You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
LA<br />
IERUSALIM<br />
..arr<br />
111.1:11<br />
L<br />
cA ',trout'<br />
IN SERBATORILE PASCELUI<br />
§I IN EGIPTII<br />
DE<br />
D. BOLINTINEANIJ<br />
BUCURESCI<br />
EDITIUNEA TWOORAPIEI LUCRATORILOOT ASSO CIATI<br />
12. PASSAGIULt1 ROMANt 12.<br />
r 1867
CilAtTORII<br />
LA<br />
IERUSALIM<br />
IN SERRATORILE PASCELUI<br />
§1 IN EGIPTU<br />
DE<br />
D. BOLINTINEANU<br />
doua ellitiitier*<br />
BUCURESCI<br />
TIPOGRAFIA LIICRITORILORII ASOCIATI<br />
12. PASSAGIULt ROMIN6 12.<br />
1867
CARTEA I<br />
La 9 martic, pc la dud ore sera, md, imbarcaid pe vasul cu vapor<br />
Merse , impreuna cu alai dol compatriotl.<br />
Scopul nostru era se visitam Ierusalimal gi tote locurile sante.<br />
Neptea se intindea asupra saraiurilor misteriese, perdute prin<br />
arborii grddinelor desfatatore ale Bosforului. Cotul unde fuse alts<br />
data palatul imp&atilor, , astddi saraiul sultanilor pdrasit , rdmase<br />
la drepta nested. Scutari, Cadikioi , perird unul dupd altul in<br />
umbra qi in depIrtare; iusulele Principilor , semdnate in faca mares,<br />
pared ea snots sub cununele for de scantd , in apd , in umbra<br />
qi in tacere.<br />
Scutari mac in lack' cu palatul cesarilor. Yn vechime acest orak;<br />
se chema Chrisopole sad cetatea de aur. Denis din Bizant dice ca<br />
acest orag priimise numele de aura did perqii stranger' aid tributul<br />
de la popolii subjugate. Aid era mormentul lul Chrisis , fiul<br />
lui Agamemnon §i al Chriseidei; unii cred ca de aid ii veni numelo<br />
de Chrisopole. Dupd Xenofonte , atenienil se medara aid cu 30 de<br />
vase , ca sd supue la contributie pe tots navigatorii care treced prin<br />
Bosfor.<br />
Promontorul de la Scutari so chema in vechime Bos, gi se vedea<br />
aid (Denis de Bizant) o colima de mannurd alba pe care era statue<br />
lui Bos, femcea lui Hares, general atenian.<br />
1
2 cALEToRif<br />
Cadikioi se aill spre sudul Scutarii, dincolo de promontorul Bos.<br />
Acest oraq se chema in vechime Chalcedonia ; era aqe(lat pe un riulet<br />
de la care oraaul i §i primi numele. Aici se afia o multime de<br />
monumente mgrete ; intre altele , templul lui Apolon. Mai era<br />
templul Venerei , al eroului Eupostes ai vestita fontang Hermagora.<br />
Tacit, ann. c. 12; Strabon, c. 7; Polib. c. 4; Plinio c. 5. spun<br />
cg megarienil fundarg acestil cetate ai cg molt timp all fost de risul<br />
vecinilor for care le deterg nume de orbi , did in loc se se aaecle<br />
pe partea. Bizantului , se aaeclaseril la o parte retrasg.<br />
Perail de mai multe orb despoierg acestg cetate ; zidurile ei se<br />
surparg de Valens; gotil o sfgramarg ai Corneliu Avitu o restabili.<br />
Saracinii o d'gramarg cu total. Aici se zidise o bisericg : santa Etcfemia<br />
in care se tinu soborul (conciliul) generalii ; dar astii0 nu<br />
mai este.<br />
Aici se osandi samtul Chrisostom la exil , pentru ca vorbise in<br />
contra viciurilor femeilor ai in contra credintii pentru statua Eudoxiel.<br />
In portul acestub oraa , Foca Emu se peril Maoris Ai patru<br />
fib ai sei..<br />
Pe aid impgratul Constantin se luptg gi triumfg in contra lui<br />
Liciniu , gi Mitridat se Nita cu Romanii.<br />
Mai in susul acestub oraa spre and, se intinde o limbg de pgment<br />
in mare ce se numia altg data. promontoriul Hereum ; asta4i Fa,<br />
nar-bacce ; Procop dice ca aid era altg (lag un palat mgret ai bra<br />
zidite de Justinian , pentru Teodora.<br />
Mai in tote pgrtile se aflail pe aid zidiri ce portal numele Tcodoreb.<br />
Impgrittesa Teodora era flea unui om care nutrea vite; maicg-sa<br />
vindu pe bani virtutea ei, gi Teodora se prostitug publicului. Fuse<br />
tinutg cat-va timp de un Hatebol din Tir,, care o goni in urmg.<br />
De aid' merse in Alexandria , apoi veni in Constantinopole uncle<br />
se ocupg co trista ei meseile. Impgratul Justinian, veyndu-o , fi<br />
plgcu , o lug de Viten) , apoi , stricand legea ce oprea pe impgrati<br />
se se insore cu femei de meserie injositere , o lug de sogie. Procop<br />
dice ca fuse un biciii al nemului omenesc. Mori pe la anal 565.<br />
-
LA IERUSALIM 8<br />
Insulele Principilor sunt patru mai marl gi locuite ; ole se afig<br />
vecine cu costa Asiei. Pliniil le numesce Propontide. Aid era o<br />
data locul de exil al martirilor politici gi tot de o data ttsilul de<br />
plgcere al cnrtesanilor bizantini. Done, Proti gi Antigona , nu sunt<br />
mult locuite; celelalte doue,Halchi gi Princhip, sunt mai roditore,<br />
mai locuite gi mai visitate de cgletori. Aid stint vii, gredini, monastiri<br />
grecesci. Halchi se numea in vechimc Halchitis.<br />
Vasul nostru despica undele noptii gi ale Propontidei in linisce.<br />
Marea Propontidg sail de Marmara , priimea deosebite numiri<br />
dupe vecingtatea termurilor ei. So die inchisg intre malul Europei<br />
gi al Asiei , in larg ; iar in lung , tntre Dardanele gi bosforul Traciei.<br />
Prin Bosfor comunice cu marea Negrti ; prin Dardanele cu<br />
Archipelul. Este line' , gi caicele plutesc cu mandrie pe faca ei. De<br />
pe termul Europei , in multe locuri, se vede cu ochii termul Asiei.<br />
De la Bosfor pang la Dardanele , in lung , se alergg , cu vasul cu<br />
vapor in 12 ore.<br />
Clopotul vaporulni ne chianti In mesa. Aid fecuiti cunoscinta<br />
tutulor pasageiilor. Intre eel mai curiogi era un engles , nescut<br />
in orient, in virstg, de 55 de ant Avesta vorbea. neincetat , gi<br />
pentru acesta era silit se spue gi bune gi rele. No spuse o multime<br />
de anecdote , al cgror erod era totd'auna el insugi. Mai era<br />
o damg biltring ce se ducea in Palestina, insocitg de un cgtel. Era<br />
ante un page. turc cu doue-deci de gerbi dupe el. Acesta nu manta<br />
cu not la mesa ; dar venea se ne vedg mancand. Insa era gi o jung<br />
fete, englesg, insocitii de pgrintele see, un lord betrin. Filcele Albionului<br />
in genero, nu sunt frumose : gracia, gentileta, vioiciunea,<br />
le lipsesc; nalte gi reel ca nisce colone de marmura; marl' in Mani<br />
gi in piciere ; inse c'end , plintre ole , se intemplit unele frumOse<br />
aceste esceptii sunt frumose ca nisce minuni. Astfel era acestg<br />
jung englesg ; vioiciunea sufietului sal se resfrangea pe faca ei asemenea<br />
radelor de sore ce se versa pe stele gi pe care ochii nostri<br />
nu le pot vedea , afianduse ascunse. Fie -tine , tineri gi bgtrini<br />
din pasageri , ar fi dorit se tie mesa in tote viata lor ; dar deil igi<br />
rid de hotgririle omenilor, dice Omer unde-va , astfel mesa tinu<br />
mai pucin de cat trebui se tie, awl audirem afarg, o mare geltigie.
4 ciiitTosal<br />
Adoratorii mis Liei uitara farmeccle frumusetei el , gi esirg repede<br />
afarg. Amorul vietel se vede cg este pentru omeni in genere mai<br />
pre sus de tote bunurile, de tote simtimentele sublime. Astfel ,<br />
tend pentru o idee inalta, ca simtiment divin, Omenii eel alesi igi<br />
sacrifice. vista lor, nu este de mirare ca multimea omenilor de rend<br />
gi ignoranti, se creqg pe eel ce se sacrifice ca sunt nebuni!<br />
Frumosa mis Lia fu data la o parte, cglcatg pe piciore de eel ce<br />
voirg se esg! Sant sigur ca dace. s'ar fi spart vasul, de am fi scgpat<br />
in bg.ci pe mare, de am fi igticit mai multe qile insetati si figman4iti<br />
; de am fi hottirit in ametela fermi , se manegm pe unul<br />
din not si sorta ar fi *Int pe frumosa fecierg , negresit ca acesti<br />
adoratori ar fi mancat'o , fare. nici o mustrare de cuget , numai se<br />
nu mere, el. Vasul nostru intalnise un caic incgrcat cu marfii gi<br />
cu trei-spre-(lece inneni. Indatg ce it lovi , 11 rupse in doe : it ve-<br />
(lurgin plutind an minut pe ape, apoi se cufundil. Cap va mateloll<br />
se dare, josil din vapor cu o barca se' canto pe eel ce se inecal<br />
Au4irilin Mica striggtele for durerose, apoi o tticere de merte se intinse<br />
peste nude. Dupe cite -va minute barca veni la vapor cu trei<br />
omeni scgpati din apt : qece se ineeaserg. Vaporul urmg atanci<br />
cgletiria sa prin intuneric.<br />
A doua ti ne aflartm in stramtorea Dardanelelor.<br />
Pang a nu ajunge aici lgsargm pe partea Europei mai multe ce-<br />
tlji ce in vechime au fest vestite si astiqi an picat cu total in<br />
piimghtl pi<br />
uitare. Astfel sunt Silivria sag Silimbria de uncle<br />
incepea zidul ce reclicarg locuitorii din Constantinopole ca se se<br />
apere in contra harbarilor si care merges pane la Filea , pe marea<br />
negrg fgcend 420 de stale de lungime; vine in urmg Hereclia ce<br />
turcii numesc Reclia , ziditg pe malul mgrel la anul Roma 153.<br />
Vespasian avea aid un amfiteatru gi mai multe palate, ale &or<br />
urme ancg se cunosc.<br />
In acestg mare se aft Ana done insule mai marl : una Cabo limna<br />
, nu departe de golful Mondaniei; alta insula de Marmara<br />
sag vechca Proconesa.<br />
Canalul Dardanelelor sail vechiul Helespont nu pote se se pue<br />
in frumusete cu Bosforul Traciei. Nu are nici grildinele tot-d'auna
LA IERUSALIM 5<br />
verdi ale rnalurilor celal din uring ; mid casele ¢i saraiurile tor,<br />
cu desfittgrile ¢i durerile misteriOse; nici tablourile Bosforulni rg-<br />
pitOre ce se schimbg pe fie ce minut, fgrg se semene nici odatg unul<br />
en altul. Canalul Dardanelelor curs cu majestate intredougmaluri,<br />
unul al Asia , cel alt al Europa ; malurile sunt selbatice ci monotone.<br />
Din timp in timp se vede , pe unul din aceste maluri ,<br />
ale o taring de of , cote un sat sail °rag cu fisionomie de pgraging,<br />
care ample inima do desplgcere.<br />
Dar , dacg nu fermecii ochil celor ce it red ca Bosforul prin frumusetea<br />
lui materials, eel putin pentru o ging de omeni inteligenti,<br />
acest canal are un merit mai pretios. Aduce aminte de fapte<br />
mari ci gloriose din trecut : siingele atenienilor, , lacedemonenilor, ,<br />
persilor, venetienilor ci musulmanilor, , picg ci se amestecii odatit<br />
cu aceste unde.<br />
Stremtorea are 11 leghe de lungime; lgrgimea schimbgtOre ,<br />
incepe de la 2-9 kilometre.<br />
Pe istmul de la drepta , intrind , era o datg trei cetslti vestite:<br />
Pactie, astg0 Patio-Patino ; Cordia , pe golful Melas ci Lisimachia,<br />
fondatg de Lisimach, unul din mosteniteiii lui Alexandru<br />
eel mare; acesta din uring se all intro cele doug ace4atit.<br />
La drepta iar pe tgrmul Europei se vede Galipole. Oracul de<br />
astg41 este pgrgginit ; dar positia lui este avantagiosg : astfel toti<br />
cuceritorii se ace4ara aid, mai 'nainte de a pgli in Tracia. Justinian<br />
tinea la Galiople o garnisOng numerOsg. In qilele nostre,<br />
avimd esemplu trecutal , francesii ci englesil , descgrcarg ci se ase-<br />
Org. aid.<br />
Rid Burga-su ci Musachei-su care in vechime se chiemail, eel<br />
d'ante.ifi. Percot , eel de al douilea , Practius , cad pe costa Asiei.<br />
Pe fermi din facg se afig rid Aegos, astall Caraoba-su. Pe malurile<br />
lui se intamplii vestita bgtae a Peloponesului. Mai in sus,<br />
pe canal, este o limbg de pgment , numitg Nagara-burnu. Aici<br />
se dice ca a fost in vechime castelul lui Abidos. In felt, pe termul<br />
Europel , a fost castelul Sestos. Intre Abidos ci Sestos , dice<br />
Strabon , imperatul persilor Xerxes aiming un pod ca 8611 trecg<br />
numerOsele sale trupe , se mergg sg supue pe greet Tot pe aid
6 claToRil<br />
trecu cu ostirile lui Alexandra cel mare din Europa in Asia. Tamil'<br />
and de aici trecurl in Europa pentru anteia ore. Vom vorbi and<br />
de Leandru, Lord Biron , 0 de un june ebreU ce trecurA asemenea,<br />
dar innot, acestit strinitore?<br />
Hero fiica lui Sestos, pretresg, locuia un Castel pe maid acestui<br />
canal. Leandru, amantul ei , trecea innot, noptea , HeleTontul ,<br />
ca se intelnesd pe juna sa amantg; pe cand acesta din urma, din<br />
verful unui turn, tinea un fanar aprins , dupe a amt. lumina, se<br />
indrepta , prin intuneric amantul. Inteo nopte pe cand Leandru<br />
trecea apa , se ddicg o furtung : lumina se stinse de vent gi junele<br />
innotItor se inecil. Hero atunci , se arund in valuri §i peri. 0<br />
multime de poeti au cantat acestit sceng trist5, , in versuri 0 in<br />
prosit. Un citletor cc si-au scris dlUtoria pe aici, dice ca, aducendu-0<br />
=bite de acestit intemplare , a plans de durere. Eli insumi<br />
a01 fi scris ce-va asupra acestii nefericiri , sau cel pucin , a01 fi<br />
plans, dar nu fa'euiil nici una nici alta : cram supUrat pe acel Leandru,<br />
caci a pus, in practice proverbul :<br />
On n'a pas tant d'esprit Timid on est amoureux. "<br />
Dad trecea apa intr'o barca. , in loc se' trees innot , nu numai<br />
nu s'ar fi innecat ; ba and ar fi ajuns la iubita lui, gi investit rli<br />
neostenit.<br />
Poetul Virgiliii cants acestii istorie in Georgicele lui , dar cea<br />
mai frumosa poeing eroid este a lui Muse.<br />
Lord Biron trecu apa innot pe aici, urmat de o barc5. 17n june<br />
ebreii , iubea o feta cresting : el o ceru de socie ; pUrintii fetel ,<br />
ca se. rids de el, ii rUspunseril ca-1 vor da-o , cand el va trece canalul<br />
innot. Ebreul lug acestit conditie de serios , so amid in<br />
valuri , gi<br />
trecu dincolo sAnatos. Se dice ca: prtrintii fetei , nu se<br />
tinurit de cuvint. Pe amendoue termurile, turcii au ardat baterii<br />
gi all zidit fortificatii ca sd apere intrarea in Marmara a vre-unei<br />
flote straTne; dar tractatele dintre puterile Europei, sent mai taxi,<br />
dice D. Blanqui , de cat forteretele turcilor de aid.<br />
Mohamet IX zidi cele mai multe din aceste fortificatii in anal<br />
1659.
