de aprox. 26.600 t/an
(~ 12,5% din cantitatea de intrare). Metalele feroase sunt de aprox. 2.500 tn/an (~ 1.1%
din cantitatea de intrare).
Trebuie calculată o valoare critică si anume numărul de celule de tratare biologică
necesare cantitătii totale anuale de deseuri intrate.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 70

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Dimensionare statiei de tratare biologice
Volum zilnic care intra in celulele de tratare biologică 682.45 m 3 /zi
Volumul celulei de tratare biologică 820.00 m 3 /ciclu
Numar de zile necesare umplerii fiecarei celule 1.2 zile
Numar de zile in timpul carora fractiunea umeda ramane
in celulă 20.00 zile
Numar total de zile pt fiecare ciclu 22.00 zile/ciclu
Numar de zile in timpul carora statia primeste deseuri 312 zile/an
Cicluri de tratare pentru fiecare celulă pe an 14.2 cicluri/an
Numar total de cicluri necesare cantitatii totale de deseuri 260 cicluri
Numar de celule 19 ~ 20 celule
După cum se poate observa in tabelul de mai sus, numărul de celule necesar tratării
biologice a fractiunii umede este de 20.
Lucrări rutiere interne
Statia va folosi drumul intern aferent depozitului salubru. In plus, se vor prevedea
drumuri de acces in jurul unitatilor pentru a facilita manevrele incarcatorului si ale
camioanelor cu containere.
Lucrari de apă, canalizare şi protecţie împotriva incendiilor
Se vor executa lucrari auxiliare de apa, canal si protectie impotriva incendiilor pentru a
indeplini cerintele statiei.
Lucrari de alimentare cu energie si automatizare
Toate echipamentele si instalatiile electrice vor fi conform cerintelor standardelor EN si
IEC.
Echipamentul electric va include:
• Panoul de control si distributie curenti slabi (CS). Din acest panou pornesc
toate liniile ce alimenteaza panourile de control ale masinilor principale si
panourile de distributie secundare.
• Linii CS care pornesc din panoul principal CS si merg la panourile de control si
panourile secundare de distributie.
• Panouri de distributie CS pentru servicii auxiliare (iluminat, prize pentru lucrari
de intretinere, etc.) si pentru linii CS de serviciu.
• Sistem de impamantare si protectie impotriva fulgerelor pentru intreaga statie
• Linii CS si de semnalizare de la panourile de control la masini.
• UPS (Uninterruptible Power Source – Sursa de Alimentare Neintrerupribila)
• Un panou de distributie pentru UPS si liniile instrumentelor cum ar fi PC, PLC
si altele.
Cablurile electrice vor fi de obicei neramforsate, dublu izolate, sprijinite si protejate de
canal cablu sau conducte cablu.
Toate masinile instalate in statie vor fi capabile sa functioneze in mod automat si sa fie
controlate de la PC-ul specializat, situat in camera de control.
Măsuri de atenuare a efectelor
Lucrări de control a emisiilor din aer
Cele două linii de pretratare sunt echipate cu un sistem de evacuare a prafului si unul
de inlăutrare a mirosurilor. Praful poate să apară in timpul incărcării sau descărcării de
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 71

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
material din vehiculele de transport si in locurile unde materialul este transferat dintr-o
masină in alta.
Trebuie mentionat faptul că toate procesele trebuie sa aibă loc in cadrul clădirilor cu
toate usile inchise pentru a evita emisii de praf in imprejurimi. Sistemul de control al
aerului va include:
• Sistem de colectare a aerului poluat;
• Unitate de tratare pentru curătarea aerului poluat.
Se va prevede un sistem de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate
punctele cu emisii de praf si miros. Intreaga cladire se va afla in conditii de depresiune
pentru a evita orice emisie prin deschiderile cladirii. Aerul poluat va fi extras de catre
un ventilator si va fi descarcat printr-un filtru cu sac unde tot praful va fi colectat. Aerul
va trece apoi printr-un biofiltru pentru dezodorizare si va fi eliberat in atmosfera.
Aerul procesat dupa tratarea biologica, care a trecut prin materialul organic pentru a
asigura oxigenul necesat oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de
eliberarea in atmosfera. Acest lucru se obtine prin acoperirea gramezilor de material
cu o membrana speciala.
Membrana este realizata din doua tipuri de materiale: o parte centrala – membrana
transpiranta si o parte marginala – membrana de polietilena ramforsata.
Partea centrala este o portiune rectangulara din membrana permeabila care are rolul
de a curata de mirosuri si a lasa sa treaca aerul suflat in materialul organic. In jurul
partii centrale este cusuta o bordura din polietilena ramforsata.
Lucrari de control a levigatului
Levigatul produs in gramezile de compostare este colectat intr-un tanc special si
recirculat in aceste gramezi pentru a mentine umiditatea necesara tratarii biologice a
deseurilor. Cantitatea excesiva de levigat impreuna cu apa cu care se spala podelele
unitatilor de pre-tratare si apa reziduala produsa de angajatii statiei, sunt transportate
de o retea adecvata de conducte la statia de tratare a levigatului. Aceasta statie
deserveste depozitul si statia de sortare.
2.1.1.6. Staţia de sortare (URM)
Introducere
Reciclarea este in legatura directa cu sistemul de colectare. URM (Unitatea de
Reciclare a Materialelor) prezentata in cele ce urmeaza este conectata la un sistem de
colectare cu 2 pubele 2 . Materialele reciclabile vor fi colectate in mod separat de restul
DSM (Deşeuri Solide Municipale). In acest fel un nivel adecvat de puritate a
materialelor organice va fi atins. Cantitatea reciclabilelor colectate separat, estimată
pentru anul 2013 este de aprox. 96.414 t.
Cantitatea totală de deşeuri reciclate în staţie va fi de aproximativ 57.714 t/an, in timp
ce reziduurile depuse in depozit vor fi aprox. 38.700 t/an.
Statia de sortare va fi construită in unitatea centrală de gestionare a deseurilor in Cluj
Napoca, impreuna cu depozitul si statia TMB. Suprafata necesara este de aprox.
6.000 m 2 .
2 O pubela (albastra) pentru deseuri din ambalaje uscate (toate tipurile de hartie, metale feroase si
neferoase, plastic si sticla) si o pubele (maro) pentru restul DSM.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 72

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Eficienta statiei
Reprocesatorii de materiale reciclabile au impus anumite limite de acceptabilitate la
gradul de contaminare. Asftel, standardele si nivelurile acceptabile de contaminare
trebuie sa fie conform cerintelor reprocesatorilor locali. Acest lucru in general se
concretizeaza prin impunerea unor limite de greutate de material contaminant pe tona
de material primit.
Fractiunile care vor fi separate sunt in total 12:
• Hartie: carton, hartie imprimata, hartie amestecat (3 fractiuni)
• Plastic: folii, HDPE, PET, PVC si alte plastice (5 fractiuni)
• Sticla: sticla maro sau alba (2 fractiuni)
• Metale: metale feroase si neferoase (2 fractiuni)
Datorita cantitatii mari de reciclabile de procesat, statia va incorpora doua (2) linii de
operare, în 2 ture pe zi, fiecare tură de 6 ore.
Se mentioneaza ca URM prezentată in cele ce urmează are un caracter flexibil,
putând fi rearanjată in timpul fazei de operare, conform cerintelor de pe piată.
Sortarea va fi efectuata printr-un proces manual, cu exceptia metalelor feroase care
vor fi separate magnetic. Sectia va avea 3 benzi in prima faza si 4 ulterior. Lucratorii
vor sorta materialele reciclabile ceea ce inseamna ca doar materialul de valoare este
sortat (sortare pozitiva) si restul este eliminat in zona de depozitare.
Buncarul va stoca deseurile, cel putin cantitatea de deseuri pentru o zi, in cazul unui
incident tehnic la instalatia de sortare.
Incarcarea este urmatorul pas al procesului si acesta va fi efectuat de incarcatorul cu
cupa. Incarcarea continua este foarte importanta deoarece eficienta instalatiei depinde
de acest aspect. Pentru operare a 3 sau 4 linii in doua schimburi este nevoie de cel
putin trei incarcatoare cu cupa.
Etapa de filtrare pentru retragerea particulelor mici ce nu pot fi sortate din flux sau
poate chiar pentru impartirea fluxului principal in fluxuri pentru particule mici, medii si
mari.
Urmatoarele materiale vor fi culese (reciclate):
• Hartie, ziare, carton cu o cota de 85%,
• Lemn cu o cota de 70%,
• Sticla cu o cota de 70%,
• Metal, feros si neferos, cu o cota de 90%
• Plastic, folie de plastic cu o cota de 75%.
Capacitatea de sortare manuală
Dimensionarea unităţii de sortare manuală, inclusiv dotarea cu personalul necesar s-a
făcut având la bază cerinţele din tabelul următor:
Cerintele referitoare la sortarea manuală
Intrare Cerinte de sortare manuala
% m/m t/an kg/h kg/h/pers. persoane aproximat
1. HARTIE/CARTON 24.42% 22,470.00 3,000 8
1 Carton 2.44% 2,247.00 300 350 0.86 1
2 Hartie imprimata 8.55% 7,864.50 1,050 400 2.63 3
3 Hartii reziduale 13.43% 12,358.50 1,650 400 4.13 4
2. PLASTIC 19.14% 17,610.00 2,352 17
4 PET (PIC 1) 2.87% 2,641.50 353 160 2.20 3
5 HDPE (PIC 2) 2.87% 2,641.50 353 160 2.20 3
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 73

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Intrare Cerinte de sortare manuala
% m/m t/an kg/h kg/h/pers. persoane aproximat
6 PVC (PIC 3) 1.91% 1,761.00 235 160 1.47 2
7 LDPE (PIC 4) 3 7.66% 7,044.00 941 160 5.88 6
8 Plastic rezidual 3.83% 3,522.00 470 160 2.94 3
3. METALE 9.06% 8,335.00 1,113 2
9 feroase 4 6.79% 6,251.25 835
10 neferoase 2.26% 2,083.75 278 250 1.11 2
4. STICLA 5.39% 4,955.00 662 5
11 alba 1.89% 1,734.25 232 200 1.16 2
12 colorata 3.50% 3,220.75 430 200 2.15 3
TOTAL 100.00% 41.99% 38,630.00 5,159 - -
Avand in vedere cele de mai sus, sunt necesare urmatoarele sectiuni de sortare
manuala:
• Carton: 1 sectiune cu 1 operator, 4 posturi de sortare manuala
• Hartie imprimata: 1 sectiune cu 3 operatori, 4 posturi de sortare manuala
• Hartie rezdiuala: 1 sectiune cu 4 operatori, 4 posturi de sortare manuala
• PET: 1 sectiune cu 3 operatori, 4 posturi de sortare manuala
• HDPE: 1 sectiune cu 3 operatori, 4 posturi de sortare manuala
• PVC: 1 sectiune cu 2 operatori, 4 posturi de sortare manuala
• LDPE: 2 sectiuni cu 6 operatori, 8 posturi de sortare manuala
• Plastic rezidual: 1 sectiune cu 3 operatori, 4 posturi de sortare manuala.
• Metale neferoase: 1 sectiune cu 2 operatori, 4 posturi de sortare manuala.
• Sticla alba: 1 sectiune cu 2 operatori, 4 posturi de sortare manuala.
• Sticla colorata: 1 sectiune cu 3 operatori, 4 posturi de sortare manuala.
Numarul total de sortatori manuali pentru fiecare linie (excluzand operatorii aditionali
care acopera concediile si cazurile exceptionale) este de 32, in timp ce numarul
maxim de pozitii disponibile este de 48.
Pentru cele 2 linii si cele 2 ture pe zi, se estimeaza 128 de pozitii de sortare manuala.
Zona de depozitare temporară
Inainte de a fi balotate, materialele sortate sunt depozitate temporar sub platforma de
sortare. S-au executat calcule de verificare astfel incât capacitatea zonei de
depozitare pentru fiecare flux, sa acopere cerintele zilnice de operare.
Fiecare compartiment de depozitare are o capacitate de 40 m 3 . Fractiunile de sticla,
metale neferoase si depozitabile vor fi colectate in containere cu o capacitate de
24 m 3 .
PROIECTARE
Statia de sortare va fi pozitionata in cadrul proprietatii aferente unitatii centrale de
gestionare a deseurilor. In acest fel aceasta va beneficia de unele dintre lucrarile
auxiliare cum ar fi intrare, poarta, pod, cântar, imprejmuire, drum intern, iluminat
exterior, PSI, etc.
Statia de sortare va fi plasata intr-o hală metalică cu podea de beton.
3 Avand in vedere cantitatea si eficienta de sortare manuala a fractiunii LDPE, 2 sectiuni de sortare s-au
considerat
4 Metalele feroase vor fi sortate cu metode mecanice(ex. Magnet permanent)
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 74

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Unitatea a fost proiectata pentru o capacitate totala de 96.414 t/an, in operare timp de
312 zile pe an, cu 2 ture (schimburi) de 6 ore, 2 linii de operare. Această configurare
va permite operarea a 309 tone/zi sau aprox. 154,5 tone/zi/linie sau 12,875
tone/h/linie.
Cladirea va ocupa aproximativ 5000 m 2 pentru zonele de echipamente, receptie,
depozitare si sortare manuală.
Zona principală a statiei de sortare.
Cladirea statiei de sortare va include urmatoarele zone:
• Hala de receptie;
• Zona de sortare;
• Unitate de balotare;
• Zona de depozitare.
Autoutilitarele incarcate cu materiale reciclabile mixte provenind din pubelele albastre,
intra in unitate prin poarta principala. Dupa cantarire, acestea vor intra in caldirea
URM prin usile de acces actionate electric. Fiecare usa se va deschide/inchide in mod
automat la apropierea autoutilitarei. Materialele vor fi descarcate in hala de receptie si
apoi autoutilitarele vor parasi unitatea.
Un incarcator frontal va pune materialele in palnie. Pentru a evita necesitatea unei
masini de desfacrere a sacilor locuitorii trebuie informati ca este indicat sa verse
deseurile direct in pubela fara a folosi saci menajeri.
O banda transportoare inclinata va transporta materialelel la o platforma superioara,
plasata la 3 sau 4 metri deasupra podelei caldirii, unde linia de sortare manuala va fi
pozitionata.. Sortarea se va face la o banda transportoare lenta. Zona de sub banda
transportoare va fi o zona de depozitare temporara. S-au considerat 12 sectiuni de
separare. Fiecare sectiune va avea 2 deschideri la nivelul superior pentru a primi
materialele. Fiecare deschidere poate fi folosita de maxim 2 operatori. Astfel, fiecare
sectiune poate deservi 4 sortatori manualo. Personalul fiecarei sectiuni va fi
responsabil de colectarea tipului specific de material si dispunerea (prin deschiderea
corespunzatoare)acestuia in sectiunea de depozitare temporara de la nivelul inferior.
La capatul benzii transportoare de sortare, materialele vor trece printr-o unitate de
separare magnetica, unde metalele feroase vor fi colectate. Materialele nereciclabile
rămase pe bandă vor fi colectate in containere şi eliminate în depozit.
Sortarea manuala va fi executata intr-o zona restransa care permite alimentarea
constanta cu aer curat si extragerea aerului poluat. Controlul temeperaturii trebuie
aplicat in aceste zone pentru a facilita sanatatea si siguranta operatorilor.
Spatiul de depozitare temporara va fi partitionat cu ajutorul unor pereti metalici. In
momentul in care o sectiune se umple, un stivuitor electric sau un incarcator frontal va
dispune materialul pe o banda transportoare care il va transporta la unitatea de
balotare. Aceasta unitate va compacta materialele sortate (plastic, hartie, metal)
formand cuburi ce vor fi depozitate in zona de stocare a URM. Fractiunea de stical va
fi colectata in containere speciale si se va recicla din starea in care este.
Cladirea URM va furniza spatiu suficient pentru:
• Depozitarea temporara a materialelor de intrare
• Depozitarea materialelor sortate
• Manevrarea vehiculelor de operare si a autoutilitarelor
• Depozitarea materialului reciclabil balotat (aprox. 600m 2 )
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 75

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrări rutiere interne
Statia de sortare va folosi drumul intern al depozitului salubru. In plus, drumuri de
acces vor fi prevăzute in jurul clădirii.
Drumul va fi lat de 7m (3,5m pe fiecare bandă) si va avea un terasament de 0,25m pe
ambele părti. Pantele suprafetelor nu vor depăsi 8%.
Drumul va incepe de la intrarea in sit si va asigura accesul la toate unitătile depozitului
salubru si imprejurul statiei de sortare.
Lucrări de apă, canalizare si protectie impotriva incendiilor
Se vor executa lucrări auxiliare de apă, canal si protectie impotriva incendiilor pentru a
indeplini cerintele statiei.
Lucrări de alimentare cu energie si automatizare
Toate echipamentele si instalatiile electrice vor fi conform cerintelor standardelor EN si
IEC .
Echipamentul electric va include:
• Panoul de control si distributie curenti slabi (CS). Din acest panou pornesc
toate liniile ce alimenteaza panourile de control ale masinilor principale si
panourile de distributie secundare;
• Linii CS care pornesc din panoul principal CS si merg la panourile de control si
panourile secundare de distributie.;
• Panouri de distributie CS pentru servicii auxiliare (iluminat, prize pentru lucrari
de intretinere, etc.) si pentru linii CS de serviciu;
• Sistem de impamantare si protectie impotriva fulgerelor pentru intreaga statie;
• Linii CS si de semnalizare de la panourile de control la masini;
• UPS (Uninterruptible Power Source – Sursa de Alimentare Neintrerupribila);
• Un panou de distributie pentru UPS si liniile instrumentelor cum ar fi PC, PLC
si altele.
Cablurile electrice vor fi de obicei neramforsate, dublu izolate, sprijinite si protejate de
canal cablu sau conducte cablu.
Toate masinile instalate in statie vor fi capabile sa functioneze in mod automat si sa fie
controlate de la PC-ul specializat, situat in camera de control.
Măsuri de atenuare a efectelor
Lucrări de control a emisiilor din aer
Procesarea deseurilor uscate colectate separat nu implică probleme de miros si nici
de emisii excesive de praf. Praful poate aparea in timpul incărcării sau descărcării de
material din vehiculele de transport si in locurile un materialul este transferat de pe o
banda transportoare in cealalta sau in spatiu de depozitare temprara.
Trebuie mentionata ca toate procesele trebuie sa aiba loc in cadrul cladirilor cu toate
usile inchise pentru a evita emisii de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului
va include:
• Sistem de colectare a aerului poluat
• Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat
• Sistem de furnizare a aerului proaspat in zonele de sortare manuala
Se va prevede un sistem de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate
punctele cu emisii de praf si miros. Intreaga cladire se va afla in conditii de depresiune
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 76

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru a evita orice emisie prin deschiderile cladirii. Aerul poluat va fi extras de catre
un ventilator si va fi descarcat printr-un filtru cu sac unde tot praful va fi colectat.
Un ventilator va introduce aer proaspat in zonele de sortare manuala pentru a
imbunatati conditiile de lucru. Sistemul de furnizare a aerului proaspat si cel de
colectare a aerului poluat va trebui sa schimbe aerul in zona de sortare manuala de
cel putin 4 ori la fiecare 60min.
Lucrari de control a levigatului
Statia de sortare nu va produce levigat datorita faptului ca deseurile de intrare sunt
deseuri uscate din ambalaje (toate tipurile de hartie, metale feroase si neferoase,
plastic si stcla). Apele reziduale produse de statie provin din spalarea podelelor cladirii
si din utilizarea obisnuita de catre angajati. O retea de conducte adecvata va colecta
aceste ape si le va transporta in statia de tratare a levigatului, care deserveste
depozitul si unitatea de tratare mecano-biologică.
2.1.1.7. Staţii de transfer
Date generale
Prin proiect se propune realizarea a 3 statii de transfer aferente zonelor de colectare:
Zona 2 - Huedin, Zona 3 – Mihai Viteazu si Zona 4 - Gherla.
Statiile de transfer vor avea urmatoarele capacitati:
• Statia de Transfer Gherla: 36 273 tone/an;
• Statia de Transfer Huedin: 11 695 tone/an;
• Statia de Transfer Mihai Viteazu: 58 278 tone/an
Statiile de transfer sunt proiectate astfel incat sa poata asigura desfasurarea in conditii
optime a activitatilor de colectare si procesare a deseurilor, in vederea dirijarii lor catre
depozitul regional. Aceste statii vor fi prevazute cu urmatoarele facilitati:
A. Acces
B. Platforma cantarire
C. Constructii
hala metalica compartimentata pentru receptionarea deseurilor.
hala metalica ce va adaposti instalatia de compactare a deseurilor
nesortate.
D. Drumuri si platforme interioare
Platformele betonate
de manevrare a autovehiculelor;
de incarcare.
E. Drumuri exterioare
F. Retele de apa si canalizare
Retele de alimentare cu apa:
Retele de canalizare:
Protectia si stingerea incendiilor
G. Retele electrice si posturi de transformare
H. Imprejmuiri
I. Echipamente si dotari
2 incarcatoare cu cupă si greifer;
1 instalatie de compactare deseuri
Fiecare statie de transfer va include:
• Imprejmuire si poarta de intrare
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 77

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Cantar
• Cabina intrare - cantar
• Nivel golire (superior)
• Drum (rampa) de acces la nivelul superior
• Nivel descarcare (inferior)
• Drum (rampa) de acces la nivelul inferior
• Palnii de golire
• Presocontainere
• Tractorare
Statia de transfer Mihai Viteazu va fi diferita de celelalte doua, avand in componenta
un sistem stationar de compactare in locul presocontainerelor mobile.
Suprafata necesara fiecarei statii de transfer va fi de aporximativ 6.000 m 2 .
Tipul de instalatie propus pentru dotarea statiilor de transfer, pentru deşeurile uscate
(fractia reciclabilă) este eliminarea directa a deseurilor din vehiculul de colectare (la
etajul de sus), de pe o rampa in containerul sau remorca de transport. Aceasta solutie
este optima datorita vehiculelor de colectare mici care se folosesc si datorita necompactarii
deseurilor. Vehiculele de colectare elimina deseurile direct de pe rampa in
containerele de transport catre facilitate centrala, respectiv facilitate de sortare.
Containerul poate fi miscat in mod automat pentru a permite o umplere egala, iar
jgheabul poate asigura faptul ca deseurile nu sunt eliminate imprejur. Aceasta solutie
nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt transferate direct din vehicolul
de colectare in containerul pentru transport.
Statiile cu descarcare directa, fara compactare sunt proiectate cu doua etaje
principale de operare. Pe durata operatiunii de transfer, deseurile sunt descarcate
direct din vehiculele de colectare (la etajul de sus), printr-o palnie, in remorcile sau
containerele deschise de la etajul inferior. Remorcile sau containerele sunt pozitionate
pe cantare astfel incat descarcarea poate fi oprita atunci cand se atinge incarcatura
maxima. Se foloseste o macara stationara montata pe un vehicul cu o cupa cu graifar
in vederea distributiei deseurilor in remorca. Dupa incarcare peste remorca este
asezata o prelata. Pentru stocarea deseurilor pe durata momentelor de varf sau
intreruperilor de sistem, deseurile suplimentare trebuie golite si stocate temporar intr-o
parte a podelei basculante, pe o durata de 24 de ore sau mai putin.
Pentru deseurile umede, containerul de transport deseuri la facilitatea centrala de
tratare mecano-biologică este incarcat cu ajutorul compactoarelor (sistem de container
presa). In acest caz, vehiculele de colectare elimina deseurile de pe rampa intr-un
jgheab. Apoi, containerele sunt incarcate printr-un compactor/presa, ajungandu-se la
o incarcatura optima a containerului de transport. Aceasta solutie reprezinta o solutie
moderna si flexibila deschisa unor extinderi viitoare. Avantajul este ca volumul
materialelor de deseuri usoare si voluminoase poate fi redus si astfel sa permita o
utilizare optima a capacitatilor de transport la distanta. In general, echipamentul
consta din compactoarea hidraulica a deseurilor cu presa compactoare/presa
anticamera.
Statiile de transfer cu compactare folosesc echipament mecanic in vederea mariirii
densitatii deseurilor inaintea transferului acestora. Maiul actionat hidraulic al
compactorului impinge deseurile in remorca de transfer care este legata in mod
mecanic de compactor.
Dimensionarea statiilor de transfer
Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4
Amplasare Huedin Mihai Viteazu Gherla
Capacitate tone/an 11 695 58 278 36 273
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 78

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Parametru Unitate Zona 2 Zona 3 Zona 4
Distanta de transport
Numar de
km 124 88 128
-containere
-
4
25
11
-camioane
Linii de descarcare:
- uscat
- umed
-
-
-
-
Dimensiunile camerei m² 400 850 550
Suprafata ha 0,5 0,64 0,5
Schimburi - 1 1 1
Alte dotari ale statiilor de transfer includ:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 79
3
3
2
1
- zona asfaltata la intrare pentru a permite manevrarea vehiculelor pentru
descarcarea deseurilor/containerelor;
- cantar rutier suprateran;
- cabina cantar;
- cladire de birouri dotata cu grupuri sanitare si dusuri;
- atelier mecanic interventii vehiculele de transport si autogunoiere.
Elemente de proiectare
Calculele de dimensionare s-au executat in functie de capacitatile de intrare.
Parametrii de proiectare folositi pentru calculele de dimensionare sunt:
Zile de functionare pe an 312
Volum specific in presocontainer, tone/m 3 0,65
Volum efectiv in presocontainer, m 3 24
Viteza medie a autoutilitarei, km/h 35
Intervale orare pentru fiecare autoutilitar (incarcare,
descarcare, manevrare, trafic), min 40
Ruta Huedin (total), km 70
Ruta Mihai Viteazu (total), km 55
Ruta Gherla (total), km 45
Ture (schimburi) pe zi 2
Toate cele 3 statii de transfer vor include sisteme separate de transfer pentru fluxurile
umede si uscate. Urmatorul tabel prezinta principalii parametri de proiectare ai fiecarei
statii de transfer.
Huedin
Mihai
Viteazu
Gherla
An obiectiv 2013 2013 2013
Deseuri intrate in anul de referinta, tone/an 11,695 58,278 36,273
Deseuri umede, tone/an 8,303 42,194 25,517
Deseuri umede, tone/zi 26.61 135.24 81,79
Deseuri umede, m 3 /zi 44.36 225.40 136,31
Zi varf (Lunea va avea intrare dubla), m 3 /zi 88.71 450.79 272, 26
Număr de containere necesare 4 15 7
Deseuri uscate, tone/year 3,392 16,084 10,756
Deseuri uscate, tone/zi 10.87 51.55 34,47
Deseuri uscate, m 3 /zi 18.12 85.92 57,46
Zi varf (Lunea va avea intrare dubla), m 3 /zi 36.24 171.83 114,91
7
6
2
4
10
4
2
2

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Huedin
Mihai
Viteazu
Gherla
Număr de containere necesare 2 6 4
Ruta (total), km 70 110 90
Timp necesar rutei, h 4.00 3.14 2.57
Intervale orare pentru fiecare autoutilitar
(incarcare, descarcare, manevrare, trafic), h
0.67 0.67 0.67
Timp total pentru o ruta, h 4.67 3.81 3.24
Număr de autoutilitare necesare fluxurilor
umede si uscate
2 8 4
Drum de acces necesar (m) 530 420 670
Descriere tehnică
Tipul statiilor de transfer alese pentru Huedin si Gherla este cu descarcare directa si
compactare mobila. Pentru Mihai Viteazu s-a ales o statie de transfer stationară,
datorită capacitătii zilnice crescute.
Referitor la statiile de transfer cu compactoare mobile:
Deseurile sunt descărcate direct in compactoarele mobile care vor fi folosite pentru
transportarea la locul de depozitare. Din acest motiv unitatea este conformata cu doua
niveluri. In momentul in care compactorul este umplut, acesta este incarcat pe
autoutilitara cu ajutorul unui elevator cu carlig si transportat la depozit. Un compactor
gol ii ia locul celui plin sub palnia de descarcare si vehiculele de colectare pot
descarca deseurile.
Referitor la statiile de transfer cu compactare staţionară:
O statie de transfer cu compactare stationara este conformata de asemenea cu doua
niveluri. Autoutilitarele cu deseuri sunt conduse la niveulul superior si descarcate in
masinile stationare de compactare care umplu containere de 24 m 3 . Compactoarele
stationare sunt localizare la nivelul inferior, unde se afla si containere de depozitare.
Lucrari rutiere interne
Drumuri de acces vor fi prevazute imprejurul unitatilor pentru a asigura maneverele
necesare ale autoutilitarelor de colectare si ale autocamioanelor.
Lucrari de apă, canalizare si protectie impotriva incendiilor. Lucrări de
alimentare cu energie si automatizare
Se vor executa lucrari auxiliare de apă, canal si protectie impotriva incendiilor pentru a
indeplini cerintele statiei.
Toate echipamentele electrice si instalatiile vor indeplini cerintele standardelor EN si
IEX .
2.1.1.8. Statia de transfer Huedin – Zona 2
In aceasta zona sunt generate aproximativ 11 695 tone de deseuri. Acestea vor fi
colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii vor fi livrate
catre statia de transfer. Fiecare fractie va fi descarcata la statia de transfer.
Capacitatea totala a statiei de transfer va fi de 11 695 t/an si va cuprinde 3 linii de
descarcare, doua pentru fractia umeda si una pentru fractia uscata. Numarul total de
containere necesare este de 4 (2 pentru fractia umeda si 2 pentru fractia uscata).
Zilnic, vor fi necesare pana la 11 transporturi pana la facilitatea centrala de
management al deseurilor (3 pentru fractia umeda si 8 pentru fractia uscata) si sunt
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 80

