Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

More documents

Recommendations

Info

Principalele altitudini. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale Delta Dunării este o formaţiune rezultată din raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului mării, curenţii, mareele şi valurile, precum şi debitul de apă şi aluviuni transportate în zona de vărsare. La aceste condiţii se asociază şi configuraţia reliefului submers, costier, marin. Sub aspect morfologic, teritoriul RBDD este o regiune plană (câmpie aluvială în formare) cu o înclinare mică de la vest la est (0,006%) din care răsar mai pronunţat câmpul Chiliei, un martor de eroziune din Câmpia Bugeacului (sudul Basarabiei), grindul continental Stipoc şi grindurile marine Letea şi Caraorman. În raport cu nivelul „0” al Mării Negre, din teritoriul Deltei Dunării, 20,5% se găseşte sub acest reper, iar 79,5% deasupra acestuia. Cea mai mare extindere o au suprafeţele situate între 0 şi 1 m. Cele mai mari „înălţimi” se găsesc pe grindurile marine (Letea, 12,4 m, Caraorman, 7 m), iar adâncimile cele mai mari se întâlnesc pe braţele Dunării (-39 m pe braţul Chilia, - 34 m pe braţul Tulcea, -26 m pe braţul Sf.Gheorghe, -18 m pe braţul Sf. Gheorghe). În depresiunile lacustre adâncimea nu depăşeşte 3 m, cu excepţia lacului Belciug, care are 7 m. Altitudinea medie a deltei este de +0,52 m. Principalele unităţi morfohidrografice sunt: teritoriile predeltaice, grindurile fluviatile şi grindurile maritime, reţeaua hidrografică, lacurile şi terenurile mlăştinoase (P. Gâştescu, B. Driga, Camelia Anghel, 1985), precum şi zona costieră marină de la limita contactului zonei continentale cu apele Mării Negre până la izobata de 20 m. Datorită configuraţiei terenului şi a prezenţei celor trei braţe ale Dunării, unităţile morfohidrografice din zona continentală a Rezervaţiei sunt grupate în trei mari unităţi deltaice (insule): LETEA (Insula Letea), CARAORMAN (Insula Caraorman), DRANOV (Insula Dranov) (P. Gâştescu, 2006). Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală). Precipitaţii atmosferice (cantitatea anuală). În anul 2010 temperatura medie anuală a fost cuprinsă între 11,7 °C (staţia Mahmudia) şi 12,7 °C (staţia Gura Portiţei şi staţia Sfântu Gheorghe). Cele mai ridicate temperaturi s-au înregistrat în luna iulie la staţia Gura Portiţei (36,1°C) şi la staţia Jurilovca (35,8°C).De remarcat că maximele temperaturilor înregistrate în anul 2010 sunt mai mici decât în anul 2009 când în lunile iunie, iulie şi august s-au înregistrat la toate staţiile temperaturi mai mari de 30°C. Precipitaţiile atmosferice Media precipitaţiilor în anul 2010 înregistrate la staţiile meteorologice de pe teritoriul RBDD a fost de 293,6 mm, înregistrându-se 334,8 mm/an la staţia Tulcea, 302,6 mm/an la staţia Jurilovca, 296,2 mm/an la staţia Mahmudia, 295,3 mm/an la staţia Gorgova, 294 mm/an la staţia Gura Portiţei, 276,1 mm/an la staţia Sfântu Gheorghe şi 256 mm/an la staţia Sulina. 6