LA IERIJSALIM 7<br />
Cianac-alesi este un burg , pe partea Abiei cu vie o 2000 sail<br />
3000 locuitort Vaporul nostru se opri aid cite -va ore: iar nos,<br />
merseram mai multi se visitem aceste triste barace. Cate-va case<br />
vechi de lemn, ce par ca se inching inaintea nostra ca se ne Mica<br />
bine am ajuns; chte-va gemii ruinate gi saraiul guvernorului , ce<br />
semenh., la eel anteiii vent tare ea zre de gand se, shore in mare cu<br />
omenii gi cucuvaele ce it locuesc , formeza acest burg. Bazarul se<br />
compune de chte-va dughene. Nu puturam intelege dace, staphnii<br />
acestor dughene, vindeh on curnperaii. cad march nu se vedea<br />
Merserem la un cafeil, pe malul mares. Aici aflaram o multime<br />
de turd cu chipuri galbene gi posomorite. El nici se migcarit,<br />
nici radicara ochil se ne veTh , precum fac altii la venirea unor caretort<br />
I-ar fi luat cineva , vNendui, pentru o adunare de morti<br />
in milocul mormintelor precum se dice in baladele fantastice ale<br />
occidentului. Dupe ce ne age4arain pe o bang gi trecura ties mi-<br />
nute, el ne salutary unul dupe altul , puind myna in cap.<br />
Aid v'quiii ... sail mai bine nu voih mai dice ceea ce<br />
ve4uiti.<br />
Nu am cetit ince o carte de caletorie in orient , in care autorul<br />
se nu vorbesca de un dervig cu barbs, trenteros etc. Pretutindeni,<br />
adica , in cartile acestea , dervigul este tot acela, gi vorbele lui ,<br />
gi portal nu all nici o deosebire. Ca se nu cad in acesta gregell ,<br />
voill 'Astra o tacere asupra dervigului cc velulli aici. Ciudat nem,<br />
nemul tartest! total in Turcia pare in ruing : omeni gi lucruri;<br />
gi acesta scadere se resfange chiar asupra guvernamentului.<br />
Strh'inul ce vede aceste lucruri pentru hnteia data, credo ra Turcia<br />
more. Ea e,te in ajunul unei prefaceri, gi data emenil cc gaverna<br />
vor intelege misia per, nu este indoiala ca va renasce, din ruinele<br />
el , mai frumosa gi mai fericita.<br />
Numele de turd se da alta data mai multor populatii ce locuthi<br />
Turchestanul. Aceste sementii erail cuprinse in mares natie a scitilor.<br />
Unii autori pretind, ca turcii erail cunoscuti in vechime sub<br />
nume de mesageti. Eta ce spune Herodot despre strebunii turcilor<br />
dace, strebunii for furs mesageti.<br />
Dlesagetii se investments ca scitii ; felul vietil for este tot<br />
acela. Sant resboitori; trag bine en sageta gi sunt lancieri di
8<br />
ciaToRil<br />
bad ... se bat cglare gi pe jos ... ail cite o femce; cu tote acestea<br />
femeile sunt comune intre el ... dud un mesaget se indriigesce<br />
de o femee ce vede , atarng arcul la cap qi se desfliteza cu densa ,<br />
fare temere gi<br />
rugine. Ei nu Amelia in pilment; se hgnesc cu vitele<br />
ti cc pesce din Arax ... se inching la Are ; cgruia-1 saciificil cal ,<br />
crici 4ic el , celui mai iute din 4ei se cuvine a i se sacrifica eel mai<br />
iute din vietuitOre."<br />
Mesagetii lona spre orientul mgrei Caspiene, la piciOrele Cancasului.<br />
Ciru cgutg sg-1 supue prin arme ; dar nu isbuti. Acestil luptg<br />
este descrisg de Herodot.<br />
.Pe la anul 722, calif ul Mad I, supuse o mare parte din aceste<br />
sementil qi le dete religia musulmaniti. In timpul resculgrei unor<br />
guvernori in contra califilor arabi din Bagdat, acele sementil venire:<br />
in ajutorul califilor; dar indatg incepurg se fad cele mai marl<br />
nerdndueli prin teg gi devenirg arbitri tronului qi vietii califilor.<br />
De la 935 , turcomanii incepurg A fad statui neaternate. 0-<br />
guzianii , una din sementiile toe, sail turcii de astildl , mai remaserg<br />
and spre orientul rani Caspiene; darg cand se area Gingischan<br />
, emigrant de frica acestuia, cu qeful for Soleiman , ai se<br />
stranserg in nume'r de 50 mil emeni la Aderbegen, de uncle, goniti<br />
de mongoll , se aruncarg in Armenia. Soleiman , capul for , se<br />
inecase in Eufrat. Fiul seu Ortogiul , lug cornanda Fi intrg in A-<br />
sia , unde lug putere , prin cutropiri de ter i. Acest Ortogiul<br />
ggsi la Iconium pe , un turcoman din cei veniti mai na,inte<br />
spre ajutorul califilor. Acesta dete piiment fiatilor sei r;i nurni<br />
pc Ortogiul general al armiilor sale. Fiiul sell Osman, ce se afla<br />
in mare favor pe langg mostenitorul lui Ala-el-din , dote ordin ca<br />
turcomanii mai A parte numele seu, chemanduse Osmanlal. Acesta<br />
fundg un regat , intgrit prin provinciile ce lug de la Greet In<br />
anul 1300 iFA dote nurse de sultan.<br />
Urmgtoril lui , miliirg ancg impgriitia cea nuog prin cascigarea<br />
altor provincii. Mohamet II, lug Constantinopole. Baiazed , fiul<br />
lui Mohamet II, Seim I, castigarg tots Asia-micg,Siria, Egiptul,<br />
formand o putere unit' asupra fargingturilor turcomanilor.
LA IERITSALIM 9<br />
Plincipii arabi din Bagdat , se detronara de Vitali. Califii de<br />
in Cair alma picaserii.<br />
Nu departe de egirea din Dardanele , se Mil locul unde se dice<br />
ca ar fi fost altii data vestita cetate Troada , a carii incongiurare<br />
face sujetul Iliadei lui Omer, gi unde se afla mormintele atator<br />
eroi colebri.<br />
Spre sera egiram din Dardanele gi intraram in Archipel sau<br />
marea Egee.<br />
Archipelul se intinde spre nord , intre Macedonia gi Romelia ,<br />
spre vest, catre Grecia ; spre sud , catre Creta ; spre est , catre Asia-mica.<br />
Se mai chiama Marea-alba. 0 multime de insule sunt<br />
semanate pe face Arehipelului.<br />
Abia egiram din strimtOre , gi sera se intinse poste campiile de<br />
azur , lasandune sa vedem cele mai frumose efecte ale naturei ,<br />
parcese in parte din gramadirea norilor pe urmele sOrelui apus.<br />
Dar acestii multurnire ne costa forte, cad timpul se stricii. Ward<br />
de la sud, incepu d'odata se' sufle cu iutime. Capitanul, prevOend<br />
o mare furtuna, dete ordin ca toti pasageril ce se aflaii asupra pod<br />
dui vaporului, se se cobOre in pimnita marfurilor care atunci era<br />
degerta. Vontul se indoi. 0 mie de gueraturi , pe tote tonurile ,<br />
faceil , prin fiinghiile vaporultri , nisce concerte infioratore gi fantastice,<br />
straine Lica la urechile nOstre. Vasul incepu sa dantuiasea.<br />
Toti pasagerii de la locul d'anteiti , intrara in cabincle lee, unde<br />
picala bolnavi de re'ul marei sail de fricii. Englesul cel limbut ,<br />
care , inainte d'a incepe furtuna, se apneas° sd-gi boiasel farmitele<br />
eel° sive, ca se placii mis Liei, fu silit se intre sa se cube in camdruta<br />
lul, cu o favorita siva gi alta negra. Noi remaseram alma<br />
in salon. In cite -va minute, band, scaune, mere bine legate , se<br />
inigeara , se resturnara ; unele se rumpsera : tote aine'runtele din<br />
salon, incepura se sari, se se spare; omenii picara la pament ;<br />
dar nici acolo nu putura se afle liniste. Vaporul se pleca la o parte<br />
gi la cei-alta : aver ventul in costa. Cu tote ca erere toti tiantiti<br />
pe jos , ne arunca, ca pe nisce obiecte , de la o parte la cel-altil a<br />
camerei. La o mare inclinare ce cam vasul, un pasager striga :<br />
ne-am re'sturnat! la aceste vorbe neplacute, pasageril caduti In
10 caITORIl<br />
cabinele lor, respunsed prin stiigite de spaimg; dar nu putura' eti<br />
din cuiburile lor. Ceti -va turd, cre(lend in adever ca ne perdem ,<br />
incepura se 1)15,110 cu lacrimb ti 8611 is adio de la rudele lor. Din<br />
norocire , cilpitanul resbind aici, ib amenintii ca -l; arund in mare<br />
dad nu vor inceta din tanguelile lor cele ridicule. Pats. turc, care<br />
tinea la mare, ti cu care stam la vorbg a teclati grecesce pe plautete,<br />
avu nenorocita idee se se stole in pici6re icend ca el pote sta. Dar<br />
abia se ridica , Fi cii4u pe o solbe, de fer, apoi de aici pe plantete ,<br />
tre,gend dupe densul soba in biate. Machina vaporului lucra cu<br />
pucin loc. Marea nu putea fi mai turburatil ; valurile el, mai marl<br />
de cat vaporul , treceil unul dupe alt al, ltlEand intre ele un abis.<br />
A'lesea vasul 'Area amenintat s6 se invelesca sub mini din acesti<br />
magi de ape,.<br />
Trecurgin astfel tots miptea.<br />
Venirea Bleb nu linisci undele. Vederea me,reb, cu lumina, era<br />
mai malt inspitimentgtore.<br />
Atunci vequrgrn cit.' nu eram departe de insula Mitilena, vechea<br />
Lesbos. Acest5 insula imi aduse aminte de poeta Safo ce se na'scu<br />
aid. Era frumOsit ti intcliginte,. Grecil o numid a qecea mud.<br />
Compatriotii sob VI Maser& chipul pe medalie.Versuille else e deosibesc<br />
prin delicatetti, dulcetg , armonie, tineretii ti gracie neingrginitii.<br />
Din tot ce a compus, a rams de la ca numai done poesib ce<br />
se afle. tipitrite cu versurile lub Anacreon. Safo se inamorit de Faon<br />
de la Lesbos care nu o iubi , tti desperate, , se arund in mare de la<br />
insula Leucadia. Safo fuse ntitritata dupe an Cereal din insula<br />
Andros ; tea pe la 600 inainte de Iisus Christos.<br />
Cand ajunseram la intrarea in golfnl Smirnei , ingrijilea oficerilor<br />
se indoi, cacti pe aici se afia un prunt de nasip sub faca apei Qi<br />
pe care adesea orb se sdrobesc corabiile. Spre sera intradm in<br />
portal Smirnei Aid valurile se inblanqiii; pasageril etirii toll pe<br />
podul vaporului. Atunci se ared ti figura englesului col limbut ,<br />
en o favorite albs ti alta negra , cum se aflase in minutul tend<br />
incepu furtuna.<br />
Atunci vOuriim pe podul vaporului un pasager de care unii se<br />
mirag ,<br />
altil se Inspalmontaii. Cati-va greci , fa'cure, semnul era-
LA IER1JSALIM 11<br />
eel , sufland in aerl Lag , ditch el , pentru ce am avut furtung :<br />
diavolul era cu noi." Unul imi spuse ca in magasin unde toti<br />
acesti pasageri trecuril noptea , cati-va fanatici crestini §i musulmani<br />
, diserg ca acel om curios era causa vijeliei qi a fost propus<br />
se 1 arunce in mare.<br />
Acest om era un iezid sag inchingtor cgtrg Satan. Un imam<br />
tare imi spuse ca iezidil sunt un popor din impgratie ; dar nu ennosce<br />
bine din ce parte de loc. Acesti omen, mai dise el, cred gi<br />
se inching la Satan, fiind cg faptele lor sunt atat de rele, in cat<br />
numai diavolul vote se priimescg inchingciunile lor.<br />
Acesti iezidi se ailg pe langl muntele Singer-dag spre sudul<br />
Mardinului (vechea Marda) in Mesopotamia. Acel munte se mai<br />
chiamg Gingistan sag tera diavolului. Popolul iezid este resboitor<br />
0 pr./mental ce locuesce , forte roditor. Totg populatia se urea la<br />
200,000 suflete. Se crede cg sunt o rgmaqitg din vechii mardi pe<br />
care Arsas , rege al Persil ii strgmutg in Mesopotamia, gi care dete<br />
numele lor cetatei Marda (astgdi Mardin). Dupg Strabon gi Plink,<br />
Meg de atunci ei se inchinag lui Ariman , genial reului. Numele<br />
lor de iezid be vine de la un general arab ce se chigma Iezid gi care<br />
ucise po Husein, nepot al lui Mahomet profetul. De aici vine, dice<br />
d. Pujulat , ma lor in contra turcilor.<br />
Adoratia iezidilor pentru Satana este forte mare. El nu pronuntit<br />
nici odatg numele impgratului intunecimelor cu dispret ,<br />
cum fac crestinii gi altil; din contra, cu mare respect. Pe Satana<br />
el it numesc §eic-Mazan , adicg marele fief. Amar celui ce aflenduse<br />
in tera lor, ar dice o vorbg de rgil in contra diavolului! acela<br />
s'ar ucide de eel antehl iezid care it va audi. Etg cg gi Satana are<br />
politic in lumel<br />
In imaginatia lor, Satana se infatigezg sub figura de archangel<br />
precum era inainte de a se revolta. Este frumos , majestos ; nu a<br />
perdut nimic din vechea strglucire , dar portg in fisionomie ce-va<br />
trist gi ganditor care aretg o suferintg adancg. Satana mai este<br />
adorat de iezidi sub forma mai qerpe. Pe fie care an odatri, ei au<br />
un fel de sgrbgtOre in onorea diavolului , a qecea nopte din luna<br />
lui August.
12 citaTonif<br />
Din locurile cele mai deptirtate ale terei locuite de iezidi, se<br />
adune locuitorii in noptea de serbetere aprOpe de on munte inalt<br />
Abdul-Azis , la 13 leghe departe de Mardin , en nevestele gi fetele<br />
lor. La piciorele muntelui Abdul-Azis este o pestere forte adance.<br />
El cred en acestil pestere are comunicatie en iadul. Cand vine<br />
miedul noptei , toti se a04e pe marginile pesterii gi arunce in adancime<br />
darnel, adieu herbed, boi, ca pre, haul, vestminte, pane,<br />
ca se face placer° Satanel , care le adune pe tote. Pe urine, la sunetul<br />
musicei , ei dentuesc nisce danturi selbatece qi infioretore<br />
impregiurul gurei pesterii. Dupe aceste danturi, multimea iezidilor<br />
se duce nitre alto: pesters , nu departe de aceea a iadului.<br />
Omeni , fernei , fete se cobore aids. Menance , boa , la lumina fecliilor<br />
; apoi la un Crap heterit sting tote fidliele. Atanci orgiile<br />
cele mai speimentittOre incep; fie ce om se desmerde cu cea anteiu<br />
femee ce-1 cade sub mane.<br />
El more pe Noise, pe Iises, pe Mahomet ca omeni aleqi al Bonin-ale,<br />
gi cred ca o se vie timpul odatu ca acesti trei se-I protege.<br />
Printre ei se ufle o semintie curia este incredintate garda mormentului<br />
lui Iezid , fundatorul acestei secte. SAul semintiei este<br />
ales tot-d'auna din col' ce se cobare din nernul lui Iezid. Acest qef<br />
este privit ca un sant ; iar el , ca toti eel alti , cred ce are un loc<br />
in rain , insemnat mai d'inainte. El are pe lane: el un om curuia<br />
se de nume de Cove. Acesta, se erode ce priimesce revclatii de la<br />
Satana, ce numai lui se arete diavolul qi ii spune vointele ce are.<br />
Fars vointa acestui Cope, nimeni nu face nimica. MAI cumpeie<br />
cu bani , sail cu alto favOre , de la Core un loc in rabil.<br />
In resbOele craciatilor, iczidii luare o parte in contra qi se pertare<br />
cu mare cruqime. Gauthier, istorianul resboelor lui Antioh,<br />
Ii numesce parti. Partea acesta a Mesopotamiei este locuitii de<br />
multe popOre curiose. Dupe iezidi , populatfile cele mai euriOse<br />
sunt : seldisbekii ce se inching la cans negri ; nestorienii; iunisii ,<br />
giisfi , ghebri sail inchinetoril la foe; manivenii ce se inching la<br />
sore; apoi adoratorii pertel femeesci despre care vom vorbi mai<br />
tardia.
LA IERUSALIM 13<br />
Dar Igsariim pe iezid gi pe Satana gi demand o barcg, ne coborirgm<br />
in Smirna.<br />
Smirna se afig sitaatg in amfiteatru in fundul golfului el celui<br />
mare gi incongiuratg, de trei pgrti, de munti inalti gi sterpi. Populatia<br />
Smirnei se urcg, dupg cea mai nuog statistics la 150,000<br />
locuitoti , din case 80,000 turd ; 40,000 greci ; 15,000 ebrei ;<br />
10,000 armeni gi 5,000 fraud sag streini eutopel.<br />
Golful Smirnei este de 12 leghe 48 kilometri de lungime gi de<br />
la 2 piing, la 5 de lgrgime. Smima se cliigma cu acest nume gi in<br />
timpil antici. Ea se fIrgrog de mai multe on gi iar rengscu din<br />
conga ei. Locuitorii eel mai vechi , cunoscuti , se crede cg, ar fi<br />
fost coloni efesieni. Eolienii o luau in domnia lor, de la care trecu<br />
sub ionieni , mai in uring sub lidieni. Smirna era situate la inceput<br />
pe langg schela do astildi de la Burnabat. Smirna de al doilea<br />
se zidi de Alexandru col mare ca se realisezc un vis ce avu, dud<br />
adormi una datii pe venial mantelui Pagus. In timpul lui Strabon<br />
Smirna de al doilea, era in to-tit strelucirea ei. &lima a treia ,<br />
a evului de midloc, se agedg pe ruincle cell de al doilea. Impgratii<br />
romani gi greci o stgptinirg unii dupg alt11;<br />
apoi venirg, latinil<br />
cavalerii rodului , genovesii. Tamerlan o surpg ; dar ea rena'seu a<br />
doa di din cengg. 24 de ani mai in urmg' , adicg pc la 1426 , sultanul<br />
Amu at II , o lug in stgpanire. De atunci se afig in putcrea<br />
turcilor.<br />
Se dice era Smirna fuse patria lui Omer gi ca pe malul tiuletului<br />
Moles, Critea niiscu acest fig. Se aretg inel credulilor caletori, o<br />
pescerg, cale de o erg de la satal Burnabat, ce se numesce pescera<br />
nimfelor gi in care Omer ar fi scris frum6sele sale inspiratil. Mai<br />
in sus de vechea cetate este un munte pe care se dice cg era zidit<br />
templul c 1 faimos al Cibelei. Aici se aretg hug urmele acelul<br />
templu. Mal jos de acest munte, cgtre schela de undo se imbarcg<br />
pentru Burnabat, se vede un tumul , unde se crede ca ar fi mormental<br />
lui Tantal . Este , dupg, comtele Joseph d'Estourmer de<br />
300 piciore de giur ; de parg brutg; velful lui ce a fost rgdicat<br />
mult , a cgdut de cutremure de pilment, flagele fatale la care este<br />
supusrt Smirna. In temelia acestui mare mormdnt , s'a ggsit o ca
14 cktroRIT<br />
merit mortuary cu o bolts ascutita. In vecingtate cu Smirna , se<br />
mai afla anal urmele templului Fortunei; templul lui Joe; ruinele<br />
unui teatru etc.<br />
In dosul cetatei Smirna de astadi , se gaca un munte ce se<br />
cbiami Pagus. Fortereta este parasite; se afig zidita pe tot crestetul<br />
muntelui lataret, din ordinul lui Alexandru cel mare, pentru<br />
anteia Oa, sari pc ruinele unei mai veelfi cettiti , nu se scie sigur;<br />
dar dupe traditie, se dice ca la porta acestei forterete era aqedetii<br />
statua amazOnei Smirna, fundatOea cetatei celei veclri. Cetatea<br />
ruinata ce se vede astadi , este ziditii din faramiiturile celii vechi<br />
a lui Alexandru , de Lon Duca.<br />
Am dis mai sus a Smirna este supusa la cutremure de pament,<br />
ctici t6reinul este vulcanic. Cel mai mare cutremur care o surpa ,<br />
fuse eel din anul 1778.<br />
Locurile cele mai placate unde se aduna locuitorii , sunt podul<br />
caravanelor qi malurile riului Meles. In vecinatate se aflit satul<br />
Barnabat , Bugea qi Sedienii, unde surd casele de tern ale locuitorilor<br />
celor avuti.<br />
Smirna, in untrul ei este un (Iraq ca tote maple din 'Lucia.<br />
Partea locuitii de fraud , e mai frumOsa gi intrece , sub tote raporturile<br />
, Pera din Constantinopole. Strada roselor, ce qi-ail luat<br />
numele de la frumOsele femei care locuesc aid gi<br />
care se areta in<br />
ferestre printre glastrele cu rose , este una din cele mai frumose.<br />
Atilt pe strada roselor cat Ri pe altele ce se aflii in vechaitate ,<br />
veduram la tote ferestrele o multime de capete feminine. Nu este<br />
vedere mai placute pentru un criletor ce ese din sinul undelor qi<br />
antra aid , ca vederea acestor femei , de felurite natii gi religii ,<br />
ar6tandu-se la ferestre, In costumul for pitoresc wi elegant, vise -<br />
tore {Ji melancolice; cu capul plecat pe manile for albe, gi auncand<br />
asupra streinilor cate o cautare distracts, purces'a din ochil eel<br />
mai frumoqi Care pot se fie . . . se aefa la ferestre qi la porti. So<br />
dice ca aceste frumose creatii , obicinuite alma din copilarie s6 se<br />
uite dupg ferestre qi s6 se piece, uitandusc, sunt tote plecate. Nu<br />
scim pang la ce punt pate A fie adeve'rat ; dar scim ca cele mai<br />
frumOse femel din orient, locuesc acestrt cetate. Societatea europeng
LA IERUSALIM 15<br />
de aici, este tot de origins societatii europene din Constantinopol :<br />
fclurirnea intre de este mica.; dar ca A o cunoscem mai bine , vom<br />
da o repede idee despre cea din Pera.<br />
Pera este o parte din Constantinopol situate pe o inSltime gi<br />
despgrtitS, spre sud , de Constantinopol, prin golf si prin Galata.<br />
Este locuitil de trimi0i puterilor strgine qi de crestini , greci , ar-<br />
meni gi<br />
franci care se chiamg Peroti.<br />
Perotii sunt de origins din tote terile Europei, veniti aid , din<br />
deosibite timpuri §i improspStati sail prin prAsilg sail prin venirea<br />
altora. Cei mai multi sunt negociltori ; o mica parte, impiegati<br />
pe la ambasade. La den01 nu exists simtimentul de nationalitate :<br />
dacg intrebi pe vre unul din el de ce natie este, respunde : catolic.<br />
Pare cg ar fi o natie catolicg in lume ! Simtimentul religion tine<br />
locul nationalitittei. In midlocul musulmanilor §i greeilor, , tot<br />
plata de fanatici, perotil nu puteb se remae in urmg cu fanatismul.<br />
Astfel este in tote lucrurile : acolo unde locuitorii amblg armati ,<br />
egletorii and se armezg. La aceste cause se mai adaogil inriurirea<br />
ce are, asupra spiritului lor, , propaganda iesuitg italiang qi face<br />
din ei emenii cei mai neertgtori care cei-alti de alt nit. Perotii<br />
primesc ca an mare pg.cat alianta in cgsgtofie eu o persona de ritul<br />
grec sag altul. In spitalufile for publice bolnavii nu sunt priimiti<br />
dada nu sunt catolici. In Franca catolicismul s'a nobilat prin tolerantil<br />
: prejudeditile din vecul de midloc a pefit; dar catolicismul<br />
in orient se afia cu mai multe vecuri in arm vecului nostru.<br />
Perotii, in relatiile for amicale sunt forte reci : rare on vor face<br />
cunoscinta unui strein , Eirg un interes material. Casele for sunt<br />
nisce forterete in care streinul 6-deter, cu cele mai buns recomandatii<br />
, nu intrg nici °data' ; dar primesc tot-d'auna cu placer°<br />
o invitare la mesa, la bal etc. Din fericire se aflit and nisce rani<br />
esceptii printre eel mai civilisati , sail printre rarele familii ce<br />
pastreza ancg obiceiurile vechei for patrii. Romanii retaciti pe<br />
aid, de 30-40 de ani, all perdut pang §i limba lor,dar nu ail putut<br />
perde o virtute ce este a nemalui for : ospitalitatea. Batranul<br />
roman Tsang este un esemplu.<br />
Numele de perot nu sung cu plgcere la urecbile locuitorilor.