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
necesare si 3 camioane container (1 pentru transportul fractiei umede si 2 pentru
transportul fractiei uscate). Fractia umeda va fi compactata in cadrul statiei de
compactare inainte de a fi transportate la CMID, in timp ce fractia uscata nu va fi
complet compactată pentru a se usura separarea la statia de sortare. Suprafata
necesara estimata pentru statia de transfer este de aproape 0,5 ha. Se preconizeaza
construirea unei alte mici statii de sortare in Huedin in cadrul unui program Phare.
2.1.1.9. Statia de transfer Mihai Viteazu – Zona 3
In aceasta zona sunt generate aproximativ 58 278 tone de deseuri. Acestea vor fi
colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii vor fi livrate
catre statia de transfer, care va fi localizata in Mihai Viteazu. Fiecare fractie va fi
descarcata la statia de transfer, in diferite pozitii. Capacitatea totala a statiei de
transfer va fi de 58 278 t/an si va cuprinde 6 linii de descarcare, doua pentru fractia
umeda si patru pentru fractia uscata. Numarul total de containere necesare este de 25
(6 pentru fractia umeda si 19 pentru fractia uscata). Zilnic, vor fi necesare pana la 53
de transpotruri pana la facilitatea centrala de management al deseurilor (13 pentru
fractia umeda si 40 pentru fractia uscata) si sunt necesare si 7 camioane container (2
pentru transportul fractiei umede si 5 pentru transportul fractiei uscate). Fractia umeda
va fi compactata in cadrul statiei de transfer inainte de a fi transportate la facilitatea
centrala, in timp ce fractia uscata nu va fi complet compactata pentru a se usura
separarea la statia de sortare. Suprafata necesara estimata pentru statia de transfer
este de aproape 0,64 ha.
2.1.1.10. Statia de transfer Gherla – Zona 4
In aceasta zona sunt generate aproximativ 36 273 tone de deseuri. Acestea vor fi
colectate in doua fractii asa cum a fost descris anterior. Ambele fractii vor fi livrate
catre statia de transfer, localizata in Gherla. Se preconizeaza construirea, in cadrul
atui program Phare, a unei alte mici statii de transfer in Gherla si o mica platforma de
compostare la Dej. Fiecare fractie va fi descarcata la statiile de transfer in cadrul unor
linii separate. Capacitatea totala a statiei de transfer va fi de 36 273 t/an si va cuprinde
4 linii de descarcare, doua pentru fractia umeda si patru pentru fractia uscata.
Numarul total de containere necesare este de 11 (3 pentru fractia umeda si 8 pentru
fractia uscata). Zilnic, vor fi necesare pana la 33 transporturi pana la facilitatea
centrala de management al deseurilor (8 pentru fractia umeda si 25 pentru fractia
uscata) si sunt necesare si 10 camioane container (3 pentru transportul fractiei umede
si 7 pentru transportul fractiei uscate). Fractia umeda va fi compactata in cadrul statiei
de transfer inainte de a fi transportate la facilitatea centrala, in timp ce fractia uscata
nu va fi complet compactata pentru a se usura separarea la statia de sortare.
Suprafata necesara estimata pentru statia de transfer este de aproape 0,5 ha.
2.1.1.11. Închiderea depozitelor actuale neconforme
A. Prevederi ale proiectului evaluat
In Judetul Cluj se afla in momentul de fata 6 depozite urbane în funcţie. Acestea vor fi
inchise obligatoriu până in anul 2012 in conformitate cu HG 349/2005 privind
depozitarea deseurilor.
Alte 64 de depozite/depuneri rurale neconforme au fost deja închise înainte de 16
iulie 2009.
Alegerea lucrărilor de închidere a depozitelor şi reabilitarea amplasamentelor în care
se află este in asa fel făcută incât sa asigure:
• Simplitate tehnică;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 81

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Accesibilitate financiară;
• Eficientă de mediu;
• Conformarea cu legislatia si specificatiile nationale.
In orice caz, solutia aleasă caută să implementeze metoda cea mai putin costisitoare
atingând nivelul necesar de protectie a mediului si remedierea aspectului natural
degradat.
Luând in considerare riscurile de mediu estimate, asociate fiecărui depozit si limitările
de cost, urmatoarea strategie va fi implementată:
• Remediere in-situ: inchiderea si acoperirea depozitelor urbane care au ajuns la
cantitatea totală de deseuri.
Principalele obiective ale acestui sistem sunt:
• Stoparea infiltratiilor apei in deseuri;
• Imbunătătirea drenării de suprafată si maximizarea scurgerilor;
• Colectarea levigatului;
• Controlarea mirgatiei gazelor;
• Furnizarea unei separări fizice intre deseuri si flora/fauna.
Sistemul de inchidere include un numar de componente care sunt alese pentru a
indeplini obiectivele de mai sus. Functia principală a acestui sistem este minimizarea
infiltratiilor de apă in deseuri si in consecinţă reducerea treptată până la zero a
cantitătii de levigat generate.
Colectarea levigatului
Experienţa a arătat că izolarea bazei, făra colectarea şi indepărtarea levigatului poate
provoca mai mult rau decât bine. Astfel, un sistem de colectare şi drenaj este esenţial,
şi este una din cele mai importante parţi din construcţia unui depozit de deşeuri,
durata de viaţă a sa depinzând de durata de viaţă a izolaţiei.
Principiile de colectare a levigatului care sunt stabilite în proiectul propus sunt:
• Cantitatea de apă meteorică trebuie redusă la minimum. Sistemul de colectare
a levigatului este proiectat în concordantă cu managementul apelor de
suprafaţă, datorită legăturii lor strânse. Rigole de colectare vor fi construite în
paralel cu depozitul de deşeuri pentru a împiedica amestecare apei cu
deşeurile.
• Sistemul de colectare şi drenare ar trebui să asigure colectarea pe termen lung
a cantităţii totale a livigatului şi excluderea amestecării cu apa meteorică.
Sistemul de management pentru levigat a fost ales după următoarele cerinţe:
• să nu distrugă, să deformeze sau să disloce sistemul de izolare în timpul
amplasării acestuia ;
• ţevile trebuie să fie eficiente hidraulic şi să reziste atacurilor chimice,
industriale sau fizice, nu doar in faza operării, dar şi după închiderea
depozitului deasemenea (50 de ani. 40oC. densitatea deşeurilor: 1,5 t/m3) ;
• curgerea liberă a levigatului către colectorul său trebuie asigurată şi tratarea
acestuia ar trebui să fie relativ usoară ;
• înălţimea hidraulică nu trebuie să depăşească 50 de cm peste geomembrană.
Schema selectată se bazează pe cantitatea de levigat prognosticată a fi produsă, care
trebuie colectată, indepărtată şi în final tratată corespunzător tehnicii sugerate.
Pentru ca levigatul să fie pompat din masa de deşeuri următoarele măsuri vor fi luate:
1. În Turda, Dej, Huedin, Pata Rat şi Gherla puţurile de biogaz vor fi folosite
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 82

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
pentru pomparea levigatului de la baza depozitului de deşeuri. Pentru acest
lucru, pompe speciale vor fi instalate în interiorul puţurilor de biogaz care vor
pompa levigatul înspre un bazin de colectare, printr-o ţeavă flexibila HDPE.
Bazinul va fi golit într-un vehicul special şi transportat apoi la depozitul de
deşeuri din Cluj şi tratat în staţia de tratare a levigatului. Puţurile sunt alese
după adâncimea estimată a depozitului, astfel pompele sunt plasate adânc în
puţuri unde mai mult ca sigur se va găsi levigat;
2. În Câmpia Turzii, puţurile de biogaz nu sunt echipate cu ţevi pentru pompare
active de biogaz – astfel, nu este posibil să plasăm o pompa în interiorul
puţului pentru pomparea levigatului. Din această cauză, puţurile de colectare a
levigatului vor fi construite, pentru a plasa o pompă în interior. Similar
celorlalte depozite, levitgatul va fi depozitat intr-un bazin, printr-o ţeava flexibilă
HDPE. Bazinul va fi golit intr-un vehicul special şi transportat la depozitul de
deşeuri din Cluj acolo urmând va fi tratat în staţia de tratare a levigatului.
Poziţionarea puţurilor se bazează pe adâncimea depozitului de deşeuri, astfel
se vor fora puţuri în punctele cele mai înalte din masa de deşeuri, pentru a fi
sufficient de adânci (astfel mai mult ca sigur vor găsi levigatull).
Pompele folosite vor avea următoarele specificaţii:
• Pompele trebuie astfel proiectate încât să reziste atacurilor chimice, abrazive
şi uzurilor mecanice, rămăşiţelor solide, fluidelor vâscoase şi temperaturilor
ridicate. Astfel aceste pompe ar trebui să poata funcţiona fară nicio problemă
în mediul coroziv al levigatului;
• Pompele trebuie să fie în stare să pompeze fluidul de la adâncimi de peste 20
de m;
• Ciclul de funcţionare al pompei trebuie să fie automat, astfel peste un anumit
nivel de pompare pompa trebuie să pornească automat;
• Dimensiunile pompelor trebuie să fie în concordanţă cu dimensiunile ţevilor din
puţurile de biogaz;
• Este de preferat ca pompele să lucreze pneumatic, pentru a evita
interferenţele electrice din interiorul puţurilor.
B. Prevederi ale AVIZELOR DE MEDIU
Depozitele actuale de deşeuri menajere din judeţul Cluj, mai puţin cel de la Huedin,
funcţionează pe baza avizelor de mediu pentru închidere, care cuprind obligaţiile de
mediu pe perioada până la încetarea depozitării, respectiv a celor referitoare la
închidere.
Analiza conţinutului documentelor respective a pus în evidenţă faptul că, pentru
fiecare depozit sunt prevăzute măsuri de colectare a levigatului. De asemenea,
documentaţiile cuprind măsuri de colectare şi ardere a gazului de depozit.
C. Depozitul PATA RÂT
Depozitul Pata Rât, deserveşte municipiul Cluj Napoca, fiind situat pe drumul de
legătură între Cluj Napoca şi satul Pata, la o distanţă de cca. 12 km de municipiu.
Funcţionează în baza Avizului de închidere nr.1/15.11.2003 emis de Inspectoratul de
Protecţie a Mediului Cluj, cu Program de conformare.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 83

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2001, SC MOVARO SRL Cluj Napoca, a evaluat impactul produs de acest
obiectiv asupra principalelor elemente de mediu aer, apă, sol-subsol prin BM II, ocazie
cu care au fost prelevate 27 probe de sol, 3 probe de ape de suprafaţă (din cursul de
apă Zapodie), 4 probe de ape subterane, o probă de levigat şi mai multe probe de aer.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol: există o poluare a solului pe un areal extins şi deteriorarea mediului în general,
respectiv a solului în special, pe cca. 9 – 16 ha.
Apă: subterană: depăşiri la majoritatea indicatorilor analizaţi, de 10 – 100 de ori
ordinul de mărime a valorilor normale;
de suprafaţă: depăşiri mari la probele prelevate în amonte, respectiv foarte mari
la cele prelevate în aval de depozit.
Aer: au fost constatate emisii de metan care menţin un foc mocnit, poluând aerul cu
fum dens, persistent şi rău mirositor.
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Pata Rât va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă impune,
şi anume:
o Restrângerea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a biogazului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului, montate în puţurile de gaz;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
PARAMETRI DE PROIECTARE CLUJ PATA RAT
Suprafata initiala (mp) 181.000,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 121.000,00
Inaltime maxima (m) 29,00
Inaltime (cota - m) 380,00
Lungime sant perimetral (m) 1.720,00
Volum deseuri (mc) 3 240 000,00
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 84

D. Depozitul TURDA
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 558 600,00
Nr. puţuri gaz 8,00
Nr. de pompe extragere levigat 8,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
Depozitul de deşeuri menajere care deserveşte municipiul Turda, este situat în partea
de sud-vest a oraşului, pe strada Cheii f.n., pe malul stâng al Râului Arieş, lângă
cariera de argilă a SC HOLCIM SA Turda.
Funcţionează în baza Avizului de mediu nr.10/23.04.2008 emis de Agenţia pentru
Protecţie a Mediului Cluj, cu Program de conformare.
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2004, SC MINESA ICPM SA Cluj Napoca, a evaluat impactul produs de acest
obiectiv asupra principalelor elemente de mediu aer, apă, sol-subsol prin BM I şi BM
II, ocazie cu care au fost prelevate probe de sol, probe de ape de suprafaţă (din cursul
de apă Arieş), o probă de levigat şi mai multe probe de aer. Nu au putut fi prelevate
probe de ape subterane, deoarece depozitul nu are foraje de monitorizare şi nu au
fost identificate în zonă alte puţuri de apă subterană.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol: există un efect evident asupra solului din imediata vecinătate, datorat funcţionării
depozitului.
Apă: de suprafaţă: probele prelevate din Arieş în amonte şi aval faţă de depozit, pun
în evidenţă poluarea cursului de apă cu noxe provenite din corpul depozitului.
levigat: a pus în evidenţă depăşiri mari la pH, azot amoniacal, sulfuri şi
substanţe organica extractibile.
Aer: au fost constatate valori ale indicatorilor care relevă poluarea semnificativă a
aerului în zona arealului depozitului.
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Turda va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă impune,
şi anume:
o Extinderea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a biogazului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului, montate în puţurile de gaz;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 85

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
În particular, depozitul neconform de deseuri al Orasului Turda, este situat la distanta
de 47,50 m de Râul Aries. Intre depozit si Râul Aries există si un drum care leaga
Orasul Turda de localitatea Mihai Viteazu. Din acest motiv, extinderea ariei de
depozitare se va realiza astfel încât să fie asigurată distanţa minimă faţă de albia
râului, de 50 m.
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
PARAMETRI DE PROIECTARE TURDA
Suprafata initiala (mp) 19.000,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 20.978,00
Inaltime maxima (m) 13,00
Inaltime (cota - m) 355,00
Lungime sant perimetral (m) 522,00
Volum deseuri (mc) 1498 520,00
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 88 000,00
Nr. puţuri gaz 3,00
Nr. de pompe extragere levigat 3,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
E. Depozitul CÂMPIA TURZII
Depozitul de deşeuri menajere care deserveşte Câmpia Turzii, este situat pe strada
Laminoriştilor f.n., pe malul drept al Râului Arieş, la cca. 100 m distanţă.
Funcţionează în baza Avizului de mediu nr.9/13.12.2004 emis de Agenţia Regională
de Protecţie a Mediului Cluj-Napoca, cu Program de conformare.
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2004, UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI Cluj Napoca, Laboratorul de
Evaluare a Impactului Factorilor de Risc asupra Mediului, a evaluat impactul produs
de acest obiectiv asupra principalelor elemente de mediu aer, apă, sol-subsol prin BM
II, ocazie cu care au fost prelevate probe de sol, probe de ape de suprafaţă (din
cursul de apă Arieş) , probe de ape subterane şi mai multe probe de aer.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol: probele de sol indică faptul că nu există un efect al activităţii din rampă asupra
solului din imediata vecinătate a acestuia, ceea ce ne face să presupunem că praful
antrenat de vânt nu prezintă toxicitate ridicată, iar cantităţile antrenate au fost
nesemnificative, acumularea fiind evidentă doar în cazul plumbului care în mare parte
a fost generat de alte surse de poluare din zonă (Combinatul siderurgic şi traficul auto
pe DN 15).
Apă: de suprafaţă: nu indică existenţa unei poluări specifice a Râului Arieş cu
substanţe nocive ce pot fi generate de haldă, dar având în vedere debitul mare al
acestuia în momentul prelevării probelor această concluzie nu poate fi generalizată..
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 86

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
subterană: indică clar existenţa unei poluări specifice a apei freatice, generată
de infiltrarea levigatului în subsolul haldei.
Aer: probele de aer indică clar existenţa fenomenelor chimice şi biologice specifice în
interiorul haldei de deşeuri, care generează o poluare a zonei adiacente rampei,
concentraţia de amoniac în probe fiind la limita maximă admisă la imisie.
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Câmpia Turzii va fi reabilitat prin implementarea unui
sistem complet de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă
impune, şi anume:
o Extinderea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a levigatului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
PARAMETRI DE PROIECTARE CAMPIA TURZII
Suprafata initiala (mp) 26.000,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 27.614,00
Inaltime maxima (m) 12,00
Inaltime (cota - m) 325,00
Lungime sant perimetral (m) 630,00
Volum deseuri (mc) 120000
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 80000
Nr. puţuri gaz -
Nr. puţuri de colectare levigat 5,00
Nr. de pompe extragere levigat 5,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 87

F. Depozitul DEJ
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Depozitul care a deservit municipiul Dej, este situat pe drumul de legătură între Dej şi
localitatea Vad, între satele Cetan şi Văile Dejului, la o distanţă de cca. 6 km de
municipiu.
Şi-a încetat activitatea de preluare a deşeurilor în baza Avizului de încetare a activităţii
nr.35/17.12.2008 emis de Agenţia pentru Protecţie a Mediului Cluj, cu Program de
conformare.
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2001, PF VAS IUDITA IRINA împreună cu SC ECO VASANO SRL Cluj
Napoca, a evaluat impactul produs de acest obiectiv asupra principalelor elemente de
mediu aer, apă, sol-subsol prin BM II.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol: solul din imediata vecinătate a obiectivului este contaminat.
Apă: subterană: prelevată din 2 foraje este puternic poluată;
Aer: aerul din zona amplasamentului obiectivului este poluat.
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Dej va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet
de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă impune, şi
anume:
o Extinderea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a biogazului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului, montate în puţurile de gaz;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
PARAMETRI DE PROIECTARE DEJ
Suprafata initiala (mp) 13.500,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 20.133,00
Inaltime maxima (m) 8,00
Inaltime (cota - m) 245,00
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 88

G. Depozitul GHERLA
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lungime sant perimetral (m) 690,00
Volum deseuri (mc) 800000
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 0
Nr. puţuri gaz -
Nr. puţuri levigat 2,00
Nr. de pompe extragere levigat 2,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
Depozitul de deşeuri menajere care deserveşte oraşul Gherla, este situat în zona
sudică a intravilanului oraşului, pe strada Gelu nr. 3, în lunca râului Someşul Mic,
având ca vecini:
La Nord: Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla;
La Est: drum local;
La Sud: terenuri agricole;
La Vest: terenuri agricole.
Funcţionează în baza Avizului de închidere nr.10/17.12.2004 emis de Agenţia
Regională de Protecţie a Mediului Cluj, cu Program de conformare.
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2003, UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI Cluj Napoca, Laboratorul de
Evaluare a Impactului Factorilor de Risc asupra Mediului, a evaluat impactul produs
de acest obiectiv asupra principalelor elemente de mediu aer, apă, sol-subsol prin BM
II, ocazie cu care au fost prelevate probe de sol, probe de ape de suprafaţă , probe
de ape subterane şi mai multe probe de aer.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol: nu există un efect evident al activităţii din depozit asupra solului din imediata
vecinătate.
Apă: subterană: în 2 probe prelevate din 2 foraje de observaţie s-au stabilit valori
relativ ridicate pentru plumb şi fer.
Ddepăşirile se datorează condiţiilor naturale din zonă şi nu depozitului;
„Probele de apă subterană indică clar existenţa unei poluări specifice semnificative a
apei freatice generată de infiltrarea în subsolul haldei , concentraţiile amoniacului şi
sulfurilor fiind peste limitele maxime admise (…) În zona studiată circulaţia apelor
freatice este foarte redusă ceea ce permite o acumulare a agenţilor poluanţi în zona
de sub rampă şi adiacentă acesteia, rata de descărcare în emisar (Someş) fiind
scăzută.”
de suprafaţă: întrucât nu au fost identificate ape de suprafaţă afectabile de
depozit, s-au percolat două probe din conţinutul depozitului, cu apă distilată. Analiza
acestor probe, considerate levigat de depozit a condus la concluzia că există o
poluare a Someşului de către apele pluviale scurse în cursul de apă din perimetrul
depozitului. Compoziţia levigatului indică faptul că apele subterane nu sunt afectate de
depozit.
Aer: probele de aer indică o poluare a zonei adiacente rampei , concentraţia de
hidrogen sulfurat în imisie depăşind cu mult limitele admise.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 89

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Gherla va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă impune,
şi anume:
o Extinderea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a biogazului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului, montate în puţurile de gaz;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
H. Depozitul HUEDIN
PARAMETRI DE PROIECTARE GHERLA
Suprafata initiala (mp) 35.800,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 41.871,00
Inaltime maxima (m) 24,00
Inaltime (cota - m) 280,00
Lungime sant perimetral (m) 780,00
Volum deseuri (mc) 63 700,00
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 321 000,00
Nr. puţuri gaz 5,00
Nr. de pompe extragere levigat 5,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
Depozitul care deserveşte oraşul Huedin, este situat pe direcţia drumului de legătură
spre Oradea, la o distanţă de cca. 3 km de centru, respectiv la 700 m de drum, având
ca vecini:
La Nord: păşune;
La Est: teren arabil;
La Sud: teren arabil;
La Vest: drum de acces şi terenuri agricole.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 90

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Funcţionează dinainte de anul 1989.
Date de impact asupra mediului rezultate din BM II
În anul 2005, SC MINETA ICCP Cluj Napoca, a evaluat impactul produs de acest
obiectiv asupra principalelor elemente de mediu aer, apă, sol-subsol prin BM II, ocazie
cu care au fost prelevate 10 probe de sol, 2 probe de ape de suprafaţă (din cursul de
apă al văii pe care este situat, şi care se varsă în Crişul Repede) şi mai multe probe
de aer. Nu s-au prelevat probe de apă subterană, deoarece s-a apreciat că freaticul
nu este poluat prin infiltrarea levigatului de depozit datorită stratului consistent de
argilă care îl protejează.
Rezumatul neconformării cuantificate în BM II
Sol:toate probele indică atingerea pragurilor de intervenţie, solul fiind foarte poluat.
Apă: de suprafaţă: pentru proba din amonte s-au identificat depăşiri la materii în
suspensie şi sulfuri. La proba prelevată în aval depăşirile sunt mult mai mari.
Aer: nivelul emisiilor atmosferice generate de depozit se încadrează în limitele
pragului de intervenţie.
Elemente de proiectare a închiderii
Depozitul urban neconform Huedin va fi reabilitat prin implementarea unui sistem
complet de inchidere si acoperire după cum legislatia romanească relevantă impune,
şi anume:
o Extinderea ariei de depozitare şi nivelarea deponiei;
o Strat suport de minim 0.50 m cu k >1x10 -4 m/s;
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau
artificiale, cu o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de
minim 0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioara
de 0.15m va fi strat vegetal fertilizat (de preferinţă PAC obţinut la staţia
de tratare mecano-biologică din CMID);
o Puţuri de captare a biogazului;
o Pompe mobile de extragere a levigatului, montate în puţurile de gaz;
o Bazin pentru colectarea levigatului;
o Reţea de colectare a gazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Imprejmuire.
În ceea ce priveşte gestionarea biogazului, conform art. 3.5.1. din Normativul tehnic
privind depozitarea deşeurilor, înaintea începerii lucrărilor de reabilitare, se vor efectua
testele de aspirare, iar rezultatele vor fi corelate cu prognozele teoretice. Testele de
aspirare vor indica debitele reale a gazului de depozit, care vor fi corelate cu grosimea
stratului de deşeuri şi vechimea acestora. Acese date, coroborate cu prognozele
teoretice, vor putea conduce la o estimare rezonabilă privind volumul total şi perioada
rămasă de producere a gazului de depozit.
În funcţie de datele obţinute privind concentraţia metanului în gazul de depozit (care
trebuie să fie de minim 20%) şi cantitatea de gaz captat (care trebuie să asigure un
debit minim de 100 m 3 /h), conform art. 3.6.2. din acelaşi act normativ, se va proceda
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 91

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
la colectarea şi arderea gazului în faclă, sau la devierea acestuia prin stratul de
recultivare (degajarea în stratul de drenare a apei din precipitaţii).
Principalele date de proiectare a închiderii depozitului sunt prezentate sumativ în
tabelul următor:
PARAMETRI DE PROIECTARE HUEDIN
Suprafata initiala (mp) 20.000,00
Suprafata dupa inchidere (mp) 23.455,00
Inaltime maxima (m) 19,00
Inaltime (cota - m) 573,00
Lungime sant perimetral (m) 590,00
Volum deseuri (mc) 171700
Volum aditional de deseuri depozitat
in perioada de tranzitie (mc) 42500
Nr. puţuri gaz 15,00
Nr. de pompe extragere levigat 3,00
Bazine de colectare a levigatului 1,00
2.1.1.12. Gestionarea nămolului
Gestionarea namolului consta in pretratarea acestuia (aerare extinsa, ingrosare si
deshidratare), stabilizare/tratare si utilizarea/depozitarea.
Obiectivele principale ale gestionarii namolului sunt:
• Stabilizarea compusilor organici si eliminarea mirosurilor
• Reducerea greutatii si volumului
• Atenuarea sau eliminarea organismelor patogenice
• Imbunatatirea caracetristicilor namolului de canalizare pentru utilizare sau
depozitare.
Depozitarea nămolului pe pământ
Pentru toate optiunile de mai sus există un potential de reutilizare a produsului final,
incinerare sau depozitare. La nivel international exista tendinta de a inlatura namolul
de canalizare din depozite, in special acolo unde depozitarea se face la comun cu
Deseuri Solide Municipale (DSM). Descompunerea materiilor organice in depozit
conduce la emisii de gaz nedorite (cum ar fi CO, metan, compusi organici volatili
(COV)) si levigat.
Pentru metodele care produc namol de clasa A (ex. Compostare, uscare termica sau
la soare), produsul final poate fi ambalat si vandut ca ingrasamant. Produsul final al
procesului de uscare este un material granulat cu particule in domeniul 0-4mm.
Produsul compostarii este un humus. In plus, nutrientii sunt mai putin solubili si de
aceea riscul de a fi spalati din sol este redus, in comparatie cu fertilizantii chimici.
Namolurile de clasa B au o tratare redusa impotriva agentilor patogeni. Astfel ele mai
pot contine astfel de substante in cantitati detectabile. Pentru a proteja sanatatea
umana, utilizarea acestor namoluri pe sol trebuie restrictionata.
Incinerarea nămolurilor
Aceasta metoda include evaporarea completa a apei si oxidarea substanetlor organice
prin expunere la caldura. Produsul final include censua inerta, apa si CO2. Aceasta
practica este putin viabila datorita costului mare de investitie, dar poate fi
implementata in zone cu productie mare de namol. De asemenea, aceasta practica nu
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 92

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
este foarte acceptata de public. Numai o parte mica a incineratoarelor de namol au
reusit se recupereze si sa utilizeze energia produsa.
Planul de gestionare
Responsabilitatea pentru gestionarea namolului rezultat din epurarea apelor menajere
reziduale cade pe umerii operatorilor statiilor de epurare. Potentiala cooperare cu
gestionarea deseurilor solide municipale se refera in principal la:
• Tratarea namolului impreuna cu fractiunea biodegradabila a deseurilor solide
municipale;
• Depozitarea namolului la comun cu deseurile solide municipale.
In cazul judetului Cluj fractiunea biodegradabila a deseurilor solide municipale va fi
supusa unui tratament biologic (tratament aerob). Avand insa in vedere restrictiile
bugetare, capacitatea si tehnologia statiei de epurare vor lua in considerare doar
cantitatile de deseuri solide municipale. In cazul in care namolul ar fi fost tratat
impreuna cu deseurile solide, atunci capacitatea statiei ar fi trebuit sa creasca
semnificativ de mult, din moment ce namolul ar fi fost in cantitati mari. Masuri de
atenuare mult mai intensive ar fi trebuit luate, marind astfel costurile de investitie.
Astfel, tratarea namolului nu poate fi efectuata in instalatia care va trata deseurile
solide municipale.
Referitor la dispunerea namolului in depozitul judetean, ea este permisa numai in
anumite conditii prevazute de legislatia romaneasca:
• Namolul poate fi depus in depozit in proportie de 10% in comparatie cu
cantitatea de deseuri solide municipale;
• Pentru ca namolul sa fie acceptat in depozit, umiditatea sa nu trebuie sa
depaseasca 65%.
In plus, trebuie cunoscuta compozitia namolului pentru a se putea verifica natura nepericuloasa.
Testele de percolare trebuiesc facute, conform Deciziei Consiliului
European 2003/33/EC (sub criteriul si procedura de acceptare a namolului in depozite
de deseuri) pentru a evalua posibilitatea de a dispune namolul in depozite de deseuri
nepericuloase.
In orice caz, depozitul care va fi construit in judetul Cluj va lua in considerare
eventuala depozitare a namolului si astfel el va fi proiectat cu o capacitate aditionala
de 10%. Este de mentionat ca este responsabilitatea operatorilor statiilor de epurare
sa livreze namolul in conditii optime le depozit.
2.1.1.13. Organizare de şantier
Implementarea proiectului evaluat de către constructor, presupune deschiderea unor
şantiere de lucru la toate obiectivele proiectate, şi anume la:
CMID Cluj Napoca;
Staţia de transfer Mihai Viteazu;
Staţia de transfer Gherla;
Staţia de transfer Huedin;
Închiderea depozitului Pata Rât;
Închiderea celor 5 depozite urbane neconforme (Dej, Gherla, Turda,
Câmpia Turzii, Huedin).
Măsurile de organizare de şantier necesar a fi luate de constructorul unei investiţii, în
vederea asigurării condiţiilor optime de pregătire pentru lucru şi la încheierea
programului personalului muncitor (vestiare, spaţii de odihnă, de hrănire, grupuri
sociale), vor depinde în mare măsură de numărul personalului angajat (relaţiv la
termenul de finalizare a investiţiei), de amplasarea obiectivului faţă de aglomerările
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 93

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
urbane cele mai apropiate, de condiţiile desfăşurării activităţii productive, etc. De
asemenea, vor fi avute în vedere măsurile necesare pentru asigurarea condiţiilor şi
spaţiilor de depozitare a unor materiale necesare lucrărilor, a spaţiilor de parcare
pentru autovehicule, utilaje şi agregate de lucru, asigurarea pazei şi iluminatului pe
timp de noapte a acestora în afara programului de lucru.
Pentru proiectul de investiţie evaluat, se are în vedere realizarea unor măsuri concrete
privind organizarea de şantier la fiecare obiectiv menţionat, astfel:
- împrejmuirea fiecărei zone de lucru cu stâlpi şi cu panglică reflectorizantă,
marcarea cu plăcuţe avertizoare;
- decopertarea de solul vegetal a suprafaţelor pe care se vor amplasa
construcţiile temporare şi căile de acces şi stocarea acestuia în vederea
utilizării la refacerea amplasmentului;
- amenajarea căilor de intrare / ieşire din fiecare amplasament;
- amenajarea drumurilor tehnologice de acces în incintă (de intrare – gol, de
ieşire – plin);
- amplasarea containerelor de lucru necesare desfăşurării activităţilor (birou,
vestiar, spălător, duş, sală de mese, magazie, etc.)
- amenajarea zonelor de parcare a utilajelor şi a traseelor de circulaţie în
interiorul incintei;
- amplasarea stâlpilor de iluminat pe timp de noapte;
- amplasarea posturilor de pază pentru intrare în perimetru;
- amenajarea bazinelor/căminelor pentru apa menajeră şi colectarea apelor
de spălare;
- amplasarea altor dotări specifice condiţiilor concrete ale fiecărui şantier.
2.2. VALORILE LIMITĂ ALE PARAMETRILOR RELEVANŢI
ATINŞI PRIN TEHNICILE PROPUSE ŞI PRIN CELE MAI
BUNE TEHNICI DISPONIBILE.
2.2.1.EXTRAS DIN DOCUMENTELE DE REFERINŢĂ LA CELE MAI
BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU TRATAREA INDUSTRIALĂ
A DEŞEURILOR – versiunea august 2006
Documentul, disponibil în prezent doar în limba engleză, cuprinde:
1. INFORMAŢII GENERALE;
2. PROCESE ŞI TEHNICI APLICABILE:
Tehnici comune aplicate în acest sector;
Tratamentul biologic al deşeurilor;
Tratamentr fizico-chimice a deşeurilor;
Tratamente aplicabile în special recuperării materialelor din deşeuri;
Tratamente primare premergătoare producerii de materiale utilizabile
drept combustibili sau convertibile energetic;
Tehnici de reducere a emisiilor.
3. CONSUMURI CURENTE ŞI NIVELE DE EMISII:
Emisii şi consumuri pentru procese/activităţi de tratare comună a
deşeurilor;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 94

