Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

More documents

Recommendations

Info

Figura 5.2.2.7. Harta RBDD – zonele cu regim de protecţie integrală 70
5.3. Mediul marin şi costier 5.3.1. Starea apelor Mării Negre Indicatori fizico-chimici Analiza indicatorilor fizico-chimici utilizaţi în monitoringul calităţii apelor tranzitorii, costiere şi marine din zona litoralului românesc al Mării Negre în anul 2010 se bazează pe un număr de 210 probe colectate din întreaga coloană de apă de pe o reţea alcătuită din 38 de staţii localizate în zona Sulina-Vama Veche în 6 expediţii oceanografice efectuate în intervalul februarie-septembrie. Reţeaua acoperă monitoringul tuturor tipologiilor de ape incluse în Directiva Cadru Ape şi în Directiva Strategie Marină, astfel: ape tranzitorii-9 staţii (Sulina, Mila 9, Sf.Gheorghe, Portiţa - până la izobata de 20 m inclusiv), ape costiere - 18 staţii (Gura Buhaz, Est Constanţa, Cazino Mamaia, Constanţa Nord, Constanţa Sud, Eforie, Costineşti, Mangalia, Vama Veche - până la izobata de 20 m inclusiv) și ape marine - 11 staţii (toate staţiile din reţea care se situează pe izobatele de 30 m şi 50 m). Analiza statistică pe termen lung a fost efectuată pe baza datelor istorice şi a celor zilnice colectate în anul 2010 din staţia Cazino Mamaia 0 m. Au fost analizaţi principalii indicatori fizico-chimici şi de stare care caracterizează si controlează nivelul eutrofizării, și anume: temperatura, transparenţa, salinitatea, pH-ul, oxigenul dizolvat, nutrienţii anorganici. Nutrienţii din apa de mare au fost cuantificaţi prin metode analitice spectrofotometrice, validate în laboratorul acreditat conform SR EN ISO/CEI 17025:2005 şi având ca referinţă manualul “Methods of Seawater Analysis”, (Grasshoff, 1999), având limitele de detecţie şi incertitudinile relative extinse, k=2, factor de acoperire, 95,45% incluse în Tabel 4.3.5.1.1., echipamentul utilizat fiind spectrofotometrul UV-VIS Shimadzu, cu intervalul de măsurare: 0-1000 nm. Salinitatea s-a determinat utilizând metoda Knudsen Mohr, iar oxigenul dizolvat prin metoda Winkler, ambele metode volumetrice. pH-ul a fost măsurat prin metoda potenţiometrică. Transparenţa s-a măsurat in-situ cu discul Secchi. Datele obţinute au fost prelucrate cu programele Ocean Data View, versiunea 4.0 (Schlitzer, 2010) şi Excel 2003. Indicatori generali În privinţa indicatorilor generali, au rezultat următoarele: – Temperatura medie anuală a apei mării la Constanţa a crescut semnificativ în ultimii 8 ani faţă de intervalul 1959-2002. – Valorile mediane ale transparenţei apei mării cresc dinspre apele tranzitorii către cele marine, fiind însă mai reduse decât cele din anul 2009. – Salinitatea este influenţată de aportul fluvial şi factorii climatici (în special regimul vânturilor şi precipitaţiile) şi a înregistrat în anul 2010 diferenţe nesemnificative faţă de mediile lunare multianuale din 1959-2009, deşi este anul cu valoarea medie anuală (13,94 PSU) cea mai scăzută din ultimii 19 ani. – pH-ul a înregistrat, în anul 2010, valori mai ridicate decât în intervalul 1998- 2009, în special în sezonul rece. – Valorile medii lunare ale oxigenului dizolvat în apa mării la Constanţa s-au încadrat în domeniul de variaţie specific zonei, deşi au fost mai scăzute în 71
Page 1 and 2:
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 3 and 4:
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 5 and 6:
Figura 1.1.3. Rezervaţia Biosferei
Page 7 and 8:
140 120 100 80 60 40 20 0 Graficul
Page 9 and 10:
2.1. Emisii de poluanţi atmosferic
Page 11 and 12:
[tone] 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Fi
Page 13 and 14:
Ape uzate Tabel 3.1.2.1. Structura
Page 15 and 16:
Măsuri privind reducerea poluării
Page 17 and 18:
oligochete/chironomide pentru fieca
Page 19 and 20: Figura 3.3.2. Dinamica multianuală
Page 21 and 22: Nutrienţi Azot amoniacal Dinamica
Page 23 and 24: Azotul total Dinamica multianuală
Page 25 and 26: Figura 3.3.12. Dinamica multianual
Page 27 and 28: valoarea determinată încadrează
Page 29 and 30: (Fortuna, Miazăzi, Nebunu, Somova,
Page 31 and 32: concentraţiilor de plumb încadrea
Page 37 and 38: excepţie făcând valorile determi
Page 39 and 40: Valorile medii determinate pentru a
Page 41 and 42: Azotul total Dinamica multianuală
Page 45 and 46: Poluarea de la nave este determinat
Page 47 and 48: In urma analizei datelor din perioa
Page 49 and 50: 4.1.2. Clase de calitate ale soluri
Page 51 and 52: - Suprafeţele de teren ce se valor
Page 53 and 54: produselor chimice de uz fitosanita
Page 55 and 56: 4.1.5. Managementul siturilor conta
Page 57 and 58: Din suprafaţa pădurilor din RBDD,
Page 59 and 60: Presiunea antropică asupra păduri
Page 61 and 62: Figura 5.1.2. Situaţia autorizaţi
Page 63 and 64: Figura 5.2.1.1. Motive ale desemnă
Page 65 and 66: Zona Mării Negre, aferentă Deltei
Page 67 and 68: Figura 5.2.2.4. Situaţia zonelor i
Page 69: iologia, menţinerea şi conservare
Page 73 and 74: În conformitate cu prevederile Ord
Page 75 and 76: Abundenţele şi biomasele fitoplan
Page 77 and 78: Tabel 5.3.2.2.4. Densităţile maxi
Page 79 and 80: Figura 5.3.2.2.7. Biomasa medie pro
Page 81 and 82: condiţionate de numărul de probe
Page 83 and 84: - evitarea înfiinţării unei capa
Page 85 and 86: Datele prezentate în acest capitol
Page 87 and 88: Sursa - Planul Regional de Gestiona
Page 89 and 90: [cantitate deseuri, to] 900 800 700
Page 91 and 92: [tone] 1550 1500 1450 1400 1350 130
Page 93 and 94: [kg] 300 250 200 150 100 50 0 Deseu
Page 95 and 96: 6.4.2. Deşeuri din echipamente ele
Page 97 and 98: următoarele cantităţi de deşeur
Page 99 and 100: deşeuri municipale colectate separ
Page 101 and 102: Acte legislative ce cuprind prevede
Page 103 and 104: caloric. În acelaşi timp, dacă n
Page 105 and 106: pondere a energiilor regenerabile
Page 107 and 108: creşterea mortalităţii ouălelor
Page 109: - amenajarea corespunzătoare a dep
show all

Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?