16 ciaT °Rif<br />
Dace vorbesci cu dispret de peroti cEltre peroti , el vor vorbi cu<br />
mai mare dispret de eel ce porta acest nume gi nici unul din ei ml<br />
erode el face parte din corpul perotesc.<br />
Platon a %lis ca virtutile trag in curl-tied: de o potriva en aural.<br />
La peioti virtutea nu are niei greutatca ce 11 da filosoful atenian;<br />
mcritul personal nu insemneza nimic. Acolo unde aural singur<br />
domnesce, muselor le remane se se spanzure. Acosta maxima pate<br />
se se aplice aiel. Societatea Perei nu produce omeni de talent,<br />
nici in artele frumOse , nici in litere: Ceti -va pamenteni , armeni<br />
sail greci, se ocupg de picturti; dar mai min pentru amoral artei<br />
de cat ca se' se pue in stare de a face portretul sultanului. Sultanul<br />
priimesce tot-d'auna cu placere dedicatil in fel de tabloini<br />
ce produce genial armenesc ; dar it costa mai malt de cat tableurile<br />
maisterilor color marl.<br />
In literature aceemi seceta : dar tote declaratiile erotice ale<br />
tinerilor eleganti catre dulcincele for , se scriii in versuri : astfel<br />
este obiceitil. Eta o declaratie ce mi-a criclut in mans §i pe care<br />
am tradus'o in romaneste vorba eu vorba. Cititorii vor intelege<br />
ca amantul era comerciant.<br />
Ta ce esti ma frumOse; ca ducatu'mpiSriltesc<br />
§i ca lira englesesca , o copila, to iubesc !<br />
Ca ghimia incarcata ce apare'n departare ,<br />
P'orizonul yield mole, eu to Iced en palpitare.<br />
Al tai nume ce 'ntre Omeni face-atata mare soon,<br />
Sent -n<br />
gura omenirei ca un dulce milion.<br />
Te iubesc cu infocare , gi .repit d'a to junie ,<br />
Uit qi somnul §i mancarea f}i me elii-n apoplerie.<br />
Nu-i mancare mal plileuta , nu e vis mai fericit ,<br />
Ca iubita victil mole ce atata m'a shivit.<br />
Dar esti crucll . . . ca steluta cc se stinge'n firmament ,<br />
Viata mea cu ani-mi tineri , eta face faliment."<br />
Perotil vorbesc tote limbele pe care le inveta gra se invete.<br />
. Ori care locuitor de aid semenii ca nasce cu galmii in piciOre<br />
ci en un fanar in mans, clod antidote puternice in contra tinei §i
LA TERUSALIM 17<br />
a intunericului. Stradele Perel stint strimto, necurate. A eqi farg<br />
galoqi in Vile de &mg, este cu neputintg; trasurile lipsesc; fanarul<br />
este neaperat, din cloud cause, una del astfel este ordinal politiei;<br />
alta , mai seriOse , &ad , fare. fanar, rThcg fringe piciorele.<br />
Fanarul emenilor de rend este de hartie , cu o singurg luming; eel<br />
bogati amble cu nn fanar de Aide cu trei lumini , pe care 11 pota<br />
un feeler ce merge irkainte. Acesta este aid ceea ce insemneze: la<br />
Paris o trgsurg cu del cal. Cand trece un asemenea fanar, onorabilul<br />
public se de la o parte se treat' innalta nobilime, care, in<br />
lipsa trgsurilor, biota prin tine. Mai este un mod de transport prin<br />
oral : scaunele inchise, ce le ports omenii pe brate.<br />
Damele ce tin de corpul diplomatic, silite se amble I:)e jos , gi<br />
voind se se distingg de cei-alti muritori, au cite nn cavaz ce merge<br />
1nainte gi face loc , eland cu toiagul , ca Noise cand trecu. Marea<br />
rogie: undele popolulul se despicl indatg sub palii for qi mai ales<br />
sub loviturile toiagului , gi se inchid dupe el. Acosta s'a fgeut<br />
obiceig astfel , incat acele persOne nu pot se mai amble filrg cavaz.<br />
Se Vice ca o dame. se plangea intro 4i di tote consolesele gi altele<br />
de rang mai nde , se insotesc de un cavaz gi ca se se deosibesca de<br />
aci inainte neghina do grail, ar fi bine, fie ce cavaz se 1)4:Me in<br />
spinare un stindard cu armele puterel de care tine fie ce damg.<br />
SalOnele deschise stginilor stint acelea ale ambasadelor. Se<br />
cheltuesc adesea orl sume marl ea se dea mese qi baluri locuitorilor<br />
din Pera. Intreband una data pe un diplomat despre scopul<br />
acestor baluri, imi respunse cg trebue st-sf<br />
face. clacorl. Nu ar fi<br />
mai bine, ca a ajungg, acolo , in lot se le dea baluri, se be dea<br />
haci§e , cum lam betInu/ muntilor? Prin baluri se vede totd'auna<br />
aceeali lame,<br />
Se vorbim de citeva familii care fac nisce gragiOse esceptii, prin<br />
obicelurl mai delicate. Salonul D-el Baltagi este anal din<br />
cele mai plecu.te : aid strelucese mai multe toil din gradinele<br />
Bosforulul ce, perdute in umbra ciparogilur, se unit de ambasade.<br />
Dar ince de ar lipsi aceste creatil suave qi poctice, amabilitatea ,<br />
gragia, delicateta D-ei Baltagi, ar face se se uite cele ce lipsesc.<br />
In lames inaltg frumusetele sunt rarl gi acesta se intelege forte<br />
2
18 ciLtroalf<br />
lesne, cici dOmna ce tine sceptrul frumusetei orientale de 20 de<br />
ani, nu a gisit ants o rivals in mans, Aril A-1 depue.<br />
Amordl de multe on vine in societatea Perei de lovesce in Ate<br />
una din inimile damelorfdar sigetile lui aluneci pe inima lor, si<br />
atunci junele Cupidon ese ru§inat. Ca tote acestea , cilnd atilt<br />
cite o inima slabs el igi resbuni pentru tote infruntirile ce a prii-<br />
mit. Multi a scris Ili a 4is A clima orientului, apa, aerul, &Vele,<br />
ail o mare inriurire asupra simturilor .i duce pe omeni la urmiri<br />
nepreve'ditte. Pot A dovedesc din contra ; dar find ca aunt silit<br />
se intrebuintez termini de sciinti ce ar supra delicateta estetici,<br />
me nuirginesc a dice ca, sub acest raport , cele cc A intempli in<br />
tote dilele aiel , vorbesc in contra acei opinii : Omni, fernei, aid<br />
iubesc cu capul iar nu cu inima. Se intim de esemplu fetele , fiintele<br />
cele mai date spre poesie. Cand o fete iubesce pe tine -va ,<br />
cunosce mai dinainte cifra esacti, a stirei iubitului ei. Dacit socotela<br />
se intempli gre. its §i mai in urmi afla A se amigise, amoral<br />
rumpe areal gi sbori. Ele prefeia pe streini caci cred A fie ce-va<br />
mai mult de cat negueetor. Astfel, pentru ele on ce engles este<br />
un lord, on ce frances are in sin epolete de general, on ce rennin<br />
un princ de Moldova sail de Valahia in perspectivi. Eta clima<br />
Orientului.<br />
In tote duminecile Y<br />
serbitorile , tinerii curtesani se adung<br />
pe calea cea mare din Pera, inaintea unei biserici, ca A vela e§ind<br />
femeile. Graciesa turmit, din parte-i, v6denduse obiectul adniira-<br />
Vest tutulor, mita in gracia ei. Pe acestit tale nu mai poti trece<br />
atunci de multimea curtesanilor.<br />
Damele perote in general nu aii gust pentru musics, pucine<br />
jecit pe piano; in cele mai multe case jocul cartilor tine locul conversatiilor<br />
spirituale.<br />
Astfel este pe scut societatea francilor din Pera. Cea din Smirna<br />
este tot aceea , afarit de pu9ine deosebiri. Smirniotii sunt mai ospitalieri<br />
gi mai politi cu streinii gi ail nisi multi pornire spre<br />
civilisatie. Cine voesce A alba o idee mai intinsi asupra Perei,<br />
citesca ingeniOsele observatii ale d. D. Ralet asupra Perei.<br />
La Smirna. aflanimun compatriot ce de mai multi ani tritest
LA IER1JSALITS 19<br />
aicl , ocupat Cu crescerea copiilor se. El ne priimi cu bucuria care<br />
simtea un roman in lora strains la vederea altor romani ,<br />
atunci<br />
cand civilisatia reu intelesa nu sebimbase Ana' obiceiurile lul.<br />
Adoa-di litsargm Smirna, gi imbarcandune, porniraM tot cu acel<br />
vapor inainte.
20 chtToRil<br />
CARTEA II<br />
Pe la 8 ore sera egirgm din golful Smirnet<br />
NOptea nu ne mai erta se privim locurile desfalgtore cc treceil<br />
pe sub ochil nostri. Atunci ne cherng la mesa unde ne ascepta anecdotele<br />
englesului limbut.<br />
Pe la miedul noptei, abia ne culcasergm, tend un pasager strigg<br />
cc spaimg : ne inecgm!" vaporul se opri de odatg, qi aburul, liber<br />
sg OA din prinsOrea unde era constrens , se aruncg in aer cu un<br />
sgomot spgimentgtor. Intr'un minut toti erem pe pod, ventul incepuse<br />
se sufle; vasul se leggna , necondus de miscarea machinei;<br />
ntorcenduse in tote pgrtile. Machina se stricase. Segturgm aid<br />
ca se o dregg : shichciunea era neinsemnatg.<br />
Nu departe de locul unde ne aflam atunei, vdduid<br />
nisce lumini.<br />
Era insula Chio.<br />
Acestg insult); , in vechime and pretindea a este patria poetulul<br />
Omer. Dupe mortea acestul poet, mai multe t4ri se lgudarg el<br />
ereii patria lui. Pe cat trgi , in on ce parte a Grecici se meta<br />
era r64 vedut , gonit sail desprecuit; tristg gi durerosg, ursitg este<br />
acesta care face pe omenii cei marl se fie iubiti gi lgudati numai<br />
dupe ce all murit!<br />
In Chio se afig cate-va urme de edifice vcchl. Ruinele de la<br />
Cordomila se crede se fi fost templul lul Neptun.
LA rEausnim 21<br />
In vechime Chio era puternicg , dote o sutg de corgbii armate ,<br />
cu patru-fled re'sboiniel fie-care, aliatilor greci impotriva pergilor,<br />
ingelati de nail din aliati ce nu voirg se' se bats, soldatli dupe flota<br />
din Chio se luptarg bgrbgtesce; dar slgbiti ei ensugi, se subjugar<br />
de Histia , tiranul de la Milet , dupe cgderea Miletului in roam.<br />
pergilor.<br />
Locuitorii de astg4i ai Chiolui , degeneratI de multe cotropiri<br />
thane ce incereg acestg insulg de la pergi pang ast1141, schimbarg<br />
en total caracterul for re'sboinie. Astg4I sunt negugetori; cd mai<br />
marl comorcianti din Turcia sunt Chiott<br />
hainte de revolutia de la 1821 , Chio avea 100,000 locuitorI ;<br />
dar la acestg epocg ,<br />
chiotii , compromigi de samioti , se macelgiirg<br />
, gi parte se luarg in robie de turd. Astg41 populatia este forte<br />
mice. Casele de torg ale locuitorilor ereg altg data nisce palate ;<br />
astgqI sunt in ruine. Chio produce portocale , lemui, saca3 etc.<br />
Insula este verde gi piing de frumOse gi pitoresci positii pe care<br />
le-am admirat la intOrcere.<br />
Machina vaporului se puse din nuoil in railcar°. Jar not din<br />
nuoil ne aruncargm in bratele lui Morfeu, bine-cuvontand acestg<br />
eitate care ne sterge ochii de lacrimi gi ne face se uittim amgreciunele<br />
vietel.<br />
Dupe cite -va ore ne aflam in dreptul insulei Samos. Aid Morfeil<br />
me pgrgsi gi sburg.<br />
Costa Asiei ce cade in fags cu insulele acestea, nu este mai min<br />
intcresantl de cat insulele.<br />
Pe acolo era Lidia despre care vorbesce Herodot. Sarda, capitala<br />
acestuI regat, a curia fondatie se porde in nOptea timpurilor, fuse<br />
una din cettitile tole mai vestite din lame. Pergil o supuserg gi o<br />
fgremarg in parte , pe urmg picg in manele lui Alexandra, ale lui<br />
Antioch gi ale romanilor ; care al XI-lea vec turcil devenirg stgpanii<br />
ei; sub Baiazed eggu in puterea lui Tamerlan care o surpg cu<br />
total. Astii4i se aflg 'far sub turd , gi este realise', intr'un sat miserabil.<br />
Cgletoril ce an visitat'o , ne spun ca se aflg aid ruinele<br />
anal teatru gi mai multe templuri, gi cg se vede and urma palatului<br />
vestitulul Cresus.