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Emisii şi consumuri pentru tratarea biologică;
Emisii şi consumuri pentru tratamentul fizico-chimic;
Emisii şi consumuri la tratamente aplicabile în special recuperării
materialelor din deşeuri;
Emisii şi consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale
utilizabile drept combustibili;
Emisii şi consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ;
Monitorizare.
4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE ÎN BAT:
Tehnici comune considerate determinante în BAT;
Tehnici considerate BATîn tratamentul biologic;
Tehnici considerate BATîn tratamentul fizico-chimic;
Tehnici considerate BAT în tratamente aplicabile în special recuperării
materialelor din deşeuri;
Tehnici considerate BAT în tratamente aplicabile producerii de
materiale utilizabile drept combustibili;
Tratamentul gazelor reziduale;
Managementul apelor reziduale;
Managementul reziduurilor;
5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE:
Generic BAT;
BAT pentru tipuri specifice de tratare a deşeurilor.
6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor);
7. CONCLUZII.
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE
În documentele de referinţă, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise
pe categorii, cât şi în funcţie de natura, amploarea şi complexitatea instalaţiilor. Pe
domenii, activităţile care compun generic procesarea industrială a deşeurilor, se
apreciază că sunt BAT, atunci când:
A. În domeniul managementului de mediu:
Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt îndeplinite
circumstanţele de implementare a lui în viitorul apropiat;
Există siguranţa unor prevederi în SMM suficient de detaliate;
Există proceduri adecvate de gospodărire şi mentenanţă, programe adecvate
de pregătire a personalului, pentru prevenirea apariţiei unor situaţii de risc de
mediu;
Există suficient personal disponibil, cu pregătire profesională adecvată;
Există suficiente cunoştinţe tehnice despre deşeuri
B. În domeniul managementului utilităţilor şi a materiilor prime
asigură o defalcare a consumului si generării de energie (inclusiv export) de
tipul de sursă (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii convenţionali,
solizi combustibilii convenţionali şi deşeuri)
asigură o crestere continuă a eficienţei energetice a instalaţiei
efectuează o analiză comparativă interna (de exemplu, pe o bază anuală) a
consumului de materii prime
identifică opţiunile pentru utilizarea deşeurilor ca materie primă pentru tratarea
altor deşeuri. În cazul în care deşeurile sunt folosite pentru a trata alte deşeuri,
atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 95

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
dispinibila . Dacă acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau
alte materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a
tratarii deseurilor.
C. În domeniul stocării şi procesării:
Aplicarea tehnologiei descrise în capitolul destinat depozitării;
Separarea fracţiei lichide decantate şi stocarea utilizând materiale
impermeabile şi rezistente;
Aplicarea măsurilor de evitare a problemelor asociabile stocării/acumulării
deşeurilor;
Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deşeurilor;
Asigurarea faptului că umidificarea/mixarea deşeurilor se face în spaţii speciale
cu această destinaţie, prevăzute cu instalaţii de aerisire/exhaustare, de către
personal calificat;
D. Tratamente pentru emisiile in aer
Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV şi unii
compuşi anorganici, BAT trebuie sa:
interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de
gunoi;
sa utilizeze un sistem închis cu extracţie, sau în depresie, la o instalaţie
adecvată de reducere. Aceasta tehnica are relevanta în special la procesele
care implică transferul de volatile lichide, inclusiv în timpul de
încărcare/descărcare a containerelor;
sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere
containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare,
rezervoare de amestecare/reacţie şi zonele de filtrare, sau să aibă un sistem
separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de
carbon din rezervoarele de exploataţie care contin deşeuri contaminate cu
solvenţi);
sa opereze şi să menţină in mod corect echipamentul de împrăştiere, inclusiv
manipularea şi tratarea/eliminarea a materialelor uzate;
au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle
unităţi operaţionale care au un punct de descărcare pentru emisiile de proces.
Instalarea unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare în cazul în
care descărcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru
instalatia principala de curatare;
sa aiba detectoare de scurgere şi proceduri de reparare rapida:
a) manipularea unui numar mare componente de conducte şi depozitare
b) compuşi care pot curge uşor şi ar crea o problemă de mediu (de exemplu,
emisiile uşor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi văzut ca un
element al SMM.
reducă emisiile în aer pana la următoarele niveluri:
Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm 3 )
COV 7 – 20
PM 5 – 20
Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei
combinatii de prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in
BAT la sectiunea “emisii de aer” (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la
realizarea acestor valori.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 96

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
E. Tratamente biologice
BAT trebuie sa:
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
utilizeze tehnici de depozitare şi de manipulare specifice în sistemele biologice;
regleze tipurile de deseuri admisibile şi sa separe în funcţie de tipul de proces
efectuat, precum şi reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, în funcţie de
conţinutul de componente nonbiodegradable);
utilizeze tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci când se aplică
fermentarea anaerobă;
reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare în cazul utilizării de biogaz
pe post de combustibil prin restricţionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO,
H2S si COV, utilizând o combinaţie corespunzătoare a tehnicilor;
îmbunătăţeasca tratamentele mecano-biologice;
reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la următoarele
niveluri:
Parametru Gaze de emisie tratate
Miros (ouE/m 3 )

3. DEŞEURI
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
3.1. GENERAREA DEŞEURILOR
În perioada de operare
Activitatea productivă desfăşurată pe amplasamentul depozitului central, cât şi în
cadrul staţiilor de transfer, conform proiectului, va avea ca rezultat, producerea
următoarelor tipuri şi cantităţi de deşeuri:
Cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate
Reprezintă deşeurile menajere produse de personalul angajat, în timpul
programului de lucru şi sunt colectate în pubelele destinate acestui scop. Sunt
introduse periodic în circuitul deşeurilor municipale colectate, şi procesate
împreună cu acestea.
Cantitatea totală de deşeuri municipale amestecate produse de personalul
depozitului central cât şi al staţiilor de transfer, în timp de un an, va fi de 29,875
tone.
cod 13 01 13*– deseuri de uleiuri hidraulice
Aceste deşeuri, provin de la agregatele de ridicare/transport şi autovehiculele
utilizate la depozitul regional şi la staţiile/micro-staţiile de transfer, dotate cu
sisteme hidraulice, odată cu înlocuirea uleiului uzat.
Se estimează producerea cantităţii anuale de 2,856 tone.
cod 13 02 05*– deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere
Rezultă periodic, de la mijloacele auto de transport şi ridicare. Se predau la
unităţi specializate în colectarea şi valorificarea/neutralizarea lor (SNP Petrom).
Cantitatea anuală de astfel de uleiuri uzate, este de 5,712 tone. Uleiurile uzate
trebuie să fie colectate in recipienţi metalici, şi să se depoziteze in locuri special
amenajate.
cod 16 06 01* – baterii cu plumb (acumulatori)
Acumulatorii uzati provin de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu ocazia
înlocuirii lor. Trebuie recuperati, depozitati separat in containere inscriptionate si
predaţi unor unităţi specializate. Cantitatea de acumulatori uzati rezultată pe
parcursul unui an, este de 1,26 tone.
cod 16 01 03 – anvelope scoase din uz
Anvelopele uzate rezulta de la mijloacele de transport şi/sau ridicare, cu ocazia
preschimbării lor. Anvelopele uzate se valorifica prin firme autorizate pentru
colectarea şi valorificarea de anvelope uzate. Cantitatea de anvelope uzate
rezultata in decurs de un an este de 97,8 tone.
Cod 19 02 07* – ulei şi concentrate de la separare
Rezultă în procesul de spălare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor şi a
produselor petroliere.
Cantitatea anuală estimată este de 0,3 t/an.
NOTĂ: Deşeurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deşeurilor
periculoase
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 98

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
În perioada de construcţie
In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri,
care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate
cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind
evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase:
• deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si
caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03
02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17
05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips
(cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);
Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către constructor în containere şi
predate unor agenţi economici specializaţi în acest profil de activitate.
• uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si
mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către constructor în containere şi
predate unor agenţi economici specializaţi în acest profil de activitate.
• anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri
periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de
transport.
Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către constructor în containere şi predate
unor agenţi economici specializaţi în acest profil de activitate.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri
biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din bazinele de
colectare a apelor menajere uzate ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri
municipale amestecate (cod 20 03 01).
Aceste deşeuri vor fi colectate selectiv de către constructor în containere şi predate
unor agenţi economici specializaţi în acest profil de activitate.
3.1.1. CALCULUL CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI GENERATE
Deşeuri municipale amestecate
Se consideră cantitatea zilnică de deşeuri menajere, produse de un angajat în timpul
programului de lucru, egală cu 0,5 kg.
La nivelul unui an, în cele 250 zile lucrătoare, personalul angajat la depozitul regional,
cât şi la staţiile de transfer, în număr de 239, vor produce cantitatea de:
Md.m.=0,5 kg x 250 zile x 239 per. = 29 875 kg
Md.m.= 29,875 t/an
Deşeuri de uleiuri hidraulice
Pentru estimarea cantităţii de ulei uzat, s-au avut în vedere următoarele elemente:
- Numărul mediu al agregatelor/autovehiculelor cu instalaţii hidraulice: 168;
- Cantitatea medie de ulei hidraulic conţinut de instalaţie: 80 l;
- Periodicitatea medie de schimbare: 4 ani.
Aceste date coduc la valoarea de 3360 l, pentru cantitatea anuală de deşeuri de ulei
hidraulic, ceea ce înseamnă, 2,856 tone.
Deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere
Pentru estimarea cantităţii de ulei uzat, s-au avut în vedere următoarele elemente:
- Numărul agregatelor/autovehiculelor dotate cu motoare cu ardere internă: 168;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 99

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- Cantitatea medie de ulei de motor conţinut: 40 l;
- Periodicitatea medie de schimbare: 1 an.
Rezultă un necesar anual de 6720 l ulei de motor, ceea ce înseamnă 5,712 tone
Baterii cu plumb
Pentru estimarea numărului de baterii cu plumb uzate la nivelul unui an, s-au avut în
vedere următoarele elemente:
- Numărul agregatelor/autovehiculelor dotate cu baterii cu plumb: 168;
- Periodicitatea medie de schimbare: 4 ani.
Rezultă un necesar anual de 42 baterii de schimb, ceea ce, pentru o masă medie de
30 kg/baterie, înseamnă colectarea anuală a 1,26 tone baterii cu plumb.
Anvelope scoase din uz
Pentru estimarea numărului de anvelope scoase din uz, s-au avut în vedere
următoarele elemente:
- Numărul agregatelor/autovehiculelor dotate cu anvelope: 163;
- Numărul mediu de anvelope din dotarea unui autovehicul: 10 buc.;
- Periodicitatea medie de schimbare: 1 an.
Rezultă un necesar anual de 1630 anvelope scoase din uz, ceea ce în unităţi de
masă, înseamnă 97,8 tone.
Ulei şi concentrate de la separare
Pentru estimarea cantităţii de ulei şi concentrate rezultate în separatorul unităţii de
spălare a autovehiculelor, s-au avut în vedere următoarele elemente:
- Numărul autovehiculelor spălate zilnic şi anual: 60/zi, respectiv 15 000/an;
- Cantitatea medie de ulei şi concentrate rezultate la o spălare: 20 grame.;
Rezultă o cantitate anuală de ulei şi concentrate la separator, de 0,3 tone.
3.1.1.1. Justificarea omiterii din lista de deşeuri a unor categorii de materiale
Potrivit Anexei nr.2 Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, din HG
nr.865/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând
deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, la grupa 19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE
TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI
DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APĂ ŞI UZ INDUSTRIAL, o
serie de produse obţinute în procesul tehnologic de procesare a deşeurilor la depozitul
regional, sunt incluse în categoria deşeuri. Acestea sunt:
Cod 19 07 03 – levigate din depozite de deşeuri, fără conţinut de substanţe
periculoase
Rezultă în depozitele de deşeuri municipale, din umiditatea proprie a deşeurilor, cât şi
prin infiltrare în masa deşeurilor a apelor meteorice.
Cod 19 08 12 – nămoluri de la epurarea biologică a apelor reziduale industriale
Rezultă în procesul de epurare mecano-biologică a apelor uzate, respectiv a
levigatului colectat atât la depozitul regional, cât şi la depozitele închise.
Având în vedere felul în care este definit deşeul în Legea nr. 426/2001 pentru
aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor,
„deşeu – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite în anexa nr. I B, pe
care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca;”, este evident că
materialele enumerate mai sus, nu trebuie incluse în categoria deşeurilor, ele fiind
produse intermediare în procesul tehnologic de sortare, prelucrare, neutralizare şi
depozitare controlată a deşeurilor.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP 100

Managementul deşeurilor
Denumire deşeu
Cantitate
prevăzută
a fi generată
(t/an)
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Starea fizică
(S, L, SS)
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
Cod deşeu
Cod privind
principala
proprietate
periculoasă
Cod clasificare
statistică
valorificată
Managementul deşeurilor
(t/an)
Deşeuri municiale
amestecate
29,875 S 20 03 01 - - 29,875 0
Deşeuri de uleiuri hidraulice
Deseuri de uleiuri uzate de
2,856 L 13 01 13* H 14 2,856 - -
motor, de transmisie si de
ungere
5,712 L 13 02 05* H14 5,712 - -
Baterii cu plumb (acumulatori) 1,26 S 16 06 01* H 8 1,26 - -
Anvelope scoase din uz 97,8 S 16 01 03 - 97,8 - -
Ulei şi concentrate de la
separare
0,3 L 19 02 07* H 14 0,3 - -
NOTĂ: Deşeurile ale căror cod este marcat cu * fac parte din categoria deşeurilor periculoase
Eliminată
Rămasă în
stoc
101

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRON-
TIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI,
ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA
4.1.1. Geologie şi hidrogeologie
Geologie
Din punct de vedere geologic, in judetul Culj se pot intalni un numar mare de tipuri de
roca apartinand diferitor uniati morfologice: roci vulcanice, roci magmatice si roci
sedimentare (cum ar fi argila, gresia si marmura). Toate aceste roci creeaza o
distribuite neuniforma in profilele pamanturior. Judetul Cluj este situat in bazinul
transilvan. Straturile din cretacic, acoperite de sedimente apartinand Paleogenului
(Eocen si Eligocen) si Neogenului (Miocen, Buglavian si Sarmatian) care sunt si ele
acoperite de sedimente aluvionare de terasa (Cuaternar). Conditii deologice si
geomorfice variate prezente in judetul Cluj determina diferite tipuri de soluri dupa cum
urmeaza:
• In zona muntoasa solurile distinctive sunt cele umbrice, cambice si luvisolurile;
• In zona deluroasă, corespunzatoare Platoului Somensan si Podisului Transilvan,
solurile dominante sunt luvisolurile si cernoziomurile;
• In zonele joase ale Somesului si Ariesului, solurile specifice sunt aluvisolurile.
Ape de suprafaţă
Caracteristica generala a retelei hidrografice din judetul Cluj este distributia uniform
relativa a raurilor in teritoriu. Sunt foarte putine lacuri naturale, antroposaline, cum ar fi:
Turda, Ocna Dejului. Lacurile artificiale sunt: Popii, Geaca, Taga, Sucutar si Fantanele.
Lacurile de acumulare: Fantanele, Tranita, Gilau prezente pe raul Somes sunt o
importanta sursa de energie, apa potabila si piscicultura.
Judetul include 3 bazine hidrografice principale:
• Bazinul hidrografic Somes, reprezentat in judetul Cluj de raul Somes, cu 123
affluenti, o lungime totala de 1,514km si o densitate de 0.35km/km 2 . Alte rauri
reprezentative in acest bazin sunt Somesul Mare si Somesul Mic cu afluentii
principali:
o Din Platoul Somesan: Capus, Nadas, Borsa
o Din Podisul Transilvan: Gadalin, Fizes, Bandaul
• Bazinul hidrografic Cris, reprezentat de raul Crisul Repede si afluentii principali,
Calata si Dragan din muntii Vladeasa.
• Bazinul hidrgrafic Mures, reprezentat de raul Aries cu 36 de afluenti, avand o
lungime totala de 500 km si o densitate de 0.32 km/km 2 . Principalii afluenti: Iara,
Soimul, Ocolisel, Hasdate.
Calitatea acestor ape este in general buna. 17% din rauri sunt in conditie foarte buna,
37% in conditie buna, 23% in conditie ecologica moderata si 23% considerate in
conditie ecologica proasta.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
102

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Apele freatice sunt distribuite neuniform, conform structurii geologice si a conditiilor
climatice. Stratul freatic aluvionar, format in general din pietris are proprietati
hidrodinamice bune. Acviferele sunt alimentate de apa raurilor si precipitatii. Riscul de
poluare este foarte mare in vecinatatea raurilor.
Apele subterane nu au zone critice sau afectate de poluare. Resursele totale de ape
subterane in zona de drenaj a Somesului sunt estimate la aproximativ 565 l/sec, din
care 58 l/sec sunt resurse exploatabile.
Apele subterane
Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială şi
tratament balnear.
Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apă regenerabile în lunca şi
terasele Someşului Mic din care se alimentează numeroase localitaţi urbane şi rurale
ale judeţului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal şi câmpie nu au calităţi
potabile datorită atât mineralizării şi durităţii ridicate, cât şi a proprietăţilor biologice şi
bacteriologice necorespunzătoare.
Se impune realizarea unui sistem de protejare a acviferului având în vedere faptul că
reprezintă rezerva de apă pentru viitor.
4.1.2. Centrul de management al deşeurilor
Configuraţia hidrologică în zonă
Configuraţia hidrologică, în zona propusă pentru amplasarea Centrului Judeţean de
Management a Deşeurilor se prezintă după cum urmează:
• La NORD: - la distanţa de cca. 3,5 km, se află râul Someşul Mic;
• La EST: - la limita amplasamentului CMID se află pârâul Zapodia;
Principalul râu din zonă este Someşul Mic, situat la cca. 3,5 km nord faţă de
amplasament.
Râul Someşul Mic, având panta medie este de 0,5 m/km, drenează apele freatice din
apropiere, de-alungul cursului său. Rezultă din aceasta că panta hidraulică a apelor
freatice pe ampasamentul studiat este direcţionată spre râu, având direcţia aproximativ
perpendiculară pe cursul acestuia, adică direcţia N.
Pârâul Zapodia, situat la limita estică a amplasamentului obiectivului, destinat preluării
apelor epurate, colectează apele meteorice din zona, având un debit multianual destul
de scăzut.
Studiu hidrogeologic. Impactul asupra reţelei hidrologice
Studiul hidrogeologic efectuat pentru zona de amplasare a depozitului de deşeuri din
cadrul CMID Cluj Napoca, a pus în evidenţă nivelul hidrodinamic relativ ridicat al apei
subterane, care poate atinge cota de (-)2,5 m în perioadele ploioase ale anului.
Deoarece acest fapt prezintă un potenţial ridicat de poluare a apelor subterane chiar în
condiţiile construirii unei structuri consistente de hidroizolaţie la baza depozitului,
proiectantul SMID a considerat necesar să fie realizate lucrări de drenare a apelor
subterane din perimetrul acestuia, care să conducă la scăderea nivelului hidrodinamic.
Conform proiectului, se propune construcţia unei structuri subterane, pentru
hidroizolarea/impermeabilizarea bazei depozitului, cât şi pentru drenarea apei
subterane de sub stratul de impermeabilizare, compuse din:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
103

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- strat de argilă cu grosimea de 1,00 m;
- geotextil de separatie cu greutatea specifică de 500 g/mp;
- strat drenant cu grosimea de 1,50 m;
- geotextil cu greutatea specifică de 500 g/mp;
- in interiorul stratului drenant se prevăd conducte perforate de drenaj care se
descarcă intr-o conducta principală rectangulară 1200 x 1200 mm (interior 800 x
800 mm) care la randul ei se descarcă in Paraul Zapodia. Lungimea acestei
conducte este de aproximativ 210 m.
Având în vedere diferenţa de nivel între cota zonei de drenare efectivă şi capătul opus
al conductei principale de descărcare, această structură va coborî nivelul apei
subterane sub baza depozitului astfel încât potenţialul de poluare al acesteia să fie
redus la un nivel nesemnificativ.
Construcţia şi exploatarea depozitului de deşeuri menajere, deşi va dezvolta activităţi
limitrofe reţelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor staţiei
de epurare, precum şi coborârea nivelului hidrodinamic al acviferului din zonă, sau chiar
penetrante, prin forarea unor puţuri de adâncime pentru prelevarea de apă tehnologică,
nu va avea impact semnificativ asupra acesteia.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa necesara instalaţiilor tehnologice si clădirilor administrative se va
face printr-o captare de adâncime cu puţuri forate. Adâncimea si gradul de potabilitate
a apei vor fi stabilite printr-o documentaţie tehnica de specialitate ce va însoţi execuţia
puţurilor.
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologică si pentru
consum igienico – sanitar.
Pentru calculul necesarului de apă menajeră s-a considerat un număr de maximum
211 persoane – utilizatori de apă, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75
l/om/zi, rezultând astfel un debit zilnic mediu de 15,825 m 3 /zi, respectiv de 3 956,25
m 3 /an.
Pentru consumul tehnologic de apă, constituit din spălare pardoseli hale (5 l/m 2 ),
spălare roţi autovehicule etc. s-a estimat un necesar de 30 m 3 /zi, respectiv 7500 m 3 /an.
Pentru consumul total de apă a rezultat astfel un debit zilnic mediu de cca. 45,825 m 3
si un debit maxim zilnic de 52,698 m 3 /zi. Consumul anual total va fi de 11.456,25 m 3 .
Consumatori principali de apa
Obiectiv consum
Consum anual
de apa (m3 /an)
Spalare pardoseala statie de sortare 500
Spalare pardoseala statie de tratare mecano-biologică 550
Spalare pardoseala statie de sortare x 3 buc. 850
Spalare in alte cladiri 150
Splare roti autocamioane 5.300
Consum total personal 3956,25
Total 11.456,25
Se propune execuţia a 2 puţuri forate ∅ 250 mm. Soluţia finală pentru numărul necesar
de puţuri va fi adoptată după determinarea debitului capabil al unui puţ.
Puţurile vor fi echipate cu pompe submersibile si se va prevedea un hidrofor.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
104

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Reţeaua de apă va lua in considerare alimentarea cu apă a utilităţilor pentru toate
clădirile in scopul asigurării necesarului de apă tehnologică si pentru nevoile sanitare.
Reţeaua de alimentare cu apă va fi realizata din ţeava PEID Dn 100 mm.
Puţ Puţ fora
Filtru de potabilizare
apă potabilă
CLĂDIRE
ADMINISTRATIVĂ
9,48 mc/zi
Ape uzate de la staţiile de transfer
ape meteorice
11,85 mc/zi
ape uzate menajere
ape pluviale
SPĂLARE
PARDOSELI
INSTALAŢIE
SORTARE
INSTALAŢIE
TRATARE
MECANO-
SPĂLARE
AUTO
10,26 mc/zi
ape uzate
apă tehnologică
STAŢIE EPURARE
45,67 mc/zi
APE UZATE levigat
BAZIN RETENŢIE
8,64 mc/zi
Schema fluxului apei la Centrul judeţean de management a deşeurilor Cluj
Surse de poluare si măsuri de protectie a apelor
Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata sunt:
SECTOR
DEPOZITARE
DEŞEURI
45,67 mc/zi
levigat
nămol:6,57 mc/zi
nămol: 2,191 mc/zi
BAZIN DE
ACUMULARE
ape epurate
Puţ forat
DESHIDRATARE
USCARE NĂMOL
EMISAR – Pârâul Zapodia
• levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat, montat pe fundul spatiului de
depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se
infiltreaza prin deseuri);
• apele uzate tehnologice si de la spalarea platformelor si pardoselilor si
spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare (platforma betonate pentru
descarcarea deseurilor reciclabile, pardoseala halei de sortare, platforma de
stocare materiale reciclabile, platforma halei de prelucrare refuz din cadrul
statiei de sortare)
• ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor zonei de tratare
mecano-biologică;
• ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
105

a) Levigatul
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor si a platformelor
gospodaria auto;
• ape uzate provenite de la spalarea platformei gospodariei de carburanti;
• ape pluviale colectate de pe suprafetele din incinta.
Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de
deseuri este considerat cel mai important pentru protectia mediului. Levigatul este un
deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in
functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care
le traverseaza.
Conform calculelor (bilantul apelor) productia de levigat este estimata undeva intre 4,46
– 86,89 m 3 /zi cand celula 1 este in operare si 1,91 – 26,07 m 3 /zi cand celula 1 este
inchisa.
Pentru evaluarea impactului asupra mediului a proiectului, vom lua în calcul, pentru
perioada de operare a celulei 1, valoarea medie, respectiv de 45,675 m 3 /zi.
Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere
este prezentata in tabelul urmator:
Compozitia tipica a levigatelor din depozite aflate in diferite faze de descompunere:
Indicatorul Compozitia levigatului ( mg/l )
de poluare Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata
CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500
CBO5 (mg/l) 11900 260 500
COT (mg/l) 8000 465 450
Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12
Amoniu (mg/l) 790 370 1000
Azotati (mg/l) 3 1 1
Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1
Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380
Sodiu (mg/l) 9601 300 1900
Magneziu (mg/l) 252 185 186
Potasiu (mg/l) 780 560 570
Calciu (mg/l) 1820 250 158
Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05
Fier (mg/l) 540 23 2
Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2
Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –
Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5
Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –
Levigatul va fi colectat intr-un tanc de egalizare cu un volum de cel putin 650 m 3 . Apoi
va trece prin unitatea de prefiltrare si cea de curăţare de unde ajunge in unitatea de
osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa
include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca
procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului proces.
b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele
tehnologice (ape uzate industriale) provin de la spalarea autogunoierelor si a
platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de tratare mecano-
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
106

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
biologică, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanţi. Apele au un continut
ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si
pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor aceste ape vor fi
colectate si directionate catre statia de epurare. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi
evacuate in Paraul Zapodia.
c) Ape uzate fecaloid menajere
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu
folosinte similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate si apoi
evacuate in in bazinul de retentie ape pluviale si apoi pompate in Paraul Zapodia.
e) Apele pluviale
Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate
prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea
In Bazinul de retentie, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de produse petroliere.
Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral
aferent celulei nr. I de depozitare, din zona viitoarelor celule de depozitare a deseurilor,
si de pe acoperis, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in bazinul de
retentie ape pluviale si apoi pompate in Paraul Zapodia. In acest bazin de retentie sunt
deversate si apele epurate de la statia de epurare levigat.
Astfel In Paraul Zapodia vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin în
contact cu deseurile.
Drenarea levigatului
Pentru eliminarea levigatului format din apa de precipitatii care percoleaza deseurile
depuse si apa din constitutia deseurilor, levigat care se colecteaza gravitational la baza
depozitului, s-a prevazut un sistem de drenare care consta dintr-un strat drenant
granular.
Stratul drenant cu granulatia 16/32 mm este realizat din pietris spalat cu continut de
carbonat de calciu ≤ 10 %. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a
geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3 % catre conducta
de drenaj. Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui
geotextil de separatie. Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m.
Conductele de drenaj vor fi amplasate in interiorul celulei, in zona stratului drenant,
panta de amplasare fiind de 1 % in lungul generatoarei conductei, catre conducta
colectoare.
In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de
depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate
fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare. Conductele de
drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.
Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea
conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora.
Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj
aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.
Conductele de colectare se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul
mansoanelor electrosudabile. De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza
camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.
Levigatul colectat va fi pompat In statia de epurare levigat. Dupa epurare fluidul este
evacuat In Paraul Zapodia.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
107

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Depozitarea deseurilor in celule si subcelule, care se izoleaza definitiv odata cu
atingerea cotei finale, va face ca producerea de levigat sa aiba loc in:
− subcelula afalta in exploatare;
− subcelula care nu au fost adusa la cota finala;
− subcelule deja acoperite, in care nu s-au epuizat rezervele de apa ramase dupa
inchidere; pe masura ce inainteaza depozitarea, zona ajunsa la cota finala se
acopera iar hidroizolatia din acoperis nu va permite infiltrarea apei din
precipitatii in deseuri; apa din precipitatii – practic curata - va fi preluata de
drenajul de acoperis si evacuata prin canalul de evacuare in Paraul Zapodia;
In timpul exploatarii depozitului, stadiile de executie si de operare vor fi diferentiate pe
suprafata amplasamentului, pornind de la zone la cota finala (cu acoperisul definitivat),
urmand zone In operare, zone In pregatire pentru operare si zone neatacate.
In aceste conditii debitul de evacuat din precipitatii odata cu levigatul, va fi preluat numai
de pe suprafata depozitului In curs de operare, fara acoperis si deja hidroizolata la baza.
Pe masura ce se va extinde depozitul, In partea initiala de depozitare, va fi deja
executata hidroizolatia din acoperis, deci precipitatiile se vor evacua prin drenajul de
suprafata, gravitational, catre debuseu.
Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentie si
pompare levigat apoi, in vederea epurarii, este transportat la Statia de epurare levigat.
Dupa epurare prin osmoza inversa apa uzata rezultata (permeatul) se va putea utiliza
pentru umectarea deseurilor sau va fi evacuata in paraul Zapodia. Levigatul nu se va
amesteca cu restul apelor uzate.
Indicatorii da calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA
001/2002 modificat prin HG 210/2007.
Statia de epurare a apelor uzate tehnologice şi menajere
Fluxurile de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt:
• Levigat;
• Ape uzate tehnologice de la spalarea platformelor tehnologice si a spatiilor
inchise de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologică;
• Ape uzate menajere de la grupurile sociale.
Conform NTPA 001-2005 rezulta ca randamente de epurare estimate necesare ale
statiei de epurare sunt urmatoarele:
Indicatori de calitate
Valori estimate
in influentul
statiei(mg/l)
Valori limita
conf. NTPA
001/2005 pentru
statii noi
Eficienta de
epurare (%)
necesar a fi
realizata in statie
1 2 3 4,0
Suspensii 700 60 91,4
CBO5 3.800 25 99,3
Azot total 500 15 97
Fosfor total 4,5 2 55,5
Substante extractibile in eter de petrol 530 20 96,2
Avand in vedere eficienta de epurare necesara si gradul mare de variabilitate a
caracteristicilor apelor uzate, s-a optat pentru o statie de epurare compusa din doua
trepte:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
108

