Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

More documents

Recommendations

Info

4.1.4. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică redusă, materie organică uşor mineralizabilă, climat cu ariditate accentuată şi ape freatice cu mineralizare în general ridicată (I. Munteanu, Gh. Curelariu, 1994). Restricţiile privind calitatea solurilor sunt rezultatul unor procese care s-au declanşat şi au afectat învelişul de soluri ale deltei, urmare a acţiunii unor factori naturali locali sau a influenţei antropice directe, dar şi a acţiunii unor factori externi teritoriului deltaic. 4.1.4.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice directe, sunt: - Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului acestui proces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari, acţiune facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante leguminoase: soia, lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie, coceni, prin arătură, fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate ca păşune. - Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al acţiunii antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe grindul de loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus la salinizarea unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat intensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991). - Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele unde s-a ars turba. Efectul acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor de protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului. - Poluarea este un fenomen de restricţie datorat în cea mai mare parte influenţei factorilor externi deltei: poluarea Dunării, poluarea atmosferică datorită activităţilor industriale din Tulcea şi Mahmudia (România) şi Izmail (Ucraina) şi mai puţin acţiunilor antropice directe. În anul 2009 acest fenomen a avut intensitate mai redusă datorită inundaţiilor din primăvară care au împiedicat realizarea lucrărilor de înfiinţare a culturilor la timp optim, reducerii volumului irigaţiilor, a măsurilor de prevenire a poluării adoptate în industria municipiului Tulcea dar şi reducerii influenţei activităţilor antropice locale (în agricultură, piscicultură şi silvicultură se utilizează numai pesticide nepoluante, ş.a). 54
4.1.5. Managementul siturilor contaminate 4.1.6. Poluări accidentale.Accidente majore de mediu 4.2.Starea pădurilor.Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi reîmpăduriri. Starea Pădurilor. Fondul forestier Fondul forestier însumează totalitatea suprafeţelor pădurilor, terenurilor destinate împăduririi suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură. producţie şi administraţie silvică. Fondul forestier din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) se află în administrarea Regiei Năţionale a Pădurilor, Direcţia Silvică Tulcea. În conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004, şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea respectiv Ocolul Silvic Tulcea şi Ocolul Silvic Rusca privind activitatea de silvicultură în anul 2009, situaţia terenurilor forestiere din RBDD este distribuită astfel: Pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea :(zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea): Tabel 4.2.1. Fond forestier –Ocolul Silvic Tulcea Fond forestier, Structura pădurilor fond forestier total(ha) în RBDD(ha) 13.122 13.122 Din care: pădure 8280 8280 terenuri destinate împăduririi 1505 1505 terenuri neproductive 3060 3060 alte terenuri 277 277 din pădure răşinoase 19 19 foioase 8261 8261 Pe teritoriul Ocolului silvic Rusca ( amenajarea Rusca, Carasuhat şi Pestriţele): Tabel 4.2.2. Fond forestier-Ocolul Silvic Rusca Fond forestier, Structura pădurilor fond forestier total(ha) în RBDD (ha) 10128 9726,1 Din care: pădure 6878 6558,1 terenuri destinate împăduririi 1040 1021,6 terenuri neproductive 1900 1842,3 alte terenuri 310 304,1 din pădure răşinoase 14 11,8 foioase 6864 6546,3 55
Page 1 and 2:
CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 3 and 4: CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
Page 5 and 6: Figura 1.1.3. Rezervaţia Biosferei
Page 7 and 8: 140 120 100 80 60 40 20 0 Graficul
Page 9 and 10: 2.1. Emisii de poluanţi atmosferic
Page 11 and 12: [tone] 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Fi
Page 13 and 14: Ape uzate Tabel 3.1.2.1. Structura
Page 15 and 16: Măsuri privind reducerea poluării
Page 17 and 18: oligochete/chironomide pentru fieca
Page 19 and 20: Figura 3.3.2. Dinamica multianuală
Page 21 and 22: Nutrienţi Azot amoniacal Dinamica
Page 23 and 24: Azotul total Dinamica multianuală
Page 25 and 26: Figura 3.3.12. Dinamica multianual
Page 27 and 28: valoarea determinată încadrează
Page 29 and 30: (Fortuna, Miazăzi, Nebunu, Somova,
Page 31 and 32: concentraţiilor de plumb încadrea
Page 37 and 38: excepţie făcând valorile determi
Page 39 and 40: Valorile medii determinate pentru a
Page 41 and 42: Azotul total Dinamica multianuală
Page 45 and 46: Poluarea de la nave este determinat
Page 47 and 48: In urma analizei datelor din perioa
Page 49 and 50: 4.1.2. Clase de calitate ale soluri
Page 51 and 52: - Suprafeţele de teren ce se valor
Page 53: produselor chimice de uz fitosanita
Page 57 and 58: Din suprafaţa pădurilor din RBDD,
Page 59 and 60: Presiunea antropică asupra păduri
Page 61 and 62: Figura 5.1.2. Situaţia autorizaţi
Page 63 and 64: Figura 5.2.1.1. Motive ale desemnă
Page 65 and 66: Zona Mării Negre, aferentă Deltei
Page 67 and 68: Figura 5.2.2.4. Situaţia zonelor i
Page 69 and 70: iologia, menţinerea şi conservare
Page 71 and 72: 5.3. Mediul marin şi costier 5.3.1
Page 73 and 74: În conformitate cu prevederile Ord
Page 75 and 76: Abundenţele şi biomasele fitoplan
Page 77 and 78: Tabel 5.3.2.2.4. Densităţile maxi
Page 79 and 80: Figura 5.3.2.2.7. Biomasa medie pro
Page 81 and 82: condiţionate de numărul de probe
Page 83 and 84: - evitarea înfiinţării unei capa
Page 85 and 86: Datele prezentate în acest capitol
Page 87 and 88: Sursa - Planul Regional de Gestiona
Page 89 and 90: [cantitate deseuri, to] 900 800 700
Page 91 and 92: [tone] 1550 1500 1450 1400 1350 130
Page 93 and 94: [kg] 300 250 200 150 100 50 0 Deseu
Page 95 and 96: 6.4.2. Deşeuri din echipamente ele
Page 97 and 98: următoarele cantităţi de deşeur
Page 99 and 100: deşeuri municipale colectate separ
Page 101 and 102: Acte legislative ce cuprind prevede
Page 103 and 104: caloric. În acelaşi timp, dacă n
Page 105 and 106:
pondere a energiilor regenerabile
Page 107 and 108:
creşterea mortalităţii ouălelor
Page 109:
- amenajarea corespunzătoare a dep
show all

Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?