22 CiLtTORIE<br />
Herodot ne *tree), , vorbind de originea Lidienilor, o anecdote<br />
forte curio,*<br />
Candaul, un rege al Lidiei, erea inamorat de socia sa pe care o<br />
privea ca pe cea mai frumosii femee. Avea un ofi9er langa densul<br />
numit Gizes pe care it iubea malt, gi caruia fi vorbea neincetat de<br />
frumusetile femeei sae. °data ii Elise : tu nu ma cre4i ca femeea<br />
mea este atilt de frumosa pre cat iti spuiil, am sa te fac A o ve0<br />
despoiata te will duce gi te voiii ascunde in camera de culcare;<br />
o vei vedea , fare sa scie ca." Gizes nu voi se priimesca acesta propunere,<br />
dar regele ii dete ordin se faca acesta. La ora de culcare,<br />
11 duse in camera lui unde veni indata gi regina. Gizes ascuns ,<br />
o ve4u lepadandu-gi vestmintele , gi pe eand inturna spatele se<br />
se urce in pat, el egi din camera; dar regina it ye@ egind. Intelese<br />
ea swill ei it adusese acolo. Cu tote acestea nu 4ise nimica; dar in<br />
fundul inimei pastra, dorinta de a-gi<br />
resbuna.<br />
Adoa-4i chema pe Gizes gi fi vise : tu m'ai ve4ut despoiata ;<br />
on vei ucide pe Candaul gi me vei lua de socie , sail te voill ucide<br />
eil." Acesta prefers se traiasca el gi ucise pe regele; ii lua tronul<br />
gi femeea.<br />
Pergil luara Sarda de la Cresus. Tot Herodot &eerie ba'taea lidienilor<br />
cu pergii gi luarea acestei cetati.<br />
Mai in facg cu insula Samos se afla schela Nova, vechiul Neapole.<br />
Trei ore mai in untru este Efesul, cetate veche, ce dupe tabula<br />
ar fi fost fondata, de amazons. Fasele istorii ei furl mai tot acelea<br />
prin care trecu Sarda. Efesul ca4u subt puterea pergilor, , pe urma<br />
sub a lui Alexandra, Lisiinac gi regii Sidel , apoi sub a romanilor<br />
carii infrumusetara cetatea cu multime de edifice publice. De la<br />
romani cil4n sub imparatii saracini , carii apoi o dare: iar grecilor<br />
la 1206 , iar mai in unna o luara turcii.<br />
Dar se lasam Asia-mica gi sa ne inturnam la Samos. Acesta<br />
insula este de slece leghe de lunge: gi cinci de large. Ea jucii o<br />
rola insemnata , atilt in istoria veche cat gi in cea nod. Locuitoril<br />
ei sunt bravi, dar Barad gi dati la tillharie mai mult din causa<br />
lend de cat din ingratitudinea pamentului.<br />
Aces% insula a dobendit o constitutie destul de liberals : are
LA IERITSALIM 23<br />
dreptul de autonomie gi administratie nationals. Se afla sub suzeranitatea<br />
Porte" curia -i platesce un tribut neinsemnator. Este<br />
patria mai multor Omens" Invetati gi cu talente. Aid se nascu vestitul<br />
Pitagora filosoful ; astronomul Canob care, aflanduse in Egipt<br />
mai in urma, proclanui ca cosita Berenice' regine, depusa la templul<br />
Venerei zefirite gi care se fug de acolo , se radicase la cer ca se<br />
stralucesca printre stele , pe Tanga constelatiea leului co astadi<br />
Mica se chiama Gerba sail cosita Berenice". Teodor architectul,<br />
care zidi templul vestit al June" la Samos; pictorul Timat; poetul<br />
Haril. Tot aid , Herodot , fugit din tera lui, compuse cele d'intei<br />
cantece ale istoriei ce ne-a r6mas de la el.<br />
pea Juna ce avea aid templu , se dice In tabula', ca era nitscuta<br />
aid.<br />
Oragul eel mai mare este Vati , situat pe malul marg.<br />
A doa di timpul era frumos. Marea line gi luciosa ca o mirasa<br />
(oglinda), un vent dulce gi egor , pe ici pe colo , incretea subt linele<br />
lul<br />
sarutari surfaca de azur a uncle" gi facca din aceste cretituri<br />
graciose nisce imagine repite ce-gi schimbail forma pe fie ce secunda.<br />
Egi inotaa tot d'odata sub valurile scanteetore ale sorelui<br />
de primavara.<br />
Ochil nostri , repiti gi osteniti de vie lumina , se inturnail cu<br />
voluptate asupra pulberei de insulite ce panel plutind ici colo pe<br />
faca mare" : unele mici, rani nume, fara locuitori gi fare verdeta;<br />
unele mai marl, locuite; allele purtand asupra for nisce muff ale<br />
caror 116i-furl se inveleil in sinul unui nor ratacit In acesta clime<br />
selling,. Pe ici pe colo , pe malul acestor insule , apareil sate , ale<br />
eiror case albeit de departe printre gradini verdi gi Inbalsamite.<br />
No" trecem o parte din timp a privi jucand sail a juca gah cu<br />
oficerii sail cu pasageril. Mis Lia ce iubea cu deosebire acest jot,<br />
era cea mai mestera. Nu este nici un jot care 0 manance mai<br />
!milt timp ca jocul gahului. Acest jot se invents de Sesa , filosof<br />
indian , gi eta cu CO ocasie :<br />
Ardlir. rege al Persia', inventase jocul triostracului gi era mandru<br />
de acesta. Sheram, rege al Indiilor,, era gelos gi canta sa fad gi el<br />
o inventie. Toti indienii se apucara se inventeze cate co-va, case
24 eIrttroRil<br />
plac6 domnului lor. Sesa , unul din el', descoperi jocul qahului §i<br />
11 art regelui carelo ii promise, pentru recompense, on ce va<br />
dori. Filosoful ii propuse se'-i dea atatea bobe de grail mite ochiuri<br />
se afla in tabla de §ah , indoind la fie care °chili adica case -4eci<br />
qi patru de or!. Regele mai inteil rise Ia acdsta cerere ; dar cand<br />
Incepu a num6ra , dupe dorinta filosofului , indoind mereil bade<br />
de grafi, ve'4u ca nu este in stare a prati atata mare catatime,<br />
cad indati ce ajunse la patrarul nume'rului ochilor, mai urmend,<br />
numgruI se Sou nernarginit.<br />
Pe la jum6tatea , venial de and incepu se bag din nnoii<br />
velar& se radicara pe Inca ape! : ele venal de ()data cu vontul<br />
le vNuram in departare venind , vestinduse printr'o colore intunecosa.<br />
Pang la ins ula Rod al ui avem sr: facem find ma! multe ore: numai<br />
noptea putem ajunge acolo yi portul ace! insule nu este praticabil.<br />
Aceste motive Mor' pe cgpitanul se dea ordin ca se re'manem in<br />
portul insule! Cos, in dreptul curia ne aflam atunci. Vaporul stete<br />
la adiipost qi arunca, racul.<br />
Insula Cos sail Stanchei pe limba tmcilor, este mai mica de cat<br />
Rodul, are 25 de mile de lungime; face parte din insulele sporade.<br />
Este situate Ia intrarea canalulu! ceranic. Strabon vorbesce despre<br />
rodirea ci qi fructele placute ce da 'Ana din vechime. Populatia<br />
ei este scOuta la 12 mii locuitorl; turcli aunt in maioritate. Aici<br />
s'a nascut Hypocrat, pitrintele medicine! qi Apeles cel mai mare<br />
sculptor din Grecia; in vechime era aid templul lui Hypocrat ci<br />
statua Venerel egind din mare, luerata de Apeles. Aid s'a nascut<br />
poetul Teociit ; catre anal 285 era in florea lui.<br />
Asti* este crqutti in miseria in care se afla tote insulele Turciel-<br />
In piaca °rapid' este un platan a caruia marime este prodigiosa.<br />
Indatti ce ajunserain aici, guvernorul insole!, turc , veni se ne<br />
visite insocit de consolul frances de acolo cc era tot inteun timp<br />
consol al tutulor puterilor strain. El mancara aid. 0 bands do<br />
musics ce se afla pe vapor, jucti iota noptea aril de opere pe cand<br />
vinurile France! ferbeii in paharele convivilor. Astfel,prin intelep-<br />
:<br />
:<br />
-
LA IERUSAIIII 25<br />
ciunea cgpitanului, in lac de a trece nOptea, leggnati do furtuni,<br />
o trecurgm in desmerdgri la umbra unei insule.<br />
A doe di ventul nu incetg, dar not plecargm la Rod. Cand erem<br />
aprope de acestg insuld , mares se linisti.<br />
Niel' o insulg din Archipel nu are o positie mai incantgtOre.<br />
Apele mgrei chiar aici semen/ mai albastre. Ar dice cineva ca<br />
ele se fac frumose ca sg pate' rivalisa en Rodul.<br />
Cetatca antics nu mai este; cea de asti:di ne educe aminte de<br />
vecul de midloc ai de cavalerii ce ad domnit aici pang in qioa cand<br />
Rodul cgdu in manile lni Soliman la anul 1522.<br />
Indatg ce intrargm in cetate , vgdurgm o multime de case de<br />
petrg vechi. Cea mai mare ai mai frumosg stradg se chiama strada<br />
cavalerilor. Incepe de la porta portului, trece prin cetate ai merge<br />
la vechia biserica a santului Roan. Casele, pe acesta tale, aunt incg<br />
astfel precum °red la ivarge cetgtii de turd : unele port/ and pe<br />
facade for data nand s'ail zidit; allele ports numele, armele navalerilor<br />
ce be locniaii , iar unele portg inert cruel satiate. Mai ad<br />
turele , scosuri , gutiere de potrg. Astall le locuesc turcil care ad<br />
astupat ferestrele cu scanduri.<br />
Insula, in lungime are 36 de mile qi in lgtime 18, este -depth.tat's:<br />
de vre-o 4ece mile de costa Asiei mici.<br />
De la accst oraa, in lungul insulii, pgmentul se inaltg mereii ai<br />
formezg , pe la rnidlocul of , un munte numit Artamira; vcgetatia<br />
el este forte bogatg , pgdurile nu lipsesc aici, vgile aunt coperite<br />
cu luxose verdetI qi grgdini de arburi delicati; palmieril Ming<br />
rodesc aid.<br />
Portul era apgrat de doug turnuri pgtrate , ce se chiandi , unul<br />
santul ban , cel-alt santul Michell. Mai este un port cu un turn<br />
numit santul Nicolae. Asta4li aunt in *aging.<br />
Colosul Rodului ce se numgra intre minunele lumei, era pus la<br />
intrarea portului pe dog stand, departe una de alta de 17 metri;<br />
intre picierele lui treced coribii. Era inalt de 50 piciore; costase<br />
dol-sere -dece ani de lucru. Un cutremur de piiment it dete jos qi<br />
aedu culcat 900 de ani ping la 672 dela haus , cand califul Maovias<br />
vendu arama colosului unui evreil care lucked 900 cgmile.
26 ciLtromf<br />
In acest6 insure , in timpul lui Omer , era trei marl cetati<br />
Lindus, Camisus $i Ialisus. In Lindus era templul Minervei.<br />
Rodul se zidi de Hipodamn. Se dice ca numerul statuelor luI<br />
era de o sane cu al locuitorilor, , eat frumOsele arte infloree<br />
Locuitoril el de astadi sunt turd, greci qi ebrei; populatia trece<br />
de 30 de mil suflete.<br />
De la Rod pane la Mersina fa.curam doue dire $i jumetate sari 60<br />
de ore , fare se ne mai oprim in vre-un alt port. Castele Caramanici<br />
, din Asia -mica, ne repirti en majestosele stile positii. Nol<br />
trecuram dile $i nopti pe podul vaporului. In timp de mai multe<br />
Bile avuram sub ochi muntii Caramaniei incarcati de ninsOre ;<br />
formele for se schimbail neincetat , din ce in ce mai bizare $i mai<br />
selbatice : verdile deluri ce se afla intre munti $i mare face un<br />
contrast repitor pe langa acest munte cn o multime de capete ,<br />
de brace , de gheburi , tote albe de ninsore.<br />
Este timp a vorbi despre Ore-care datine ce sunt pe vapOre.<br />
Oficerii despretuesc pe toti pasageril ce nu ail bilete pentru locul<br />
Pasageril de la locul anteiti despretuesc pe cei de la locul<br />
al doilea , qi rare on vor vorbi en of aflOnduse pe pod. Cei de la<br />
al doilea l l reshuna titre cei de la al treilca , etc. Omul a gasit<br />
miqloc se practice ierarchiea chiar in midlocul undelor. Cu tote<br />
acestea cei ce se afla tot intr'un roc , fac lesne cunoscinta intre<br />
denqii, fare rnidlocirea presentatiilar cerute iu societate. Eta pentru<br />
ce. Fie -tine i$1 inchipuesbe ca cutare gi cutare pasager este cal<br />
pucin un print degiiisat, un ministru. De cite on trebue se fl trecut<br />
in ochil caletorilor pentru milionar !!<br />
La Mersina ne dariim jos cu mare greutate, caci aid port Iowa<br />
nu este.<br />
Mersina nu este nici oral, nici sat , ci o schele uncle se afla mai<br />
multe magasii in care se &pun marfurile , asteptand venirea vapOrelor<br />
se le ia; locul este mocirlos , omenii nu pot se traesca aici<br />
vera din causa frigurilor.<br />
Alexandreta, ce se Oa de cei -alts parte a golfului celui mare ,<br />
este un sat miserabil, unde frigurile ucid pe locuitori; cite -va case
LA IERUSALW 27<br />
ce se aflg aici , emit in midlocul unui beltsii. Turcii o numesc<br />
Ischenderum , este portul Alepalui.<br />
De aid urmargm calea nostui pang. la Latachea.<br />
Latachea este vechea Laodichea ; portul el nu pote adgposti vase<br />
marl, nefiind curgtit. Oragul este situat pe un cap de pgment<br />
uumit Ziaret, imprejurul lui se inaltg grgdini de portocali renumite.<br />
Latachea, vedutg de la mare, este unul din cele mai frumose<br />
°rage dupg tgrmurile Siriei. Are 6000 locuitori. Comercul<br />
seg consists in tutun gi fructe mai ales.<br />
De la Latachea se imbarca pe vaporul nostrn o damg Alepiang.<br />
Ea mi se pgru cg este vestita domna Iorel despre a cgrei frumusete<br />
toti cglgtorii vorbesc gi pe care ens* Lamartine a cantat'o in vercurl<br />
graciose, pe ea gi pe narghelgoa ei. Ca se aflu dacg este ea , o<br />
intrebaig de obicinuesce a fume din narghele, cgcl Lamartine,<br />
in versurilc lui , o descrie fumend din acestg stichl. Ea imi rgspunse<br />
ca iubesce mult nargheleoa. De cand a cantat'o Lamartine<br />
aunt multi ani. Florea alepiang s'a .vestedit , poetul ei trebue , el<br />
dnsuci , se fie alb , plegav gi stirb ; nargheleoas'a ftirgmat. Numai<br />
versurile au rgmas tinere gi graeiose; frumusetea femei trece, a<br />
poesiei nisi odatg.<br />
De la Latachea mersergm la Tripoli.<br />
Tripoli sail trei cetgli , cum aretg numele el , este situate sub<br />
piciorele muntilor Libanul , pe o ingltime ce inaintezg in mare.<br />
Tripoli este o cetate antics. In cartea anteig a Macabeilor se vorbesce<br />
de &ma. Portul cel vechig se aflg. la marginea limbei de pgment<br />
ce inaintezg in mare. Cate-va filrgmgturi de petrg , re'sipite<br />
pe fci pe colo , aretg urma vechilor edifice..<br />
Tripoli are 16,000 locuitori , aerul nu este sgnetos.<br />
Comitele Joseph d'Estoormel dice cg. a cgutat peste tot, in<br />
Tripoli , se afle urmele easel Templului unde muri cavalerul,de<br />
Rudel , a cgruia istorie amor6s1 se aflg. in chronicele Franca Eta<br />
acestg istorie :<br />
Era in Franca an june gi frumos cavaler cu nume de Gaudefroid<br />
de Radel. El audise de la pelerinii ce se inturnag din Antiochia<br />
o multime de laude despre frumusetea gi virtutile comitesei de
28 ciaToRil<br />
Tripoli. Imaginatiunea lui se aprinse; fitia se o veclii, se inamora<br />
de ea ; compose asupra el tot felul de cantece pline de gracie qi<br />
de patima cca mai sublime; patina lui merse crescend. Timpul,<br />
ce stinge tote bucuriile qi durerile omenesci, nu putu se stinge din<br />
inima lui acesta flacara , nici imaginea iubitei sale. Ca4u intro<br />
adenci melancolie. In deprt amicii seT cercara,pnn tote milocele,<br />
se combats patina lui; de Rudel se facu cruciat qi pled in Siria.<br />
In lunga sa caletorie pe mare se flea §i mai melancolic, §i intristarea<br />
lui se marea cu cat se apropia de Siria ; o cugetarc dulce ti<br />
trista tot d'odata 11 anima, in amareciune : fl -va el iubit? Dar intr'una<br />
din 4ile pica intro bola grea pe corabie ; anima sei ore-<br />
4ure ca o A more; dar, avend ventul favorabil, ajunserii In Tripoli<br />
cu domnul for anca vie. Aici 11 depuscril inti'un spital , vestea<br />
amorului see, statornicia, suferinta lui, veni la urechile comitesci.<br />
Acesta N duse lane. patul lui de melte se-1 vecia qi se-1<br />
mangilie. Ea se arunca in bratele lui. De Rudel , afland ca acesta<br />
femee era iubita imaginatiei sole, se inturna spre viata, qi cu<br />
lacrimi multumi cerulul ca a trait pans se vecla pe dama sa iu-<br />
Apoi muri in bratele celii cc iubea. Cornitesa it tumormenta<br />
la Tripoli in casa Templului. Adoa 4i ea lua velul gi de atunci<br />
trecu viata in lacrimi, cugetand imincetat in credinciosul ci<br />
iubit.<br />
La fortificatiile cetatei Tripoli se afla lucrand, ca prisonier, pe<br />
timpul francilor, , vestitul poet persan Saadi. El se nascuse in<br />
Smiras , capitala Persiei , in fund 1193 de la Christos. Fugi<br />
din patria sa secerata de turd , ajunse in Palestina, , unde pica,<br />
in robie. La ace.ste, epoca el lima la fortificatille cetatei. Un negocetor<br />
din Alep it rescumpera qi'l dote de socie pe fie-sa cu care<br />
nu fu fence.<br />
Sera porniram de In Tripoli care Bairut , pre care eram nerabdator<br />
se cunosc. A doa 4i vaporul nostru se opri aprOpe de termul<br />
pe care este situat acest oraq.<br />
In vechime Bairutul se chema Bent qi era a doua cetatc a Fenicid.<br />
Se all anca cote -va urine din antica cetate ; cite -va farematuri<br />
de colOne. Calle aid sunt Rternute cu potra patrata. A
LA TERI:SALIM 29<br />
test paviment este din vecul de mi4loc. Marti din cetate , qi nu<br />
departe , so aret1 locul nude samba George, dupg traditie , ar fi<br />
ucis un balaur. §erpele locuia singura Mutina care adgpa pe toti<br />
locuitoril cetitil. El nu mai erta , de la un timp, pe nimeni s6<br />
stole ape din fthitan5 de cat en conditie sg'T Etcher+, din timp in<br />
timp, o fedora ta6rti, ca s6 o mitnance. Mai multe feciore se darI<br />
qarpclui i le manta. Veni rtindul filed unui om mare. Fata fu<br />
legate In gura f6ntanii gi ascepta cu spainfa al' vie balaurul , tend<br />
santul George se arts aid calare qi armat. §erpele, ale arta gusturi<br />
nu ereli Ail ore care poesie , se arnii indatk Dar santul<br />
George se lupta cu densul , it ucide , scapit pe feciarrt qi o duce la<br />
pgrintii sgi. Acesta' fapta se afll qi In Orlando furiosul al lul Ariost<br />
, dar personagele sunt schimbate.<br />
Din tote ceatile dup6 costa Siriei , Bairutul pare a fi unit sti<br />
ajunge °data una din cele mai importante cettiti din Orient. Clima<br />
Jul este skielOsti qi duke. De la cetatea cea veche se intinde<br />
doug aripe pe malul mitrei , cu case nuol qi gradini ver4i qi frumOse.<br />
Tote easele aid stint zidite de petrrs , cu tera'ee.<br />
Miparea este mare in Bairut. Aid se ingang o multime de costume,<br />
religil qi nationalittiti. Siria este o ter nude din timpii<br />
eel vechl pans astky , populatil streine venira una dupe alta s6<br />
o locuiasck Asirienil de la Niniva, Chaldeenii din Babilon , Per-<br />
§iT,<br />
Macedonenii, Romanil, Bizantinil , Arabii, Cruciatii , Turcomanii<br />
, Mamelucil, Tatarii, Turcil, Egipteniiqi Ebreil Atm ecut<br />
pe aid mai inainte qi au lgsat in urma for felurite vice ce s'ali<br />
amestecat, perind uncle , iar altele traind and, in genul lor. Aceste<br />
din uring, au numirile uriatore : grecii , ce se impart in<br />
greci catolici qi greci de biserica orientulul. Arabi catolici qi<br />
arabi de biserica Orientulul. Maroniti ce s0 credo a fi de origing<br />
grea qi care se tin de secta aluerului Maron ce s'ail unit cu biserica<br />
Roma. Musulmanii se Impart in Mutualis , in Druzi , in<br />
Ansarieni. Pe langit acestia vin , Turcomanil, Arabii,<br />
Beduini.<br />
NoT vom ardta pe scurt care este cultul acestor populatii qi fasele<br />
principale ale istoriel lor, vom incepe cu Arabii.