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• treapta mecanica, in care are loc o reducere a valorii pH si o prefiltrare.
• treapta biologica, in care are loc procesul de tratare propriu - zis prin
osmoza inversa si nanofiltrare.
Instalatia functioneaza automat si este alcatuita din urmatoarele componente:
• Pre – filtrare;
• Treapta de tratare a levigatului, inclusiv un sistem de control (PLC);
• Sistem de rezervoare;
• Containere.
Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24
h/zi, necesitand un minim de intretinere. Prin procesul osmozei inverse, proces prin care
sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste
99,5 %.
Calitatea apei tratate poate fi evaluata on – line, fara interventia omului, prin masurarea
conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului
in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim
riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.
Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult
timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi
bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite
retinerea influentului in statie timp de cateva ore.
Treapta mecanică:
Levigatul stocat in bazinul colector este pompat in tancul de dozare. Aici are loc
reducerea pH-ului prin adaugare de acid sulfuric. Dozarea cantitatii de acid sulfuric se
face automat.
Operatia de pre - filtrare se realizeaza in doua trepte, care asigura:
filtrarea grosiera - prin filtre sac pentru a indeparta particulele grosiere
continute de levigat;
filtrarea fina – printr-un filtru cartus cu o rata de retinere nominala de 10
µm instalat in aval levigat.
Cartusele filtrante sunt intodeauna instalate in aval ca filtre simple si garanteaza o
protectie optima pentru treapta de osmoza inversa. Elementele filtrante trebuie
schimbate cand presiunea atinge o valoare maxima de 2,50 bar. In sistem automat
necesitatea schimbarii filtrelor este indicata de pe panoul de control.
In aceasta etapa valoarea pH - lui din levigat este ajustata la 6,50 – 6,00 pentru a evita
precipitarea necontrolata.
Treapta de tratare a apelor uzate
Dupa prefiltrare, apa uzată este pompată in sistemul de distributie prin pompe de inalta
presiune, la o presiune de intrare de 30 – 65 bar. La capatul sistemului de distributie
este instalata o electrovana de control a presiunii.
Pompele multietajate de mare presiune ale unitatilor modulare, transfera levigatul prin
sistemul de distributie in modulele DT. Levigatul pompat in module de tratare conectate
in serie pe o constructie scheletata . Numarul modulelor DT poate fi suplimentat in
functie de necesitate. Instalatia poate va fi montata intr-un container standardizat.
Containerul este izolat termic, ventilat si incalzit.
Dimensiunile containerului sunt: 12,00 x 2,50 m si 2,59 m inaltime.
Statia de epurare este formata din urmatoarele componente:
Panoul de control local;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
109

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune;
Control procesor;
Panou de control;
Dispozitive de masurare;
Pompa de inalta presiune;
Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara;
Valvele de control a presiunii;
Tancuri de stocare permeat cu poma de spalare cu permeat;
Tancuri de curatare cu pompa de spalare;
Valvele de control pneumatic;
Conducte (materiale de joasa presiune:PVC, materiale de inalta presiune:
otel 1,4571);
Sistemul de furnizare a aerului sub presiune;
Sistemul de dozare a agentilor de curatare.
Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin Staţia de epurare.
Concentratul in exces este deshidratat, uscat şi eliminat in depozitul pentru deseuri. La
un ciclu de tratare cantitatea de concentrat rezultată reprezinta cca. 14 % din cantitatea
de apă uzată intrată in statie.
Alimentarea influentului poate fi adaptata intr-un mod flexibil, cantitatea putand fi variata.
Oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nici o problema.
Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste “pernele”
membranare in interiorul modulelor DT. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa
alimenteze numeroase module DT conectate in serie intr-o unitate.
Permeatul (apa uzată tratată) este stocat in tancul B192. In timpul opririlor si inainte de
curatarea chimica a membranelor, instalatia cu osmoza inversa este spalata cu permeat
din acest tanc.
Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii.
El nu poate fi evacuat din tancul de stocare B192 decat daca indeplineste conditiile de
calitate impuse.
Tehnologia de filtrare
Staţia de tratare propusa foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza
inversa si nanofiltrarea. Acestea sunt metode de filtrare tangentiala, sub actiunea
presiunii.
Levigat
spatiu
Nanofiltrare
Concentrat
(namol)
permeat
Figura 13:Nanofiltrarea
Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si
traverseaza membrana in directie verticala. Separarea membranara este un proces fizic,
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
110

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
astfel incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica
sau biologica. In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati.
Osmoza inversa permite separarea substantelor mici moleculare si a sarurilor
anorganice din mediul apos, la presiune inalta de până la 200 bar.
Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos care
functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana
nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.
Cu osmoza inversa se estimeaza urmatoarele rate de reducere:
rate de reducere prin osmoza inversa
Ioni monovalenti 96,0 – 98,0%
Ioni polivalenti 98,0 – 99,0%
Amoniu la pH de 6,5 9,05%
Componente organice cu masa moleculara mare 99,0 –99,8%
Din acest motiv osmoza inversa si-a dovedit utilitatea sa in tratarea apelor uzate
menajere şi a levigatului rezultat din depozitele de deseuri municipale.
Calculul cantităţii de nămol rezultat în urma epurării
Pentru calculul cantităţii de nămol rezultat în procesul de epurare, vom utiliza formula:
Vn=
(
)
CBO + S mg / l × Qm / zi 100
× × 10
1200 kg / zi 100 − 95
3
5 −3
mc/zi
În care: CBO5 – este consumul biochimic de oxigen la 5 zile. Pentru acest
indicator s-a luat în calcul o valoare ponderată faţă de intrările de ape
uzate în staţia de epurare de la depozitele închise şi de pe
amplasamentul depozitului CMID. Valoarea calculată prin ponderare
este de 706 mg/l;
S – este conţinutul apei uzate în materii totale în suspensie. S-a luat în
calcul o valoare ponderată faţă de intrările de ape uzate în staţia de
epurare de la cele 6 depozite închise şi de pe amplasamentul
depozitului regional. Valoarea calculată prin ponderare este de 7928
mg/l;
Q – este debitul apelor uzate la intrarea în staţia de epurare, şi anume
de 45,675 mc/zi.
În urma calculelor, s-a obţinut pentru volumul nămolului rezultat din procesul de
epurare, valoarea de:
Vn=6,57m 3 /zi
Conform proiectului propus, nămolul este deshidratat, uscat şi depus periodic în
depozitul de deşeuri. O parte, urmează să fie folosit în staţia de tratare mecanobiologică,
pentru stimularea procesului microbiologic.
Sistemul de colectare a apelor meteorice
Pentru colectarea apelor meteorice din zona de depozitare sunt prevăzute a fi
efectuate următoarele lucrări:
rigole pe marginea interioara a bermelor,
rigole pe marginea interioara a coronamentului digurilor
perimetrale,
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
111

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
rigole perimetrale la baza digurilor perimetrale.
In timpul exploatării unei celule apele din precipitaţii vin in contact cu deşeurile,
transformându-le in ape cu potenţial contaminant. Apele meteorice infiltrate prin masa
de deşeuri vor fi preluate prin sistemele de drenare si colectare de pe pantele si de la
baza celulelor, urmând a fi tratate ca levigat.
După închiderea finala a depozitului, apele din precipitaţii colectate prin sistemul de
drenaj de suprafaţă, precum si cele rezultate din şiroirea pe pantele depozitului –
ambele categorii fiind considerate convenţional curate – vor fi preluate prin rigolele
special prevăzute si apoi deversate in emisar.
Debitul de ape meteorice s-a determinat conform STAS 1486/90 cu formula:
Qp = m×S×P×I
in care:
m - coeficient adimensional de calcul, m = 0,7;
S - suprafaţa de calcul (ha):
S = 300 000 mp = 30 ha;
P - coeficient de scurgere aferent suprafeţei S;
P = 0,95 coeficient de scurgere pentru învelitori metalice (150 000m 2 );
P = 0,8 coeficient de scurgere pentru suprafeţe betonate (15 400 m 2 );
P = 0,15 coeficient de scurgere pentru zone verzi (134 600m 2 );
I = 110 l/s/ha - intensitatea ploii pentru zona 17 de calcul a debitelor de ape
meteorice, clasa de importanţă IV şi o frecvenţă normală a
precipitaţiilor de 1/2 cu o durată T = 20 minute.
Qp = 0,7 ×(15×0,95 +1,54×0,8 + 13,46×0,15)x110 = 1347,577l/s
4.1.3. Staţii de transfer
Qp = 808,545 m 3 /zi
Qp = 295 118,92 m 3 /an
4.1.3.1. Staţia de transfer Mihai Viteazu
Configuraţia hidrologică în zonă
Configuraţia hidrologică, în zona propusă pentru amplasarea Staţiei de transfer Mihai
Viteazu se prezintă după cum urmează:
• La NORD-VEST: - la distanţa de cca. 4 km, se află râul Arieş
Zona studiata este amplasata in lunca raului Aries pe un teren relativ plan, lipsit de
eroziuni. Se poate identifica un anumit exces de umiditate in perioadele cu precipitatii
bogate.
incPripalul râu din zonă este Arieşul, situat la cca. 4 km nord-vest faţă de
amplasament.
Afluent drept al Muresului, in aval de Ludus, lung de 167 km. Izvoraste din nordul
Masivului Bihariei, sub numele de Ariesul Mare, si trece prin Campeni, Turda si Câmpia
Turzii. Afluenti principali: Ariesul Mic, Posaga, Iara, Hajdate.
Debitul mediu multianual al râului Arieş în zona municipiului Turda, este de 23,5 mc/s.
Apa freatica se afla la adancimi relativ mici.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa necesara clădirilor administrative se va face din reţeaua locală de
apă menajeră.
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul pentru consum igienico – sanitar.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
112

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pentru calculul necesarului de apă menajeră s-a considerat un număr de maximum 14
persoane – utilizatori de apă, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi,
rezultând astfel un debit zilnic mediu de 1,05 m 3 /zi, respectiv de 262,5 m 3 /an.
Surse potentiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă
• ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
• ape pluviale cu conţinut de produse petroliere colectate pe traseele interioare
ale staţiei de transfer.
Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale clădirii
administrative sunt dirijate prin reţeaua de canalizare proprie în reţeaua locală de
canalizare menajeră, de unde vo ajunge la staţia locală de epurare Turda.
Apele pluviale colectate de pe căile de acces interioare, vor fi dirijate către separatorul
de produse petroliere şi preepurate. Fracţia separată va fi predată unei unităţi
specializate în preluarea şi tratarea/eliminarea acestor tipuri de deşeuri, în timp ce apa
convenţional curată rezultată va fi descărcată în canalizarea menajeră locală.
Debitul de ape meteorice, pe întreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS
1486/90 cu formula:
Qp = m×S×P×I
in care:
m - coeficient adimensional de calcul, m = 0,7;
S - suprafaţa de calcul (ha):
S = 6 400 mp = 0,64ha;
P - coeficient de scurgere aferent suprafeţei S;
P = 0,95 coeficient de scurgere pentru învelitori metalice (800m 2 );
P = 0,8 coeficient de scurgere pentru suprafeţe betonate (1 400 m 2 );
P = 0,15 coeficient de scurgere pentru zone verzi (4 200m 2 );
I = 110 l/s/ha - intensitatea ploii pentru zona 17 de calcul a debitelor de ape
meteorice, clasa de importanţă IV şi o frecvenţă normală a
precipitaţiilor de 1/2 cu o durată T = 20 minute.
Qp = 0,7 ×(0,08×0,95 +0,14×0,8 + 0,42×0,15)x110 = 19,327 l/s
Qp = 11,596 m 3 /zi
Qp = 4232,54 m 3 /an
Gestionarea apei la Staţia de transfer Mihai Viteazu:
Ape meteorice
Reţea locală de
apă menajeră
1,05 mc/zi
Ape pluviale
CONSUM
MENAJER
Separator
produse petroliere
Separat/
decantat
0,84 mc/zi
Ape uzate
menajere
Canalizarea
menajeră
Ape convenţional curate
Reţea locală de canalizare
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
113

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.1.3.2. Staţia de transfer Gherla
Configuraţia hidrologică în zonă
Configuraţia hidrologică, în zona propusă pentru amplasarea Staţiei de transfer Gherla
se prezintă după cum urmează:
• La VEST: - la distanţa de cca. 0,16 km, se află râul Someşul Mic
Zona studiata este amplasata in lunca raului Someşul Mic pe un teren relativ plan, lipsit
de eroziuni. Se poate identifica un anumit exces de umiditate in perioadele cu
precipitatii bogate.
Lungimea raului Somesul Mic este de 178 km si suprafata totala a bazinului de 3773
km 2 . Somesul Mic strabate (in regim canalizat) orasul Cluj-Napoca si este denumit
Somesul Cald pana la confluenta cu Somesul Rece in acumularea Gilau.
Apa freatica se afla la adancimi relativ mici.
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa necesara instalaţiilor tehnologice si clădirilor administrative se va
face din reţeaua locală de apă menajeră.
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologică si pentru
consum igienico – sanitar.
Pentru calculul necesarului de apă menajeră s-a considerat un număr de maximum 7
persoane – utilizatori de apă, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi,
rezultând astfel un debit zilnic mediu de 0,525 m 3 /zi, respectiv de 131,25 m 3 /an.
Pentru consumul tehnologic de apă, constituit din spălare pardoseli (5 l/m 2 ), spălare roţi
autovehicule etc. s-a estimat un necesar de 1,2 m 3 /zi, respectiv 300 m 3 /an.
A rezultat astfel un debit zilnic mediu de cca. 1,725 m 3 si un debit maxim zilnic de
1,984 m 3 /zi. Consumul anual total mediu va fi de 431,25 m 3 .
Surse potentiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă
• ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
• ape pluviale cu conţinut de produse petroliere colectate pe traseele interioare
ale staţiei de transfer.
Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale clădirii
administrative sunt dirijate prin reţeaua de canalizare proprie în reţeaua locală de
canalizare menajeră, de unde vor ajunge la staţia locală de epurare Gherla.
Apele pluviale colectate de pe căile de acces interioare, vor fi dirijate către separatorul
de produse petroliere şi preepurate. Fracţia separată va fi predată unei unităţi
specializate în preluarea şi tratarea/eliminarea acestor tipuri de deşeuri, în timp ce apa
convenţional curată rezultată va fi descărcată în canalizarea menajeră locală.
Debitul de ape meteorice, pe întreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS
1486/90 cu formula:
Qp = m×S×P×I
in care:
m - coeficient adimensional de calcul, m = 0,7;
S - suprafaţa de calcul (ha):
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
114

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
S = 5 000 mp = 0,5 ha;
P - coeficient de scurgere aferent suprafeţei S;
P = 0,95 coeficient de scurgere pentru învelitori metalice (800m 2 );
P = 0,8 coeficient de scurgere pentru suprafeţe betonate (1 400 m 2 );
P = 0,15 coeficient de scurgere pentru zone verzi (2 800m 2 );
I = 110 l/s/ha - intensitatea ploii pentru zona 17 de calcul a debitelor de ape
meteorice, clasa de importanţă IV şi o frecvenţă normală a
precipitaţiilor de 1/2 cu o durată T = 20 minute.
Qp = 0,7 ×(0,08×0,95 +0,14×0,8 + 0,28×0,15)x110 = 17,71 l/s
Ape meteorice
Reţea locală de
apă menajeră
1,05 mc/zi
Ape pluviale
Qp = 10,626 m 3 /zi
Qp = 3878,49 m 3 /an
Gestionarea apei la Staţia de transfer Gherla
4.1.3.3. Staţia de transfer Huedin
Configuraţia hidrologică în zonă
CONSUM
MENAJER
Configuraţia hidrologică, în zona propusă pentru amplasarea Staţiei de transfer Huedin
se prezintă după cum urmează:
• La VEST: - la distanţa de cca. 0,1 km, se află Valea Hodişului
Zona studiata este amplasata in lunca Văii Hodişului pe un teren relativ plan, lipsit de
eroziuni.
Apa freatica se afla la adancimi relativ mici.
Separator
produse petroliere
Separat/
decantat
0,84 mc/zi
Ape uzate
menajere
la staţia
de epurare
Ape convenţional curate
Reţea locală de canalizare
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa menajeră necesara se va face dintr-un rezervor propriu, având
volumul util de cca. 10 m 3 . Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa
pentru consum igienico – sanitar.
Pentru calculul necesarului de apă menajeră s-a considerat un număr de maximum 7
persoane – utilizatori de apă, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi,
rezultând astfel un debit zilnic mediu de 0,525 m 3 /zi, respectiv de 131,25 m 3 /an.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
115

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Surse potentiale de poluare a apelor subterane şi de suprafaţă
• ape uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii
administrative;
• ape pluviale cu conţinut de produse petroliere colectate pe traseele interioare
ale staţiei de transfer.
Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale clădirii
administrative sunt dirijate prin reţeaua de canalizare proprie într-un bazin colector, de
unde vor fi vidanjate periodic şi transportate la cea mai apropiată staţie de epurare.
Apele pluviale colectate de pe căile de acces interioare, vor fi dirijate către separatorul
de produse petroliere şi preepurate. Fracţia separată va fi predată unei unităţi
specializate în preluarea şi tratarea/eliminarea acestor tipuri de deşeuri, în timp ce apa
convenţional curată rezultată va fi descărcată în receptorul natural.
Debitul de ape meteorice, pe întreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS
1486/90 cu formula:
Qp = m×S×P×I
in care:
m - coeficient adimensional de calcul, m = 0,7;
S - suprafaţa de calcul (ha):
S = 5 000 mp = 0,5 ha;
P - coeficient de scurgere aferent suprafeţei S;
P = 0,95 coeficient de scurgere pentru învelitori metalice (800m 2 );
P = 0,8 coeficient de scurgere pentru suprafeţe betonate (1 400 m 2 );
P = 0,15 coeficient de scurgere pentru zone verzi (2 800m 2 );
I = 110 l/s/ha - intensitatea ploii pentru zona 17 de calcul a debitelor de ape
meteorice, clasa de importanţă IV şi o frecvenţă normală a
precipitaţiilor de 1/2 cu o durată T = 20 minute.
Qp = 0,7 ×(0,08×0,95 +0,14×0,8 + 0,28×0,15)x110 = 17,71 l/s
REZERVOR
PROPRIU
Ape meteorice
1,05 mc/zi
Ape pluviale
Qp = 10,626 m 3 /zi
Qp = 3878,49 m 3 /an
CONSUM
MENAJER
Gestionarea apei la Staţia de transfer Huedin
Separator
produse petroliere
Separat/
decantat
0,84 mc/zi
Ape uzate
menajere
BAZIN
VIDANJABIL
La staţia de
epurare
Ape convenţional curate
Emisar, receptor natural
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
116

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.1.3.4. Închiderea depozitelor actuale neconforme
Conform proiectului evaluat, depozitele Pata Rat Cluj, Turda, Câmpia Turzii, Gherla,
Cetan Dej si Huedin vor fi inchise conform prevederilor legislatiei in vigoare, respectiv
conform HG 349/21.04.2005 si a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor
aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, prin
prevederea de sisteme de acoperire, de colectare a apelor pluviale si gazelor de
fermentatie, precum si de revegetalizare in vederea incadrarii in peisaj.
Surse potentiale de poluare a apelor subterane si de suprafaţă
Actualele depozite de deşeuri neconforme, constituie o sursă semnificativă de poluare,
atât a apelor subterane cât şi a celor de suprafaţă, prin aceea că:
− Apele pluviale pătrund liber în corpul depozitelor, antrenând apoi cu uşurinţă în
masa lor constituienţii solubili din alcătuirea deşeurilor cât şi suspensii solide
nocive;
− Levigatul format în corpul depozitelor prin pătrunderea apei meteorice, poate
ajunge prin scurgere liberă în apele de suprafaţă situate în apropierea lor, cât şi în
apele subterane prin infiltrare în subsol.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
117

Bilanţul consumului de apa (m 3 /zi; m 3 /an)
Proces
tehnologic
Sursa de
apa
(furnizor)
Consum
total de apa
(coloanele
4,10,11)
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Total
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
APA PRELEVATA DIN SURSA
CONSUM INDUSTRIAL
Recirculata/reutilizata Comentarii
Consum
menajer
Apa
subterana
Apa
de
suprafaţa
Pentru
compensarea
pierderilor in
sistemele cu circuit
închis
Apa
de la
propriul
obiectiv
Apa de la
alte
obiective
Apa Apa de
subterana suprafaţa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
CMID
-spălare pardoseli
-umectare depozit
-umectare
compost
-spălare auto.
Consum
menajer
STAŢII DE
TRANSFER
-consum menajer
Reţeaua
tehnologică
proprie
Reţeaua
potabilă
proprie
Reţeaua
locală
21,136 m 3 /zi
7714,64 m 3 /an
17,925 m 3 /zi
4481,25 m 3 /an
1,1m 3 /zi
275 m 3 /an
20,136 m 3 /zi
7349,64 m 3 /an
17,925 m 3 /zi
4481,25 m 3 /an
1,1m 3 /zi
275 m 3 /an
-
17,925 m 3 /zi
4481,25m 3 /an
1,1m 3 /zi
275 m 3 /an
20,136 m 3 /zi
7349,64 m 3 /an
17,925 m 3 /zi
4481,25 m 3 /an
TOTAL 40,161 m 3 /zi
12470,89 m 3 39,161 m
/an
3 /zi
12105,89 m 3 19,025 m
/an
3 /zi
4756,25m 3 41,661 m
/an
3 /zi
12730,89m 3 /an
- - -
1 m 3 /zi
365 m 3 /an
- -
- - - - - -
- - - -
- - - 1 m 3 /zi
365 m 3 /an
-
- -
- -
118

Bilanţul apelor uzate
Totalul apelor
Sursa apelor
uzate,
Proces
tehnologic
uzate
generate
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
APE UZATE EVACUATE
APE DIRECTIONATE
SPRE
REUTILIZARE/RECIRCU
LARE
in acest către alte
obiectiv obiective
m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an m 3 /zi m 3 /an
m 3 /zi m 3 /an menajere industriale pluviale
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
Comentarii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Procesare deşeuri 23,736 8663,64
Se epurează în staţia
proprie
Depozitare deşeuri
Ape menajere
44,675 16306,37
16,02 5847,3 68,41 24970 841,81 306960,28
16,02 5847,3
1 356 - -
Se epurează în staţia
proprie
Se epurează în staţia
proprie
Ape pluviale 841,81 306960,28
Se evacuează în
emisar
119

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.1.4. Prognozarea impactului
Impactul produs de prelevarea apei subterane
Având în vedere faptul că subsolul în zona amplasamentului este bogat în ape
subterane, apreciem că prelevarea acestora la debitele stabilite prin studiul de
fezabilitate, nu va avea impact semnificativ asupra subsolului.
Nu sunt previzionabile modificări asupra componentelor mediului printr-un impact
secundar cauzat de modificările condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale
amplasamentului.
Calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate
Pentru evaluarea calităţii apei receptorului după descărcarea apelor epurate, vom avea
în vedere că acestea, vor avea încărcarea cu poluanţi la un nivel maximal egal cu cel
prevăzut în legislaţia actuală – NTPA 001/2005.
În consecinţă, este de aşteptat ca apa receptorului să nu fie afectată sub raport
calitativ.
În plan cantitativ, creşterea uşoară a debitului acesteia, ar trebui să aibă efecte pozitive
asupra ecosistemului constituit de pârâul receptor.
În zona amplasamentului nu există amenajări destinate recreării, sau zone protejate.
Închiderea actualelor depozite neconforme
Pentru evaluarea impactului asupra apei subterane datorat tehnologiei de închidere
propuse, vom avea în vedere următoarele considerente:
− Poluarea apelor subterane de către un depozit de deşeuri menajere neconform,
are ca surse mai mulţi factori, între care cel mai important poate fi considerat
contaminarea cu levigatul de depozit;
− Pentru actualele depozite neconforme din judeţul Cluj, posibila contaminare a
apelor subterane cu levigat de depozit, poate avea o vechime de peste 30 de ani;
− Sursa de formare a levigatului de depozit este apa din precipitaţii, ceea ce justifică
raţionamentul potrivit căruia, stoparea formării levigatului este realizabilă prin
izolarea totală a corpului depozitului faţă de precipitaţii;
− Impermeabilizarea suprafeţei unui depozit de deşeuri menajere va avea ca şi
consecinţă, reducerea treptată a cantităţii levigatului, până la oprirea totală a
generării acestuia, într-un interval de 6 – 9 luni. De asemenea, această măsură
minimizează riscul continuării procesului de contaminare a solului/subsolului şi
apelor subterane;
− Proiectul de închidere a depozitelor neconforme, prevede măsuri concrete de
extragere a levigatului din corpul acestora cu ajutorul mai multor pompe, montate
în puţuri forate până la nivelul cel mai scăzut al fiecărui depozit;
− Remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului şi chiar a apei
subterane, în cazul în care este afectată, pe care este amplasat depozitul, este de
aşteptat să se producă în mod natural, prin procesul complex denumit atenuare
naturală, proces care, într-un interval de mai mulţi ani, funcţie de gradul de
contaminare local, conduce la revenirea acestuia în cvasitotalitate la parametri
iniţiali.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
120

Descărcări accidentale
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Posibilele descărcări accidentale ale apelor uzate neepurate în receptor, nu ar trebui să
fie avute în vedere, câtă vreme staţia de epurare este prevăzută cu un bazin de retenţie
interpus pe secţiunea de deversare care asigură reţinerea debitului efluent o perioadă
de minim 3 zile. Dar chiar şi aceste condiţii, un asemenea eveniment nu ar trebui să
aibă efecte majore asupra ecosistemului cursului de apă, cu condiţia să fie limitat în
timp. Într-o astfel de situaţie, efectele asupra florei şi faunei acvatice, ar fi limitate şi
surmontabile într-un termen rezonabil.
Impactul transfrontieră
Având în vedere distanţa apreciabilă la care se găseşte amplasamentul faţă de
frontieră, cât şi parcursul receptorului apelor epurate până la ieşirea din ţară, apreciem
că instalaţia evaluată nu va genera un impact transfrontieră din perspectiva utilizării
apei.
Impactul produs în perioada realizării construcţiilor
În perioada realizării construcţiilor, atât pe amplasamentul CMID cât şi pe ale staţiilor de
transfer şi la închiderea depozitelor actuale neconforme, consumurile de apă menajeră
şi cele de apă tehnologică, se vor situa mult sub nivelul consumurilor estimate pentru
perioadele de exploatare.
Apele uzate, de natură exclusiv menajere, vor fi colectate în rezervoare etanşe,
vidanjate periodic şi transportate la cele mai apropiate staţii de epurare.
CONCLUZII: Din perspectiva impactului asupra mediului, pentru factorul „Apă”,
nu sunt previzionabile efecte semnificative, necesar să fie luate în considerare în
această etapă.
4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
Pentru funcţionarea instalaţiei în condiţiile stabilite prin proiect, nu sunt necesare măsuri
de diminuare a impactului asupra mediului.
4.1.5.1.Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale în perioada de funcţionare
Prevenirea situaţiilor de poluare accidentală poate fi şi trebuie realizată, în primul rând
prin respectarea condiţiilor de monitorizare a staţiei de epurare, în scopul controlării
parametrilor ei de funcţionare prin măsurători fizico-chimice şi biologice specifice,
pentru a stabili următoarelor aspecte:
- Crearea şi menţinerea condiţiilor de reacţie corespunzătoare;
- Dozarea reactivilor;
- Consumul de energie electrică;
- Calitatea apelor tratate după fiecare treaptă de tratare, şi la punctul de
evacuare din instalaţia de tratare.
În al doilea rând, ca o măsură generală, trebuie serios luată în calcul, necesitatea
respectării unei discipline riguroase la locul de muncă, pentru tot personalul depozitului.
4.1.5.2.Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale în perioada de construcţie
Pentru perioada de construcţie, în scopul prevenirii poluărilor accidentale pentru factorul
de mediu „Apă”, sunt necesare asigurarea următoarelor facilităţi legate de organizarea
şantierelor de construcţie :
- sursele şi reţelele de apă tehnologică;
- sursele şi reţelele de apă menajeră;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
121

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- reţele de colectare a apelor uzate;
- bazin vidanjabil pentru apele uzate colectate.
În acelaşi timp, trebuie avute în vedere măsurile necesare colectării apelor pluviale,
astfel încât să fie asigurate condiţiile de non-poluare a acestora înaintea deversării în
receptorul natural.
4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul „APA”
Number Cod plansa Description Descriere
1 GL.7.2. Colectare biogaz şi levigat Turda Plan general
2 GL.8.2. Colectare biogaz şi levigat Huedin Plan general
3 GL.9.2. Colectare biogaz şi levigat Gherla Plan general
4 GL.10.2. Colectare biogaz şi levigat Dej Plan general
5 GL.11.2. Colectare biogaz şi levigat Pata Rât Plan general
6 GL.12.2. Colectare biogaz şi levigat Câmpia Turzii Plan general
7 D.9. Puţ colectare biogaz Câmpia T. şi Dej Secţiune
8 D.10.1. Puţ colectare levigat Secţiune
9 D.10.2. Puţ colectare levigat şi biogaz Secţiune
10 D.10.3.
4.2. AERUL
Puţ colectare biogaz Pata Rât, Turda,
Gherla, Huedin
4.2.1. Date climatologice caracteristice zonei judeţului Cluj
Secţiune
Reprezentativ pentru judetul Cluj este asezarea sa in Zona de Dezvoltare 6 din nord
vest, fiind cel mai important judet din regiune, cu potential natural mare dat de relieful
predoinant ce consta in dealuri si piemonturi joase, cu spatii mari intre rauri, acoperite
cu vii si livezi.
Ecosisteme naturale si semi-naturale numeroase, reprezentate in general de paduri,
sunt o bogatie naturala si un habitat prolific pentru majoritatea speciilor de pasari si
animale salbatice.
Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat.
Pe teritoriul judetului Cluj, temperatura medie anuala variaza de la +2.0 o C in munti,
+4 o C in zoan de deal si +8 o C in vai si depresiuni. Temperaturile minime lunare sunt
inregistrate in Ianuarie (-2.0 o C pana la +5.0 o C) in timp ce temperaturile maxime lunare
sunt in Iiulie (+ 15.0°C pana la +20.0°C). Pentru Cluj, s-a inregistrat o temperatura
maxima a aerului de +35.0 o C si una minima de -18.0 o C. In anul 2008, temperatura
medie anuala a fost +8.8 o C, cea maxima lunara a fost de 19.6 o C (in Iulie) iar cea
minima -2.7 o C (in Ianuarie).
Cu o valoare minima de 550mm/m 2 in zonele joase si una maxima de 1,500mm/m 2 in
munti, Regiunea 6 a o distribuite diferentiata a precipitatiilor. In general precipitatiile
scad de la vest la est. In 2008, cantitatea anuala a fost de 675mm. Datele climatice
inregistrate de Statia Meteo Judeteana, indica pentru ultimii 20 de ani, o medie de
613mm.
Stratul de zapada prezinta aceeasi variabilitate crescuta si in acelasi timp o variatie de
la un an la altul. Persistenta stratului de zapada ajunge la 85 de zile in zonele joase si
170 de zile in munti.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
122

