Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...
Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ... Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...
Tabel 3.1.2.2. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării Obiectiv specific Mod de realizare Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare a oraşelor Tulcea, Sulina şi Isaccea şi construcţia staţiei de epurare a apelor uzate în Tulcea Asigurarea mijloacelor de intervenţie pentru controlul poluării Eliminarea evacuării apelor uzate epurate provenite din zootehnie în emisar de suprafaţă Modernizarea staţiilor de epurare existente la nivelul agenţilor economici. Schimbarea tehnologiei de fabricaţie Realizarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare la nivelul localităţilor rurale Stadiu de licitaţie a documentaţiei de atribuire pentru contractele de lucrări pentru majoritatea investitiilor pentru: asistenţa tehnică pentru managementul proiectului pentru implementare supervizarea lucrărilor pentru proiectul "Reabilitare şi extindere sistem alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Tulcea” reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare În teritoriu a fost organizat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă coordonat de Prefectura Tulcea. La SGA Tulcea se află planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, intocmite şi transmise de către agenţii economici potenţial poluatori şi care se reactualizează periodic. Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se intocmesc la nivel bazinal de către Direcţia Apelor Dobrogea Litoral Constanţa şi de către persoanele juridice utilizatori de de apă potenţiali poluatori. Unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor dunărene şi maritime precum si agenţii economici potenţiali poluatori, au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie, în judeţul Tulcea existând 6 operatori ce pot acţiona cu mijloace şi materiale. Investiţii în retehnologizarea staţiilor de epurare şi construirea de iazuri biologice şi încheierea de contracte cu deţinătorii de terenuri pentru folosirea dejecţiilor solide+lichide ca fertilizant – ca de exemplu: SC Carniprod SA Execuţia efectivă a lucrărilor Ex:SC Alum SA Tulcea Realizarea lucrărilor pe varianta optimă 14
Măsuri privind reducerea poluării apei in mediul urban şi rural: Extinderea reţelelor existente de canalizare; Construcţia de reţele de canalizare noi în localităţile unde nu există; Asigurarea epurării corespunzătoare a apelor uzate prin: retehnologizarea staţiilor de epurare existente; construcţia de staţii de epurare noi în localităţile unde nu există; shimbarea vechilor tehnologii de fabricaţie cu altele noi mai puţin poluante. 3.2. Ape de suprafaţă Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului – exemplu Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu gradul de troficitate Zoobentosul - Material şi metodă Probele zoobentonice au fost recoltate cantitativ din sedimente cu o dragă de tip Marinescu (deschiderea de 225 cm 2 ) din 5 puncte diferite, pentru a surprinde heterogenitatea habitatului (substrat mâlos, nisipos, cu resturi de cochilii de moluşte). Cantitatea de sediment prelevată cu draga este spălată în fileu (ochiuri de 0.5 mm). Rezultate Macronevertebratele bentonice deţin un rol important în procesele de acumulare şi transfer a energiei în lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup divers, constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată şi cerinţe ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează în distribuţia lor efectele fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării macronevertebratelor bentonice în evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice. Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor acvatice. 15
- Page 1 and 2: CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
- Page 3 and 4: CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL , DATE
- Page 5 and 6: Figura 1.1.3. Rezervaţia Biosferei
- Page 7 and 8: 140 120 100 80 60 40 20 0 Graficul
- Page 9 and 10: 2.1. Emisii de poluanţi atmosferic
- Page 11 and 12: [tone] 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Fi
- Page 13: Ape uzate Tabel 3.1.2.1. Structura
- Page 17 and 18: oligochete/chironomide pentru fieca
- Page 19 and 20: Figura 3.3.2. Dinamica multianuală
- Page 21 and 22: Nutrienţi Azot amoniacal Dinamica
- Page 23 and 24: Azotul total Dinamica multianuală
- Page 25 and 26: Figura 3.3.12. Dinamica multianual
- Page 27 and 28: valoarea determinată încadrează
- Page 29 and 30: (Fortuna, Miazăzi, Nebunu, Somova,
- Page 31 and 32: concentraţiilor de plumb încadrea
- Page 33 and 34: Figura 3.3.25. Dinamica multianual
- Page 35 and 36: Figura 3.3.29. Dinamica multianual
- Page 37 and 38: excepţie făcând valorile determi
- Page 39 and 40: Valorile medii determinate pentru a
- Page 41 and 42: Azotul total Dinamica multianuală
- Page 43 and 44: Figura 3.3.45. Dinamica multianual
- Page 45 and 46: Poluarea de la nave este determinat
- Page 47 and 48: In urma analizei datelor din perioa
- Page 49 and 50: 4.1.2. Clase de calitate ale soluri
- Page 51 and 52: - Suprafeţele de teren ce se valor
- Page 53 and 54: produselor chimice de uz fitosanita
- Page 55 and 56: 4.1.5. Managementul siturilor conta
- Page 57 and 58: Din suprafaţa pădurilor din RBDD,
- Page 59 and 60: Presiunea antropică asupra păduri
- Page 61 and 62: Figura 5.1.2. Situaţia autorizaţi
- Page 63 and 64: Figura 5.2.1.1. Motive ale desemnă
Măsuri <strong>privind</strong> reducerea poluării apei in mediul urban şi rural:<br />
Extinderea reţelelor existente de canalizare;<br />
Construcţia de reţele de canalizare noi <strong>în</strong> localităţile unde nu există;<br />
Asigurarea epurării corespunzătoare a apelor uzate prin:<br />
retehnologizarea staţiilor de epurare existente;<br />
construcţia de staţii de epurare noi <strong>în</strong> localităţile unde nu există;<br />
shimbarea vechilor tehnologii de fabricaţie cu altele noi mai puţin poluante.<br />
3.2. Ape de suprafaţă<br />
Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului – exemplu<br />
Principalele lacuri de pe teritoriul judeţului<br />
Calitatea principalelor lacuri din România <strong>în</strong> raport cu gradul de troficitate<br />
Zoobentosul - Material şi metodă<br />
Probele zoobentonice au fost recoltate cantitativ din sedimente cu o dragă de tip<br />
Marinescu (deschiderea de 225 cm 2<br />
) din 5 puncte diferite, pentru a surprinde<br />
heterogenitatea habitatului (substrat mâlos, nisipos, cu resturi de cochilii de moluşte).<br />
Cantitatea de sediment prelevată cu draga este spălată <strong>în</strong> fileu (ochiuri de 0.5 mm).<br />
Rezultate<br />
Macronevertebratele bentonice deţin un rol important <strong>în</strong> procesele de acumulare şi<br />
transfer a energiei <strong>în</strong> lanţurile trofice specifice ecosistemelor acvatice. Fiind un grup<br />
divers, constituit dintr-un număr mare de organisme cu cicluri de viaţă diferite ca durată<br />
şi cerinţe ecologice variate, macronevertebratele bentonice integrează <strong>în</strong> distribuţia lor<br />
efectele fluctuaţiilor factorilor de mediu. Aceste caracteristici stau la baza utilizării<br />
macronevertebratelor bentonice <strong>în</strong> evaluarea stării ecologice a ecosistemelor acvatice.<br />
Zoobentosul este utilizat de foarte mult timp la caracterizarea ecosistemelor acvatice.<br />
15
Change language