30 cia.tromi<br />
Intro Persia, Siria qi Egiptul se intinde o peninsulit. Acestit peninsula<br />
se impart e in trei, Nedged sail Arabia dcqertk : un delert in-<br />
tins, cu sta,nci sterpe si<br />
nksipuri agetore ce spulberk venturlic uci-<br />
More ale lui Samul, numit i angerul mortei.Aici din timp in timp,<br />
pe malul vre unui riulet retAcit , cresce iarba palide,Si tristk ce atrage<br />
priu murinda of friggime pe locuitorii desertelor. Hedjas,<br />
sail Arabia Petree, spie otarul Egiptului : numele ii vine de la oraciul<br />
Petree, nume ce ii dau grecii. Arabia fericitd este a treia<br />
parte : se chiaml kick Iemen , patria apelor dulci, a fructelor<br />
delicate , a parfumelor desfetiltore. Locuitorii acestor trei teri se<br />
chiamk arabi. Unii din ei se chiamk §arachiuni (Saracini). Arabii,<br />
dupe biblie , ac cobor din Sem, dar se subimpart in mai multe<br />
vise. Ioctan , nepot al lui Sem, avu duel fii : popolul lui se chema<br />
Ioctanid; din cei doi fii al s , se osebirk Cahlanidii qi Dioramidii.<br />
Alt nom se cobaril de la Abraham. Ismail, fiul lui Abraham,<br />
gonit de tats, -soil, fugi in pustie cu muma-sa Agar. Acolo Agar<br />
vgu pe angerul Domnului care ti Elise : Acest copil va radica<br />
mane impotriva tutulor Qi toti impotriva lui vor fi, qi va alga<br />
corturile lui in faca fratilor sei." Din cel 12 fii ai lui Ismail sail<br />
miscutk ismailitii , fii desertului , cunoscuti astii0 sub nume de<br />
Beduini.<br />
Arabil avail gust pentru poesie , dar primitivk qi simple. Serbail<br />
geniul unui poet nkscut inainte de Mahomet. El se duceii pe fiece<br />
an la targul de la Ocad ; acolo , schimband mkrfurile tor, re-<br />
petail buckti de poesie qi elocuintk.<br />
peii arabilor, , in timpii vechi, nu aunt bine cunoscuti , dar se<br />
cunosc cate-va lucruri despre cultul lor. Vechile traditii spun ca<br />
era la Meca o case numit Caba qi ziditk de Abraham sail Ismail;<br />
in acestk cask se pastrail done petro : una pe care era tipkrit picTortd<br />
lui Abraham; cei alts, o petrk negril ce se numia simburele<br />
eel iinteik al pkmentului qi care perduse albetca sa din causa<br />
pkcatelor omenesti ; petra iar era a se albescii la lioa jadedtei.<br />
La :sfaRitul lunei fie ckrui an , oraclul Caba se umplek de<br />
pelerini , fie -tine se despoia de vestminte ; ocolo de vepte on<br />
Caba alergand ; skruta de lepte on petra negrk ; arunca de lepte
LA IERTJSALIM 31<br />
on petre in valea Mihei ; visita de vepte on muntii vecini vi la<br />
urmg sacrifice of vi ciimile.<br />
Toff arabii nu uimarg acestai idolatric de o potrivg. 'ail' din ei<br />
urinal Sabeismul lui Zoioastru , legea lui Moise vi chiar christianismul<br />
, ale cgrui precepte furg,rgspandite printre ei de santul Iud,<br />
Alexandra cel mare voi sg'vi intemeeze tronul in Arabia fedcitg<br />
, dar muri mai inainte de a pune in lucrare acest project.<br />
Regele arabilor Aretas fu bgtut cue Pompei in anul 63 inainte<br />
de Christos. Sub Traian , Palma, general roman, supusc Arabia(103).<br />
Atunci legile Romei se avedarg aid in al 4-lea secol, tobahii<br />
de la Iemen factinduse ebrei, persecutarg pe chrestini. Acesti<br />
din urmg, cu ajutorul abisinienilor, ivi %cull un rcge crestin, Abiat;<br />
fiul acestuia , voind se surpe idolatria , nu isbuti, la Mecu.<br />
Iemenul recunoscu suprematia sasanidilor.<br />
Dupe', tote acestea veni Mahomet fiul lui Abdalah. El se nitscu<br />
la Meca in anul 570. Familia lui era din semintia coreischitilor.<br />
La versta de 5 ani , Mahomet rgmase orfan , neavend altg avere<br />
de cat chid cgmile , sub epitropia unchiului sal Abu-Taleb. De<br />
la 14 ani se Wei verb ca se caute de camilele unei vgduvebogatg,<br />
n umitg Cadijac, cu care se vi insurg. Atunci se puce se mediteze asupra<br />
lucrurilor omenesci vi se^gi inchipuiasca, ca pote se fie imp&<br />
ratul Arabiei , lumei intregi, vi profetul lui Dumnedeg..<br />
Cinci-spre-lece ani trecu in singurgtate , meditand ; la va,rstg<br />
de 40 de ani, inteo nOpte cand se afla in pesterg la ruggciune ,<br />
in miptea lui Alcadar , adieg a poruncei Dumnedeesci , islamul<br />
sail credinta se cobora din cer archangelul Gabriel i se argtg,<br />
tiind o carte vi II dise citesce. Nu sciil se citesc , " rgspunse<br />
Mahomet. Atunci angerul it apucg de pgr vi 11 tranti pe pgment<br />
de trei ori. La a treia Org. , Mahomet se sena sciind ceti; iar Gabriel<br />
mai dise :<br />
4 Citesce in numele Domnului WI care a fgcut total,<br />
care a facut pe om din pucin singe; citesce, ca'ci domnul tea<br />
este on total mint : el a invetat pe Omeni se eerie, vi tot lucru<br />
ce omul nu scia! " Profetul repeta aceste vorbe vi, meigend in<br />
midlocul muntelui , audi un glas care-1 icea Mahomet! to esti<br />
apostolul lui Dunmedeil vi eu aunt Gabriel."
32 chtronit<br />
Venind in Meca , spuse familei sae tote cele ce se intamplase.<br />
Femeea sa or* cea mai antgiu cg Mahomet era profet §i se inching<br />
in Ismail ; atunci socul el Vice : Intre omeni sent multi<br />
buni; dar intre femei numai patru, adicg : Asia, fiica lui Faraon;<br />
Maria, Elea hi Abraham; Cadijac femeea , gi Fatmauna cea din<br />
urmkfiicg a lui." Ali, vgr al profetului credu ancg; apoi Zaid , robul<br />
lui Mahomet; apoi Abu-becher ; apoi alti nog care toll mgrturisira'<br />
el angerul se ardtase lui Mahomet.<br />
Dupg trei ani profetul veVu pe anger stand in tron intre cer gi<br />
&lieut. El fugi ciitre al sei , strigand : coperiti-mg !" iar Domnul<br />
ii egspunse : 0 , tu ce esti coperit rildicg-te, etc." La an pranz<br />
ce dete dupg acesta la tote rudele lui, le vorbi de tote fericirile<br />
pgmentesci gi ceresci; dar toil zimbirg cu un aer de indoialil ;<br />
yeti fi calif ; tine din voi va sll fie vizirul met ?" toil tgceil. Dar<br />
All strigg et volt face tot ce tu voesci; tine se va impotrivi tie,<br />
ii voiii sparge capul : et volt fi vizirul !" Rudele profetului<br />
se retraserg , ridend de Mahomet.<br />
Mahomet infrunta gi ameninta pe compatriotil lul idolatri cg<br />
vor suferi in lad. Acestii se planserg lui Abn-Taleb , unchiul profetului,<br />
care 4icenclu-I de aceste , primi rgspunsul : cand vor veni<br />
cittre mine cu sOrele intr'o Mang gi cu luna in alta , ancg nu mg<br />
vor face sg me Mpg& de credinta meal"<br />
Coreischitil atunci proscriserg nemul set.<br />
El Vise proselitilor sei fgrg familie : risipiti-vg pe faca pilmentului!"<br />
nude ? it intrebg el. Pe acolo adgogg profetul , argtandule<br />
Etiopia. Opt-Veci pornirg in Etiopia , iar profetul cu proscrigil<br />
sei intrg in castelul unchiului sal Abu-Taleb , unde geda<br />
trei ani ancg. Coreischitii dart' un rescript in contra profetului,<br />
oprind pe toil de a avea intelegere cu el , pang ce it va preda lor.<br />
Atunci iar i se argtg. angerul Gabriel cu o sutg de capete §i o Bldg<br />
do perechi de aripT , care se intindeg de la ritsgrit la apes, iar<br />
Gabriel ii Vise: DunineVet to salutit gi iii vestesce prin mine : o<br />
iubitul met ! o puterea mea! o gloriea mea ! n'am fgcut anclnici<br />
un profet mai bun de cat tine! pentru ce to -al umplut de temere<br />
§i de spaimg?"
LA IERUSALIM 33<br />
Dupe motea sociei sale 0 a unchiulul see, aflanduse pe delul<br />
Al-Acaba, sa arete unor locuitoi de la Iateb si pe multi IT<br />
multumi prin vorbele lui. Acestia spusere celor-alti. Doi-spre-<br />
4ece din acesti nuoi proseliti ansarieni, adice ajutelori, venire<br />
la Meca se se inchine profetului. Coreischitii persecutare pe ucenicii<br />
lui Mahomet. Gabriel iar se areta profetului si raise lui :<br />
Nu to culca aste nopte In patul tee unde to culci alts data." Ali<br />
se imbrece cu haina cea verde a profetului si se culce in patul<br />
see; iar profetul deschklend o usa ascunse, aperu in miglocul conjuratiler<br />
ci luand pulbere in mane, o arunce pe capetele lor. Aid<br />
Incepe fuga lor sae egire (622). Era vineri : fuga profetului a<br />
santit acesti 4i, ce and astql este o Ali de serbetore pentru musulmani.<br />
El plecil cu ai al, gi pe cale, temenduse de vrejmasi,<br />
iritra fu pesters Tur unde squre trei Mile; cei care rl gon' venire<br />
aici si afiare la gura pesteiii doe columbe ce fecusere cuibul<br />
lor, ci o penze de paiajen care astupa intrarea Data ar fi intrat<br />
cinevaaici de curend, ar fi spart acesti pinze de paiajen gi oule co<br />
lumbelor" 4iseri<br />
gonacii. picend ast-fel, an intaril c mersere<br />
inainte.<br />
Dupe mai multe necasuri, ajunsere la Iatreb care din acel<br />
minut se numi Medina (medinet, adica orasul profetului; iar socii<br />
lui so numire Mobagerieni , adicil : refugiti). Aici se zidi o<br />
gemie la care profetul lucre insusi. Aid' se infretire mohagerienil<br />
cu ansalienit Aid Mahomet se imputernici si ridice stegul.<br />
Eci din Medina cu 313 Omeni si 70 ciimile. El intalni pe vrejmasii<br />
sei, se luptare, 0 era se is fuga, tend profetul ii imberbate<br />
incelecand pe cal si arunci»d pulbere in coreischiti, (licend : se<br />
vi se Invelescil faca de ametela!" iar dare al siri: loviti din tote<br />
puterile vostre! " vrejmasii se Invinsere. De aici merse la Meca.<br />
Mal titrOie avu ince o lupta cu coreischitii, in care profetul fu<br />
snit 0 70 de ai seni remasere pe campul de bathe. Mai tarqiu<br />
betu semintia nadiritilor rli supuse cca mai mare paite din semintiile<br />
dupe la Medina, apoi avu un resboid la Medina cu Mete<br />
mii arabi, dar acesti din urine, avend multi cefi, se certare<br />
Intro el 0 fugire. Dupe tote acestea fen un tractat de pace cu
34 claToRii<br />
coreischitii; Mtn pe ebrel la Caibar. Mahomet se mai bath in contra<br />
romanilor apoi lug Mecal De atunci incepu rasboiul in contra<br />
idolatriei ; supuse semintia Honain qi incungiura de dog on<br />
pre arabii de la Taief. Mahomet priimi ambasadori de la cele<br />
mai multe staturi ale lumei la Medina (631), no anT de la anul<br />
Egirei. El man, dupa ce domni mai peste ova Arabia.<br />
Dar A lasam aid traditia, gi se vorbim dupa istorie. Mahomet<br />
cunoscuse in caletoriile sale, un calugar grec cretic $i un rabin.<br />
Acesti doi omens ii cetira, unul evangeliile, cel-alt pentateucul.<br />
Acestia funi angerii care it inspirara. Profetul film o comparatie<br />
intre aceste dog cacti cu obiceiurile arabilor gi filen o lege mai<br />
bung de cat idolatria. Cand se credea inspirat, dicta secret arilor sai<br />
care scriaii pe rate o f6e de curmal. Aceste foi se adunani, dupa<br />
min tea lui Mahomet, de Abu-Becher qi fan o carte cu nume de<br />
Cara,<br />
ca Biblia ebreilor, ca Zend-Avesta per:. lor.<br />
Islamul este intemeet pe dog principe fondamentale : nu este<br />
alt Dumne4eil de cat Dunmeclea Ri Mahomet este profetul seg.<br />
Mahomet declara resboiii idolatriei, rii sclfimba numai preceptele<br />
crestine.<br />
Islamul cuasce de profeti sail trimifii de in Dumne(leil pe<br />
Adam , pe Noe , pe Abraham , pe Christos; dar Mahomet este cel<br />
din urma, gi prin urmare cel mai sigur, pentru inusulmani. Mahornet<br />
este acela ce evangelia cresting promite se sterga lacrimile<br />
lumei; ei cred cii, cresting vor fi oSenditi pentru ca cred in<br />
Iisus ca intr'un Dumne4eil, qi ebreii ce n'aii voit A recunosca pe<br />
Iisus, alma se vor osandi in cel-alts viatg; Iisus, el ens* are sa-i<br />
parasol inaintea judecatei; ca, Dumnegeil ce a prihnit fiinta de la<br />
sine ensu§i, nu sementeza, precum nu este sementat, qi nu cun6sce<br />
nici un soca. Durnne4eil, tot dip ei, are angeri pre cars -I trimite<br />
in lume profeti, este puternic, drept, pedepsesce gi recompensa;<br />
face A triiiasca sufletul dupd morte gi invie corpul la sfar§itul<br />
timpurilor. Cand toti, dupa m6rte, vor respunde pentru faptele<br />
lor, vor trece toti pe o punte ingusta ce va fi peste un abis, eel<br />
drepti vor trece lesne; cei pecatoqi vor (Idea dupa punte in iad,<br />
mai sus sail mai jos, dupa faptele lor. Iadul are septe alte despar
LA !EMMAUS! 35<br />
tituri , a qeptea, cea mai armee', va priimi pe ipocriti; a cesea<br />
pe idolatri ; a cincea pe magi; a patra pe ebrei ; a treia pe crestini;<br />
a doa pe apostati sail revolutionari; cea d'anteiti pe musulmanil<br />
cei rel care numai el* pot se fie ertati de pecate. In rain,<br />
Mahomet promite credincioOlor sei ca vor fi investiti in aur,<br />
cg vor locui o gradiue desfetetere ca Semenul i pline de mese<br />
strelucitore cu cele mai delicate bucate ; vinuri alese qi huriile<br />
cu ochil negri, cu faca albs ca mergeritarul orientalui.<br />
Ca se pate intra fn rain, musulmanul este dator se ereTe ; se<br />
se taie impregiur ca se arate &I este aliat cu Dumneget, se postesee,<br />
se se rage qi se dea la grad. Prin rugeciune , el ajunge<br />
la calea 4liumetate care Dumne4i1 , prin post pane la porta cerului<br />
, prin darea mitre semi, i se va deschide porta. Duinne-<br />
4eil voesce fie ce credincios se se inchine de 50 on pe di,<br />
dar<br />
profetul a mispocit dare Dumne4eil se se incline numai de cinci<br />
or l. Musulmanul se interne spre Meca cand se incline. Vinerea,<br />
4ioa fugei profetului , musulmanii se inching la gemie. °date<br />
in mtg. , dace pate, trebue se se duce la Meca. Acest obiceiii<br />
era ante inainte de Mahomet. Postal se fecea in thnpul ramasanului<br />
pentrn serbeterea Baieramului. In acest timp musulma-<br />
, o lung, nu manta qioa, an bell, nu fume; dar sandal ce apune<br />
serele, se desfeteze in tot felul. Seracilor trebue se dea a<br />
ctecea parte din averea for , qi tine de., se dea in secret; se imprumute<br />
fare dobende. Mai Bunt datori se se spele (vodca); daca<br />
nu are ape, cc misip. Nu snot liberi se bea vin, nisi alte bauturg<br />
spirituost. Acest ordin (dupe traditie) veni din cer profetnlui<br />
cand acesta se afla la mast la nadiriti ; jocurile de noroc and<br />
suet oprite, precum qi carnea de pore, de iepure qi alte dobitece<br />
sugtumate; dar se erte se OA mai multe feinei, de la 4-15.<br />
Aceste credinte se impish' cu armele. Ca se face pe om se more<br />
fare perere de WI, priimi dogma predestinatiei , adice ceea ce<br />
este scris se fie, va fi : acesta este causa cea mai insemnate a merirei<br />
arabilor.<br />
Dupe coran, vine suna, Dia carte scrise de altil, in urma lei<br />
Mahomet unde se vorbesce de profetul qi de minunele lui. Abu
38 chtToRil<br />
Berc , se film Calif, dupe Mahomet. El era socru profetului si<br />
pkinte Aisei. Ali ginere-seil cern s6-1 mostenesci; dar in desert.<br />
Soria lul muri, si el (Ali), fu silit s6 recurnisc6 pe Abu- Becher;<br />
cu tote acestea AU invents un schism. Sunetifrecunoscurit de legitimi<br />
pe cei trel califi ce fur6 inaintea lui Ali; pe d'alt5 parte<br />
siicii, all ad'Aogat la islam ca dac6 Mahomet este apostol al lul<br />
Dumne4eii , Ali arta este vizirul seg.<br />
Sub Abu-berc incepu r6sboiul de lege care tinu 23 de ani sub<br />
trel califi, Abu-becher, Omar, Otman. Arabii luar6 Siria, Palestina,Persiasi<br />
Egiptul. Mai tar4iii resboele iar ineepur6 sub califil<br />
omniasi (692) ; armele arabilor merser6 pang la marea negrA , in<br />
Spania si o parte din Franca. Dupe domnia califilor easel. omniador<br />
, veni dinastia califilor abasidT: Citt re vocal VIII-lea,Abu-Giafer,Almenzar,<br />
hotara scaunul acestel impgrritil la Bagdat dincolo<br />
de Eufrat in Chaldea. Domnia califilor tinu sese secoll si 4ium6tate,<br />
spa Fa's6 loculu turcilor.
