Raportul privind starea mediului în Rezervația Biosferei Delta ...

caloric. În acelaşi timp, dacă nivelul mediu al mărilor şi oceanelor a crescut în secolul
XX cu 10-20 cm, previziunile până în 2100 variază între 20 şi 88 cm. Acest fapt va
depinde în mare parte de topirea calotei glaciare şi de crearea a noi uriaşe suprafeţe
acoperite cu apă în stare lichidă şi care va afecta major sistemul climatic.
Dintre continente, Europa va fi afectată printre primele şi cel mai sever, ultimii patru ani
caracterizându-se prin secete şi caniculă, inundaţii şi ploi diluviene, previziunile
indicând, de exemplu, deşertificarea unei suprafeţe semnificative. Asemenea proiecţii
corespund diferitelor scenarii legate de evoluţia emisiilor de gaze cu efect de sera
(GES) şi estimărilor aferente ale încălzirii, plecând de la diverse modele ale climatului.
Implicaţiile de ordin meteorologic se manifestă deja prin fenomene extreme precum:
alternanţa rapidă între precipitaţii abundente şi inundaţii, canicula severă şi secetă
accentuată, consecinţe directe şi indirecte asupra agriculturii şi a stării generale a
mediului, pierderi de vieţi umane şi prejudicii cauzate datorită uraganelor, dezastre
naturale, inundaţii, alterarea semnificaţiilor anotimpurilor tradiţionale.
Creşterea temperaturii globale a Terrei va conduce la o încălzire mai accentuată în
regiunile polare decât în cele ecuatoriale, cu implicaţii considerabile asupra
ecosistemelor polare, asupra vieţii sălbatice din zonă şi asupra locuitorilor.
Temperaturile mai ridicate vor duce la topirea gheţarilor şii a calotei glaciare. Acestea
vor determina creşterea volumului de apa din oceane şii mări. Estimările pe termen
mediu arată că nivelul mării va creşte cu o medie de 5 cm pe deceniu.
Studiile arată că în România zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi
afectată de creşterea nivelului oceanului planetar.În zonele costiere se găsesc nu
numai ecosisteme valoroase, dar şi peste 50% din populaţia globului. Acestea vor fi
expuse la dezastre naturale precum furtuni, inundaţii, eroziunea coastei şi incursiuni ale
apei sărate. În interiorul continentelor se va produce o încălzire mai puternică decât în
zonele costiere cu generare de valuri de căldură mai frecvente şi mai intense. Zona
mediteraneană şi Balcanii se vor confrunta cu valuri de căldură şi cu fenomenul de
deşertificare.
Gazele cu efect de seră afectează viaţa din mediul subacvatic
Gazele cu efect de seră cresc nivelul acidităţii oceanelor, contribuind astfel la mărirea
vitezei de propagare a sunetelor în apă şi perturbând comunicarea între mamiferele
marine, potrivit unui studiu prezentat de International Fund for Animal Welfare (IFAW) la
Roma. In acest sens activităţile umane, precum transportul de mărfuri, exploatările
petroliere sau sonarele navelor şi submarinelor militare produc o adevărată «ceaţă
acustică». Creşterea acidităţii apei mărilor şi oceanelor este un fenomen relativ nou,
insolit şi perturbator pentru o serie întreagă de animale marine.
Schimbările climatice pot afecta lanturile trofice
Primăverile timpurii afectează lanţurile trofice, prădătorii par a fi mai lenţi decât
organismele care le sunt inferioare în lanţul trofic în ceea ce priveşte adaptarea la
schimbarea anotimpurilor. Dacă evenimentele biologice de la diferite niveluri din lanţul
trofic se modifică în ritmuri diferite apar desincronizări care vor provoca tulburări în
funcţionarea şi supravieţuirea multor ecosisteme.
Impactul asupra agriculturii
Dintre toate segmentele economiei agricultura este cea mai sensibilă la climă. Dacă
CO2 atinge concentraţii duble faţă de cele din perioada preindustrială şi dacă nu sunt
luate măsuri de prevenire, producţia medie a culturilor va scădea alarmant.
103