Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice din grupele
a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au fost testate
asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De asemenea,
datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole din zonă, consumul
produselor chimice este extrem de redus situându-se sub 1 kg de produs brut la 1 ha de
teren arabil. Culturile cărora le-au fost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea –
soarelui, grâu, porumb.
În special producţia vegetală furajeră a fost obţinută fără a se utiliza produse chimice.
4.1.3.3. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Din suprafaţa totală de 61.453 ha teren agricol, 39.974 ha (64 %) se află în incintele
agricole îndiguite şi desecate. Incintele agricole îndiguite reprezintă terenuri ce aparţin
domeniului public de interes judeţean. În ele desfăşoară activitate de agricultură
concesionarii: societăţi comerciale, şi persoane fizice. Schema de cultivare a terenului
este stabilită de concesionari. Fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, din
fonduri europene sau din bugetul national, şi alte forme de sprijin, începând cu
01.01.2008, trebuie să respecte măsurile privind bunele condiţii agricole de mediu.
DADR Tulcea a transmis primăriilor din localităţile din judeţ scrisori de informare şi
atenţionare asupra faptului că activităţile din sectorul agricol trebuie să se realizeze cu
respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului
- Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea
Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din
surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor.
Terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru producerea cerealelor. Suprafeţele
cele mai mari au fost cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă.
Nu sunt înregistrate terenuri arabile retrase din circuit agricol.
Din suprafaţa totală de 61.453 ha de teren agricol, 39.974 ha (64%) se află în incintele
agricole îndiguite şi desecate, restul fiind pe grindurile continentale (circa 21.000 ha), pe
grindurile de mal a reţelei hidrografice interioare, pe grindurile fluvio-marine şi şesul
deltaic în regim liber de inundare. Terenurile arabile sunt situate preponderent în delta
fluvială. În delta fluvio-maritimă terenul arabil reprezintă doar 0,12 ha/locuitor şi este
folosit preponderent pentru păşunat.
Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele incinte
indiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare (studii
efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Tehnologiile de exploatare
agricolă utilizate au fost stabilite de utilizatori, în funcţie de scop şi de posibilităţi. Aceste
tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei naturale şi a
fertilităţii solului.
4.1.3.4. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Principalele restricţii ale calităţii solului în anul 2010 au fost:
Excesul periodic de umiditate în sol, perioada de inundabilitate identificându-se în acest
an aproape în totalitate cu perioada de vegetaţie a culturilor;
Eroziunea solului prin mişcarea apei în timpul viiturii şi la retragerea acesteia dar şi prin
stagnarea temporară sau definitivă;
Eroziunea solului prin vânt , în special pe psamosoluri sau soluri nisipoase;
Sărăturarea solului;
53