LA IERUSALIM<br />
CARTEA III<br />
Maronitit locuesc intre ansarieni gi intre druzi in Shia. Pe la<br />
anul 600 de la nascerea Domnului locuia pe malurile Orontului,<br />
un sihastru numit Maron ce, prin purtarea sa, se Meuse iubit populatiilor<br />
din vecingtate. In certele ce incepurd intre cele doe<br />
biserici, el lug partea occidentalilor. Multi in-11)51*a ideile lui.<br />
Dupe cc muri, egi vorbd, cg pe mormentul lui se Mail minuni.<br />
Crestinii Ii rddicard in Hama o capeld gi un morment. Pe la incheerea<br />
sutel a 7-a dupe Christos, un caner din schitul Hama<br />
numit Ion Maronitul, se declarg pentru biserica latina. Partisanil<br />
impdratului din Bisant, &coil progrese In Liban contra latinilor.<br />
Acesti din urine trimiserit acolo pe Ion Maronitul, numindu-1 episcop.<br />
Acesta uni partisanil sei, ii adung gi se duse cu dengii in<br />
Liban unde formd, o societate neaternatd sub raportul stdrei civile<br />
gi religiOse. Locuitorii luara name de Maroniti. De atunci ei se<br />
armard, se organisard gi se luptara, contra inamicului comun ; ei<br />
se filcurg stdpami peste toti muntil ping' la Ierusalim. Dar mai<br />
in urmd, incepurd se fie pet secutati. §eful lor se ucise prin trddare<br />
; le lud 4ece mil de Omeni ostea ce merse contra lor, scdrdmi<br />
monastirea Hama gi mIcerdri pe cdlugdri. Dupd mortea lui Justinian,<br />
maronitii blturit Ostea ce venise in contra lor.<br />
Cu cruciatii, ei se aliard gi se briturd, per4end tinuturile lor ,<br />
se traserrt in Liban. Pe la anul 1215 maronitii se apropiard. mai<br />
37
38 cktroKil<br />
mult de Roma. In anul 1588, Amurat III trimise in contra lor pe<br />
lbiaim papa din Cair i ii supuse la un tribut anual ce esista pana<br />
in dilele de astadi. Forma guvernulul for este intemeeta pe<br />
dative. Natia se imparte in popore §i in §eici sail capi. El aunt<br />
plugari mai toll, all fie-care elite o femee. Legea talionuld este<br />
puss in praeticit printre cI. Mai toti sunt armati. Num 6rul erne-<br />
Mier in stare de a purta arme, se urea la 40 mil sutiete , pang astadi<br />
tera for este un terem de revolutii.<br />
Sub raportul religiei, el depind de Roma ; au un patriarh ales<br />
dintre den01. Preolii for se insora; dar trebue all se insure en fete;<br />
iar nu en ire'duve; dupe mortea celei d'anteiti femel, nu mai pote<br />
se se insure. Unii din ci citesc liturgia in limba siriana. Cumenicarea<br />
se face ell anafora, pug in potir. Regulile monastirilor for<br />
sunt cele facute de Santul Antonie.<br />
Dupa maroniti, un popol care locuesce acesta tern gi merits sa<br />
se insemne, este poporul mutualis. Langa tera druzilor spre rasgrit<br />
locuesce un popol cu nume de Mutualis. El tine religia musulmana<br />
; dar este de partea lui Ali, ca perta, pe cand turcii se<br />
tin de partea lui Omar. La anul 36 al egirei, se facu schismul ;<br />
de acolo se rtaseu intre aceste doe particle o ura neimpacata care<br />
traesce pang astildl.<br />
Partisanii lul Omar se numesc soniti; al MY Ali giiti; mutualis<br />
insemna iar sectatori d'ai lul Ali.<br />
Sectatorit lul Ali ill mai dad nume de Adlie , adica paitisani<br />
ai dreptatit. El cred ca Dumnedeu nu face nimic de cat numai<br />
prin pi incipe de dreptate amestecatil cu mintea omenesca; Dunsnedeii<br />
nu 'tote se' ordine o credintii ce nu se pet° practica, nici<br />
fapte neputincitise, nici se indatoreze pe amen1 la lucruri ce stint<br />
afar( din tale; dar poruncind snpunerea numai, depiirteza causa<br />
reulul, erta tesonementul ; cere ceea ce este lesne iar nu ce este<br />
gred ; nu face respundetor pe an out pentiu pecatele altuia; nu<br />
pedepsesce o fapta strani ; nu afla red in om ceea cc el ensu{a a<br />
creat §i nu cere se' intempine ceea ce ursita a decretat asupra lui,<br />
cad, dupe el, ar fi o nedreptate ti<br />
o tiranie de care Diunneded A-<br />
tot-bun , nu este in stare se factI. Pe langii acesta doctrina, el
LA IERIJSALIM 39<br />
adaoga alta : blesteing pe Omar gi pe Moauia ca pe nisce rebels;<br />
adore pe All qi pe Hasain ca pe nisce santi. Se cred tinati dacg se<br />
ating de vre un strgin ; nici nu 1m-inane:I nici nu beg din vase din<br />
care all mancat omeni ce nu sunt de secta lor, nici nu gcd la mash<br />
cu den0i ; se spalg incepend de la cote ; iar nu de la verfal degetelor,<br />
cum fac Emil'.<br />
Druzii sail Deruzii Kurt tin popor mic ce locuesce Libauul. Er<br />
&Meng forte mult on maronitil, se traserl in Liban din cause de<br />
certe religiose. Acolo trgiail in anarchic, sub comanda mai multor<br />
geld. Eraii despirtiti in dog, in cauzini gi in hnani; pe la anul<br />
1588 Amurat III supuse pre acesti rebeli ceea ce schimba<br />
Inuit constitutiea for : in loc de mai multi §eici, li se dote numai<br />
unul ; dar acesta concentrg puterea for gi ii intgri, in loc se'-i sliibeseg.<br />
Sub qeful for emirul Facar-el-din, druzii se imputernicirg<br />
cu total; bgturg pe turd; dar mai la uring Arnurat IV-lea trimise o<br />
mare armie in contra hi Facar-el-din, care 11 btu qi it trimise in<br />
Constantinopole, unde fu ucis. Druzii rgmeserg sub suzeranitatea<br />
portel otomane; in revolutiea lui Ali-Beg gi Daher, el ince: jucarg<br />
o roll insemnatg. De aici istoria for este un gir de resboe mici<br />
¢i revolte contra portei.<br />
Ei sunt plugari, eultivg tutunul, bumbacul, grime etc.; plate.se<br />
tribut turcilor; pot se dea pang la 40 mii omeni armati.<br />
S6 venim la religia for ; dar mai inainte se aruncgm o repede<br />
privire asupra schismului musulman. Certele dintre Ali ginerile<br />
lui Mahomet si Moauia, guvernul Siriei, eausarg schismul. Deosebh<br />
ea ideilor ansg nu era asupra dogmelor, asupra representatiilor<br />
profetului musulman. Se dice ci adevCrata cause: a schismului<br />
vine din ura ce femeea profetului, numitg Atqa, avea in contra<br />
lui Ali. Acosta, in spirit de resbuuare, radica asupra lui pe toti<br />
capil arabilor gi pe Amu din Egipt, pe Moauia din Siria; eel din<br />
urmg se proclamg calif in Damasc. Ali ii declare:, re'sboiii; dar<br />
peri la Cufa, ucis; fiiul sal Hosein ii lug locul; partisanii lui Moauia<br />
it uciseril §i pe acesta. De atunci ura intre partisanii acestor<br />
printi se lieu mai mare gi nu se mai inteleserg. Din certele religiose<br />
se ngseurg o multime de idel; unii scOserg metempsicosa ,
tO claitroail<br />
cele doe principe ale binelui §i ale reului ; Invierea peste 6 mil de<br />
ani, dupe Zoroastru, fie -tine se flea apostol, apol qef de sects.<br />
El- Machim scriitor arab dice : in anul egirel 386 (996 de la Iisus)<br />
se puse calif in Egipt, Hachon, care sill pe musulmani 0 nu mai<br />
mere in pelerinagil la Meca. Postal, cele cinci rugiciuni furl'<br />
oprite gi vru se' trees drept DumnOeli, el ensql. Rinse se suscrie<br />
pe un registru pe toti aceia ce vor sill adore pe el cape Dumneqeii,<br />
qi afla' §ese-spre-deco mil de Inchinitori. Un profet mincinos<br />
Mahomet-ben-Ismail, ii vine in ajutor. Acesta propagA ca<br />
pelerinagiul la Meca, posturile , rugiciunea , tilierea impreginr,<br />
serbiitorile , erail tote de prisos ; el era absurdit oprirea de a so<br />
manta came de pore qi de a se bea vin; ca nuntile Intro frail §i<br />
surori Wel se se keg etc. Cat pentru califul acesta, nu era nici<br />
mai mult nici mai pucin de cat un Dumneqeil. Dar acest Dumnqeil<br />
se ucise intr'o revoltli fii profetul seil ruuri ante ucis pe<br />
muntele Mocatan, fare se fi prevequt acest'l intemplare. El murirl,<br />
anse ideile lor remasera anel : tin discipol al acestui profet<br />
mincinos , le respendi in Egipt, in Palestina qi pe costele Siriei<br />
papa la Beirut. Brazil priimirilaceste idol. Religia lor este asttiqi<br />
intemeetti iv opiniile lui Mahomet-Ben-Ismail , profetul mineinos.<br />
Astfel, druzil , on tote ca aunt musulmani, nu all tierea<br />
impregiur, , nici nu se rogg, nici nu postesc; nu all serbltori,<br />
nici opriri de unele lueruri ; bell yin, mlnaneti pore gi fratele se<br />
insors cu sort-sa. Printre druzi se afll' o sementie care are datine<br />
religiose insenmiltore. Cei ce o forme0 Ili dal name de ocalzi<br />
adica apirituali. Ei ail mai multe grade de initiatie In cele<br />
saute; eel mai Malt grad este fecioria. Se cunosc dupe turbanul<br />
Mb, simbol de curiltenie. Baca' tine -va bea in vasele lor ¢i<br />
rill-<br />
'lanai din talerul lor, ei sparg aceste blide. Tote faptele lor snot<br />
coperite de mister. Altarele lor stint singuratece. Acolo se adunti<br />
adesea in secret cu femeile lor. Se credo c'a' practicit nisce teremonil<br />
ce infltiqezti un boll sail vitel.<br />
Unii din ei au niece datinc religiose ce recbiani'l metempsicosa;<br />
altii adOrI sorele, luna, stelcle.<br />
Ansarii sad Ansarienii stint and' mai curioii; locuesc pe lantul
LA IERUSALIM 41<br />
muntilor de la Latachia pang la riul Nar-E1-1Cebir. Originea for<br />
este pucin cunoscutii, dar numele ce porta' se dete hack in col dintgifi<br />
timpi ai lu! Mahomet, unor proseliti. Volney ce a scris forte<br />
indelungat despre tote aceste popOre curiose, a gisit in biblioteca<br />
oriental documental urmetor pe care noi fl citrim aid,<br />
In anul 891 de la Iisus era pe rank Cufa , la satul Nasar, ,<br />
un batran pe care postal gi rugkciunea, precum gi seracia, 11 flcusera<br />
A treck de sant. Mal multi declaranduse partisanil lul, el<br />
alese intre fl@n¢ii do!- spre -Mete ingi ca se impfastie doctrina sa.<br />
Dar cepitanul locului, ingrijit de acestg migcare, inchise pe btitthn.<br />
Starea bktranuluiatinse inima fetei gkrduitorului ace! inchisorigi<br />
hotkra se-1 dea libertatea. Pe cand Orduitorul se culcase, bet, fats<br />
lug cheile inchisorei de sub perina tatklui seu gi dupe ce liberk pe<br />
biitran, le puse la locul lor. Adoa Ali veghietorul nu mai aflk pe<br />
prins gi caqu la mirare cum a putut se scape, candnici o urme.<br />
despre egirea lul nu era. El crequ ca bktranul fu sckpat de vre-un<br />
anger ceresc, gi, ca se scape el Onsugi de pedepsk, dote de veste ca<br />
angerul liberase pe prins. Din parte -1, batranul prins spuse tot<br />
astfel unde se duse, gi de atunc!, mai malt de cat tot-douna incepu<br />
se propage ideile lul. El serise o carte in care se citegee : EU am<br />
vOut pe Christos care este vorba lul Dumnqeil, care este Ahmed<br />
fiul lid Mahomet, fiul lu! Hanafa, din vita lu! Ali , ce este gi Gabriel,<br />
gi mi-au Vis : tu egti accla care citegti, omul ce dice adeverul,<br />
camila ce pre,servii pe cei credinciogi de manic; tu egti dobitocul<br />
ce pOrte, greutatile ; tu egti spiritul gi egti Ion fiul lul<br />
Zacharia. Mergi gi spune omenilor se se incnine de patru ori pe 4i<br />
adick de doe ori inaintea radiekrii sorelui gi alte doe dupe ce apune,<br />
intorcendu-qi fecile spre Ierusalim ¢i icend-de trei or! : Donne tot<br />
putinte ! DOmne preafnalt ! DOmne prea mare! . . Se nu mai tic do<br />
cat a doa gi a traia serbatOre; se postesca numai done Mile pe an ;<br />
se nu-gi mai spele membrii, se nu bea bore, ci yin; se nu manance<br />
came de vite carnivore" gel.. .<br />
Multimea it creclu; dar, dupe cat! -va an!, el se facu neve4ut.<br />
Locuitorii din acele locuri unde traia bItranul , sunt ansarienil.<br />
Stint impkrtiti in mai multe ramurl sail secte. Printre dongii
42 chtronff<br />
stint semsienii , sail eel ce adod sorele; calbiii ce adoii citnii gi<br />
cuadinusieniT ce ail un cult ruginos. Acesti 'din urmei , ca iezidiY,<br />
ail adunlri de nopte cu femei uncle se fac oigii inspaimontatore.<br />
Turcomanii stint un popor pAstor ce ambia pe id pe colo , Rid<br />
se aiba loc hotArat. ET se trag din popore 'tartare sail pote obiar<br />
din mesageti din care se trag turd!. El mid in Siria in timpil<br />
califilor. Vorbesc limba turd. Numerul lor se urea la 35 mil suflete.<br />
Religialor cea mohametanri; dar nu Area ingrijesc de densa.<br />
Cuqi and se aflii in Siria. EY stint veniti de 250 de ani , din Cara<br />
lor proprie, de pc la Mesopotamia. Stint pastori gi nomqi. Numeral<br />
lor este mai mare de cat al turcomanilor. Limba lor s6nienA<br />
Ore-cum cu cea permit Stint dap' la prade. Legea lor este cea<br />
inahometang.<br />
Astfel cunt deosebitelc populatil ce se inginii in Siria si se area<br />
in Beirut.<br />
Feluritele costume ale acestor popoie ne atrased mai cu soma<br />
mirarca, and cel mai curios costum este al femeilor druze. Ele pore,<br />
pe cap, sub vel, intr'o parte, tin corn lung de un cot aprope.<br />
Aici ochii cifietorilor nu mai fed pe strade trecend femeile invelite<br />
cu veluri transparente prin care as dresce fete albe gi frumose ,<br />
cosite voluptose impletite cu perle; ochii negri sail albastri, a dror<br />
dutare se versa asupra streinilor ea nisce scantel; aid femeele<br />
stint invelite in mantile albe; pe cap portl un vel alb si pc figurii<br />
un alt vet inchis, des, prin care a ved, fir d fie vOute. Ai dice,<br />
veOndule , invelite in mantilele lor albe, nisce timbre egite din<br />
morminte cu giulgiul de morte, gi ddcind in lumea ce nu mai<br />
este a lor. Bate din aceste femei surprinsedin tin minut lexa vel,<br />
veqate prin portile caselor lor, ne daril se intelegem ca Beirutul<br />
are in sinu-i cele mai rari frumuseti. In Siria ochii femeelor aunt<br />
partea ce ele ascund mai cu ingrijire , pe ciind sinul rerrnine desvelit;<br />
in Turcia proprie ele invelesc gura, mai cu ingrijire ; acesta<br />
se face gi in Egipt.<br />
NoT vedurgm in Beirut multime de femei gra vet, cele mai<br />
multe cregtine.<br />
Mis Lia remase aici, de undo era se se dud la Ierusalim pe us-
LA IERUSALM 43<br />
cat. Pdrintele el ne invitii se pranzimil impreund la o locanda<br />
unde ne art pdrerea lui de reu cu nu-Linsociam in cilletoria lor<br />
pe uscat.<br />
Tot ce este ciudatii gi ninegto urechile , nu se face numai pe la<br />
Doi. Fie-ce terd are ale ci. Eta ce ni se intempld in portul Beirutului.<br />
Inainte de a se porni 3aporul din port, o femee gi un secretar de<br />
la un consul din Beirut, insocit de un cavaz ce purta un baston<br />
de argint, venincla vapor gi reclamard, ghiciti cc? pc vre-un refugitii<br />
politic? nu; vre-un bdrbatii coil lash femeea gi fuge in lume?<br />
nu, nu! El veiled strigand din departe se stea vaporul, ca se reclame<br />
doe cotelete de vitel! Consulul clisese mdcelarului arab se-I. pdstreze<br />
(la cotelete de vitel; mdcelarul aflind pret mai bun, levind use<br />
la vapor. Pentru acestd lipsd de parold, consulul se superd gi cern de<br />
la ca,rmuire se bath pe mdcelarii, ca se'l<br />
invete se fie do aid ina-<br />
nte gentilom. Pe de altd parte trimise la vapor pe bucdtdrild<br />
cu cavazul sed se reclame coteletele. Aid remase dama Alepiand<br />
despre care am voybit mai 'nainte. Ea se inveli in portul ei gracios<br />
gi poetic ce este al tutulor femeelor din aceste locuri , gi disphru<br />
in multime. FiMd cd suntem in vorbd de dame alepiane, vom<br />
(Pee ca tote aceste filpturi graciose sunt insemnatoin fags sell grin<br />
alte locuri cu mina unui urcior sail a butonului de la Alep. Eta cc<br />
este acest buton : fie ce om sad femee , fdrd osebire din stidini,<br />
care a gequtil cat-va timp in Alep , wad , pe fats, pe brace sau<br />
pe sin, o brobOnd cunoscutd sub nume de buton din Alep. Acest<br />
baton se face bubd, adese rand, dd friguri, durere gi pere, dupe un<br />
an, ldsand o urma amard aceluia ce ii va egi buba in fags! Causa<br />
acestui buton nu este bine cunoscuth : apa, aerul , vegetalele pate<br />
se o produce. Dama alepiand cantata de Lamartin avea urma lui,<br />
dar Lamartin nu slice nimica, in poesia lui, despre acesta. Dar<br />
este timp se Idshm aid damele alepiane gi butonul din Alep.<br />
Intre multimea pasagerilor ce luariim de aid, ve'4urdin cu phicere<br />
o cunoscintd din Pera . . . un secretar de ambasadd co mergea se se<br />
fad: bagifi! .. Era insocital de socia sa, o femee tendril, miss, plind<br />
de vioiciune gi de gravid ca o gazeld selbaticd.
