Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...
Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ... Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...
Figura 4.2.3. Harta Fond forestier RBDD 56
Din suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) 56% sunt păduri naturale şi 44% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea şi 49% sunt păduri naturale şi 51% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca. În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate prin specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt reprezentate în special prin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru, stejar, frasin de Pensilvania, salcâm, etc.. Funcţia economică a pădurilor Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din suprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială. Indice mediu de creştere pentru păduri: O.S. Tulcea - naturale 4,2 mc/an/ha - artificiale 2,6 mc/an/ha Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44% O.S. Rusca - naturale 6,1 mc/an/ha - artificiale 4,9 mc/an/ha Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51% Starea de sănătate a pădurilor În ceea ce priveşte starea de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat în cadrul produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia locală. Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de condiţiile naturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează în pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl reprezintă omizile defoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar. Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2010 inundaţiile au afectat plantaţii de salcâm şi chiar a arboretelor mature. Fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut în limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite, fenomen datorat apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei exploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei. 57
- Page 5 and 6: Figura 1.1.3. Rezervaţia Biosferei
- Page 7 and 8: 140 120 100 80 60 40 20 0 Graficul
- Page 9 and 10: 2.1. Emisii de poluanţi atmosferic
- Page 11 and 12: [tone] 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Fi
- Page 13 and 14: Ape uzate Tabel 3.1.2.1. Structura
- Page 15 and 16: Măsuri privind reducerea poluării
- Page 17 and 18: oligochete/chironomide pentru fieca
- Page 19 and 20: Figura 3.3.2. Dinamica multianuală
- Page 21 and 22: Nutrienţi Azot amoniacal Dinamica
- Page 23 and 24: Azotul total Dinamica multianuală
- Page 25 and 26: Figura 3.3.12. Dinamica multianual
- Page 27 and 28: valoarea determinată încadrează
- Page 29 and 30: (Fortuna, Miazăzi, Nebunu, Somova,
- Page 31 and 32: concentraţiilor de plumb încadrea
- Page 33 and 34: Figura 3.3.25. Dinamica multianual
- Page 35 and 36: Figura 3.3.29. Dinamica multianual
- Page 37 and 38: excepţie făcând valorile determi
- Page 39 and 40: Valorile medii determinate pentru a
- Page 41 and 42: Azotul total Dinamica multianuală
- Page 43 and 44: Figura 3.3.45. Dinamica multianual
- Page 45 and 46: Poluarea de la nave este determinat
- Page 47 and 48: In urma analizei datelor din perioa
- Page 49 and 50: 4.1.2. Clase de calitate ale soluri
- Page 51 and 52: - Suprafeţele de teren ce se valor
- Page 53 and 54: produselor chimice de uz fitosanita
- Page 55: 4.1.5. Managementul siturilor conta
- Page 59 and 60: Presiunea antropică asupra păduri
- Page 61 and 62: Figura 5.1.2. Situaţia autorizaţi
- Page 63 and 64: Figura 5.2.1.1. Motive ale desemnă
- Page 65 and 66: Zona Mării Negre, aferentă Deltei
- Page 67 and 68: Figura 5.2.2.4. Situaţia zonelor i
- Page 69 and 70: iologia, menţinerea şi conservare
- Page 71 and 72: 5.3. Mediul marin şi costier 5.3.1
- Page 73 and 74: În conformitate cu prevederile Ord
- Page 75 and 76: Abundenţele şi biomasele fitoplan
- Page 77 and 78: Tabel 5.3.2.2.4. Densităţile maxi
- Page 79 and 80: Figura 5.3.2.2.7. Biomasa medie pro
- Page 81 and 82: condiţionate de numărul de probe
- Page 83 and 84: - evitarea înfiinţării unei capa
- Page 85 and 86: Datele prezentate în acest capitol
- Page 87 and 88: Sursa - Planul Regional de Gestiona
- Page 89 and 90: [cantitate deseuri, to] 900 800 700
- Page 91 and 92: [tone] 1550 1500 1450 1400 1350 130
- Page 93 and 94: [kg] 300 250 200 150 100 50 0 Deseu
- Page 95 and 96: 6.4.2. Deşeuri din echipamente ele
- Page 97 and 98: următoarele cantităţi de deşeur
- Page 99 and 100: deşeuri municipale colectate separ
- Page 101 and 102: Acte legislative ce cuprind prevede
- Page 103 and 104: caloric. În acelaşi timp, dacă n
- Page 105 and 106: pondere a energiilor regenerabile
Din suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie<br />
forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) 56% sunt<br />
păduri naturale şi 44% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea şi 49% sunt păduri<br />
naturale şi 51% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca.<br />
În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate prin<br />
specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe<br />
malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt<br />
reprezentate <strong>în</strong> special prin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru, stejar,<br />
frasin de Pensilvania, salcâm, etc..<br />
Funcţia economică a pădurilor<br />
Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de<br />
protecţie( 73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din<br />
suprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este<br />
producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale,<br />
vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate <strong>în</strong> delta fluvială.<br />
Indice mediu de creştere pentru păduri:<br />
O.S. Tulcea<br />
- naturale 4,2 mc/an/ha<br />
- artificiale 2,6 mc/an/ha<br />
Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44%<br />
O.S. Rusca<br />
- naturale 6,1 mc/an/ha<br />
- artificiale 4,9 mc/an/ha<br />
Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51%<br />
Starea de sănătate a pădurilor<br />
În ceea ce priveşte <strong>starea</strong> de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat <strong>în</strong> cadrul<br />
produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia<br />
locală.<br />
Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de<br />
condiţiile naturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează <strong>în</strong><br />
pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl<br />
reprezintă omizile defoliatoare ale dăunătorului Lymantia dispar.<br />
Dintre factorii abiotici vătămători, <strong>în</strong> anul 2010 inundaţiile au afectat plantaţii de<br />
salcâm şi chiar a arboretelor mature. Fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut <strong>în</strong><br />
limite normale, manifestându-se mai accentuat <strong>în</strong> incintele <strong>în</strong>diguite, fenomen datorat<br />
apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei exploatabilităţii<br />
şi a limitelor fiziologice ale speciei.<br />
57