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Conform hartii climatice a Romaniei pentru timp de iarna, judetul Cluj este situat in zona
III, cu o valoare de -18.0 o C pentru temperatura exterioara in calculul termo-tehnic.
In mod frecvent drumurile din zonele montane sunt acoperite de gheata sau polei.
Conform Hartii de Zonare a Romaniei in functie de inaltimea de referinta a stratului de
zapada, judetul Cluj este situat in zonele A si B, pentru calculele de constructii.
Umiditatea aerului prezinta o valoare medie de 70% in zonele de campie iar in munti
depaseste 80%. Punctele de inversiune a temepraturii combinate cu miscarilor maselor
de aer ample din est, conduc la vant predominant de la vest la est.
Conform Hartii de Zonare a Romaniei in functie de vant, in timpul iernii, Cluj este situat
in zona A (IV) cu o valoare de 4m/s pentru viteza conventionala a vantului in afara
localitatilor, la o inaltime de 10m deasupra solului.
Calitatea aerului
Agenţia pentru Protectia Mediului Cluj a monitorizat calitatea aerului din judeţul Cluj
atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii aflată în dotarea
laboratorului de analize fizico-chimice. Deasemenea s-au folosit echipamentele aflate
in staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele 5 puncte de
prelevare din judeţ, precum şi determinările efectuate de către laboratoarele celor mai
importanţi agenţi economici poluatori.
În urma validarii datelor furnizate de staţiile automate din anii 2006 şi 2007 a fost
elaborat Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului in judeţul Cluj, care
vizează municipiile Cluj-Napoca şi Dej şi a fost întocmit datorită depăşirii valorilor limită
înregistrate pentru indicatiorii PM10 şi NO2.
Ca posibile surse de poluare cu PM10 şi NO2 în municipiile Cluj-Napoca si Dej sunt
considerate: industria (ex. zona industriala din Dej), activitaţile de construcţii, traficul
(circulaţia rutieră intensă din Cluj-Napoca şi Dej) precum şi alte surse mai mici.
În 2006 au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10, iar în
2007 au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorii PM10 şi NO2.
Emisii de gaze cu efect de seră
La nivelul anilor 2003 – 2006, cantitatile de CO2, N2O si CH4, emise in atmosfera sunt
mai mari fata de anii anteriori. Aceasta se datoreaza faptului ca in aceasta perioada
sau inventariat un numar considerabil mai mare de agenti economici din judetul Cluj,
comparativ cu perioada 1992 – 2002.
Principalele gaze cu efect de seră sunt : dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot
(N2O) şi metanul (CH4). Efectul global potenţial de seră (PGE), se exprimă în CO2
echivalent, CO2, având prin definiţie PGE egal cu 1, N2O multiplicându-se cu 310, iar
CH4 cu 21.
În urma inventarierii realizate pentru anul 2008 la nivelul judeţului Cluj PGE-ul rezultat
a fost : pentru CO2 - 931009,815 tone, pentru N2O – 264.160,92 tone, iar pentru CH4 -
249.497,976 tone.
Proporţia dintre cele 3 gaze cu efect de seră exprimată procentual în CO2 echivalent
este :
o CO2 – 64,44%;
o CH4 –17,27 %;
o N2O – 18,29%.
Cele mai importante cantităţi de CO2 provin din industrie – în urma proceselor de
combustie, sau se datorează traficului. Emisiile de CH4 provin din agricultură, de la
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
123

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
tratarea şi depozitarea deşeurilor şi de la reţelele de distribuţie a gazelor naturale.
Ponderea cea mai mare a emisiilor de N2O o deţine agricultura şi arderile în industria
de prelucrare.
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi
4.2.2.1.Centrul de Management Integrat al Deşeurilor
a) Staţia de tratare mecano-biologică
Tratarea mecano-biologică, este denumirea tehnică a procesului de transformare a
fracţiei bogate în componenţi organici din deşeurile menajere, în PAC (produs
asemănător compostului).
Procesul cuprinde 2 faze distincte, respectiv faza mecanică şi faza biologică.
Faza mecanică presupune mărunţirea mecanică a deşeurilor, urmată de o cernere
pentru eliminarea componentelor de dimensiuni care depăşesc (60 mm) posibilitatea de
fermentare completă în intervalul celor 21 zile destinate acestei etape, cât şi separarea
materialelor feroase, cu ajutorul unor magneţi.
Faza biologică se bazează pe transformările biochimice care au loc în masa acestei
categorii de deşeuri, în prezenţa oxigenului din aer, într-un mediu termic optim,
respectiv sub acţiunea căldurii. Fenomenul este însoţit de eliberarea de gaze de
fermentaţie, care au în compoziţie în principal CO2, compuşi ai azotului, sulfului şi
vapori de alcooli.
Instalatia principală pentru tehnica de tratare biologică este un grup de celule de tratare
biologică care asigură desfăsurarea fazelor de tratare biologică. In principal instalatia
trebuie sa asigure:
proces rapid prin optimizarea parametrilor de proces;
conducerea procesului aerob de fermentare (aerarea);
controlul emisiilor (gaze de evacuare, mirosuri).
Ventilatia mecanică este alcatuită dintr-un ansamblu de 8 ventilatoare axiale montate la
partea superioară a peretilor halei celulelor (la cca 4 m inăltime), in zonele nevitrate. Se
asigură o circulatie continuă de aer generând totodată evacuarea aerului viciat chiar in
zona de producere a acestuia.
Gazele emise in perioada de fermentare sunt:
in special CO2 din activitatea de fermentare;
O2 din excesul de aerare, deoarce sistemul funtioneaza totdeauna cu
aer in exces pentru a nu permite fermentare anaeroba;
N2 din aerul de fermentare, din care se consuma oxigenul
vapori de apă si in cantităti mici vapori de alcooli.
Emisiile nocive in timpul fermentării sunt in special mirosuri, generate de compusi de
sulf gazosi (H2S, mercaptani). Eliminarea acestor emisii se poate face prin următoarele
procedee:
absorbtie pe cărbune activ;
absorbtie pe faze lichide, cu oxidare (ozon, clor, apă oxigenată),
filtrare pe mase biofiltrante (turbă, rumegus) insământate cu
microorganisme specifice, cu un timp de contact de 0,5-1 min, viteza
de filtrare 1 m/min, suprafata de filtrare 1m 2 / 100 m 3 /h.
Lucrari de control a emisiilor din aer
Cele doua unitati de pretratare sunt echipate cu un sistem de evacuare a prafului si unul
de inlautrare a mirosurilor. Praful poate aparea in timpul incarcarii sau descarcarii de
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
124

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
material din vehiculele de transport si in locurile un materialul este transferta dintr-o
masina in cealalta.
Trebuie mentionata ca toate procesele trebuie sa aiba loc in cadrul cladirilor cu toate
usile inchise pentru a evita emisii de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului va
include:
• Sistem de colectare a aerului poluat
• Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat
Se va prevede un sistem de conducte pentru colectarea aerului poluat din toate
punctele cu emisii de praf si miros. Intreaga cladire se va afla in conditii de depresiune
pentru a evita orice emisie prin deschiderile cladirii. Aerul poluat va fi extras de catre un
ventilator si va fi descarcat printr-un filtru cu sac unde tot praful va fi colectat. Aerul va
trece apoi printr-un biofiltru pentru dezodorizare si va fi eliberat in atmosfera.
Aerul procesat dupa tratarea biologica, care a trecut prin materialul organic pentru a
asigura oxigenul necesar oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de
eliberarea in atmosfera. Acest lucru se obtine prin acoperirea gramezilor de material din
celule cu o membrana speciala.
Membrana este realizata din doua tipuri de materiale: o parte centrala – membrana
transpiranta si o parte marginala – membrana de polietilena ramforsata.
Partea centrala este o portiune rectangulara din membrana permeabila care are rolul de
a curata de mirosuri si a lasa sa treaca aerul suflat in materialul organic. In jurul partii
centrale este cusuta o bordura din polietilena ramforsata.
Lucrari de control a levigatului
Levigatul produs in gramezile de bio-procesare este colectat intr-un tanc special si
recirculat in aceste gramezi pentru a mentine umiditatea necesara tratarii biologice a
deseurilor. Cantitatea excesiva de levigat impreuna cu apa cu care se spala podelele
unitatilor de pre-tratare si apa reziduala produsa de angajatii statiei, sunt transportate
de o retea adecvata de conducte la statia de tratare a apelor uzate. Aceasta statie
deserveste întreg CMID.
CONCLUZIE: Poluarea aerului atmosferic prin funcţionarea staţiei de tratare
mecano-biologică din cadrul CMID Cluj, poate fi nesemnificativă.
b)Depozitul de deşeuri
În perioada de operare
Emisiile din depozitele de deseuri depind de compozitia deseurilor depuse, de
cantitatea lor si de modul de depunere.
Pentru depozitul evaluat, proiectantul a prevăzut măsuri specifice de operare, în
vederea diminuării maximale a emisiilor atmosferice poluante, constând în:
- Descarcarea, nivelarea si compactarea deseurilor;
- Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate cu pamant
obisnuit (eventual de la escavarile efectuate pentru amenajarea
depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.
CONCLUZIE: Poluarea aerului atmosferic prin activitatea de depozitare a
deşeurilor în cadrul CMID Cluj, poate fi nesemnificativă.
În perioada post-închidere
Un depozit salubru poate fi definit ca un reactor biochimic de frementare anaeroba a
fractiunilor organice si biodegradabile care se gasesc in componenta deseurilor solide
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
125

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
municipale (DSM). Sistemele de control al depozitului sunt folosite pentru a preveni
miscarile nedorite ale gazelor din depozit in atmosfera sau in solul invecinat. Gazele
recuperate din depozit pot fi folosite pentru a produce energie sau pot fi arse in conditii
controlate pentru a elimina emisiile da gaze cu efect de sera in atmosfera.
Gazele din depozit sunt compuse in principal din metan (CH4) si dioxid de carbon (CO2)
intr-un raport de 50:50. Restul de gaze nu reprezinta mai mult de 3-5% din total. Gazele
principale provin de descompunerea fractiunilor organice ale DSM. Gazele de depozit
sunt emise in 5 faze. Perioada fiecărei faze, cât şi compoziţia gazului de depozit, sunt
detaliate în cap. 2.
Pentru a stopa emiterea gazului de depozit în atmosferă, proiectul prevede închiderea
acestuia la terminarea perioadei de depozitare, prin acoperirea cu un strat impermeabil.
În acelaşi timp, gazele produse prin fermentarea anaerobă a conţinutului depozitului,
vor fi captate prin puţuri de colectare, dirijate spre staţia de colectare şi în final arse în
unitatea de ardere.
Cantitatea maxima de gaz (celula 1 si 2) se estimeaza a fi in anul 2038 (la sfarsitul lui
2037, care este si ultimul an in care depozitul va mai accepta deseuri). Valoarea
maxima a gazului emis este de 23.170.526,89 m 3 /an sau 2.645,04 m 3 /h.
Conform normativului tehnic referitor la depozitarea deseurilor (26 Noiembrie 2004),
echipamentul de combustie controlata este dimensionat la 60% din cantitatea de gaz
colectat din depozit. In concluzie cantitatea care va dimensiona sistemul de gestionare a
gazelor din depozit este de 1.587,02 m 3 /h.
Considerând procesul de ardere ca un proces de reacţie între componentele chimice ale
combustibilului şi oxigenul din aerul atmosferic în instalaţiile de ardere, se determină prin
calcul cantităţile de aer necesare arderii şi cantităţile de gaze rezultate în cazul arderii
complete.
Scriind ecuaţiile stoechiometrice de reacţie ale componentelor combustibile, în cazul
nostru ale metanului cu oxigenul, rezultă :
− Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:
V CO H H S m n
0
O2
1 ⎡
i i i ⎛ ⎞ i i ⎤
= • 2 2 CmHn O2 100
⎢0,
5• + 0, 5• + 15 , • + ∑⎜
+ ⎟ • −
⎝ 4⎠
⎥
⎣
⎦
3 3
[ mN / mNc. g. um]î
n care CO i
[%] … reprezintă componentele combustibile raportate la starea
umedă (iniţială) ;
− Volumul teoretic de aer uscat:
V CO H H S m n
0 ⎡
i i i ⎛ ⎞ i i ⎤
a = 0, 0476• ⎢0,
5• + 0, 5• 2 + 15 , • 2 + ∑⎜
+ ⎟ • CmHn − O2 ⎝ 4⎠
⎥
⎣
⎦
− Volumul teoretic de aer umed:
3
[ mN 3
/ mNc. g. um]
0
V
0
= ( 1 + 0, 00161•
x) •V
3 3
[ m / m c. g. um]
,
a um a N N
în care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului ;
− Volumul real de aer umed:
V
0
= α •V
3 3
[ m / m c. g. um]
,
a um a um N N
în care α este coeficientul de exces de aer.
− Volumul real de gaze de ardere se calculează cu relaţia:
0 0 9 0 3 3
V = V + V + V + ( α − 1)
•V
[ m / m c. g. um]
ga RO2 N 2 H2 O a um N N
0 unde : V este volumul teoretic de gaze triatomice:
RO2
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
126

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
i i i
i
( 2 2
m n )
0
VRO2 1
= • CO
100
+ CO + H S + ∑ mC H
3
[ mN 3
/ mNc. g. um];
0
V - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):
N 2
0
VN 2
i
0 N2
= 0, 79 • Va
+
100
3 3
[ mN / mN c. g. um]
;
0 - volumul teoretic al vaporilor de apă:
V H O
2
0 1 ⎛ i n i i
0⎞ 3 3
VH O = • ⎜ H CmH n Wt x Va mN mN c g um
2
2 + • + + 0 00161•
•
100 ⎝ ∑ , ⎟ [ / . . ] .
2
⎠
Particularizând pentru cazul combustibilului gazos utilizat se obţine:
Volumele componenţilor gazelor de ardere în faclă
Rezultate obtinute (mcN/h)
Dep.
CMID
Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii 8274,80
Volumul teoretic de aer umed necesar arderii 8407,57
Volumul real de aer umed necesar arderii 9668,71
Volumul de CO2 rezultat in urma arderii 874,27
Volumul teoretic al vaporilor de apa 1904,66
Volumul real al vaporilor de apa 1924,64
Volumul teoretic de gaze de ardere anhidre 7431,30
Volumul teoretic de gaze de ardere umede 9335,96
Volumul real de gaze de ardere uscate 8672,45
Volumul real de gaze de ardere 10569,55
Debitele gazelor de ardere:
Ţinând cont de de proporţia metanului în gazul de depozit, 55%, s-au calculat debitele
de poluanţi rezultaţi prin arderea în faclă, luând ca reper anul 2037, când debitul
calculat va fi maxim.
Debitele masice orare de poluanţi şi concentraţiile în gazele arse evacuate (calculate la
un conţinut de O2 de maxim 3%) s-au determinat cu metodologia AP-42 (ediţia 1995),
utilizând factorii de emisie specifici gazelor de depozit şi caracteristicile arzătoarelor
utilizate. Rezultatele sunt prezentate în tabelele următoare:
Factori de emisie la faclă
Factori de emisie: g / Nmc
Particule 0,0304
Oxizi de sulf 0,0096
Oxizi de azot 0,0352
Monoxid de carbon 0,64
COV NM 0,088
CH4 0,214
Debite de poluanţi la facle - g/s
DEBIT POLUANŢI – g/s
CH4 CO CO2 N2O COVNM NOX
Dep.CJGD 0,086 0,217 537,89 0,060 0,086 0,433
Pentru calculul concentraţiei poluanţilor în emisie, vom avea în vedere faptul că debitul
gazelor de ardere se completează cu debitul dioxidului de carbon conţinut în gazul de
combustie în proporţie de 45%. În felul acesta, obţinem pentru debitul real al gazelor de
ardere, următoarele valori:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
127

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Debite de poluanţi la facle – mcN/s
Volumul CO2 Volumul CO2 Debitul real Debitul real
Punct de emisie
în gazul
evacuat
în gazul
de combustie
al gazelor de
ardere
al gazelor de
ardere
(mcN/h) (mcN/h) (mcN/h) (mcN/s)
Depozitul CMID 872,89 714,18 1587,02 0,440
Concentraţia poluanţilor în gazele emise va fi:
Concentraţiile de poluanţi în gazele emise la faclă
CONCENTRAŢIE POLUANŢI – mg/Nmc
CH4 CO CO2 N2O COVNM NOX
Dep CMID 0,085 0,214 537,886 0,0594 0,0851 0,0130
VLA Ord. 462/93 - 100 - - - 350
Comparând valorile obţinute prin calcul, cu valorile limită admise (VLA) prin Ord.
462/1993, observăm că nivelul poluării atmosferice asociabil arderii gazelor de depozit,
este nesemnificativ.
4.2.2.2. Noxe provenite din gazele reziduale rezultate de la surse mobile în
cadrul depozitului CMID
Sursa mobila este considerata orice masina sau utilaj utilizat la transportul sau
manipularea materialelor in perimetrul amplasamentului, pe care este instalat un motor
cu combustie interna.
In tabelul de mai jos sunt prezentate utilajele folosite in transportul intern al societatii si
care sunt considerate surse de poluare mobile.
Utilaje folosite în transport/manevrare internă
Nr.
crt
Denumire sursa de poluare
Nr.
buc.
Tip combustibil
Consum de
combustibil
-l/h-
0 1 2 3 4
1. Autovehicule transport deşeuri 30 -motorina 60 l/ora
2 Utilaje depozitare deşeuri 8 -motorina 20 l/ora
Utilajele de transport intern folosesc drept carburant motorina.
Prin combustia motorinei se produc gaze reziduale care contin monoxid de carbon
(CO), oxizi de sulf (SOx), oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (COV).
Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
- particule 0.222 kg
- SOx 0.005 kg
- CO 0.001 kg
- hidrocarburi 0.480 kg
- NOx 1.450 kg
- aldehide si cetone 0.120 kg
- substante organice 0.080 kg
Prin combustia a 80 l de motorina intr-o ora, şi la un debit mediu al consumului de aer
de 0,087 mc/s şi de 1,5 mc/kWh dezvoltat de motor, rezulta concentraţiile de noxe
prezentate in tabelul de mai jos :
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
128

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Noxe rezultate prin combustia a 80 l motorină
Poluant
Factor
de
emisie
Debit masic
Concentratie
poluant
Valori admise
conf. Ordin
743/2002
kg/1000 l -g/h- -mg/s- -mg/mc- -g/kWh- g/kWh
Particule 0.220 17,76 4,93 56,66 0,084 0.8
SOx 0.005 0,4 0,11 1,264 0,0018 -
CO 0.001 0,08 0,02 0,229 0,00043 5.5
Hidrocarburi 0.480 38,4 10,6 121,83 0,1827 1.50
NOx 1,450 116 32,2 370,11 0,555 8.0
Noxele prezentate in tabelul de mai sus, emise de autovehiculele de transport cât şi de
utilajele din cadrul depozitului, se incadreaza in valorile limita impuse conform Ordinului
nr. 743/2002.
4.2.2.3. Dispersia poluanţilor în atmosferă
Instalaţii de colectare şi dispersie în atmosferă
Facla
Emisiile rezultate din arderea gazelor de depozit în facle, sunt eliminate prin turnul
arzătorului având înălţimea de 15 m.
Concentraţii de poluanţi în imisie
Prin modelarea matematică dispersiei poluanţilor în aer (Anexa nr. 1) au fost stabilite
concentraţiile de noxe la nivelul solului în jurul sursei, în diferite condiţii atmosferice.
Valorile maxime ale concentraţiilor de poluanţi pe diferite intervale de mediere, precum
şi prevederile Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 ,
sunt prezentate în tabelele următoare:
Valorile maxime ale concentraţiilor de poluanţi pe diferite intervale de mediere
Poluant
Valoare maximă a concentraţiei – mg/mc
15 minute 1 oră 8 ore 24 ore
Metan 0,04748 0,0354 0,0248 0,0209
Monoxid de carbon 0,11979 0,0894 0,0626 0,0527
Dioxid de carbon 296,95351 221,6071 155,1250 130,7482
Protoxid de azot 0,03312 0,0247 0,0173 0,0146
Compuşi organici volatili 0,04748 0,0354 0,0248 0,0209
Oxizi de azot 0,23904 0,1784 0,1249 0,1052
Concentraţiile maxime ale poluanţilor (valori medii anuale), exprimate în µg/mc sunt
prezentate în tabelul următor:
Concentraţii maxime ale valorilor medii anuale ale poluanţilor(µg/mc)
Poluant
Sursa
CH4 CO CO2 N2O COVNM NOx
Depozit CMID 0,088 0,22 551 0,061 0,088 0,44
Hărţile cu reprezentarea curbelor de izoconcentraţii pentru fiecare sursă de emisie şi
fiecare poluant, se anexează .
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
129

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Valori ale concentraţiilor de poluanţi prevăzute de OMAPM 592/2002
Denumire Perioada de Concentraţie
poluant timp (µg/m 3 )
Tip valoare
1h 350 Valoare limita pentru sănătate umană
500 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
8 Prag inferior de evaluare pentru protecţie ecosisteme
SO2
12 Prag superior de evaluare pentru protecţie ecosisteme
24 h 50 Prag inferior de evaluare pentru sănătate umană
75 Prag superior de evaluare pentru sănătate umană
125 Valoare limita pentru sănătate umana
an 20 Valoare limita pentru protecţie ecosisteme
100 Prag inferior de evaluare pentru sănătate umană
1 h 140 Prag superior de evaluare pentru sănătate umană
200 Valoare limita pentru sănătate umană
300 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
19,5 Prag inferior de evaluare pentru protecţie vegetaţie
NOX
24 Prag superior de evaluare pentru protecţie vegetaţie
26 Prag inferior de evaluare pentru sănătate umană
an 30 Valoare limita pentru protecţie vegetaţie
32 Prag superior de evaluare pentru sănătate umană
40 Valoare limita pentru sănătate umană
60 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
5 Prag inferior de evaluare
CO medie pe 8 h 7 Prag superior de evaluare
10 Valoare limită pentru sănătate umană
16 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
20 Prag inferior de evaluare
24h 30 Prag superior de evaluare
Pulberi
50 Valoare limita pentru sănătate umană
în
75 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
suspensie
10 Prag inferior de evaluare
an 14 Prag superior de evaluare
40 Valoare limita pentru sănătate umană
60 Valoare limită cu marjă de toleranţă pentru sănătate umană
Se observă că valorile concentraţiilor poluanţilor în imisie, se situează sub valorile limită
pentru sănătatea umană prevăzute de OMAPM nr. 592/2002.
4.2.2.4.Analiza impactului datorat transportului deşeurilor de la punctele de
colectare la staţiile de transfer şi/sau la CMID
a)Surse potenţiale de poluare
Pentru etapa de transport a deşeurilor de la punctele de preluare la staţiile de transfer,
respectiv la CMID pentru zona 1, cât şi pentru transferul deşeurilor de la staţiile de
transfer la CMID, sursele potenţiale de poluare pot fi:
− Mirosuri dezagreabile produse şi eliminate de deşeuri pe timpul
transportului;
− Împrăştierea de deşeuri pe traseul de transport;
− Scurgeri de levigat (produs de deşeuri pe timpul transportului) din mijloacele
de transport;
− Gaze de eşapare, produse de autovehiculele de transport.
b)Măsuri de diminuare a impactului
Pentru limitarea la maximum a efectelor potenţiale de poluare pe timpul transportului,
proiectul supus evaluării prevede următoarele măsuri:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
130

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
− Toate categoriile de autovehicule, şi containerele compactoare destinate
transportului deşeurilor sunt prevăzute în partea inferioară cu bazine de
retenţie (colectare) a eventualelor scurgeri de levigat;
− Pubelele şi containerele din punctele de colectare, sunt prevăzute cu capace
de închidere. Autogunoierele compactoare cât şi transcontainerele destinate
transportului deşeurilor, au spaţiile în care acestea sunt încărcate închise
compact, astfel încât nu există practic posibilitatea degajării unor mirosuri, şi
cu atât mai puţin împrăştierii de deşeuri pe traseele de transport;
− Autogunoierele compactoare, cât şi autotractoarele de transport a
transcontainerelor cu deşeuri, sunt dotate cu motoare cu ardere internă
având emisiile de gaze de eşapament limitate la nivelul Euro 4, ceea ce face
ca aceste emisii, raportate la traseul parcurs zilnic să fie nesemnificative.
c)Evaluarea impactului
Având în vedere natura măsurilor destinate limitării la maximum a efectelor potenţiale de
poluare pe timpul transportului, se apreciază că impactul datorat transportului
deşeurilor de la punctele de colectare la staţiile de transfer şi/sau la CMID cât şi
de la staţiile de transfer la CMID, va fi nesemnificativ.
4.2.2.5. Închiderea depozitelor actuale neconforme
Conform proiectului evaluat, depozitele actuale neconforme, vor fi inchise conform
prevederilor legislatiei in vigoare, respectiv conform HG 349/21.04.2005 si Normativului
tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004, prin prevederea de sisteme de acoperire şi etanşeizare
a deponiei, colectare şi ardere, respectiv degazare pasivă când debitul nu atinge
valoarea minimă pentru funcţionarea instalaţiei de ardere, a gazelor de fermentatie,
precum si de revegetalizarea suprafeţei in vederea incadrării in peisaj.
Respectarea prevederilor documentelor legislative citate, va asigura pentru
amplasamentul acestor obiective condiţiile maximale de protecţie adecvată a calităţii
aerului.
4.2.2.6. Măsuri de diminuare a impactului
Soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului
Soluţiile tehnice adoptate de proiectant pentru realizarea depozitului CMID şi a staţiilor
de transfer, satisfac pe deplin cerinţele legislative privind nivelul emisiilor poluante, cât
şi controlul deplin al factorilor de influenţare a acestora. Din acest punct de vedere nu
sunt necesare măsuri suplimentare.
Soluţiile privind închiderea depozitului actual Pata rat, aşa cum sunt ele prevăzute în
legislaţia naţională, se încadrează în aceeaşi parametri, nefiind necesare măsuri
suplimentare.
Pentru celelalte depozite neconforme din Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Cetan Dej si
Huedin, arderea în faclă sau aplicarea soluţiei degazării pasive, cu trecerea gazului prin
stratul de recultivare, va avea ca efect o reducere semnificativă a compuşilor azotului şi
sulfului, cât şi o diminuare a cantităţii totale de gaz de depozit eliberat în atmosferă.
Zone de protecţie sanitară
Amplasamentul CMID, cât şi al staţiilor de transfer, nu se află, şi nu se învecinează cu
zone de protecţie sanitară, sau zone protejate.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
131

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CONCLUZII: Impactul global al proiectului asupra factorului de mediu „AER” va fi
local şi redus.
4.2.2.7. Hărţi şi desene la capitolul „Aer”
Number Cod plansa Description Descriere
1 1.2 General layout Plan general
Se ataşează ca anexe:
- Anexa nr 1, cuprinzând calculul dispersiei poluanţilor, tabelele cu
rezultatele calculelor şi graficele poluanţilor emişi, pentru depozitul
CMID în etapa post-închidere;
- Harta curbelor de izoconcentraţii pentru poluanţii emişi în depozitul
CMID în etapa post-închidere.
4.3. SOLUL ŞI SUBSOLUL
Din perspectiva modului de utilizare a solului şi subsolului, proiectul evaluat are
particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol –
subsol. Din acest motiv, impactul potenţial asupra acestor două componente distincte
ale mediului, precum şi măsurile de reducere a acestuia, vor fi analizate împreună.
4.3.1. GEOLOGIE
Din punct de vedere geologic, in judetul Cluj se pot intalni un numar mare de tipuri de
roca apartinand diferitor uniati morfologice: roci vulcanice, roci magmatice si roci
sedimentare (cum ar fi argila, gresie si marmura). Toate aceste roci creeaza o
distribuite neuniforma in profilele pamanturior. Judetul Cluj este situat in bazinul
transilvan. Straturile din cretacic, acoperite de sedimente apartinand Paleogenului
(Eocen si Eligocen) si Neogenului (Miocen, Buglavian si Sarmatian) care sunt si ele
acoperite de sedimente aluvionare de terasa (Cuaternar). Conditii deologice si
geomorfice variate prezenete in judetul Cluj determina diferite tipuri de soluri dupa cum
urmeaza:
• In zona muntoasa solurile distincitve sunt cele umbrice, cambice si luvisolurile;
• In zona deluroada, corespunzatoare Platoului Somensan si Podisului Transilvan,
solurile dominante sun luvisolurile si cernoziomurile;
• In zonele joase ale Somesului si Ariesului, solurile specifice sunt aluvisolurile.
4.3.2. CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR
4.3.2.1. Caracteristici geofizice, geotehnice şi geologice ale terenului
Adancimea maximă de inghet este de 0,80 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu
T≤0°C este de 103,9 zile/an.
Din punct de vedere seismic, conform zonării teritoriului României, perimetrul se
incadreaza in zona E cu valoarea coeficientului Ks = 0.12 si valoarea coeficientului
perioadei de colt Tc = 0.7 sec, conform normativului P100-92.
Studiul hidrogeologic efectuat pentru zona de amplasare a depozitului de deşeuri din
cadrul CMID Cluj Napoca, a pus în evidenţă nivelul hidrodinamic relativ ridicat al apei
subterane, care poate atinge cota de (-)2,5 m în perioadele ploioase ale anului.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
132

