Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

Nota de bonitare naturală se exprimă în puncte de la 1 la 100 şi se stabileşte pentru
teritoriul cartat pe unităţi de teritoriu ecologic omogene (TEO) pentru categoria de
folosinţă existentă în momentul cartării. Pentru categoria de folosinţă “arabil”, nota de
bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu
aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă
de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru “livezi” este media aritmetică a notelor
pentru speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş - vişin ori
piersic sau cais. Pentru “vii” nota de bonitare naturală este media aritmetică a celor
două categorii anterioare. Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se
stabileşte clasa de calitate de la 1 la 5.
Gruparea terenurilor în 5 clase de calitate se face în funcţie de nota de bonitare
naturală pentru categoria de folosinţă existentă în momentul cartării, calculată pentru
fiecare TEO:
clasa a I-a: 81 - 100 puncte de bonitare;
clasa a II-a: 61 - 80 puncte de bonitare;
clasa a III-a: 41 - 60 puncte de bonitare;
clasa a IV-a: 21 - 40 puncte de bonitare;
clasa a V-a: 1 - 20 puncte de bonitare.
Conform datelor Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Tulcea, din
lipsa bazei topografice, pentru suprafeţele din RBDD este considerată o clasă medie de
calitate (a III-a). Această situaţie se referă la întreaga suprafaţă agricolă (cu cele 4
folosinţe: arabil, păşune, vie, livadă) şi este într-o continuă dinamică, justificată de
programul de monitorizare a solurilor, în baza cărora se actualizează studiile pedologice
mai vechi de 10 ani (Ord. MAAP nr. 223/2002).
4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România
4.1.3.1. Îngrăşăminte
Nu există o evidenţă clară a folosirii îngrăşămintelor organice pentru fertilizarea solului
şi nici în ceea ce priveşte tratamentele pentru amendarea terenurilor acide sau
degradate la toate localităţile din perimetrul RBDD. Ca o caracteristică a zonei se poate
spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii îngrăşămintelor organice
provenite din fermele zootehnice deoarece creşterea animalelor se face preponderent
în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele fiind lăsate libere pe grindurile
deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este
organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale.
În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte organice produse prin creşterea animalelor
nu pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile
săteşti sunt nesemnificative cantitativ. Se constată o preocupare redusă a localnicilor
pentru producerea compostului în gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor
menajere de origine vegetală şi a gunoiului de grajd.
4.1.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai produse
avizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Sunt
avizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în cadrul
Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a fi
nepoluante şi care nu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în Lista
52