Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

Expansiunea deşerturilor
Viitoarele schimbări ale climei vor accelera extinderea deşerturilor datorită creşterii
temperaturii, ceea ce va antrena o scădere a precipitaţiilor în aceste zone.
Intensificarea ciclului hidrologic
Evaporarea şi precipitaţiile vor creşte cu circa 3 până la 15%, ceea care va conduce la
o intensificare considerabilă a ciclului hidrologic. Surplusul de precipitaţii va fi diferit în
diversele regiuni ale lumii. Creşterea precipitaţiilor este aşteptată, în principal, în zone
tropicale şi la altitudini înalte, unde se înregistrează deja cantităţi considerabile de
precipitaţii. În alte regiuni cum sunt cele aride, precipitaţiile vor scădea amplificând
contrastul dintre regiunile climatice aride şi cele umede. Frecvenţa ploilor abundente şi
a zilelor fără precipitaţii va creşte, ducând la o creştere a frecvenţei fenomenelor
meteorologice extreme.
Impactul economic
În perioada 1990-2005, numărul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare decât
în anii 1960-1970. Acestea au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme.
Domeniile economice bazate pe resurse - cum ar fi industria energetică, turismul - pot
întâmpina provocări majore. Infrastructura urbană actuală, sistemul public de sănătate
şi capacităile de răspuns la urgenţe pot necesita un proces de extindere şi actualizare
pentru a face faţă efectelor provocate de schimbările climatice.
Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
adoptarea unei strategii mondiale coerente, comune pentru toate statele lumii, bine
articulată în jurul unor obiective concrete, care să asigure încetinirea derulării
fenomenelor aferente schimbărilor climatice;
elaborarea şi, mai ales, punerea în aplicare a oricărui plan de salvare a climatului
mondial;
promovarea de către societatea civilă a problematicii ecologiei globale conform
principiului „a gândi global”, „a acţiona local” în sensul diminuării GES la niveluri
sustenabile;
identificarea şi implementarea de măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice;
îmbunătăţirea planificării urbane în sensul creşterii suprafeţelor deţinute de parcuri şi
grădini, precum şi utilizarea unor materiale de construcţii care ajută la menţinerea sau
crearea unor micro-climate mai răcoroase;
crearea şi utilizarea de soiuri rezistente la secetă şi temperaturi mari;
adaptarea folosirii pământului la structuri climatice schimbate;
sistem de irigaţii nepoluant;
tehnologii de producere a ploilor artificiale şi combatere a îngheţului;
combaterea deşertificării prin împăduriri şi alte mijloace care, în unele ţări, sunt folosite
eficient;
măsuri privind asigurarea unei stări de sănătate corespunzătoare, în condiţiile meteo
extreme (prevenirea maladiilor legate de temperature extreme, de excesul de miditate).
Pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, în decembrie 2008, Parlamentul
European a adoptat pachetul legislativ "Energie – Schimbări climatice" prin care la nivel
European s-a stabilit realizarea a 3 obiective pe termen lung:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul
1990) şi cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;
104