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Deoarece acest fapt prezintă un potenţial ridicat de poluare a apelor subterane chiar în
condiţiile construirii unei structuri consistente de hidroizolaţie la baza depozitului,
proiectantul SMID a considerat necesar să fie realizate lucrări de drenare a apelor
subterane din perimetrul acestuia, care să conducă la scăderea nivelului hidrodinamic.
Conform proiectului, se propune construcţia unei structuri subterane, pentru
hidroizolarea/impermeabilizarea bazei depozitului, cât şi pentru drenarea apei subterane
de sub stratul de impermeabilizare, compuse din:
- strat de argilă cu grosimea de 1,00 m;
- geotextil de separatie cu greutatea specifică de 500 g/mp;
- strat drenant cu grosimea de 1,50 m;
- geotextil cu greutatea specifică de 500 g/mp;
- in interiorul stratului drenant se prevăd conducte perforate de drenaj care se
descarcă intr-o conducta principală rectangulară 1200 x 1200 mm (interior 800 x
800 mm) care la randul ei se descarcă in Paraul Zapodia. Lungimea acestei
conducte este de aproximativ 210 m.
Având în vedere diferenţa de nivel între cota zonei de drenare efectivă şi capătul opus al
conductei principale de descărcare, această structură va coborî nivelul apei subterane
sub baza depozitului astfel încât potenţialul de poluare al acesteia să fie practic eliminat.
4.3.2.2. Poluarea existentă în zonă
Folosinţa actuală a terenului în zona amplasamentului CMID, este cea agricolă, în
ultimii ani fiind utilizat pentru culturi specifice zonei de câmpie astfel că, nu este
identificabilă o poluare notabilă a solului sau subsolului.
Pe de altă parte, pe direcţia Nord, la circa 1,5 km distanţă faţă de CMID, se află
depozitul neecologic de deşeuri menajere Pata rat, care constituie o importantă sursă
de poluare a solului şi subsolului în zonă.
4.3.2.3. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de construcţie
Lucrările de amenajare a obiectivului se vor desfăşura în interiorul perimetrului
desemnat pentru realizarea investiţiei propuse.
Pentru perioada de construcţie, sursele potenţiale de poluare a solului sunt :
- depozitarea pe sol a unor materiale, deşeuri, ambalaje care ar putea afecta
calitatea acestuia;
- depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer de utilajele şi mijloacele de
transport utilizate la construcţia depozitului;
- defecţiuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport, ce conduc la pierderi de
produse petroliere (carburanţi sau lubrifianţi);
- deficienţe în sistemul de colectare şi stocare a apelor uzate rezultate pe şantier,
ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calităţii solului;
- ploi torenţiale căzute în perioada decopertării solului în zona destinată
construirii celulelor de depozitare, şi înaintea impermeabilizării bazei
depozitului.
Depozitările temporare a unor materiale de construcţie pe sol, după cum şi depunerile
accidentale de carburanţi/lubrefianţi datorate unor defecţiuni a utilajelor or mijloacelor
de transport, vor trebui să fie urmate de igienizarea corespunzătoare a perimetrelor
poluate.
Conform proiectului, excavările necesare realizării CMID, inclusiv a instalaţiilor din zona
tehnică, vor fi efectuate astfel încât să asigure posibilitatea separării solului vegetal de
celelalte componente geologice, în vederea utilizării ulterioare la straturile de acoperire.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
133

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Ţinând cont de aceste elemente, se poate concluziona că activităţile de amenajare a
obiectivului propus nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al protecţiei
factorului de mediu sol – subsol, în sensul că, nivelul poluării cuantificabile, este
nesemnificativ.
4.3.2.4. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de exploatare
Surse potenţiale de poluare
a)Instalaţiile din zona tehnică
Zona tehnică a amplasamentului este astfel proiectată încât toate activităţile să se
desfăşoare fie în spaţii închise cu pardoseală impermeabilă, fie pe platforme deschise,
betonate. Sunt prevăzute inclusiv spaţii destinate parcării sau manevrării
autovehiculelor. În acest fel, posibilitatea poluării solului sau a subsolului prin activităţile
tehnologice derulate pe amplasament, este diminuată la maxim.
b)Instalaţiile de canalizare
Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existând o reţea distinctă pentru
apele uzate menajere, cât şi una pentru apele pluviale.
Colectarea apelor uzate menajere se va face printr-o reţea de colectoare de canalizare
din conducta PVC cu diametrul Dn 200 mm.
Panta colectoarelor va fi de 5‰, iar adâncimea de îngropare de minim 1.20 m, funcţie
de asigurarea scurgerii gravitaţionale de la utilizatorii de apa, de asigurarea unei
acoperiri a colectorului cu minim 80 cm pământ pentru protecţia mecanica a
colectoarelor. Pe reţeaua de canalizare vor fi executate cămine de vizitare care vor fi
amplasate la maxim 60.0 m in aliniament, la schimbările de direcţie, la schimbările de
panta si la intersecţii.
Colectarea apelor meteorice se va face de pe întreaga suprafaţă a zonei tehnice prin
guri de scurgere cu depozit si sifon si o reţea de canalizare din PVC cu diametrul De
315 mm, L= cca. 300 m. Apele pluviale vor fi evacuate in staţia de pompare.
Instalaţiile de canalizare pot constitui sursă de poluare pentru subsol, în situaţia apariţiei
unor fisuri ale pereţilor conductelor sau căminelor de vizitare, prin infiltraţii sau scurgeri
ale apelor uzate, respectiv meteorice, în apele freatice.
c)Staţia de epurare, bazinul colector pentru levigat, decantorul staţiei de spălare
a autovehiculelor
Staţia de epurare, bazinul colector pentru levigat şi decantorul staţiei de spălare a
autovehiculelor, sunt construite din beton armat, fiind amplasate la cota -1m. Ele pot
constitui surse de poluare a solului şi a subsolului, în situaţia apariţiei unor fisuri sau
crăpături în pereţi, având în vedere faptul că lichidele pe care le conţin sunt ape uzate,
respectiv levigat.
d)Zona de depozitare
Celulele de depozitare sunt astfel proiectate încât straturile de impermeabilizare de la
baza depozitului, să asigure pe termen lung etanşeitatea necesară prevenirii în totalitate
a scurgerilor de levigat în sol şi subsol.
Sunt respectate cerinţele constructive prevăzute de Anexa la Ordinul ministrului
mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic
privind depozitarea deşeurilor, în ceea ce priveşte:
• terenul de fundare şi impermeabilizarea bazei depozitului;
• sistemul de drenaj pentru levigat;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
134

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• colectarea levigatului;
• tratarea levigatului.
Realizarea investiţiei în strictă conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui să
asigure prevenirea în totalitate a poluării solului şi subsolului prin infiltraţii de levigat.
Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului şi subsolului, în cazul apariţiei
unor fisuri în straturile de impermeabilizare, prin infiltraţii de levigat.
4.3.2.5. Prognozarea impactului
Solul decopertat
Studiul de fezabilitate prevede ca lucrările de decopertare să fie realizate astfel încât
solul fertil de la suprafaţă să fie depozitat separat de argilă, acesta fiind necesar la
copertarea exterioară a digurilor de protecţie şi a stratului superior de închidere a
celulelor.
Pentru evitarea degradării solului fertil, a cărui depozitare se va întinde pe o perioadă
de mai mulţi ani, acesta va fi taluzat astfel încât să fie evitate eroziuni provocate de
apele meteorice, ori modificări majore în activitatea biologică, a calităţii, vulnerabilităţii
sau rezistenţei sale.
Solul fertil va fi depozitat într-o zonă condiţionată de asigurarea unui optim la depozitare
şi utilizare ulterioară.
În condiţiile respectării termenilor tehnici stabiliţi prin proiect, apreciem că operaţiunile
determinate de construcţia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major
asupra solului şi subsolului, nu vor avea totuşi o influenţă negativă asupra mediului.
Factori favorizanţi pentru apariţia eroziunilor
Decopertarea solului în perimetrele destinate construirii celulelor de depozitare, poate
constitui un factor favorizant în apariţia eroziunilor, pe timpul unor ploi torenţiale, având
în vedere structura prăfoasă a argilei din zonă.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol
Proiectul investiţiei evaluate, prevede lucrări de compactare şi tasare a solului, în etapa
de construire a celulelor de depozitare, în timpul exploatării, cât şi la închiderea lor. Din
perspectiva evaluării impactului însă, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ
întrucât ele sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluării mediului în
construcţia depozitelor de deşeuri.
Impactul asupra componentelor subterane
În ceea ce priveşte dimensiunea geologică a amplasamentului, construcţia celulelor de
depozitare va avea un impact considerabil, datorită amplorii acestora. Nivelul de
fundare va fi stabilit la o cotă care să asigure faţă de nivelul hidrostatic un strat de
minimum 1 m grosime, astfel incât să se evite aparitia fenomenului de rupere hidraulică.
Eventuale probleme din această perspectivă, ar putea apare doar în perioada
anterioară depozitării primului strat de deşeuri, după care echilibrul geologic se va
restabili.
Închiderea actualelor depozite neconforme
Pentru evaluarea impactului postînchidere asupra solului/subsolului datorat tehnologiei
de închidere propuse pentru actualele depozite neconforme, şi anume renunţării la
colectarea levigatului, vom avea în vedere următoarele considerente:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
135

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
− Poluarea solului/subsolului ocupat de un depozit de deşeuri menajere neconform,
are ca surse mai mulţi factori, între care cel mai important poate fi considerat
contaminarea cu levigatul de depozit;
− Pentru actualele depozite neconforme din judeţul Cluj, contaminarea
solului/subsolului cu levigat de depozit, are o vechime de peste 30 de ani;
− Legislaţia ţării noastre referitoare la închiderea actualelor depozite neconforme, nu
prevede obligativitatea decontaminării solului/subsolului sau a apelor subterane
aferente amplasamentelor acestora, având în vedere costurile extrem de ridicate a
unor astfel de proceduri, raportate la beneficiile de mediu obtenabile;
− Sursa de formare a levigatului de depozit este umiditatea iniţială a deşeurilor, dar
într-un procent covârşitor apa din precipitaţii, ceea ce justifică raţionamentul potrivit
căruia, stoparea formării levigatului este perfect realizabilă prin izolarea totală a
corpului depozitului faţă de precipitaţii;
− Impermeabilizarea suprafeţei unui depozit de deşeuri menajere va avea ca şi
consecinţă, reducerea treptată a cantităţii levigatului, până la oprirea totală a
generării acestuia, într-un interval de 6 – 9 luni. De asemenea, această măsură
minimizează într-o măsură absolut satisfăcătoare riscul continuării procesului de
contaminare a solului/subsolului şi apelor subterane;
− Remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului pe care este amplasat
depozitul, este de aşteptat să se producă în mod natural, prin procesul complex
denumit atenuare naturală, (concept definit în art. 2 din HG nr. 1403/2007 privind
refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate,
care include un ansamblu de condiţii şi fenomene geologice, fizice şi chimice ce
produc în timp neutralizare sau scăderi ale concentraţiilor de poluanţi în mediul
geologic) proces care, într-un interval de mai mulţi ani, funcţie de gradul de
contaminare local, conduce la revenirea acestuia în cvasitotalitate la parametri
iniţiali.
Impactul transfrontieră
Având în vedere distanţa mare la care este situat amplasamentul CMID faţă de frontiera
de stat, comparativ cu dimensiunile spaţiale ale impactului asupra solului şi subsolului,
apreciem că nu va exista un impact transfrontieră pe acest factor de mediu.
4.3.2.6. Măsuri de diminuare a impactului
A) În perioada de construcţie
- respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea şi
refolosirea în totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertările necesare realizării
celulelor de depozitare, a construcţiilor, instalaţiilor, platformelor şi căilor de acces din
zona tehnică;
- scoaterea imediată din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezintă
scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
- la planificarea lucrărilor de decopertare, să fie avute în vedere prognozele
meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel încât să
fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torenţiale.
B )În perioada de exploatare
- verificarea periodică a instalaţiilor de canalizare, pentru depistarea operativă a
eventualelor fisuri/crăpături;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
136

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
- verificarea periodică a bazinelor staţiilor de epurare, a bazinului colector pentru
levigat şi a bazinului decantor de la staţia de spălare a autovehiculelor, pentru
depistarea operativă a eventualelor fisuri/spărturi ale pereţilor;
- respectarea întocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului
de deşeuri.
C )În perioada post-închidere
- respectarea cu stricteţe a prevederilor programului de monitorizare postînchidere
a depozitului de deşeuri.
4.3.3. Staţii de transfer
4.3.4.4. Surse de poluare a solului în perioada de construcţie
Lucrările de amenajare a obiectivului se vor desfăşura în interiorul perimetrului
desemnat pentru realizarea staţiilor de transfer.
Pentru perioada de construcţie, sursele potenţiale de poluare a solului sunt :
- depozitarea pe sol a unor materiale, deşeuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia;
- depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer de utilajele şi mijloacele
de transport utilizate la construcţia staţiei;
- defecţiuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport, ce conduc la pierderi
de produse petroliere (carburanţi sau lubrifianţi);
- deficienţe în sistemul de colectare şi stocare a apelor uzate rezultate pe
şantier, ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calităţii
solului.
Depozitările temporare a unor materiale de construcţie pe sol, după cum şi depunerile
accidentale de carburanţi/lubrefianţi datorate unor defecţiuni a utilajelor or mijloacelor
de transport, vor trebui să fie urmate de igienizarea corespunzătoare a perimetrelor
poluate.
4.3.4.5. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de exploatare
Surse potenţiale de poluare
a)Instalaţiile de procesare a deşeurilor
Staţia de transfer este astfel proiectată încât toate activităţile să se desfăşoare fie în
spaţii închise cu pardoseală impermeabilă, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt
prevăzute inclusiv spaţii destinate parcării sau manevrării autovehiculelor. În acest fel,
posibilitatea poluării solului sau a subsolului prin activităţile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuată la maxim.
b)Instalaţiile de canalizare
Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existând o reţea distinctă pentru
apele uzate menajere, cât şi una pentru apele pluviale.
Colectarea apelor uzate menajere se va face printr-o reţea de colectoare de canalizare
din conducta PVC cu diametrul Dn 200 mm.
Panta colectoarelor va fi de 5‰, iar adâncimea de îngropare de minim 1,20 m, funcţie
de asigurarea scurgerii gravitaţionale de la utilizatorii de apa, de asigurarea unei
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
137

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
acoperiri a colectorului cu minim 80 cm pământ pentru protecţia mecanica a
colectoarelor.
Pe reţeaua de canalizare vor fi executate cămine de vizitare care vor fi amplasate la
maxim 60,0 m in aliniament, la schimbările de direcţie, la schimbările de panta si la
intersecţii.
Colectarea apelor meteorice se va face de pe întreaga suprafaţă a zonei tehnice prin
guri de scurgere cu depozit si sifon si o reţea de canalizare din PVC cu diametrul De
315 mm. Înainte de evacuare în emisar, apele pluviale vor fi preepurate printr-un
separator de produse petroliere prevăzut cu decantor.
Instalaţiile de canalizare pot constitui sursă de poluare pentru subsol, în situaţia apariţiei
unor fisuri ale pereţilor conductelor sau căminelor de vizitare, prin infiltraţii sau scurgeri
ale apelor uzate, respectiv meteorice, în apele freatice.
c) Bazinul colector pentru levigat şi bazinul vidanjabil pentru apele uzate
Bazinul colector pentru apele tehnologice uzate şi bazinul vidanjabil pentru apele
menajere uzate, sunt construite din beton armat, fiind amplasate la cota -1m. Ele pot
constitui sursă de poluare a solului şi a subsolului, în situaţia apariţiei unor fisuri sau
crăpături în pereţi, având în vedere faptul că lichidele pe care le conţin sunt ape uzate,
respectiv levigat.
4.3.4.6. Prognozarea impactului
Solul decopertat
Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operaţiuni de decopertare a
solului vegetal, în zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum şi
a căilor de acces.
Solul fertil va fi depozitat pe amplasament într-o zonă condiţionată de asigurarea unui
optim la depozitare şi utilizare ulterioară.
În condiţiile respectării termenilor tehnici stabiliţi prin proiect, apreciem că operaţiunile
determinate de construcţia staţiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important
asupra solului şi subsolului, nu vor avea o influenţă negativă asupra mediului.
Factori favorizanţi pentru apariţia eroziunilor
Decopertarea solului în perimetrele destinate construirii obiectivelor staţiilor, poate
constitui un factor favorizant în apariţia eroziunilor, pe timpul unor ploi torenţiale, având
în vedere structura diferită a solurilor din zonele destinate realizării investiţiilor.
Impactul asupra componentelor subterane
În ceea ce priveşte dimensiunea geologică a amplasamentului, construcţia va avea un
impact nesemnificativ, datorită dimensiunilor acesteia.
Impactul asupra reţelei hidrologice
Construcţia şi exploatarea staţiilor de transfer, deşi va dezvolta activităţi limitrofe reţelei
hidrologice, cum ar fi forarea unor puţuri pentru apă, nu va avea impact semnificativ
asupra acesteia.
Impactul transfrontieră
Având în vedere distanţa relativ mare la care este situat amplasamentul faţă de
frontiera de stat, comparativ cu dimensiunile spaţiale ale impactului asupra solului şi
subsolului, apreciem că nu va exista un impact transfrontieră pe acest factor de mediu.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
138

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.3.4.7. Măsuri de diminuare a impactului
A) În perioada de construcţie
- respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea şi
refolosirea în totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertările necesare
realizării construcţiilor, instalaţiilor, platformelor şi căilor de acces din zona staţiei;
- scoaterea imediată din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezintă
scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
- la planificarea lucrărilor de decopertare, să fie avute în vedere prognozele meteo
pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel încât să
fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torenţiale.
B )În perioada de exploatare
- verificarea periodică a instalaţiilor de canalizare, pentru depistarea operativă a
eventualelor fisuri/crăpături;
- verificarea periodică a bazinului colector pentru levigat şi a bazinului vidanjabil
pentru apele uzate, pentru depistarea operativă a eventualelor fisuri/spărturi ale
pereţilor acestora;
4.3.4. Închiderea depozitelor actuale neconforme
4.3.4.1. Poluarea existentă
Sistemul actual de depozitare este cel organizat parţial. Suprafeţe întinse sunt
neacoperite. Nu se realizează sortarea prealabilă a deşeurilor, acestea fiind depuse
amestecat, pe lângă deşeurile menajere fiind depozitate deşeuri de natură vegetală,
deşeuri din demolări, deşeuri textile şi de material plastic, deşeuri din ambalaje,
nămoluri, deşeuri de cauciuc, diverse deşeuri industriale etc.
Aceste date, coroborate cu inexistenţa impermeabilizării stratului de bază a depozitelor,
a condus la o poluare semnificativă a solului în zonele de amplasare a actualelor
depozite de deşeuri menajere.
4.3.4.2. Natura poluanţilor
Deşeurile care au condus la nivelul ridicat al poluării solului sunt reprezentate de
substanţe organice, compuşi ai metalelor grele, grăsimi şi uleiuri, diverse substanţe
anorganice, uleiuri şi baterii auto (acumulatoare), alte deşeuri de natură industrială etc.
4.3.4.3. Surse de poluare a solului în perioada de închidere
Pentru perioada de închidere, sursele potenţiale de poluare a solului sunt :
- depozitarea pe sol a unor materiale, deşeuri, ambalaje care ar putea
afecta calitatea acestuia;
- depunerea pe sol a poluanţilor emişi iniţial în aer de utilajele şi
mijloacele de transport utilizate la închiderea depozitului;
- defecţiuni ale utilajelor sau mijloacelor de transport, ce conduc la
pierderi de produse petroliere (carburanţi sau lubrifianţi);
- decopertările masive ale solului, în cazul depozitelor dislocate în
totalitate.
Depozitările temporare a unor materiale de construcţie pe sol, după cum şi depunerile
accidentale de carburanţi/lubrefianţi datorate unor defecţiuni a utilajelor or mijloacelor
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
139

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
de transport, vor trebui să fie urmate de igienizarea corespunzătoare a perimetrelor
poluate.
4.3.4.4. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada post-închidere
Surse potenţiale de poluare
Bazinul colector pentru levigat
Bazinul colector pentru levigat, pentru fiecare depozit, va fi construit din beton armat,
fiind amplasat la cota -1m. El poate constitui sursă de poluare a solului şi a subsolului,
în situaţia apariţiei unor fisuri sau crăpături în pereţi, având în vedere faptul că lichidele
pe care le conţine sunt puternic încărcate cu poluanţi.
4.3.4.5. Prognozarea impactului
Închiderea actualelor depozite
Închiderea actualelor depozite conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv
puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, în principal, prin reducerea considerabilă
a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a stopării producerii
levigatului la baza depozitului, precum şi a gazelor de fermentare din corpul de deşeuri.
Pe de altă parte, remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului pe care sunt
amplasate depozitele actuale neconforme, este de aşteptat să se producă în mod
natural, prin procesul complex denumit atenuare naturală, (concept definit în art. 2 din
HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele
terestre au fost afectate, care include un ansamblu de condiţii şi fenomene geologice,
fizice şi chimice ce produc în timp neutralizare sau scăderi ale concentraţiilor de poluanţi
în mediul geologic) proces care, într-un interval de mai mulţi ani, funcţie de gradul de
contaminare local, conduce la revenirea acestuia în cvasitotalitate la parametri iniţiali.
Factori favorizanţi pentru apariţia eroziunilor
În perioada executării lucrărilor de închidere, manipularea unor cantităţi mari de argilă şi
sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare şi de acoperire, poate
constitui un factor favorizant pentru apariţia eroziunilor, dar numai în asociere cu
căderea unor ploi abundente.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol
Proiectul investiţiei evaluate, prevede lucrări de compactare şi tasare a solului, în etapa
de închidere a depozitelor neconforme.
Din perspectiva evaluării impactului însă, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ
întrucât ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluării mediului în
construcţia şi închiderea depozitelor de deşeuri.
Impactul asupra componentelor subterane
În ceea ce priveşte dimensiunea geologică a amplasamentelor, închiderea va avea un
impact pozitiv, datorat reducerii substanţiale a cantităţilor de poluanţi (levigat).
Impactul asupra reţelei hidrologice
Se prevede ca nivelul de poluare al reţelei hidrologice datorat depozitului, să scadă
semnificativ pe o perioadă mai îndelungată.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
140

Impactul transfrontieră
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Având în vedere distanţele relativ mari la care sunt situate amplasamentele faţă de
frontiera de stat, comparativ cu dimensiunile spaţiale ale impactului asupra solului şi
subsolului, apreciem că nu va exista un impact transfrontieră pe acest factor de mediu.
4.3.4.6. Măsuri de diminuare a impactului
A) În perioada de construcţie
- scoaterea imediată din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezintă
scurgeri de carburanţi sau lubrefianţi;
- la planificarea lucrărilor de copertare, să fie avute în vedere prognozele meteo
pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel încât
să fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torenţiale.
B )În perioada post-închidere
- respectarea cu stricteţe a prevederilor programului de monitorizare postînchidere
a depozitelor de deşeuri ce urmează a fi închise.
4.4. BIODIVERSITATEA
4.4.1. Elemente de ecologie acvatică şi terestră
În Podişul Transilvaniei se întâlnesc elemente de vegetaţie şi faună cu multe specii
xero- şi mezofile, ecosisteme terestre şi acvatice de tip panonian şi central - european.
Diferenţierile şi particularităţile locale sunt legate de specificul climatic şi pedologic.
Vegetaţia
Vegetaţia zonală a fost de tip stepă, silvostepă şi pădure de stejar (Quercus robur), cu
dispunere în fâşii N-S, din cauza influenţei Carpaţilor. Clima de azi (mai ales
precipitaţiile de peste 500 mm) indică numai asociaţii de silvostepă şi pădure, dar
solurile presupun şi existenţa zonei de stepă.
Omul a desfiinţat aproape total, atât arealul silvostepei, cât şi cel al pădurii, înlocuindu-l
cu culturi. Au rămas doar unele petice de stepă secundară sau pâlcuri de pădure.
În ceea ce priveşte strict zonele de amplasare a obiectivelor, vegetaţia întâlnită este cea
specifică culturilor agricole din cadrul aşezărilor rurale.
Fauna
Din punct de vedere zoogeografic, zona studiată posedă o faună europeană, eurosiberiană
şi palearctică, însă cu multe animale de câmpie, ca: popândăul (Citellus
citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), ciocârlia (Alauda arvensis), ciocârlanul (Galerida
cristata), mărăcinarul (Saxicola rubetra) şi cioara de semănătură (Corvus frugileus).
Bine reprezentate, mai ales în ochiurile de pajişti stepice, sunt şi elementele centralasiatice
ca lăcustele Euchorthippus pulvinatus, Gampsocleis glabra, Dociostaurus
brevicollis.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
141

Ecosisteme terestre
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Principalele ecosisteme terestre care au fost identificate în zonele de implementare a
proiectului sunt:
1) CMID Cluj Napoca
o La cca. 100m în direcţia S, de amplasamentul CMID, se află o zonă
împădurită, în suprafaţă de mai multe zeci de hectare;
2) Staţia de transfer Mihai Viteazu
o La cca. 200m în direcţia E, de amplasamentul staţiei de transfer, se află
o zonă împădurită, având o suprafaţă relativ redusă.
3) Staţia de transfer Gherla
o Zona de amplasare a Staţiei de transfer Gherla este puternic
antropizată, nemărginită de ecosisteme terestre.
4) Staţia de transfer Huedin
o La cca. 300m în direcţia NE, de amplasamentul staţiei de transfer, se
află limita unei zone împădurite, de întindere foarte mare.
Ecosisteme acvatice
5) CMID Cluj Napoca
o La limita estică a amplasamentului CMID, se află cursul pârâului
Zapodie.
6) Staţia de transfer Mihai Viteazu
o Staţia de transfer Mihai Viteazu nu are în zona apropiată ecosisteme
acvatice.
7) Staţia de transfer Gherla
o Zona de amplasare a Staţiei de transfer Gherla se află la cca. 100 m în
partea de E a râului Someşul Mic;
o Pe direcţia SE, la circa 800 m se află un canal.
8) Staţia de transfer Huedin
Arii protejate
o La cca. 100m în direcţia V, de amplasamentul staţiei de transfer, se află
pârâul Valea Hodişului.
Arii de interes naţional
În judeţul Cluj, conform categoriei UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea
Naturii), sunt 24 de arii naturale protejate de importanţă naţională, care de altfel sunt
nominalizate şi în secţiunea III a Legii nr. 5/2000 de aprobare a Planului de amenajare
a teritoriului naţional precum si in anexele H.G. 2151/2004, H.G.1581/2005 şi H.G.
1143/2007.
Monumente ale naturii
1. Peştera Vârfuraşu – speologic
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
142

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
2. Peştera Mare de pe Valea Firii – speologic
3. Peştera din Piatra Ponorului – speologic
4. Cariera Corabia – geologic
5. Gipsurile de la Leghia – mixt
6. Zona Fosiliferă Coruş – geologic
Rezervaţii naturale
1. Fânaţele Clujului – Copârşaie – botanic
2. Fânaţele Clujului – Valea lui Craiu – botanic
3. Suatu I şi II – botanic
4. Valea Morilor – botanic
5. Pârâul Dumbrava – botanic
6. Lacul Ştiucilor – mixt
7. Valea Legiilor – zoologic
8. Stufărişurile de la Sic – mixt
9. Cheile Baciului – mixt
10. Cheile Turzii – mixt
11. Cheile Turenilor – mixt
12. Sărăturile şi Ocna Veche – botanic
13. Molhaşul Mare de la Izbuc - botanic
14. Dealul cu Fluturi (H.G. 2151/2004) – zoologic (lepidopterologic)
15. Pădurea Ciuaşului (H.G. 1581/2005) – arie de protectie speciala
avifaunistica
16. Rezervaţia de orbeţi de la Apahida (H.G. 1143/2007) – zoologic
Peisaje protejate
1. Făgetul Clujului – mixt
2. Parcul Natural Muntii Apuseni – mixt
Arii de interes comunitar
În ceea ce priveşte reţeaua Natura 2000, conform Ordinul 1964/2007al ministrului
mediului şi dezvoltării durabile privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (SCI) şi
Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (SPA), au fost
declarate la nivelul judeţului Cluj 20 de situri din care 17 situri sunt (SCI ) – arii speciale
de conservare:
1. Apuseni (Jud. Cluj, Jud. Alba şi Judeţul Bihor)
2. Căian – Jud. Cluj
3. Cheile Turenilor (Jud. Cluj)
4. Cheile Turzii (Jud. Cluj)
5. Coasta Lunii (Jud. Cluj şi Jud. Mureş)
6. Fânaţele Clujului – Copârşaie (Jud. Cluj)
7. Făgetul Clujului – Valea Morii (Jud. Cluj)
8. Lacul Ştiucilor – Sic – Puini – Valea Legiilor (Jud. Cluj)
9. Molhaşurile Căpăţânei (Jud. Cluj şi Jud. Alba)
10. Muntele Mare (Jud. Cluj şi Jud. Alba)
11. Pădurea de Stejar Pufos de la Hoia – Cluj (Jud. Cluj)
12. Sărăturile – Ocna Veche (Jud. Cluj)
13. Someşul Rece (Jud. Cluj)
14. Suatu – Ghiriş (Jud. Cluj)
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
143

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
15. Trascău (Jud. Cluj şi Jud. Alba)
16. Valea Florilor (Jud. Cluj)
17. Valea Ierii (Jud. Cluj)
Niciunul din amplasamentele obiectivului de investiţii evaluat nu se află în interiorul
sau vecinătatea unor areale din categoria ariilor protejate.
4.4.2. Impactul prognozat
Impactul datorat emisiilor poluante
În capitolul anterior s-a evaluat impactul produs de proiect asupra principalilor factori de
mediu, respectiv apa, aerul, solul şi subsolul, stabilindu-se că nivelul acestuia este
redus, chiar nesemnificativ, asupra oricăruia dintre ei. În consecinţă, este de aşteptat ca
nivelul impactului asupra biodiversităţii să fie situat în aceleaşi intervale.
Pe de altă parte, este cunoscut faptul că structura unui ecosistem natural este
constituită din patru componente, şi anume:
1) Componenta abiotică – reprezentată de resursele energetice şi trofice ale
mediului;
2) Componenta producătoare de materie organică – biomasa (vegetală,
acvatică);
3) Componenta consumatoare de materie organică – organismele vii;
4) Componenta descompunătorilor – microorganismele care descompun şi
mineralizează resturile organice.
Putem acum detalia raţionamentul privind efectele proiectului asupra biodiversităţii,
analizând punct cu punct efectele acestuia asupra celor patru componente ale
ecosistemului. Dintre acestea, singura componentă asupra căreia impactul ar putea fi
cuantificabil, datorită emisiilor atmosferice şi acvatice, este componenta producătoare
de materie organică. În particular însă, nivelul poluării pe factorii de mediu aer şi apă, se
încadrează în limitele legale, deci impactul final estimat poate fi nesemnificativ.
Impactul direct asupra biodiversităţii
Dacă avem în vedere gradul ridicat de antropizare al arealelor destinate implementării
construcţiilor noi, respectiv CMID şi staţiile de transfer, putem aprecia că proiectul
propus nu va produce modificări ale unor suprafeţe împădurite, corpuri de apă,
mlaştini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante incluse în Cartea Roşie. Nu
va avea efecte asupra florei locale, asupra populaţiilor de specii de păsări, mamifere,
peşti sau nevertebrate.
Pe de altă parte, închiderea depozitelor neconforme, va avea efecte pozitive puternice
asupra biodiversităţii, în sensul că, va reintroduce în circuitul natural al biosferei
suprafeţele de teren puternic antropizate în prezent, conferind zonelor respective
condiţiile necesare refacerii biocenozei într-un interval de timp rezonabil.
Impactul transfrontieră
Având în vedere poziţionarea amplasamentelor obiectivelor propuse faţă de frontieră,
nu se estimează un impact transfrontieră pentru biodiversitatea mediului.
4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului
Se apreciează că nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului proiectului evaluat
asupra biodiversităţii mediului.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
144

