Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia de
prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţie
potabilizare apã–aducţiune–înmagazinare–distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta
Dunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenta unui strat acvifer freatic aflat la
adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase,
fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor
apelor Dunãrii.
Apele freatice de adâncime, puternic mineralizate, cantonate în depozitele psamito –
psefitice de la baza nisipurilor semnalate în suprafatã, sunt în legãturã directã,
comunicând cu stratul acvifer de suprafatã datoritã permeabilitãtii mari a pãmânturilor
respective. Apele freatice de adâncime din deltã sunt ape clorurate, cu concentraţie
mare şi sunt nepotabile. Pe parcursul anului 2010 ARBDD nu a efectuat monitorizarea
apelor subterane.
Apa de îmbăiere
Nu este cazul în RBDD.
3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare.Tratarea apelor uzate
Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
În procesul unei dezvoltări durabile, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, problema
gospodăririi resurselor de apă ocupă un loc major, ţinându-se cont că apa, considerată
mult timp ca o resursă inepuizabilă şi regenerabilă a devenit şi se dovedeşte tot mai
evident unul dintre factorii limitativi în dezvoltarea socio-economică.
Ca principal factor de mediu şi vector major de propagare a poluării la nivel local şi
transfrontalier, ca resursă vitală a suportului vieţii, apa a cunoscut o serie de etape din
punct de vedere a organizării managementului propriu.
Principala dimensiune a apei este calitatea, care constituie în prezent un obiectiv major
în gospodărirea apelor, la care activitatea de monitoring are un rol determinant,
reprezentând instrumentul de bază în dezvoltarea politicilor de apă, asigurarea
managementului aferent.
Reprezentând o activitate de bază în gospodărirea integrată a apelor, monitoringul
calităţii acestora a devenit în prezent un instrument indispensabil evaluărilor spaţiotemporare
privitoare la tendinţele de evoluţie a concentraţiilor şi încărcărilor de poluanţi,
a celor legate de încadrarea în criterii şi obiective de calitate, amortizarea poluărilor
accidentale la nivel local şi regional, cât şi în contextul transfrontier. Abordarea
ecosistemică. este impusă de problemele care pot avea geneze de aspect fizico-chimic,
biologic, morfologic, hidrologic şi ecologic în medii diferenţiate (apă, materii în
suspensii, sedimente, biocenoze).
Dunărea, ecosistemul deltaic precum şi ecosistemele costiere, sunt puncte de
confluenţă ale unor puternice presiuni ecologice, ca rezultat al multiplelor activităţi
umane.
În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore de
poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în
zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile
navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în
tranzit.
44