44 iltr °R11<br />
De la Beirut plecargm drept cg.tre Iafa unde ajunsergm dupg<br />
16 ore. Trecuram , fgrg se ne mai oprim pe la Said sah vechiul<br />
Sidon, Tirul, A cra, Caifa.<br />
Sidonul fuse acel crag al Feniciei ale cgrui corgbii pgtrunserg,<br />
cele mai inteiii , mgrile necunoscute inch: pe acel timpi. Astgqi,<br />
dupg trel mii de ani, este un sat miserabil. Cilletorif ce Pah visitat<br />
, spun a ad ve4ut colone din mgretele lui edificii, aruncate<br />
pe pgment. Pe aid Iisus se inturng cgtre marea Galileii, se dice<br />
cg, positia este plgcutg. El era in vechitne impgratul mgrilor pa<br />
ng cand Tirul nu-i lug local.<br />
Tirul merits sg ne ocupe cate-va minute. Ce idee mai bung<br />
put em da despre Vechia lui strglucire de cat aceste snore ale lui<br />
Ezechiel :<br />
,,Tir, to ai dis in tine insuti : sunt cea mai frumOsg printre<br />
frumuseti gi domncsc presto mgri !<br />
Catartele corgbiilor tele sunt de lemn din ccdri Libanului ;<br />
lopetile tele, din stejarii Bazanului ; lana Egiptului a tesut vanrile<br />
tele, iasomia gi purpura Archipelului dau fece pavilonului<br />
(ed. Sidonul iti dflopgtarii ; cirmacii sunt invetatil gi inteleptii<br />
tn. Lidianul, persul, libianul, sunt in armia to gi areal pigmeilor<br />
lucesco pe turnurile tele cele prea inalte. Cartagena schimbg cu<br />
tine metalurile; Ionia gi Georgia, schimbg robii lor ; Armenia<br />
curs1-qii sei. Sirienii vend in tirgurile tele stofe gi pietre preciose;<br />
fii lui Israil gi a Iudeii , vend mierca , balsamul ; Damascul,<br />
vinurile alese gi lana fine. Mai multe insole schirnbg cu tine ebe-<br />
nul li ivoriul. Arabil iti dau cana aromatics gi ferul cu gracie po-<br />
; altii covOrele ; iar locuitorii desertului, berbecii gi mieii lor.<br />
Abisinia gi Iemenul to imboeitesc en aural gi aromele lor; asirianul<br />
gi chaldeul iti trimite argintul gi stofele scumpe , galurile gi<br />
mantele lor.<br />
Lopdtarii till to-ad<br />
purtat pe apele adinci ; dar venturile au<br />
sfingmat in mi411ocul mgrei marinarii tei, Omenil de rgsboiii ce<br />
faceu puterea gi boeltia tea! Tot va pen in 4ioa perderei ! eel<br />
ce tineu &ma, o vor parasi ! Carmacii vor rhminea pe tgrmuri<br />
Cu ochil la piiment. Popolil gi impgratii vor fi abgtuti gi vor
LA IERUSALIR 45<br />
schimba faca, privind, si vor pune fruntea in tereng si vor dice<br />
uniT altora : undo se mai afig o cetate asemenea TiruluT! Qi astg4T<br />
este mute in mi(llocul apelor !"<br />
Acestg profetie s'a implinit: Strelucirea Tirulul nu mai este.<br />
Dar se ne inturngm la societatea nostra din vapor. 0 multime.<br />
de sirieni, in costumele for ce ne aduceii aminte de aldgrarii din<br />
Bucuresci, inecaserg salonul elegant al vaporulul &Ind ne chigmg<br />
la mesa, ei se aruncg se Ta locurile pe intrecute ; se lovirg in Capete,<br />
se certarg, se amenintarg cu pumnii. Locurile damelor precum<br />
si locurile vechilor pasageri, se luarg de et Comandantul<br />
dete ordin se se pune o altg mesa: pentru no1i pentru dame. 0<br />
ursitg pgrtinitore voi se se4 fang' graciOsa damg, socia secretarului<br />
de ambasad5. si langg un sirian, din a mea nefericire. Acesta<br />
fu causa se me scol de la mesg. nemancat. Eram ocnpat a convorbi<br />
cu dama de langil mine si a-T turna apg in pahar. Cand gasiiu<br />
un minut de regaz, vruiu A mtinanc ; dar pane nu avem : vecinul<br />
meti sirian, dupe ce Mina partea lui de pane, lug gi pe a mea ; tot<br />
ast-fel facuse ¢i cu apa, cu vinul meu, Vruiii se strig se mi se dea<br />
pane si apg ; dar frumOsa mea vecina me intrebg repede dug Mis-<br />
Lia era atata de fruit-16g precum se dice. Respunsul meg aduse<br />
alte intrebgri : apoi convorbirea nOstrg se igen mai interesantg ,<br />
apoi adio man care !... Eram la sfarsitul mesii. Cind me inturnaiil<br />
cgtie positivismul vietuirel, ceruiii o bucatg de pllcintit<br />
dulce vecina imi cere apg . Sirianul lug. plgeinta gi<br />
o min'<br />
pentru mine. Din ce loc esti ? intrebai5 pe acest vecin. De<br />
la Nazaret respunse el cu bnonomie.
46 CAL roaJ<br />
CARTEA IV<br />
0 barcg veni se. ne is de la vapor qi se ne dud. la Iafa. Mares<br />
era venturosg. Ajunsergm la mal cu mare necaz, cad trebui se<br />
trecem printr'o strimtore forte ingustg intre doe stand late ce<br />
se fidicaii mal pang in faca apei, ca se intrgm in micul qi raise -.<br />
rabilul port, bun numai pentru adgpostul corgbiilor. Eram amenintati<br />
se ne lovim de o parte sari de cei-lalta a petrelor; dar dupe<br />
o larmg ce Acura', lopgtaiii, dupe cite -va saltaturi ale bared<br />
gi lovituff cu capul el de petre, trecurgm siingtogi; ansg %a de<br />
apg.<br />
Iafa se aflg situatg pe o inaltime, pe malul mgrei Mediterane<br />
de la 13 14 leglie departe de Ierusalim, Intre Acra qi Ascalon.<br />
Acestg cetate este vestitg in mitologie, in traditiile religiose gi in<br />
istorie. Pliniu (lice cg pe timpul sal se align ancg intr'o stand,<br />
aprOpe de Iafa, urmele lanturilor Andromedei ce fusese legatg acolode<br />
Nereide. Sant ul Ieronim an ell m arta' isesce ca a veclut acestg<br />
stand:. De aid s'a imbarcat profetul Iona, care, inecanduse fle4u<br />
tre'l (tile in pantecele unei balene. Greca o numesc Iope, numele<br />
el' de astg41 a vine de la arabi.<br />
In vechime Iafa era singurul port al ebreilor. Sub principii<br />
Macabei, fu luaus cu asalt de la sirieni. Cestig, general roman,<br />
ancg o lug, o arse gi trecu sub sabie opt ma locuitori ebrei. Mai<br />
tar(lig Vespasian o bath, o lug qi o arse din nog; apoi facu in lo-
LA IER1JSALIM 47<br />
cu-I un castel In care Use o garnisong romans. Sub Constantin<br />
cel mare, se afla aidT o mitropolie cresting' care tinu pang pc timpul<br />
cruciatilor. Balduin III fortifice aceste cetato ; dar in anul<br />
1188 se lue de Saladin. De atunci Iafa incepu a se ruina rti &Are<br />
al 17-lea secol era numai un castel deremat ci nisce colibe de pescart<br />
Cetatea de astgVi incepu a se forma de 120 de ani numai.<br />
Noua cetate suferi in urmg din partea mamelucilor egipteni caril<br />
mecelgrire pe egiptenT. Sub Napoleon cel mare anal se lug cu asalt<br />
de ciltre francezi.<br />
Nol citgm aid cite -va renduri de D. S. Munc asupra acestel<br />
vest ite incungiureri.<br />
In tole entail Vile ale lul februarie, anul 1799, armia francesit,<br />
coinpusg din divisiile lul Cleber, Regnier, Lannes, Bon qi Murat,<br />
in num& de 13 mil emeni, piece spre El-Ariq. Ea *Ilse aid pe<br />
la 17 februarie. GarnisOna, compusg de 1300 omeni, se predete<br />
dupe o scurtg aperare . Buonaparte lug cu acee§i inlesnire Gaza,<br />
de uncle armia se indrepte cetre Iafa. Aceste cetate care avea o<br />
garnisOng numerOse, dete, cea d'anteiti esemplu de vie aperare<br />
ce tinu doue 4ile. Atacatg la 4 martie, se apgre pang la 6 aleaceliT<br />
luni, cand se lug. cu asalt §i se dote voe soldatilor se prade in<br />
timp de 30 ore. Buonaparte trimise adiotantii eli<br />
Beauharnais qi<br />
Croisier se astempere furia soldatilor. Acesti dol Avg, priimirg<br />
cererile de pace a 4000 soldati albanezi carii, retraig in nisco<br />
marl ziduni, strigarg din ferestre ce ei se predah, dace IT vor la-<br />
sa se triieseg; iar alt-fel , se vor bate yang la cel din urine. Buonaparte<br />
nu scia ce se face cu el, cand se adusere in taberg ca<br />
robi : se-T trimill in Egipt, nu putea, ciici an avea destui Omeni<br />
se-I conduce.; nu putea nici se-i libere, de frier' se nu se duce la<br />
Acra untie se afla pap.. Dupe treT 4ile de deliberatil, se dote ordin<br />
se-i ucide pe toti."<br />
D. de Bourienne in memorandele stile t. II, p, 226, Vice despre<br />
aceste scene, la care se afla face : Mai multi din acesti nefericiti<br />
scepare inotand pang la nisce petre unde glontele nu puteil se-i<br />
ajunge. Atunci soldatii nostri legal puscele pe nisip gi ca se-I face<br />
a se inturna, le facet nisce semne de impiiciuire dupe datina egip
48 chtToful<br />
tenilord. Albanezil se inturnad atunci; dar indatd ce se apropiali,<br />
Si ucided vi se inecail in spit . . . . "<br />
In Iafa soldatii lui Napoleon cdpetard sernenta de ciumit.<br />
Populatia Tafel pote se se urce la 10 mil suflete. Cci mai multi<br />
locuitori suntd arabi musulmani. Suitt MIA de ritul catolic vi de<br />
ritulii oriental. Mai suntd greci curati, ebrei, armeni §i europel.<br />
Celle cetdtei stint strimte §i tole mai multe formate din scarf do<br />
petrit, din pricina neregularittitei teremului. Case le aunt tote de<br />
petrd, vi semend cu nisce marl inchisori ; nici o arts, nici tin gust<br />
nu to caracterisezd. Comerciiild principald al Iafei stri in fructe.<br />
Locuitorii se tinil mai mult cu banii ce lash aid pelerinii sad<br />
inchinittoril creqtini.<br />
Pe malul mdrei.aprope de schele se afld trel monastiri. una a<br />
grecilor, una a catolicilor qi alta a armenilor. Monastirea catolicilor<br />
se afld pusit intre celelalte doue; acesta a Scut pe calugeril latini<br />
se Mica ca lints era intre dol tAlharj. restignit §i ca col din drepta<br />
s'a mantuit. (Schitul grecilor cade la stanga lui.)<br />
Aceste schituri stint tot d'odatti ospetdrii pentru inchindtorii co<br />
tree pe aid la Ierusalim; Anse ospitalitatea se plittesce mai stump<br />
de eta la o locantd.<br />
Eram hotdrati se tragemil la schitul latinilor undo se primesc<br />
aletori de tote ritele vi unde, dupe cum ni se spusese, era se fim<br />
forte bine tratati; dar voirdm a cum:mu un local despre care nici<br />
un crafter n'a scris, vi a vedea tot d'odadit cum priirnesc grecil<br />
pe romdni care ad inzestrat aceste monastiri cu venituri Mat de<br />
marl. Astfel urmardm acestei dorinti.<br />
Schituld grecilor este o griimadit mare de petrit zidita fere arts,<br />
filed gustd, fare nici o tints, cu curti multe vi marl; galerii, terage,<br />
vi bolti. Ni se pitru ca intram intr'oinchisOre.Intrara'm intro<br />
curie, suiritmu o scars, trecurdm printr'o galerie, mai urcardm doue<br />
scarf pan# ajunserdm la un lee botdrit. Tote curtile, galeriile,<br />
scdrile , teragele era incdrcate de omeni, femei , copil , inchindtori<br />
de ritul nostru din care cea mai mare parte se compunea de<br />
greci de la Cipru. Mi so pitru ca ved o lae de tigani in caletorie.<br />
TJn verb al schitulul ne duse indatd la egumenul monastirel.
LA IERUSALIM 49<br />
Acest cillugdr era culcat in pat, flind bolnav de multi ani de guts<br />
sail durere cc vine la, incheeturile oseloril gi cade mai ales la.<br />
piciOre. Acesta bag bantue mai pe toil caluge'rii din aceste locuri<br />
din caasa umedelei petrclor. Pilrintele Stefan, egumenul acestii monastiri,<br />
era un om de la 69-65 de ani ; o fad palida gi vested de<br />
ani de suferinte; dar dattitura-I vie qi intelgenta, iT diniisese<br />
and.<br />
La egumenul se aflail mai multi greci gi arabi de ritul nostru,<br />
veniti in visitil. Acesti ameni ne intrebarI de no utati. NoT le Npusefgrrtii<br />
ca a merit impe'ratul Nicolae. TrIsnetul de ar fi pieat aid,<br />
nu ar fi produs efectulii ce produse acestg veste ! uniT din el nu<br />
voirii A ne cred 'a; ba and unul ne intrebil dacii am cetit acestil vest e<br />
in gazetele francese. Ffind ca respunsul lui era can it vedeti ,<br />
riseram §i noT. Pririntele Stefan ce avea esperienta lumei, le tale<br />
vorba dicend : Se pOte forte bine, etici impe'ratul era om gunnel este<br />
tredtor ca florea campulai." Uu arab nu voi se intelegi acestii<br />
maxima consolatore i in durerea lul striga ca un turbat : are d<br />
ne tae musulmanii !" 0 lung dup6 acesta am intalnit pe acel om<br />
cu capul tot pe umere , gi cred ca nici astildi nu i l'a faiat and<br />
nimeni , afar dad nu l'a ucis yre-un om.<br />
Dupd ce ne dete duldta qi cafele, parintele Stefan ordonI sil ne<br />
duca intro camera ce se pa'stra pentru person° sintandicose, dup6<br />
cum se esprima egumenul. Camera ce ni se deschiso, cu tot numele<br />
de simandicOsii, nu avea nici gemuri la ferestre, nici asternut<br />
in paturi; dar era peste tot o mare de pulbere in care Naafi<br />
in tots fericirea lor, miliOne de purici cAlueresci.<br />
In casa unde se afil o pisica nu se afl'a' gorici.<br />
Astfel qi acolo<br />
unde q6de o femee , nu sunt purici. Nu cred d vie de aid vorba :<br />
Cu o femee nu facT purici !" dar femeea in privinta paricilor este<br />
ca pisica in privinta qorecilor. Locurile locuite numai de barbati,<br />
salt vestite pentru aceste insecte ; astfel sunt casarmele §i mona.stirelc<br />
do undo 1i vine vorba : purici calugeresci." NoT, ca nisee<br />
caldtori intelepti, nu luariim in ding acest5, puricarie, apoi<br />
vederea desflitatore ce avea pe mare camera mistra, ne facu se uitam<br />
tote suferintelo.<br />
4
50 aLETORA<br />
Aid aflaram, adapostit, un clanger din Moldova anume Iona,<br />
alts datit Ilidor. El venise se se inchinc la santul morment qi.re<br />
masese pe aid, neafland mi(lloce a se reinturna in patria hi. Indatit<br />
ce aqi ea au sosit tree romans, betranul Iona veni se ne veg.<br />
Suntem recunoseetori acestul &Mug& ratacit, fiind ell in tot<br />
timpul cederei nestre inteaceste ziduri triste, el ne desfata. prin<br />
musics : juca de minune cu flautul dolne moldovene. El sciu mil -<br />
local se seep. din ()chit nostri useati de strainatate , o lacrima de<br />
dor pentru tera nestra parksita , dar nisi °data uitata.<br />
Indata se puse o mesa pentru not Erain in postal Pastilor. Prin<br />
urmare fasolea era prirnadona bucatelor. La mesa vequrain mai<br />
mitt (anent ce ne serveil, de cat feluri de bucate pe mesa.<br />
In acest schit visitaram biserica cea nua, al cant architect se<br />
vede ea a fost parintele Stefan sail di este un plan acolo dupe care<br />
se zidesc tote bisericile for : cad elite am vQut, semenit uncle cu<br />
altele. Iu untrul bisericel sunt cloud renduri de colone =trete ;<br />
dar indata ce be atingi cu mina, ve0 ca sant de lemn scobit<br />
tencuite ca se finite colimele de marmurk<br />
Cele mai frumose icone §i darnel ale bisericel yin de la RuFil.<br />
Inteun loc undo astacli so afla baffle, se erode ea a fost in yechime<br />
biserica Santuld Petra, zidita pe teremul easel lui Simon<br />
curela.rul. Aid principelc Apostolilor a avut o vedenie in care i<br />
s'a tills : Mate ! ucide mitnanca !<br />
Adoa-4i de dimineta merseram se ne luam bunii (lioa de la parintele<br />
Stefan. El cetea pe agatangel, profetul dupe Iisus , si ale<br />
card profetil nu s'ati implinit anca. Acosta carte serisa sail tipa.-<br />
rita, oil de vre-un Pralea greeesc , sail de propaganda politica ,<br />
jeca o mare rola printre omenil ignorenti si<br />
simpli dupe aid. Not<br />
voirani se Mara ce-va aid, dupe cum este lartul , dar parintele<br />
Stefan se impotrivi tare la acesta. Dalian banib ca se no ponze-<br />
71C8Ca la biseriett<br />
Aid top ne luara de rtiqt , cad pentru acesti ement jumetate<br />
selbatici , romanii qi rugi sunt una. Unit se annual se ue grate<br />
manile; OVA ne 4icea incet : Se traesca Nicolae ! In de§ert be
LA IERUSALIM 51<br />
spunem ca se inqela; el nu voira se intelega. Astfel , furam siliti<br />
a ne apara cu biciul.<br />
Plecaram de la schit pe la amia4i1-4i.<br />
La porta cetatei pe mule era se e§im, aflaram vre-o trel sute de<br />
emenI, femel, copii din mar multe natil, cu un num& mar tot atat<br />
de mare de cal, cilinile , magari qi mule (catirl). Ascepta6 se<br />
se deschida porta A iasa. Portarul era dus se manance. Dupe' 30 de<br />
minute de asceptare, acest sant Petra al Iafel, sosi cu faca vese-<br />
Ig ci multamita ce ne spunea de departe ca a pran4it de minune.<br />
De cea-alts parte a portei pe din afara se afla6, asceptand ca nor,<br />
mar tot atati Omeni, s6 antre in cetate, cand se descise porta, ne<br />
aflaram in faca celor ce veer' se aitre ca (la armii ce au A se<br />
lupte. Pedestrimea lor, strangendull-aripele, se arunca asupraue<br />
cu furie. NoT and nu perduram timpul qi porniram mitre et<br />
Femeile §i copii strigafi: cavaleria inamica sosi, vru se ne invitle-<br />
sea ; din norocire, magarii nu voira A se supue ; eT intalnira pe<br />
aT nostri qi se oprira se se sarute. Acesta opri §i call ci edmilele.<br />
Dupe o luptil lunge', e§iram de sub porta. ET avail o multime de<br />
perderi ; iar nor un paper cu portocale versat.<br />
and m6 v64tiiii afara din cetate, capetaiii din nuoil bucuria<br />