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
4.5. PEISAJUL
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Amplasamentele alese pentru construirea CMID şi a staţiilor de transfer, se situează în
zone a căror peisagistică nu este conotabilă unor valori naturale deosebite.
Zonele împădurite existente în arealul acestora, cât şi caracteristicile reţelei
hidrografice, au fost descrise în subcapitolul anterior.
Din perspectivă peisagistică, zona actualelor depozite de deşeuri este dezagreabilă şi
puternic disonantă oricăror valori estetice.
Explicarea modului de utilizare a terenurilor destinate proiectului evaluat, este
prezentată în tabelul următor:
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales
Utilizarea terenului Înainte de punerea în
aplicare a proiectului
Suprafaţa (mp)
După punerea în
aplicare a proiectului Recultivată
teren arabil
În
grădini
agricultură
păşuni
417000
0
0
206 810
0
0
206 810
0
0
Păduri 0 0 0
Drumuri – parcări 0 0 0
Zone construite
(curţi,suprafaţa construită)
562 210
(depozite actuale)
417 000
(dep. reg.+staţii şi
micro-staţii de transfer)
0
Ape 0 0 0
Alte vegetatie plantata 0 355 400 înierbată
terenuri zone umede 0 0 0
teren deteriorat 0 0 0
teren nefolosit 0 0 0
Total 979 210 979 210 0
Construcţiile noi
Realizarea construcţiilor proiectate, va avea un impact pozitiv asupra peisagisticii
zonelor, în sensul că va creşte valoarea lor estetică. Această apreciere are în vedere
nivelul actual deja ridicat al antropizării zonelor care fac obiectul proiectului evaluat.
Mai mult decât atât, plantarea unor arbori cu creştere rapidă în perimetrele
amplasamentelor construite, va conferi peisajului un statut local natural, personalizat,
agreabil.
Închiderea depozitelor actuale neconforme
Avînd în vedere imaginile dezolante pe care le oferă în prezent depozitele actuale de
deşeuri, impactul peisagistic al configuraţiilor post-închidere a acestora, trebuie să fie
unul pozitiv extrem de puternic, atât pentru locuitorii zonelor apropiate amplasamentelor
respective, cât şi în general, pentru orice trecător.
4.5.1. Impactul prognozat
Realizarea obiectivelor propuse prin proiectul evaluat, va avea un impact peisagistic
pozitiv, foarte puternic.
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului
Nu sunt necesare
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
145

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.6. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
4.6.1. Informaţii privind calitatea aerului
Informaţiile privind calitatea aerului au fost furnizate în subcapitolul anterior 4.2.
Reţinem faptul că nivelul de poluare a aerului datorat instalaţiilor ce urmează să fie
puse în funcţiune, este scăzut şi se încadrează în limitele prevăzute de legislaţia
actuală.
Pe de altă parte, prin închiderea ecologică a actualelor depozite, despre care s-a văzut
în subcapitolul 4.2. că sunt generatoare de poluanţi gazoşi dezagreabili, calitatea
aerului va cunoaşte o ameliorare semnificativă.
4.6.2. Informaţii privind nivelul de zgomot
Sursele de zgomot precum şi nivelul acestei poluări produse de implementarea
proiectului evaluat, au fost descrise pe larg în subcapitolul 1.10.1. Reţinem pentru acest
paragraf faptul că nivelul zgomotului la limita amplasamentelor obiectivelor proiectate,
se va limita la nivelul de 65 dB(A).
Toate obiectivele sunt situate la distanţe mari de receptorii sensibili, astfel că poluarea
sonoră va fi practic imperceptibilă pentru populaţie.
4.6.3. Impactul potenţial asupra populaţiei
Situaţia actuală privind managementul deşeurilor menajere în judeţul Cluj, a fost
descrisă pe larg în prima parte a Raportului, unde s-au arătat numeroasele deficienţe în
ceea ce priveşte latura ecologică a acestui serviciu public. Mai puţin dezvoltată a fost
perspectiva socială, şi anume nemulţumirea populaţiei judeţului cu privire la felul în care
îi este gestionat interesul propriu în acest domeniu important. O situaţie aparte o
reprezintă segmentul de populaţie domiciliat în zonele rampelor de gunoi, pentru care
această problemă continuă să fie una acută de foarte mulţi ani.
Analizând impactul potenţial al proiectului din această perspectivă, este de aşteptat ca
acesta să fie unul pozitiv şi foarte puternic.
Public posibil nemulţumit de existenţa proiectului
Având în vedere impactul negativ foarte pronunţat în rândul populaţiei judeţului, a
modului de gestionare a depozitelor actuale, coroborat cu necunoaşterea condiţiilor
prevăzute a fi îndeplinite prin proiectul noilor investiţii, locuitorii din zonele unde vor fi
amplasate noile obiective, pot fi nemulţumiţi de perspectivele implementării proiectului.
4.6.4. Studiu de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relaţie
cu obiectivul
Sesizări ale publicului nemulţumit
După publicarea variantei iniţiale a Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra
mediului pentru obiectivul evaluat, pe pagina web a Consiliului Judeţean Cluj, cât şi în
şedinţa de dezbatere publică a acestuia, reprezentanţi ai publicului interesat au ridicat
problema modului în care sunt respectate prevederile legale privind distanţa minimă a
depozitului proiectat, cât şi a Staţiei de tratare mecanobiologică, faţă de zonele
rezidenţiale limitrofe CMID. În mod concret a fost invocat „ORDINUL nr. 536 din 23
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
146

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
iunie 1997 (cu modificările ulterioare) pentru aprobarea Normelor de igiena şi a
recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei”, care la Art. 11 prevede:
„ART. 11
In cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de
protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc
disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele:
- Ferme de cabaline 100 m
- Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete 200 m
- Ferme şi ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 500 m
- Ferme de păsări, pana la 5.000 de capete 500 m
- Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete şi complexe
avicole industriale 1.000 m
- Ferme de ovine 100 m
- Ferme de porci, pana la 2.000 de capete 500 m
- Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m
- Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m
- Spitale veterinare 30 m
- Grajduri de izolare şi carantina pentru animale 100 m
- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepţie a animalelor 500 m
- Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de
origine animala 300 m
- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,
în funcţie de mărimea unităţilor zootehnice deservite 500 m
- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m
- Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de
porcine, sub 10.000 de capete 1.000 m
- Cimitire de animale, crematorii 200 m
- Staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti 300 m
- Staţii de epurare a apelor uzate industriale 200 m
- Paturi de uscare a namolurilor 300 m
- Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m
- Câmpuri de infiltrare a apelor uzate şi bazine deschise
pentru fermentarea namolurilor 500 m
- Depozite controlate de reziduri solide 1.000 m
- Camere de tratare biotermica a gunoaielor 100 m
- Crematorii orăşeneşti de gunoi 1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate 200 m
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m
- Cimitire 50 m
Aceste unităţi se vor amplasa în afară arterelor de mare circulaţie, respectându-se
aceleaşi condiţii de distanta. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza studiilor de impact
avizate de institute specializate.”
Solicitarea publicului interesat este de a se păstra distanţa minimă prevăzută în actul
normativ citat pentru „-Depozite controlate de reziduuri solide 1000 m”, chiar şi pentru
Staţia de tratare mecano-biologică, având în vedere că procesul tehnologic de tratare
mecano-biologică include menţinerea deşeurilor în celulele de tratare timp de 21 de zile,
ceea ce în opinia lor este echivalent cu depozitarea.
Faţă de răspunsul Consiliului Judeţean Cluj, şi anume de aplicare în cazul de faţă a
prevederilor aliniatului următor din acelaşi articol legislativ, anume „ - Camere de tratare
biotermica a gunoaielor 100 m”, publicul interesat s-a arătat nemulţumit, astfel că
titularul proiectului, a solicitat efectuarea unui Studiu de evaluare a impactului asupra
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
147

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
stării de sănătate în relaţie cu obiectivul, de către o instituţie abilitată legal. Concluziile
studiului, ataşat prezentei documentaţii, sunt următoarele:
“CONCLUZII:
1. Din punct de vedere demografic, s-a constatat o tendinta de crestere a natalitatii si
respectiv de scadere a mortalitatii in zona de influenta a obiectivului.
2. In ceea ce priveste adresabilitatea la medicii de familie din aria de studiu
corespunzatoare zonei de influenta (Apahida, Sannicoara) a obiectivului analizat pentru
vreo afectiune, in perioada 2006-2008, se constata o scadere a acesteia (prin scaderea
numarului de consultatii) in anul 2008 comparativ cu perioada 2006-2007.
3. Modelele statistice nu au pus in evidenta nici o corelatie semnificativa statistic intre
valorile determinate in aer ale substantelor periculoase analizate (respectiv dioxid de
azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compusi organici volatili,
formaldehida) si frecventa afectiunilor cronice in aria de influenta a obiectivului, care ar
putea fi relationate expunerii la aceste substante periculoase (respectiv
bronhopneumopatie obstructiva cronica, cardiopatie ischemica, tumori maligne), pentru
nici unul din scenariile analizate. Factorii de disconfort sunt indicatori subiectivi si nu se
pot cuantifica intr-o forma matematica care sa
permita o evaluare de risc.
4. Concluziile de fata sunt valabile numai in situatia si conditiile de functionare stabilite
legal si mentionate in planurile si memoriul tehnic al obiectivului investigat, precum si a
conditiilor evaluate la momentul efectuarii determinarilor.
5. Ca si o concluzie finala, obiectivul poate functiona in conditiile in care se respecta
mentiunile de la punctele 6 (conditiile de conformare si planul de monitorizare). In
aceste conditii nu se vor dezvolta efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei
din zona de influenta a obiectivului. Zona de protectie sanitara pentru centrul de
managemnent integrat al deseurilor, intravilan Cluj-Napoca se stabileste astfel:
A. Zona tehnica
- 300 m fata de instalaţiile de tratare mecano-biologică
B. Depozitul de deseuri:
- 1000 m între corpul depozitului şi cele mai apropiate zone de locuit”
Modul în care sunt respectate concluziile/cerinţele Studiului de evaluare a
impactului asupra stării de sănătate în relaţie cu obiectivul
Analizând concluziile Studiului de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în
relaţie cu obiectivul, proiectantul a repoziţionat instalaţiile obiectivului de investiţie, astfel
încât la această oră sunt îndeplinite cerinţele rezultate din studiu, respectiv sunt
asigurate distanţele faţă de cele mai apropiate zone rezidenţiale, anume de 1000 m
pentru depozitul de deşeuri, respectiv de 300 m pentru Staţia de tratare mecanobiologică.
Impactul potenţial asupra pieţei de muncă
Impactul potenţial asupra pieţei de muncă în zona amplasamentelor obiectivelor
investiţiei, va fi unul pozitiv, mai ales în perioada realizării construcţiei, când numărul
necesar de personal de muncă va fi de aproximativ 300. În perioada de exploatare,
necesarul forţei de muncă se va situa în jurul cifrei de 240.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
148

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
4.6.5. Măsuri de diminuare a impactului
Măsurile de diminuare a impactului asupra mediului social, respectiv asupra zonelor
limitrofe CMID, au fost descrise anterior, odată cu compararea tehnicilor utilizate pe
amplasament cu BAT.
Se consideră necesare continuarea măsurilor de informare a populaţiei zonelor de
amplasare a obiectivelor proiectului, cu privire la condiţiile ecologice de colectare
transfer şi depozitare a deşeurilor, pentru a preveni escaladarea stării de nemulţumire a
locuitorilor acelor zone faţă de proiectul propus.
4.7. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL
CULTURAL
Se apreciază că proiectul evaluat nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale
ale zonei de amplasare a depozitului regional, şi cu atât mai puţin asupra celorlalte
zone alocate.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
149

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR
Pentru stabilirea alternativei viabile de gestionare eficientă a deşeurilor la nivelul unui
judeţ, autorul proiectului a avut în vedere pentru atingerea scopului propus, o serie de
obiective, între care cele mai importante au fost cele legate de protecţia mediului.
În subcapitolul 1.14. au fost prezentate detaliat, astfel că pentru evaluarea lor din
perspectiva impactului asupra mediului le vom enumera:
1) Obiective de mediu
− Utilizarea rationala a terenului
− Reducerea gazelor cu efect de sera
− Impact asupra sanatatii publice
− Protejarea ambientului local
− Minimizarea impactului asupra apelor
2) Obiective socio-economice
− Oportunitati de angajare
− Accept public
3) Obiective operationale
− Costuri de gestionare a deseurilor
− Piata produselor secundare
− Implementarea optima a sistemului
4) Obiectivele politicii de gestionare a deseurilor
− Inlaturarea deseurilor biodegradabile
− Recuperarea deseurilor din ambalaje
Variantele propuse pentru fiecare obiectiv a dat naştere unui număr de 5 opţiuni, între care
Opţiunea 1 a întrunit cel mai mare punctaj, fiind stabilită drept opţiunea finală.
5.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI
5.2.1. Metoda de evaluare
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape
de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot să reflecte starea generală a
factorilor de mediu analizaţi.
Calitatea unui factor de mediu sau a unui element al mediului se estimează prin efectele
proiectului asupra mediului, prin transformarea aspectelor calitative în mărimi
cantitative.
Astfel, în raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate ( Ic )
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
150

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1
Ic = ——— ;
± E
± E este mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.
Cuantificarea efectelor în mărimi cantitative (E) permite agregarea şi medierea lor pe o
scală de tipul :
- + - influenţă pozitivă
- 0 - influenţă nulă
- – - influenţă negativă
Ic = 0 ÷ +1
• Influenţele sunt pozitive iar mediul este
afectat în limite admisibile
Ic = -1 ÷ 0
• influenţele sunt negative iar mediul este
afectat peste limitele admisibile
Ic = 0 • starea mediului este neafectată de proiect
Pentru evaluarea calitativă se încadrează indicatorii de calitate ai fiecărui factor de
mediu la un moment dat într-o scară de bonitate cu acordarea unor note care să
exprime apropierea respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate pentru Ic :
Scara de bonitate
Nota de
bonitate
1
Ic = —— ; (E ≠ 0)
± E
Efectele asupra mediului
10 Mediu natural - mediul neafectat de activitate (proiect)
10 ÷ 9
Ic = (0 ÷ 0,25]
E > 0
- mediul afectat în limite admisibile nivel 1
- efectele pozitive sunt mari (suma efectelor este mare)
- activitatea generează un impact pozitiv
- mediul afectat în limite admisibile nivel 2
9 ÷ 8 Ic = (0,25 ÷ 0,5] - efectele pozitive şi negative se compensează
- activitatea generează un impact redus
- mediul afectat în limite admisibile nivel 3
8 ÷ 7 Ic = (0,5 ÷ 1]
- efectele negative sunt cuantificabile
- este atins pragul de alertă
7 ÷ 6
Ic = -1
E < 0
- mediul afectat peste limitele admise nivel 1
- efectele negative sunt semnificative
- este atins pragul de intervenţie
6 ÷ 5 Ic = ( - 1,0 ÷ - 0,5]
- mediul afectat peste limitele admise nivel 2
- efectele negative produc disconfort formelor de viaţă
- mediul afectat peste limitele admise nivel 3
5 ÷ 4 Ic = ( - 0,5 ÷ - 0,25] - efectele negative sunt accentuate
- impactul este major
4 ÷ 3 Ic = ( - 0,25 ÷ - 0,025]
- mediul degradat – nivel 1
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
3 ÷ 2 Ic =(-0,025 ÷ - 0,0025]
- mediul degradat – nivel 2
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
2 ÷ 1
Ic = sub - 0,0025]
mediu impropriu
formelor de viaţă
- mediul degradat – nivel 3
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
151

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Matricea de evaluare a impactului asupra mediului
Potenţialele interacţiuni sau reacţii dintre activităţile / efectele proiectului sau activităţii
asupra componentelor de mediu sunt cuantificabile sub forma „mărimii efectelor ±” prin
metoda matricială.
Pe baza mărimii efectelor (± E) se obţin indicii de calitate (Ic).
Cu indicii de calitate (Ic) din scara de bonitate se obţin notele de bonitate (Nb) pentru
fiecare element al mediului.
Valoarea Nb indică gradul de afectare a factorului de mediu evaluat.
5.3. EVALUAREA IMPACTULUI POTENŢIAL PE FACTORI DE
MEDIU
Cuantificarea impactului potenţial al proiectului asupra mediului natural din zona de
amplasament are la bază elementele analizate pe factori de mediu privind:
- sursele generatoare de poluanţi ;
- impactul prognozat ;
- starea mediului natural.
• Matricea de evaluare
Matricea de evaluare a efectelor proiectului asupra mediului
Acţiunile proiectului
(sursele generatoare)
Ape
subterane
Ape de
suprafaţă
Aer
Efectele asupra mediului
Sol şi
subsol
Bio-
diversitate
Mediu soc.
şi econ.
Amplasamentul
utilizarea terenului
şi
0 0 0 0 0 0 +
Soluţia pentru colectare 0 0 0 0 0 + 0
Soluţia pentru procesare 0 0 0 0 0 0 0
Soluţia pentru eliminare + + - 0 - + 0
Soluţia pentru închidere + + + + + + +
Tehnologia execuţiei 0 0 0 0 0 + 0
Emisiile de poluanţi 0 0 ++ 0 0 0 0
Economia de energie 0 0 0 0 0 0 0
Funcţionare şi control + + + + 0 0 0
MĂRIMEA
EFECTELOR
+3 +3 +3 +2 0 +4 +2
5.4. EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA CALITĂŢII
FACTORILOR DE MEDIU
► Factorul de mediu APA
E A.Supr. = + 3
1
Ic A.Supr. = = + 0,33
+ 3
Nb A.Supr. = 9,00
Din scara de bonitate rezultă:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
Peisaj
152

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
E A.Subt. = + 3
1
Ic A.Subt. = = + 0,33
+ 3
Nb A.Subt. = 9,00
Din scara de bonitate rezultă:
► Factorul de mediu AER
E AER = + 3
1
Ic AER = = + 0,66
+ 3
Nb AER = 7,00
Din scara de bonitate rezultă:
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
Mediul afectat în limite admisibile nivel 3
Efectele negative sunt cuantificabile
Este atins pragul de alertă
► Factorul de mediu SOL + SUBSOL
E SOL+SUBSOL = + 2
1
Ic SOL+SUBSOL = = + 0,5
+ 2
Nb SOL+SUBSOL = 8,0
Din scara de bonitate rezultă:
► Factorul BIODIVERSITATE
E BIODI.= 0
1
Ic BIODI. =
0
Nb BIODI. = 7
Din scara de bonitate rezultă:
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
= 0,0
Mediul afectat în limite admisibile nivel 3
Efectele negative sunt cuantificabile
Este atins pragul de alertă
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
153

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
► Factorul SOCIAL + ECONOMIC
E SOC + EC = + 4
1
Ic SOC + EC =
+ 4
Nb SOC + EC = 9
Din scara de bonitate rezultă:
= + 0,25
► Factorul de mediu PEISAJ
E PEISAJ = + 2
1
Ic PEISAJ =
= + 0,5
+ 2
Nb PEISAJ = 8,0
Din scara de bonitate rezultă:
Mediul afectat în limite admisibile nivel 1
Efectele pozitive sunt mari (suma efectelor este mare)
Activitatea generează un impact pozitiv
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
5.5. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL
- Metoda ROJANSCHI-
Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, cu notele de bonitate obţinute s-a
construit o diagramă.
Starea ideală – a fost reprezentată grafic printr-o suprafaţă circulară cu razele egale
între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din plasarea pe diagramă a valorilor exprimând starea
reală s-a obţinut o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică înscrisă în
figura geometrică regulată a stării ideale.
Indicele global al stării de poluare (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală (Si - Serie 1) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr –
Serie 2).
IPG =
Si
Sr
A fost stabilită o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra
mediului respectiv efectul activităţii asupra factorilor de mediu.
Diagrama este prezentată în anexă.
Scara privind calitatea mediului :
• IPG = 1 - mediul natural neafectat de activitatea umană
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
154

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• IPG = 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activităţii umane în limite
admisibile
• IPG = 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activităţii umane provocând
stare de disconfort formelor de viaţă
• IPG = 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea umană provocând
tulburări formelor de viaţă
• IPG = 4 ÷ 6 - mediul este grav afectat de activitatea umană
• IPG = peste 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă
Calculul IPG :
○ Valoarea Nb pe factori de mediu :
- Nb APA SBT = 9
- Nb APA SPR = 9
- Nb AER = 7
- Nb SOL SUBSOL = 8
- Nb BIODIVERSIT = 7
- Nb SOCIAL + ECONOMIC = 9
- Nb PEISAJ = 8
Impactul global
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
155

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
○ Din diagrama construită cu valorile Nb rezultă :
Si = 278
Sr = 162
Si 278
IPG = =
Sr 162
○ Din scara de calitate, rezultă :
Pentru IPG = 1,72 şi Nb = 7 ÷ 9
= 1,72
Mediul este supus efectelor activităţilor umane în limite
admisibile
Impactul este redus şi local
Efectele sunt preponderent pozitive
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
156

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
6. MONITORIZAREA
6.1. MONITORIZAREA ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE
6.1.1. Pentru execuţia CMID, a staţiilor de transfer şi închiderea
depozitelor actuale
Monitorizarea în faza de execuţie a proiectului presupune urmărirea şi controlul
următorilor parametri de mediu:
• Modul de îndeplinire a cerinţelor privind terenul de fundare şi
impermeabilizarea bazei depozitului, cu referire la:
- Proprietăţile fizice ale terenului de fundare:omogenitate,
capacitate portantă, poziţia pânzei freatice;
- Chimismul terenului de fundare;
- Mineralogia terenului de fundare;
- Impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologică naturală,
rezistenţa barierei construite.
• Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind bariera,
impermeabilizarea şi sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul
central şi depozitele actuale, cu referire la:
- Terenul de pozare al etanşării sintetice;
- Protecţia mecanică a etanşării sintetice;
- Stratul de drenaj aferent etanşării sintetice;
- Conductele de drenaj pentru levigat;
- Primul strat de deşeuri depozitate;
- Construcţia barierelor.
• Modul de îndeplinire a cerinţelor constructive privind colectarea gazului
de depozit la depozitul central şi la depozitele actuale, cu referire la:
- Construcţia puţurilor de extracţie;
- Construcţia conductelor de colectare a gazelor de depozit.
6.1.2. Pentru execuţia zonei tehnice din cadrul depozitului central, precum şi a
staţiilor de transfer
Monitorizarea în faza de execuţie a acestei componente a proiectului presupune
urmărirea şi controlul următorilor parametri de mediu:
• Modul de îndeplinire a cerinţelor de mediu privind asigurarea
necesarului de apă tehnologică şi apă menajeră;
• Modul de îndeplinire a cerinţelor privind colectarea şi evacuarea apelor
uzate, cu referire la obligativitatea colectării acestora într-un bazin
vidanjabil şi transportul lor la staţia de epurare.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
157

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
6.2. MONITORIZAREA ÎN FAZA DE EXPLOATARE
Monitorizarea depozitelor de deşeuri pe toată durata de exploatare este obligaţia
operatorului.
Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri
cuprind:
a) automonitorizarea tehnologica;
b) automonitorizarea calitatii factorilor de mediu.
6.2.1. Automonitorizarea tehnologica
Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii si functionarii
urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:
a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
b) starea impermeabilizarii depozitului;
c) functionarea sistemelor de drenaj;
d) comportarea taluzurilor si a digurilor;
e) urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;
f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;
g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de depozit;
h) functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;
i) starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul depozitului, cum
ar fi cele de tratare biologică, sortare materiale reciclabile,
spalare/dezinfectie auto.
Automonitorizarea tehnologica are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin
incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de
drenaj si tasari inegale ale deseurilor in corpul depozitului.
Pentru a descrie modificarea in timp a depozitului si a proba respectarea limitelor de
emisie, este necesara inregistrarea sistematica a datelor de functionare relevante ale
depozitului. Responsabilul cu auto-monitorizarea trebuie sa asigure faptul ca aparatura
de masurare si control utilizata este functionabila in orice moment. Acest lucru se
realizeaza printr-o intretinere si calibrare periodica, conform cu legislatia in vigoare.
Program de masurare pentru faza de functionare
In faza de functionare, se compileaza si se documenteaza datele referitoare la
următoarele aspecte:
A. Deformari ale sistemelor de etansare a depozitului de deseuri
B. Capacitatea de functionare a conductelor de colectare a levigatului:
a) deteriorari mecanice:
- deformari, fisuri, rupturi;
- deteriorari ale imbinarilor si ale coturilor.
b) depuneri de cruste - dimensiunea si pozitia in conducta a depunerilor
de cruste.
C. Conditiile de temperatura in corpul depozitului de deseuri
Operatorul depozitului are obligatia sa informeze imediat autoritatea competenta asupra
deficientelor de functionare a sistemului de colectare a levigatului. Masurile de
remediere sunt hotarate de comun acord cu autoritatea de mediu competenta.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
158

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
6.2.2. Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu
Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare a unui depozit de deseuri are ca scop
verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de
mediu, autorizatia de gospodarire a apelor etc.).
Operatorul depozitului este obligat ca inainte de punerea in functiune a depozitului sa
asigure o minima dotare cu instrumente si aparatura de masura si control, care la
intervale regulate sa determine starea de functionare a depozitului prin:
• Sistem de monitorizare a apei freatice, care sa contina cel putin
un foraj (put) in amonte si minimum 2 foraje in aval, amplasate in
perimetrul aferent depozitului;
• Instalatii de monitorizare a tasarilor si deformarilor sitemului de
izolare a bazei depozitului, precum si a corpului depozitului.
• Instalatii de monitorizare a levigatului, a apelor acumulate la
suprafata depozitului si a precipitatiilor.
• Instalatii de monitorizare a datelor meteorologice:
a. Instalatii de monitorizare a precipitatiilor,
b. Instalatii de masurare a temperaturii,
c. Instalatii de masurare a vantului,
d. Instalatii de masurare a evaporarii apei.
Auto-monitorizarea presupune de asemenea evidenţierea întregii activităţi a depozitului
prin întocmirea de documente adecvate.
Toate documentele, informatiile si instructiunile care se refera la activitatile din depozit
(incepand cu faza de proiect pana la reconstructia ecologica) se pastreaza intr-un
registru de functionare. Registrul consta din:
a) documentele de aprobare
b) planul organizatoric
c) instructiunile de functionare
d) manualul de functionare
e) jurnalul de functionare
f) planul de interventie
g) planul de functionare / de depozitare
h) planul starii de fapt
Registrul de functionare se realizeaza in forma scrisa si in forma electronica si se
prezinta, la cerere, autoritatii competente pentru protectia mediului.
Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze catre autoritatea de mediu
competenta rezultatele activitatii de auto-monitoring, dupa cum urmeaza:
- anual pentru depozitele construite conform prevederilor HG 349/2005
privind depozitarea deseurilor;
- semestrial pentru depozitele supuse unui program de conformare.
Orice efect negativ inregistrat prin programul de auto-monitoring se raporteaza catre
autoritatea de mediu competenta in maximum 12 ore.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
159

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
6.3. MONITORIZAREA POST ÎNCHIDERE
Monitorizarea post-inchidere a depozitelor de deseuri este reglementata prin
prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si ale Anexei 2 din Normativul
tehnic 757/2004.
Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze
monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu
competenta (minimum 30 ani). Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul
derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si
poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.
Este necesara obtinerea autorizatiei de gospodarirea apelor de la autoritatea
competenta pentru gospodarirea apelor, in scopul asigurarii respectarii cerintelor legale
in vigoare privind protectia calitatii apelor.
In cazul in care se constata efecte negative asupra mediului, operatorul depozitului de
deseuri este obligat sa informeze autoritatea de mediu competenta in mod operativ.
Valorile obtinute pentru fiecare factor de mediu se compara cu cele prevazute de
normele legislative in vigoare.
Analizele si determinarile necesare pentru auto-monitorizarea emisiilor si controlul
calitatii factorilor de mediu se realizeaza conform cu cerintele legale in vigoare, iar
rezultatele se inregistreaza / pastreaza pe toata perioada de monitorizare.
Operatorul depozitului de deseuri este obligat sa raporteze rezultatele activitatii de automonitoring
catre autoritatea de mediu competenta, la cererea acesteia.
In faza postinchidere, se documenteaza datele referitoare la următoarele aspecte:
• Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei
depozitului de deseuri;
• Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei
depozitului se controleaza regulat. Daca se constata exfiltratii, se aplica
de urgenta masuri de remediere;
• Deformarea sistemului de etansare la suprafata al depozitului de
deseuri;
• Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite;
• Alte masuri de asigurare pe termen lung.
La intervale de jumatate de an se executa inspectii ale depozitului scos din functiune.
Se urmaresc in special urmatoarele:
a) Starea stratului vegetal;
b) Starea sistemului de drenaj;
c) Destinatia post-inchidere.
Trebuie sa se asigura faptul ca vegetatia si utilizarea ulterioara corespund celor admise
in documentele de autorizare.
Parametri care trebuie monitorizaţi sunt prezentaţi în tabelul următor:
Parametri de monitorizare
Nr.
crt.
Parametru Faza de funcţionare Faza post-închidere
1. |Date meteorologice
1.1 Cantitatea de precipitatii zilnic, suma zilnica zilnic, medie lunara|
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
160

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1.2 Temperatura (Min., Max.la ora 15 zilnic medie lunara
1.3 Directia si viteza vantului dominant zilnic nu este necesar
1.4 Evaporare direct cu lisimetrul sau prin
stabilirea umidităţii aerului şi
determinarea prin calcul a evaporării
zilnic Lunar, medie lunară
1.5 Umiditatea aerului zilnic Lunar, medie lunară
2 Date despre emisii
2.1 Cantitatea de levigat lunar La 6 luni
2.2 Compoziţia levigatului trimestrial La 6 luni
2.3 Nivelul levigatului în corpul depozitului zilnic La 6 luni
2.4 Cantitatea de apă colectată de pe
suprafeţele acoperite
trimestrial La 6 luni
2.5 Compoziţia apei colectate de pe
suprafeţe acoperite
trimestrial La 6 luni
2.6 Calitatea apei de suprafaţă din
vecinătatea depozitului dacă estecazul
La 6 luni La 6 luni
2.7 Emisii difuze de gaze La 6 luni La 6 luni
2.8 Posibile emisii de gaz şi presiunea lunar La 6 luni
atmosferică
3 Date despre apa subterană
3.1 Nivelul apei subterane La 6 luni La 6 luni
3.2 Compoziţia apei subterane Specific (amplasamentului) Specific (amplasamentului)
4 Date despre corpul depozitului
4.1 Construcţia şi compoziţia corpului
depozitului
anual Nu este necesar
4.2 Tasarea corpului depozitului anual anual
Evaluarea datelor rezultate din măsurători
Datele determinate conform tabelului prezentat se evalueaza lunar si anual / semestrial
pentru depozitele vechi pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei postinchidere.
La evaluarea datelor se tine cont de urmatoarele criterii minime:
a) Evaluarea lunara contine in special:
- determinarea valorilor sumei saptamanale pentru precipitatii, emisii, levigat,
ape subterane;
- graficul de monitorizare a precipitatiilor, emisiilor, levigatului si nivelelor apei
subterane.
b) Evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi:
La evaluarea anuala / semestriala pentru depozitele vechi, datele masurate se
evalueaza si statistic.
Se acorda atentie in special urmatoarelor relatii dintre:
- cantitatea de levigat - cantitatea precipitatiilor - cantitatea
scurgerilor de pe suprafata acoperita - cantitatea evaporata -
procedeele de depozitare;
- compozitia levigatului;
- tasarea corpului depozitului - metodele de depozitare;
- compozitia apei subterane - capacitatea de functionare a
sistemelor de impermeabilizare a depozitului.
Praguri de alerta
(1) Daca dupa realizarea evaluarilor operatorul constata modificarea semnificativa
a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
161