140 120 100 80 60 40 20 0 Graficul 1.1.4. Evoluţia cantităţilor medii de precipitaţii în anul 2010 1.2. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Gorgova Gura Portiţei Jurilovca Mahmudia Sf.Gheorghe Sulina Tulcea În perimetrul RBDD sunt 25 de localităţi organizate în 7 comune situate integral în acest perimetru: (Ceatalchioi, Pardina, Maliuc, Crişan, C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche) şi oraşul Sulina. De asemenea există comune care au parţial teritorii în perimetrul RBDD (Nufăru, Beştepe, Murighiol), precum şi suburbia Tudor Vladimirescu a Municipiului Tulcea. Tabel 1.2.1. Evoluţia populaţiei în localităţile din RBDD Nr.crt. Municipiu,Oraş, Localitatea Nr.loc. Nr.loc. Nr.loc. Comună 2008 2009 2010 1 Tulcea T.Vladimirescu 380 380 383 2 Sulina Sulina 4.630 4.391 4.420 3 Ceatalchioi Ceatalchioi 398 394 375 4 Ceatalchioi Plauru 96 94 96 5 Ceatalchioi Sălceni 78 78 77 6 Ceatalchioi Pătlăgeanca 261 259 204 7 Chilia Veche Chilia Veche 3.600 2.496 2.595 8 Pardina Pardina 700 712 691 9 C.A.Rosetti C.A.Rosetti 325 320 295 10 C.A.Rosetti Sfiştofca 324 315 312 11 C.A.Rosetti Letea 430 425 404 12 C.A.Rosetti Cardon 27 25 27 13 C.A.Rosetti Periprava 150 152 141 14 Crişan Crişan 486 480 485 15 Crişan Mila 23 493 495 492 16 Crişan Caraorman 433 430 435 17 Maliuc Maliuc 294 294 286 7
Page 1 and 2: CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 3 and 4: CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 5: Figura 1.1.3. Rezervaţia Biosferei
Page 9 and 10: 2.1. Emisii de poluanţi atmosferic
Page 11 and 12: [tone] 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Fi
Page 13 and 14: Ape uzate Tabel 3.1.2.1. Structura
Page 15 and 16: Măsuri privind reducerea poluării
Page 17 and 18: oligochete/chironomide pentru fieca
Page 19 and 20: Figura 3.3.2. Dinamica multianuală
Page 21 and 22: Nutrienţi Azot amoniacal Dinamica
Page 23 and 24: Azotul total Dinamica multianuală
Page 25 and 26: Figura 3.3.12. Dinamica multianual
Page 27 and 28: valoarea determinată încadrează
Page 29 and 30: (Fortuna, Miazăzi, Nebunu, Somova,
Page 31 and 32: concentraţiilor de plumb încadrea
Page 37 and 38: excepţie făcând valorile determi
Page 39 and 40: Valorile medii determinate pentru a
Page 41 and 42: Azotul total Dinamica multianuală
Page 45 and 46: Poluarea de la nave este determinat
Page 47 and 48: In urma analizei datelor din perioa
Page 49 and 50: 4.1.2. Clase de calitate ale soluri
Page 51 and 52: - Suprafeţele de teren ce se valor
Page 53 and 54: produselor chimice de uz fitosanita
Page 55 and 56: 4.1.5. Managementul siturilor conta
Page 57 and 58:
Din suprafaţa pădurilor din RBDD,
Page 59 and 60:
Presiunea antropică asupra păduri
Page 61 and 62:
Figura 5.1.2. Situaţia autorizaţi
Page 63 and 64:
Figura 5.2.1.1. Motive ale desemnă
Page 65 and 66:
Zona Mării Negre, aferentă Deltei
Page 67 and 68:
Figura 5.2.2.4. Situaţia zonelor i
Page 69 and 70:
iologia, menţinerea şi conservare
Page 71 and 72:
5.3. Mediul marin şi costier 5.3.1
Page 73 and 74:
În conformitate cu prevederile Ord
Page 75 and 76:
Abundenţele şi biomasele fitoplan
Page 77 and 78:
Tabel 5.3.2.2.4. Densităţile maxi
Page 79 and 80:
Figura 5.3.2.2.7. Biomasa medie pro
Page 81 and 82:
condiţionate de numărul de probe
Page 83 and 84:
- evitarea înfiinţării unei capa
Page 85 and 86:
Datele prezentate în acest capitol
Page 87 and 88:
Sursa - Planul Regional de Gestiona
Page 89 and 90:
[cantitate deseuri, to] 900 800 700
Page 91 and 92:
[tone] 1550 1500 1450 1400 1350 130
Page 93 and 94:
[kg] 300 250 200 150 100 50 0 Deseu
Page 95 and 96:
6.4.2. Deşeuri din echipamente ele
Page 97 and 98:
următoarele cantităţi de deşeur
Page 99 and 100:
deşeuri municipale colectate separ
Page 101 and 102:
Acte legislative ce cuprind prevede
Page 103 and 104:
caloric. În acelaşi timp, dacă n
Page 105 and 106:
pondere a energiilor regenerabile
Page 107 and 108:
creşterea mortalităţii ouălelor
Page 109:
- amenajarea corespunzătoare a dep
show all

Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?