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
autorizatia de mediu, atunci el este obligat sa informeze de urgenta autoritatea
competenta.
(2) Autoritatea competenta are obligatia ca, pe baza planului de masuri prezentat
de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea
deteriorarii starii mediului in zona.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
162

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. RISCURI NATURALE
7.1.1. Cutremur
În conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea
obiectivului are următoarele caracteristici seismice :
- coeficient de seismicitate: Ks = 0,08
- perioadă de colţ: Tc = 0,7 s
- gradul seismic echivalat: 7 (zona F).
Construcţia obiectivelor proiectate s-a realizat astfel încât să facă faţă solicitărilor
seismice previzionabile zonei în care se situează.
7.1.2. Inundaţii
Canalele perimetrale asigură colectarea apelor pluviale din zona fiecărui obiectiv, astfel
că, nu sunt previzibile efecte negative notabile în situaţii de inundaţii locale determinate
de ploi torenţiale sau de lungă durată.
7.1.3. Secetă
Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.
7.1.4. Alunecări de teren
În zona amplasamentului nu s-au semnalat şi nu sunt previzionabile alunecări de teren.
7.2. RISCURI TEHNOLOGICE
7.2.1. Riscuri industriale
Procesele tehnologice legate de colectarea procesarea şi depozitarea deşeurilor, nu
prezintă riscuri de apariţie a unor riscuri industriale cu impact semnificativ asupra
mediului, cu atât mai puţin a unora de întindere transfrontalieră.
Din perspectivă tehnologică, un anumit risc este cuantificabil în domeniul fiabilităţii
măsurilor de impermeabilizare a straturilor de bază a celulelor de depozitare. Măsurile
de minimizare a riscurilor, prin prevenirea unor accidente în acest plan, sunt detaliate în
capitolul 4, Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului
şi măsuri de reducere a acestuia, atât pentru perioada de construcţie, cât şi în
perioadele de exploatare şi post-închidere.
7.2.2. Protectia muncii si prevenirea incendiilor pe depozitele de deseuri
Toate activitatile de administrare a depozitului regional, a staţiilor de transfer, precum şi
a depozitelor actuale ce vor fi închise, se vor executa in baza prevederilor legale
referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor, astfel:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
163

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
A.Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa fie instruite
corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea
trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele aspecte:
- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste
protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in
parte;
- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor
fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala
cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;
- echipamentul de protectie necesar;
- amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;
- masurile de prim-ajutor;
- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar, curatarea
anvelopelor, laborator etc.).
B.Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie
informat imediat la aparitia de noi legi, aprobari si reglementari legate de functionarea
depozitului:
- organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare, instructiuni de
functionare, planul de alarma etc.);
- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea
asigurarii conditiilor de protectie a mediului;
- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de
urgenta.
C.Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea
combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform
normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.
D.Conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura functionarea in
incinta depozitului a unei unitati PSI.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
164

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Pe fondul unei dinamici accentuate a procesului de finalizare a proiectului evaluat,
principala dificultate întâmpinată la elaborarea prezentei documentaţii a fost
presiunea exercitată de necesitatea realizării lui într-o dinamică echivalentă, şi în
consecinţă imposibilitatea consultării în detaliu a unora dintre materialele
documentare.
Pe de altă parte, schimbarea repetată de către proiectant a unor soluţii tehnice, mai
ales în ceea ce priveşte închiderea depozitelor actuale neconforme, a necesitat
reevaluarea efectelor asupra elementelor/factorilor de mediu, fapt ce a atras la
rându-i prelungirea termenelor de finalizare a Raportului.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
165

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
9.1. Denumirea proiectului
Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la Studiul
Tehnic de Fezabilitate (SF) pentru dezvoltarea sistemului de gestiune integrata a
deseurilor solide in judetul Cluj si este elaborat in cadrul proiectului ‘’Asistenta
Tehnica in vederea Pregatirii a cinci Proiecte in Sectorul Mediului in Romania
EUROPEAID/123053/D/SV/RO/P/PA/001-5’’, elaborat de Consortiul compus din
companiile urmatoare:
• KOCKS Consult GmbH (Germania) – Companie de Conducere
• Enviroplan SA (Grecia)
• Epem SA (Grecia)
• Romair Consulting SRL (Romania)
Proiectul a fost initiat pe 16 August 2007.
Studiul tehnic de fezabilitate elaborat de ROMAIR CONSULTING LTD Bucureşti,
poartă denumirea „Sistem de management integrat al deşeurilor – judeţul Cluj”.
9.2. Titularul proiectului
Titularul proiectului pentru care se realizează prezentul raport la studiul de impact
asupra mediului, este CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ, având sediul în Cluj Napoca,
B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 58.
Autorul Studiului de fezabilitate evaluat este ROMAIR CONSULTING LTD
Bucureşti, sector 2, str. Av. Sănătescu nr. 53, tel. 0040 213193211, fax
0040213193215, E-mail office@romair.ro.
9.3. Informaţii privind conţinutul proiectului
• Principalul scop al studiului de fezabilitate este pregatirea unei cereri de
finantare din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) a sistemului
integrat de gestionare a deseurilor solide municipale care va fi dezvoltat in
judetul Cluj. Sistemul doreste imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor si
respectarea legislatiei nationale si europene referitoare la gestionarea
deseurilor.
Rezultatul studiului de fezabilitate va fi o cerere completa gata de a fi prezentata
organizatiilor europene, astfel incat judetul sa primeasca fonduri necesare pentru a
dezvolta sistemul propus.
OBIECTIVE ALE INVESTIŢIEI
Colectare deseuri
Sistemul propus pentru colectarea deşeurilor include:
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
166

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• un sistem cu 2 pubele, 1 pentru fractia umeda şi 1 pentru cea uscata, treptat,
convertit la un sistem cu 3 pubele (pentru hârtie sau colectarea deseurilor
organice după 2013), pentru aproximativ 640.000 de locuitori în zonele urbane şi
rurale
• un sistem cu 4 pubele (1 pentru hârtie sau textile, 1 pentru metal, 1 pentru fracţia
umedă, 1 pentru fracţia uscată), pentru aproximativ 30.000 de locuitori, în
principal în zonele rurale.
În ceea ce priveşte fluxurile deseurilor voluminoase şi a celor municipale periculoase, ele
vor fi colectate de către autorităţi, sau pot fi aduse de către cetăţeni/producători (in cazul
DEEE), la punctele de colectare dezvoltate în cadrul staţiilor de transfer şi a Centrului de
management al deşeurilor.
Statii de transfer
Vor fi construite 3 statii de transfer, ale caror caracteristici sunt prezentate in tabelul
urmator:
Caracteristici statii de transfer
Huedin
Mihai
Viteazu
Gherla
Capacitate 11.695 58.278 36.273
nr. containere
nr. necesare camioane
6 21 11
necesare pentru
transport
2 8 4
Deşeurile colectate în staţia de transfer vor fi transportate în instalaţia centrală de
management al deşeurilor din Cluj Napoca, pentru continuarea procesului (sortare,
reciclare, tratare şi eliminare/depozitare).
Este de remarcat faptul că în fiecare din cele 3 staţii de transfer, va fi alocată o zonă
specială, echipata cu containerele necesare, în scopul colectării fluxurilor speciale de
deşeuri.
Deşeurile speciale colectate, vor fi transportate fie la depozitul de deşeuri (de exemplu, o
parte din deseurile voluminoase) fie la instalaţiile de reciclare.
În ce priveste transportul fluxurilor de deşeuri la instalaţiile de colectare, DEEE vor fi
aduse la punctele de colectare de către cetăţeni şi producători, în timp ce deşeurile
voluminoase de uz casnic şi periculoase vor fi colectate de către autorităţile locale,
conform nevoilor de colectare şi utilizare a echipamentului de colectare existent.
Deşeurile din parcuri, pieţe şi grădini colectate, nu vor trebui stocate în staţiile de transfer,
ele urmând a fi transportate la CMID împreună cu fracţia umedă a deşeurilor menajere,
deoarece urmează acelaşi flux în CMID, anume, direct la staţia de tratare mecanobiologică.
Pentru deşeurile stradale, operatorul staţiei de transfer va stabili periodicitatea optimă de
colectare cât şi volumul containerului alocat din statia de transfer, având în vedere faptul
că această categorie de deşeuri urmează să fie eliminată direct prin depozitare, astfel
încât să nu fie necesară depozitarea temporară.
Deşeurile din construcţii şi demolări vor face obiectul unui flux separat, iniţiat de
autorităţile locale, sau la solicitarea cetăţenilor. Aceste deşeuri vor fi transportate direct la
CMID şi eliminate prin depozitare.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
167

Staţia de sortare
SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
In Centrul de management a deşeurilor (CMID) va fi dezvoltata o statie de sortare URM
(unitate de reciclare a materialelor), în scopul recuperării materialelor reciclabile care vor fi
colectate separat in pubela uscată (sau în sistemul cu pubele multiple, puse în aplicare în
unele zone). Capacitatea statiei de sortare va fi 96.414 t/an şi fractiile de deşeuri pe care
le va trata sunt:
• hârtie şi carton colectate separat: 20 01 01 ;
• sticlă colectata separat: 20 01 02;
• material plastic colectat separat: 20 01 39;
• metale colectate separat: 20 01 40;
• deşeuri urbane mixte (în principal anorganice), care vor fi colectate în pubela
uscată.
Clădirea staţiei de sortare va fi compusă din următoarele zone:
• zona de receptie;
• Zona de sortare;
• Unitatea de balotare;
• Zona de depozitare temporară.
Autoutilitarele incărcate cu materiale reciclabile mixte provenind din pubelele albastre
(uscate), intră in unitate prin poarta principala. Dupa cântărire, acestea vor intra in caldirea
URM prin usile de acces actionate electric. Fiecare uşă se va deschide/inchide in mod
automat la apropierea autoutilitarei. Materialele vor fi descarcate in hala de receptie si
apoi autoutilitarele vor părăsi unitatea.
O bandă transportoare inclinată va transporta materialele din pâlnie pe o platformă
superioară, plasata la 3 sau 4 metri deasupra podelei clădirii, unde va fi pozitionată linia
de sortare manuală. Sortarea se va face la o banda transportoare lenta. La capătul benzii
transportoare de sortare, materialele vor trece printr-o unitate de separare magnetică,
unde metalele feroase vor fi colectate. Materialele nereciclabile, reziduurile, vor fi
deversate intr-un container aflat la capătul benzii de sortare de unde vor fi duse pentru
eliminare la depozitul din CMID, sau, până la punerea în funcţie a acestuia, la cel mai
apropiat depozit funcţional.
Clădirea statiei de sortare va furniza spatiu suficient pentru:
• Depozitarea temporară a materialelor de intrare;
• Depozitarea materialelor sortate;
• Manevrarea vehiculelor de operare si a autoutilitarelor;
• Depozitarea materialului reciclabil balotat (aprox. 600m 2 );
• Camera de control.
In cadrul instalaţiei de sortare vor fi separate un numar de 12 fractii reciclabile, după cum
urmează:
• Hîrtie: carton, hârtie imprimata, hârtie mixta (3 fracţii);
• Material plastic: folii, PEID, PET, PVC si alte materiale plastice (5 fracţii);
• Sticlă: sticlă colorată, sticlă albă (2 fracţii);
• Metale: metale feroase, metale neferoase (2 fracţii).
Produsele rezultate in statia de sortare vor fi:
• Hartie si carton: 26.814 t/an;
• Plastic: 17.600 t/an;
• Sticla: 5.000 t/an;
• Metale: 8.300 t/an;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
168

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Reziduuri: 38.700 t/an.
Staţia de tratare mecano-biologică
In instalaţia centrală de management al deşeurilor va fi dezvoltată o statie de tratare
mecano-biologică în scopul tratării fractiei biodegradabile, care va fi colectată separat in
pubela umedă. Capacitatea statiei de tratare va fi 212.900 t/an, iar fractiile de deşeuri pe
care le va trata sunt:
• Deşeuri umede colectate amestecat: 20 03 01, 20 01 08, 20 01 38 şi 20 03 99;
• Deşeuri din piete si deseuri verzi: 20 02, 20 03 02.
Statia propusă poate obtine, prin intermediul liniei de selectare mecanică (măruntire si
cernere), o fractie pre-tratată. În faza următoare, după tratarea biologică, se obţine fracţia
umedă tratată biologic. Acestea prezintă o reducere remarcabilă a impactului operatiilor la
depozit sau a depozitării finale asupra mediului.
In mod ideal, deseurile umede care ajung la statie trebuiesc introduse imediat în fazele de
prelucrare mecanică, respectiv biologică.
Prelucrarea mecanică, cuprinde mărunţirea mecanică a deseurilor in particule de aprox.
60mm, urmată de cernerea lor. După separarea metalelor feroase, materialul care trece
prin ciur este transferat in celulele de tratare biologică. Refuzul de ciur insă, este trimis in
depozit.
Prelucrarea biologică: Fractia preluată in celulele de tratare biologică este plasată
deasupra conductelor de aerare cu ajutorul unui incărcător cu roti. Tehnologia de tratare
biologică prevede biooxidarea deşeurilor, proces facilitat de aerarea intensă a întregii
mase de deşeuri, realizabilă prin aplicarea cu presiune a aerului la baza celulelor.
Volumul total mediu rezultat al unei celule este de aproximativ 820 m 3 .
Produsele de iesire de la statia de tratare mecano-biologică sunt:
• Metale: 2.500 t/an ;
• Produs asemănător compostului: 55.900 t/an ;
• Reziduuri: 127.900 t/an ;
• Pierderi :apă, volatile, 26 600 t/an.
Reziduurile vor fi eliminate în depozitul de deşeuri.
PAC poate fi utilizat cel puţin la început ca material de acoperire la depozitul de deşeuri
sau la reabilitarea depozitelor neconforme, precum şi la depozitele de deşeuri vechi
existente, sau în alte zone contaminate, precum pădurile, minele, carierele şi cultivarea
nedestinata consumului uman. Mai târziu PAC este de aşteptat să fie de o calitate mai
bună şi se asteaptă absorbţia sa pe piaţă.
Depozitul
In cadrul instalaţiei centrale de management al deşeurilor va fi dezvoltat un depozit
judetean de deseuri in scopul depozitarii reziduurilor care vor fi generate in urma tratarii
deseurilor in CMID.
Depozitul ecologic se va dezvolta in 2 celule – faze.
Pentru prima faza, vor fi necesare excavatii de 364.280 m 3 si umpluturi de 485.365 m 3
pentru a ajunge la confirguratia dorita a intregii zone a unitatii centrale de gestionare a
deseurilor. Suprafata primei celule va fi de aprox. 77.621 m 2 si va avea o capacitate totala
de aprox. 1.569.178 m 3 , din care 1.350.556 m 3 efectiv pentru depozitare. Cel mai jos nivel
al celulei (in unitati absolute) va fi +332m si cel mai inalt nivel va fi de +339m.
In cadrul celulei se va construi un dig, care va imparti celula in 2. Aceasta impartire va
ajuta operatorul depozitului la separarea levigatului (produs de volumul de deseuri) de apa
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
169

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
de ploaie cazuta in zona inactiva a celulei. Pentru a evita contactul apei de ploaie cu
volumul de deseuri, care ar rezulta in producere de levigat, aceasta va fi pompata in
partea inactiva a celulei folosind o pompa mobila Inaltimea maxima a digului va fi de 5 m
iar latimea acestuia la vârf va fi de 3 m. Pantele maxime vor fi de 33%.
Suprafata de baza a celulei va fi configurata in forma de W. Pantele formei W vor fi de 5%
si altitudinea varfurilor este cu 1m mai mare decat cea a punctelor de la bază. Inclinarea
bazinului este de 10%, şi este uniform pe întreaga suprafaţă a primei celule.
Studiul geotehnic a arătat că nivelul apei subterane este ridicat (până la 4 m sub pământ).
Prin urmare, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru a fi în măsură să dezvolte
depozite de deşeuri cu o capacitate suficientă. În acest sens, va fi dezvoltat un sistem de
drenaj mai jos de bazinul depozitului de deşeuri constând din următoarele straturi:
• Geotextil GT, NW de PP netesut, greutate 500 gr/m²;
• Strat de drenaj cu pietris de 1,5 m grosime;
• Geotextil GT, NW de PP netesut, greutate 500 gr/m²;
• Strat argila cu grosime de 1 m.
Suprafata acestei celule va fi de aprox 170.000 m 2 . Capacitatea totala va ajunge la 5,4
milioane m 3 din care 4,5 milioane m 3 efectiv pentru depozitare.
Capacitatea totala a celor 2 celule va fi de 7 milioane m 3 iar cea efectivă de depozitare va
ajunge la 6.000.000 m 3 . Aceste capacitati sunt suficiente pentru o perioadă de operare de
20 de ani.
Depozitul va cuprinde de asemenea o statie de tratare a levigatului şi a apelor uzate
menajere, si va beneficia si de un sistem de management al biogazului.
Depozitul de deşeuri va primi următoarele fracţii de deşeuri:
• Reziduuri de la staţia de sortare (CED 19 12): 38.700 t/an ;
• Reziduuri de la staţia de tratare mecano-biologică (CED 19 05 01, 19 05 99, 19
12): 127.900 t/an ;
• Deşeuri stradale (CED 20 03 03): 34.000 t/an;
• Namolurile de epurare (CED 19 08 05): 16.500 t/an;
• Deseuri voluminoase maruntite (CED 20 03 87): 9.800 t/an;
• Produs asemanator compostului ca material de acoperire (CED 19 05 03): 30.000
t/an.
Reabilitarea depozitelor urbane neconforme
Judetul Cluj detine 6 depozite urbane neconforme cu urmatoarele caracteristici:
Element Turda Câmpia
Turzii
Anul deschiderii 1977 1962 1977
(inchis)
Dej Gherla Huedin Pata rat
1986 1970 1974
Suprafata (ha) 1,9 2,6 1,35 3,58 2,0 18,1
o Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu
o grosime minimă de 0.30m;
o Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactată de minim
0.50 m, cu k 1x10 -3 m/s sau materiale artificiale;
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
170

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
o Geotextil de separatie;
o Strat de pământ de acoperire de minim 1m, din care partea superioară de
0.15m va fi strat vegetal fertilizat;
o Puturi de captare a biogazului;
o Faclă pentru arderea biogazului;
o Sistem perimetral de colectare a apei pluviale;
o Sistem de colectare a levigatului;
o Imprejmuire.
Statia de epurare a apelor uzate tehnologice şi menajere
Fluxurile de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt:
• Levigat;
• Ape uzate tehnologice de la spalarea platformelor tehnologice si a spatiilor
inchise de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologică;
• Ape uzate menajere de la grupurile sociale.
Compostarea individuală
Sistemul include, de asemenea, promovarea compostarii individuale în zonele rurale,
unde este de aşteptat ca 20% din deşeurile biodegradabile (sau aproximativ 4.500 t/an),
să fie deturnate de la depozitare.
In acest sens, cetăţenii vor primi cutii speciale pentru compostare cu o capacitate de 220 l,
în scopul folosirii lor pentru compostarea deşeurilor biodegradabile pe care populatia le
generează.
9.5. Analiza mărimii impactului asupra mediului
Metoda de evaluare
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape
de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate ce pot să reflecte starea generală a
factorilor de mediu analizaţi.
Calitatea unui factor de mediu sau a unui element al mediului se estimează prin efectele
proiectului asupra mediului, prin transformarea aspectelor calitative în mărimi
cantitative.
Astfel, în raport cu mărimea efectelor avem indici de calitate ( Ic )
1
Ic = ——— ;
± E
± E este mărimea efectului stabilit prin matricea de evaluare.
Cuantificarea efectelor în mărimi cantitative (E) permite agregarea şi medierea lor pe o
scală de tipul :
- + - influenţă pozitivă
- 0 - influenţă nulă
- – - influenţă negativă
Ic = 0 ÷ +1
• Influenţele sunt pozitive iar mediul este
afectat în limite admisibile
Ic = -1 ÷ 0
• influenţele sunt negative iar mediul este
afectat peste limitele admisibile
Ic = 0 • starea mediului este neafectată de proiect
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
171

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pentru evaluarea calitativă se încadrează indicatorii de calitate ai fiecărui factor de
mediu la un moment dat într-o scară de bonitate cu acordarea unor note care să
exprime apropierea respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate pentru Ic :
Scara de bonitate
Nota de
bonitate
1
Ic = —— ; (E ≠ 0)
± E
Efectele asupra mediului
10 Mediu natural - mediul neafectat de activitate (proiect)
10 ÷ 9
Ic = (0 ÷ 0,25]
E > 0
- mediul afectat în limite admisibile nivel 1
- efectele pozitive sunt mari (suma efectelor este mare)
- activitatea generează un impact pozitiv
- mediul afectat în limite admisibile nivel 2
9 ÷ 8 Ic = (0,25 ÷ 0,5] - efectele pozitive şi negative se compensează
- activitatea generează un impact redus
- mediul afectat în limite admisibile nivel 3
8 ÷ 7 Ic = (0,5 ÷ 1]
- efectele negative sunt cuantificabile
- este atins pragul de alertă
7 ÷ 6
Ic = -1
E < 0
- mediul afectat peste limitele admise nivel 1
- efectele negative sunt semnificative
- este atins pragul de intervenţie
6 ÷ 5 Ic = ( - 1,0 ÷ - 0,5]
- mediul afectat peste limitele admise nivel 2
- efectele negative produc disconfort formelor de viaţă
- mediul afectat peste limitele admise nivel 3
5 ÷ 4 Ic = ( - 0,5 ÷ - 0,25] - efectele negative sunt accentuate
- impactul este major
4 ÷ 3 Ic = ( - 0,25 ÷ - 0,025]
- mediul degradat – nivel 1
- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
3 ÷ 2 Ic =(-0,025 ÷ - 0,0025]
- mediul degradat – nivel 2
- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
2 ÷ 1
Ic = sub - 0,0025]
mediu impropriu
formelor de viaţă
- mediul degradat – nivel 3
- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
• Matricea de evaluare a impactului asupra mediului
Potenţialele interacţiuni sau reacţii dintre activităţile / efectele proiectului sau activităţii
asupra componentelor de mediu sunt cuantificabile sub forma „mărimii efectelor ±” prin
metoda matricială.
Pe baza mărimii efectelor (± E) se obţin indicii de calitate (Ic).
Cu indicii de calitate (Ic) din scara de bonitate se obţin notele de bonitate (Nb) pentru
fiecare element al mediului.
Valoarea Nb indică gradul de afectare a factorului de mediu evaluat.
Evaluarea impactului potenţial
Cuantificarea impactului potenţial al proiectului asupra mediului natural din zona de
amplasament are la bază elementele analizate pe factori de mediu privind:
- sursele generatoare de poluanţi ;
- impactul prognozat ;
- starea mediului natural.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
172

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
• Matricea de evaluare
Matricea de evaluare a efectelor proiectului asupra mediului
Efectele asupra mediului
Acţiunile proiectului
(sursele generatoare)
Ape
subterane
Ape de
suprafaţă
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
Aer
Sol şi
subsol
Bio-
diversitate
Mediu
soc. şi
econ.
Peisaj
Amplasamentul
utilizarea terenului
şi
0 0 0 0 0 0 +
Soluţia pentru colectare 0 0 0 0 0 + 0
Soluţia pentru procesare 0 0 0 0 0 0 0
Soluţia pentru eliminare + + - 0 - + 0
Soluţia pentru închidere + + + + + + +
Tehnologia execuţiei 0 0 0 0 0 + 0
Emisiile de poluanţi 0 0 ++ 0 0 0 0
Economia de energie 0 0 0 0 0 0 0
Funcţionare şi control + + + + 0 0 0
MĂRIMEA EFECTELOR +3 +3 +3 +2 0 +4 +2
► Factorul de mediu APE SUBTERANE (+ 3)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
► Factorul de mediu APE DE SUPRAFAŢĂ (+ 3)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
► Factorul de mediu AER (+ 3)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 3
Efectele negative sunt cuantificabile
Este atins pragul de alertă
► Factorul de mediu SOL + SUBSOL (+ 2)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
► Factorul BIODIVERSITATE (0)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 3
Efectele negative sunt cuantificabile
Este atins pragul de alertă
173

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
► Factorul SOCIAL + ECONOMIC (+ 4)
Mediul afectat în limite admisibile nivel 1
Efectele pozitive sunt mari (suma efectelor este mare)
Activitatea generează un impact pozitiv
► Factorul de mediu PEISAJ (+ 2)
IMPACTUL GLOBAL:
Mediul afectat în limite admisibile nivel 2
Efectele pozitive şi negative se compensează
Activitatea generează un impact redus
Mediul este supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile
Impactul este redus şi local
Efectele sunt preponderent pozitive
9.6. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul
Proiectul evaluat are ca areal de implementare întreg teritoriul judeţului Cluj. În
consecinţă, zona în care se va resimţi impactul acestuia va fi de asemenea întreg
teritoriul judeţului. Trebuie totuşi remarcat faptul că efectele pozitive cele mai
pregnante, datorate închiderii actualelor depozite neecologice, se vor manifesta cu o
intensitate mai mare în zonele, mai restrânse, de amplasare ale celor 6 depozite
orăşeneşti Pata Rât, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii, precum şi a celor 64
din zona rurală.
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
174

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR SOLIDE – JUDEŢUL CLUJ
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Pe de altă parte, impactul negativ, deşi limitat, se va resimţi mai pregnant în zona de
amplasare a CMID Cluj Napoca, cu efecte asupra biodiversităţii, aerului şi
peisajului.
9.7. Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu
În urma evaluării impactului asupra mediului, din perspectiva diminuării acestuia, nu
s-au considerat necesare măsuri suplimentare, altele decât cele prevăzute în
proiect.
9.8. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra
mediului
Concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului, sunt cele
consemnate ca efecte globale, şi anume:
− Mediul este supus efectelor activităţilor umane în limite admisibile;
− Impactul este redus şi local;
− Efectele sunt preponderent pozitive.
9.9. Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra
condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact
Calitatea vieţii şi a condiţiilor sociale în comunităţile afectate de proiect, vor cunoaşte
o îmbunătăţire netă, deoarece:
− Va creşte calitatea aerului atmosferic în toate zonele în care vor fi închise
actualele depozite neecologice;
− Va scădea riscul unor îmbolnăviri ale locuitorilor afectaţi de actualele
depozite neecologice după închiderea acestora, pe fondul eliminării
focarelor/vectorilor de transmitere a factorilor patogeni asociabili
depozitelor actuale;
− Va creşte consistent calitatea vieţii în aglomerările urbane, pe fondul
creşterii nivelului curăţeniei citadine odată cu implementarea proiectului;
− Va creşte semnificativ calitatea vieţii în zonele de implementare a
obiectivelor noi, în special a CMID, prin crearea a 300 locuri de muncă în
perioada de construcţie, respectiv a 240 în perioada de exploatare.
9.9. Avize, acorduri obţinute
Au fost obţinute Avizele de gospodărire a apelor, pentru CMID, pentru cele 6
depozite orăşeneşti ce urmează să fie închise şi cele 3 staţii de transfer.
ŞEF PROIECT
Dr. chim. Vasile ŞERBAN
SC MEDANA COMPANY SRL A member of ECO ENGINEERING GROUP
175

Cuprins
1. INFORMAŢII GENERALE………………………………………………………………...1
1.1.TITULARUL PROIECTULUI ...........................................……………………………………1
1.2. AUTORUL STUDIULUI ŞI A RAPORTULUI ...................................................................1
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI .........................................................................................1
1.4. CADRUL LEGISLATIV APLICABIL REALIZĂRII STUDIULUI ŞI REDACTĂRII
RAPORTULUI …………………………………………………………………………………….…2
1.5.DESCRIEREA PROIECTULUI..........................................................................................5
1.6.DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE...........................................................................26
1.7. MODUL DE ASIGURARE A UTILITĂŢILOR..................................................................27
1.8.INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA ESTIMATĂ ŞI RESURSELE ENERGETICE......28
1.9.INFORMAŢII PRIVIND MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE
CHIMICE ……………………………………………………………………………………...30
1.10.INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ
MEDIUL ……………………………………………………………………………………...30
1.11. ALTERNATIVE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR .................................................33
2.PROCESE TEHNOLOGICE……………………………………………………………..45
2.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE…………………………………………45
2.2. VALORILE LIMITĂ ALE PARAMETRILOR RELEVANŢI ATINŞI PRIN TEHNICILE
PROPUSE ŞI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE……………………………….94
3.DEŞEURI……………………………………………………………………………………98
3.1. GENERAREA DEŞEURILOR………………………………………………………………...98
4.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRON-TIERĂ, ASUPRA
MEDIULUI, ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA…………………….102
4.1. APA…………………………………………………………………………………………….102
4.2. AERUL………………………………………………………………………………………….122
4.3. SOLUL ŞI SUBSOLUL………………………………………………………………………..132
4.4. BIODIVERSITATEA…………………………………………………………………………...141
4.5. PEISAJUL………………………………………………………………………………………145
4.6. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC……………………………………………………………146
4.7. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL………………………149
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................ 150
5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR…………………………………………………………150
5.2. ANALIZA MĂRIMII IMPACTULUI……………………………………………………………150
5.3. EVALUAREA IMPACTULUI POTENŢIAL PE FACTORI DE MEDIU……………………152
5.4. EFECTELE PROIECTULUI ASUPRA CALITĂŢII FACTORILOR DE MEDIU………….152
5.5. EVALUAREA IMPACTULUI GLOBAL………………………………………………………154
6. MONITORIZAREA ................................................................................................. 157
6.1. MONITORIZAREA ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE…………………………………………157
6.2. MONITORIZAREA ÎN FAZA DE EXPLOATARE…………………………………………..158
6.3. MONITORIZAREA POST ÎNCHIDERE……………………………………………………..160
7. SITUAŢII DE RISC................................................................................................. 163
7.1. RISCURI NATURALE…………………………………………………………………………163
7.2. RISCURI TEHNOLOGICE……………………………………………………………………163
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR......................................................................... 165
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................... 166