inimil ce perdusem intr'aceste morminte locuite de fiinte vietuitore.<br />
0 vedere fermecatere ne repi : ne aflaram in m4locul gradinilor<br />
ce incungiura Ida despre uscat. Aceste gradini sunt de<br />
arbori portocali, 16m6i, chitri qi altil ce in terile nestre abia sunt<br />
cunoscuti in florariile Omenilor de gust. Calea ce duce la Ramla,<br />
in timp de o Ora gi clumetate, trece lerpuind printre aceste nenumerate<br />
gradini ¢i formeza nisce alee Apitere, perdute intre doe<br />
baricade dese qi vercli de arborT de cactus. Ochil se incanta neincetat<br />
la vederea portocalilor, unit infloriti, altil incarcati de nenumerate<br />
fructe de aur. La o mare departare de aceste gradini<br />
aerul este billsamit de profumul florilor lor.<br />
Calea acesta ne scose in valea numita in vechime Valea Caronului<br />
§i a caril fruniusete era vestita in lume. Pane' la Ramla nu<br />
v64uram niinic insenin6.tor. Multimea caletorilor europienT, vorbesc<br />
de o dumbravii, de maslini sadita de cruciati ci care s'a in
52 CXLTORIY<br />
prospdtat pane. astil4i , precum gi de o citernd flcutd din ordinul<br />
Id Constantin. Ve4urcim acestd dumbravi : sunt cati-vd mdslini<br />
rani gi pulberati ce semend bolnavi de ofticit. Citerna ince. nu<br />
merits a o descrie.<br />
De la IBA spre Egipt, in lungul malulul mdrei se ad nigte<br />
vechi cetdti destul de insemnate altd datti, ca se nu vorbim in trecdt:<br />
Anteiii este Aszdod. Pe timpul lui Salomon acestd cetate<br />
era sub ebei. Mai tdr4iti filistenii oluard inapoi, dar Usia , reinandu-o,<br />
surpd fortificatiile el. Dupe Herodot (Cartea II, cap. 157)<br />
Psametic, rege al Egiptulul, o incongiud in timp de 29 and gi dupe<br />
ce o lua, o surpd cu totul. Iuda Macabeu fairiimii, mai tartlid, altarele<br />
ei idolatre. Fratil acestufa, biltend pe Apolonid, general sirian<br />
, o aserd impreund cu templul lui Dagon. Generalul roman<br />
Gabiniii o rezidi. Asta41T este un satin miserie, vestit numai prim<br />
multimea scorpiilor sale.<br />
Mai departe, pe malul mtirei, se ved ruinele cetdtei Ascalon.<br />
Vechii gel locuitori crag inchimitori de Moll. Sementialul Iuda lud<br />
cetatea , dar pica iar in puterea filistenilor pane, in timpul principilor<br />
Macabei. Aid s'a niiscut vestita reginti Semiramis. Mama<br />
el era adoratil aid sub forma unui peste: se slice ca acestd; femee<br />
rughanduse cilei avusese relatil cu un june sirian, al citron rod a<br />
fost Semiramis, se aruncase inteun lac apaye de Ascalon, dupe<br />
ce a ucis pe amantul ei (Diodor din Sicilia). Tempulul el (Herodot)<br />
s'a despoet de cetre scitii ce locued wirtile de In nerd ale<br />
mires Negre gi fa'curii o invasie in aceste locuri. Sub arabi Ascalon<br />
se numea Arus-El-am sad miresa Skid.<br />
Ascalon suferi mult pe timpul cruciatilor. La anul 1191 se sur-<br />
pa en totul<br />
de musulmani gi de crestini. Astdcli este cklut in<br />
ruine. Comitele de Forbin, in cilletoria sa pitorescd, slice aga:<br />
Acestd cetate, care nu mai are astdcli nici un locuitor , este<br />
ageclatd pe o costa intinsd ce face un semicerc. Despre useat suigul<br />
este lesnicios ; iar despre mare, gred este coborigul care, aid,<br />
face corda unui arc de sdgetd. 7.idurile, portile, staff find in piciare:<br />
turnul pare ca astepte, sii vie sentinela veghietore; stradele<br />
to duc pe piegele cetatii , gi gazela sitlbaticd se ured pe scdrile
LA IERUSALIM 53<br />
palaturilOr ; echo al bisericilor intone numar strigiltul qacalului :<br />
turme intregi de aceste lighiOne se adung pe piecele publice qi astatilT<br />
suet<br />
singuril stapani aT acestel cetati. Arabil de astqi, ce o<br />
numesc Dgerah , patrunii de adanca el tristetg, cred cg aid este<br />
locaqui spiritelor rele , gi asigura ca noptea , acesta cetate se iluming<br />
; ca se and sgomotele unor glasurl nenumgrate , nechezgri<br />
de cal , loviri de arme gi galggia luptelor. Nu departe de aceste<br />
monumente gotice, se afla marele farilmaturi ale templuld Venerel.<br />
Patru-4ecT de cobble de granit roqu , forte inane, capitole ,<br />
frize de marmuril frumOsa , se inalta maT pe sus de o boltg adancg<br />
qi intredeschisg ; un put cobOril in untrurile pgmentultii. Smochinii<br />
, curmalil , sicomorii , inveselesc, pe ici pa colo , acesta intinsg<br />
cotropire... Ce contrast pitoresc qi filosofic este acela al ruinelor<br />
grece ce disputa eleganta cu ogivul qi colOnele impletite<br />
care sprijing bolta unul altar al feciorei ! Acosta capelg predomnesce<br />
asupra termulul. Adesea calgtoril de mare , in mi4locul<br />
perirel acestor coste furtunose , au invocat acest altar. Pe azurul<br />
boltei se cetesce and aceste vorbe in caracter gotic : Stella matutina<br />
, advocata , navigantium , ora pronobis."<br />
La 5 leghe departe de Ascalon este Gaza, cea din urmg cetato<br />
despre Egipt. Cartea judiciltorilor spune ca aid' Samson rgsturna<br />
templul gi mud cu filistenil ce se aflag acolo.<br />
Gaza se lug' de scmontia lui Iuda gi se dete inapoi filistenilor.<br />
In =qui sag in Egipt , Alexandru col mare o lug ca asalt, dupg<br />
cinci limi de incongiurare. lonatan Macabeii o lug in nrmg qi arse<br />
o parte dinteensa. Regele ebreilor, Alexandru Joanne, o fgramg;<br />
dar se rezidi de Gabinius romanul. Musulmanil puserg m'ana pe<br />
densa pe la 634. Sub Baudouin III se rezidi de cruciati. La 1152<br />
se dete templierilor, , iar Saladin pe la anal 1187 o lug inapoi.<br />
Volney vice ca Gaza se compune de trei sate, din care unul, sub<br />
nume de castel , este arMat intro cele alto dog pe o movil. Clima<br />
aid' se schimbg ; roa cade ca pe malurile Nilulul Pe id pe<br />
cob se vgd and bucati do marmurg care dovedesc ca aici fuse<br />
altil data locagul lusulul. Pgmentul este negru qi roditor ca al<br />
Egiptulul, in vecingtati. Grgclinele el Bunt udate de nine riulete
54 cAltrond<br />
gi produc portocall , rodii , curmali , de la nature mai malt. Industria<br />
a 2000 locuitori ce ac aflg anti aiel, sti1 in fabricatica<br />
bumbaculd.<br />
Dupe o cal° de trel ore de la Iafa , ajunsergm la Ramla. Pang<br />
a nu antra ante iu cetate avuram timpul A privim tote grgdinele<br />
ce incongiorg cotatea. Pe calea Iafel visitargm turnul color patru-<br />
4eci martini; curtea care it impresorg este largg. Aid se afig mai<br />
multe renduri de chilii ruinate gi o mare citerng suterang. Tarnul<br />
este situat spre occident. Acest edificiu ce stil ancg in piclOre,<br />
se (lice di s'a zidit in timpul cruciatilor ; dupg altii, ar fi zidit de<br />
impi.frgtesa Elena. Nol vedurgm asupra porta' prin care Ilan<br />
i»tr'ensul , e inscriptie arabg. Din verful lui, vederea vgei Saropului,<br />
a mind in deprtare, ne fermecg ochii.<br />
Prin tote petrele precum gi prin arborii de maslini din aceste<br />
locuri vOurgin o multime de gugtericu o formg nuo6 p mire not gi<br />
de o mgrime necunoscutg. Moise, (levit. C. 2, v. 29 gi 30) vorbesce<br />
despre opt feluri de reptile in Palestina. Din aceste, gese snot din<br />
familia gagterilor. Cat despre gerpi , aid on se aflg din col veninatl.<br />
(Seetzen.)<br />
Acesti marl gagteri seme'ng cu crocodilii. EY no fac reu gi<br />
menii II lug in pace. Unul din acesti gugterY, imi antra in sin<br />
tar)) 4i gi egi pe manica cgmcgii, aflandumd rqemat la umbra<br />
unni maslin; el nu ni'd. pigcg.<br />
Pang a on merge mai departe , este de tribuintg s6 dgin o rdpede<br />
idee despre istoria Palestinel.<br />
Palestina face parte astlig din Siria gi din pagalicul Acrei gi al<br />
Damascului. Se intinde intro 31-33 grade de lat. n. gi intre 32<br />
gi 35 de lung. E pe o intindere de 1300 leghe pgtrate.<br />
Altg datg era locuitg de israeliti. Ebreii o numeii Palehst. In<br />
vcchime Ii 4icea ancg Canaan, nume ce se credo ca-i vine de la<br />
Cam, fiul lui Abraham. De la venires ebreilor ea se mai numi<br />
tera 10 Israel. Dupd esilul Babilonului se numi tera lui luda de<br />
unde igi lug nume de Iudea , apottera santa, pgmentul fgggdu"<br />
intei, etc.<br />
Ea se intindea (dup6 cartea facerei) pe costa marei Mediterane<br />
O-
LA IERUEIAL131 55<br />
de la Sidon pang la Gaza gi piing la Iordan gi mares mOrtg, despre<br />
uscat. Cu tote acestea puterea ebreilor se ducea dincolo de<br />
Iordan gi marea mortg, gi, o parte, sub Salomon, pang la Palmira.<br />
Cei mai vechi locuitori cunoscuii al Palestinei sit fost rafaimil<br />
(uriagii), care se sub-impgrieg in deosebite ramuri cu mai mite<br />
numiri.<br />
Popolul cananean venise in Palestina inainte de Abraham.<br />
Acest nem, impgrtit In 11 senteniii , cu felurite namiri .<br />
se age-<br />
ase pe ruinele nemului efraimesc. Cananeenil zidia eel anteiii<br />
Sidonul. Acra gi alte cetgii, afar din Palestina proprie. In acestg<br />
peg se age4arg cananeenii ce purtaii numirile de hegiii, iebusisti,<br />
carii locuiaii in Salem (Ierusalim) , emoriii, girgasiii gi<br />
heviii. Se mai vorbesce de doug ramuri ale acestui nem : cana-<br />
DTI gi feriziiii. Tote aceste popOre se supuserg de ebrei gi eel<br />
mai multi din nemul cananeenilor furg ucigi de israeliii in resboele<br />
for cele lungi ce avurg ; aliii emigrarg in Vri strgine ; aliii<br />
iar rginaserg in Palestina. Pang la inturnarea ebreilor din esilul<br />
Babilonului and' se vorbesce de cananeeni. Inainte de venirea<br />
ebreilor in aceste locuri (1800 ani inainte de Iisns) veniserg filistenii<br />
de la insula Critului gi se age4aserg pe malul mgrii de la Iafa<br />
pang la Gaza , unde ail fost intemeiat chid principate. Luptele<br />
dintre ebrei gi filisteni sunt scrise in biblie.<br />
Acuma cite -va randuri find despre ebrei. Abraham dintr'o familie<br />
din Chaldea, veni gi se ageqg in tera Canaan. Familia lui<br />
crescu gi seiluse in Egipt. Acolo toil call purceserg din acest nem,<br />
se inmuliirg cu timpul gi formarg un popor mare. Moise se puse<br />
in fruntca lui, it scose din Egipt, gi strgbgtand cu el degerturile,<br />
ajunse in Palestina. Moise more, dupe ce dg. legi. Iosue , urnigtorul<br />
lul Moise , castigg prim arme o mare parte din Palestina.<br />
Alii uringtoriai acestora, urniarg sd cucereseg institutiile, doctrina,<br />
religia lui Moise! Se apropie de a for cgdere ; anarchia ameninig<br />
statal obreilor. Un levit, Samoil, face sg inainteze doctrina<br />
mosaics, dar nu pOte se. aduciipopord la principal carat teocratic.<br />
Samoil alegc dar rege pe Saul. Acesta bate pe filisteni. Saul ansg<br />
nu pOte sL muliumescg pe Samuil. Acest din uring pune ochii
56 GI Unita<br />
pe David. De atunci Saul cade la melancolie si se ucide in resbola.<br />
David se luptil cu suces si se face rege. Sub David statul<br />
ebreil se face mare ti tare. Salomon vine dupe David la tron ; dar<br />
Salomon cade in amorul lusului si al femeilor, , doue viciuri ce<br />
aduseraidolatria care adage schismul si schismul slabaciunea. Sub<br />
Rehoboam , urmetorul lui Salomon , 4ece sementil aleg alt rege<br />
in parte. Semolina Iuda, si Benjamin raman sub mostenirorii lui<br />
David. Statul color piece sementii se departeza de credinta, lui<br />
Moise. Aceste doue state slabiril prin lupte tntre ele in timp de<br />
doisecoli si jumetate. Statul color .decesementii cadu sub asirieni,<br />
al lui Iuda tinu Ana legile §i doctrine lui Moise ci se reinteme-<br />
iaza de Ezechias. Asirienii nu'l pot supune. Dupa mOrtea lni Ezechias,<br />
urmetorii lui favorara idolatria, dar invinsi de chaldeen1<br />
se sari in robie la Ba,bilon. Acest stat a trait 130 de ani mai mult<br />
de cat acela al lui Israel.<br />
Persil -adusera inapoi pe ebreii esilati, dupe cc 'tiara tera chatdeenilor.<br />
Sub Alexandra col mare, ebreii suferira inriurirea grecilor.<br />
Mai tar4ia, la chemarea unei familii de preot (principii Macabei),<br />
°broil scuturara jugul. Domnia Macabeilor este gloriosa, , insernnata<br />
prin eroismul si patriotismul ebreilor. Iuda Macabeil , puse<br />
'Anse Palestina sub protectia romanilor. Ca tote protecnile, protectia<br />
romans se schimba in stiipanire. Dupe rescularea ebreilor ,<br />
romanii surpara lerusalimul gi macelerira mii de ebrei.<br />
Cu tote acestea , sub romani , ebreii formara o societate religi-<br />
OA,. Civil, erati guvernati de Nasii sari patriarchi ai lor; avert sinagoge<br />
ci scoli ¢i linen serbatorile for in public.<br />
De la Constantin, christianismul lua mai mare intindere in acesta<br />
tent Ebreii se muncira, se arsera vii de care chrestini, pe<br />
atunci fanatici ci<br />
barbari. Din acel timp incepu pelerinagiurile<br />
in Icrusalim.<br />
In VII secol , regcle Persiei, Cosroe III, trimise in Palestina<br />
armie. Persil, units cu ebreii, luara mai multe eetati ci multi<br />
chrectini ucisera. Dar Heraclia batu pe perci ci scapit tera.<br />
Pe atunci islamismul radicase stindardul son. Omar sosi cu ostile
LA IERUSALIM 57<br />
sele in Palestina, lug Icrusalimul; dar fu marinimos cu chrestini<br />
le dete dreptul se aiba bisericele lor. Pe la 638 OVA Palestina<br />
antra in marea impgriitie a arabilor. De molt timp plan gerile<br />
chrestinilor resunaii in tots Europa in contra muslmanilor. Regil<br />
Europel, temenduse de.mgrimea impgrgtiei arabo, se folosirg de<br />
fanatismul poporelor ca se' le stole, sub pretext religios, in contra<br />
arabilor. Alexandru Comnen trimise la Papa ambasadorl se<br />
eery ajutor. La consiliul din Clermont, Papa Urban II Qi Pierre<br />
P<br />
Ermitc , inflgegrarg adunarea. Multime de chrestini se hotgrarg<br />
se mergg se morg pentru lege. Ccl ce ar fi merit in luptg , era<br />
inintuit de tote pgcatele. Acesti rgsboinici, numiti cruciati, puserg<br />
la cap o stofg rip* in forma de cruce. Dar fiiid ca istoria resboelor<br />
indelungate de cruciati nu antra aici, ne vom mgrgini a Vice numai<br />
al Palestina criVu in puterea chrestinilor carii furg mai rei<br />
de cal fgganii. ET filcurg aid impgratia Ierusalimului. Dupe alte<br />
nuol vgrsgri de singe , ctiVu iar in puterea musulmanilor. Pe la<br />
1517 Palestina se lug de turd sub Selim I , dupg ce trecu mai<br />
anteig prin Mina sultanilor Siriei. Pe la al XVIII secol, fu prada<br />
mamelucilor. La 1799 ciiVu sub francesi. La 1832 o lug, Ibrahim<br />
fiul lui Mohamet Ali ; dar o dete inapoi portei otomane in<br />
puterea interventiel sta.turilor color marl' din Europa.
58<br />
CALETORIT<br />
CARTEA V.<br />
Abulfed , geograf arab, dice el cetatea Ramla s'a zidit de califul<br />
Soliman, fiul lui Abd- al- Melec, pe la 716 dupe Isus. Altii pretind<br />
din contra.<br />
Ramla este mica gi nu are nici o humus*. Pate se fag pang<br />
la trei mil locuitori din care eel mai multi sent arabi musulmani.<br />
Sunt cite -va familii catolice gi grece precum ci cfiti-va ebrei , ar-<br />
meni gi franci.<br />
Trasergin la monastirea grecilor care aid, ca cea de la Iafa<br />
ospetezg pe peleriniAi este zidit in forma unei marl inehisori.<br />
Abia ne urcartim pe sari gi vequrgm in capul scgrei de sus, figura<br />
ridendg a egluggrului Iona moldovenul, umbra lui Macbet, ce lie<br />
urma pretutindeui. El se fikuse nevedut la Iafa : ne egise inanite<br />
se' ne face:surprise:. Cgluggrul Iona ne conduse la egumenul acestui<br />
schit. Ne prinse mirare se aflgua in el un adeverat gentilman ! El<br />
ne priori cu o politetg gi cu o maniere' atat de plgcute, bleat nu puistiegm<br />
crede de o camdatg ca acesta era egumenul, ci vre o fiinta<br />
misteriesg. Pgrintele Grigorie locuise multi ani in Moldova; acelo<br />
fusese in relatie cu emeni bine crescuti gi delicati. Acesta era<br />
neapgrat motivul pentru care se deosebea atat de mult de cei-alti<br />
cgluggri; anse acesta nu ar fi fost destul, dacg gi natura nu-i<br />
ar<br />
fi fost pgrtinitore tot d'odatil.<br />
A doa Ali pornirgm pentru cite -va ore la Lida, un burg in veci-
LA IERITSALIM 5 9<br />
nitate. Plrintele Grigorie ne date pe nepotul seq. George se no<br />
condnd. Peste o jumltate de Cod eram acolo.<br />
Lida fu zidid de un mostenitor al lui Beniamin. Sub domnia<br />
siriouilor, flcea parte din Samaria. Cestiii, general roman, o surpa.<br />
Mai tarld se ddid din nuoil sub nume de Diopolis. In secolul<br />
al IV dupl Isus, Lida In scaunul und mitropolii ce se numea<br />
Santul George.<br />
La marginea, acestui burg, spre sud, vOurtim ruinele and biserid,<br />
'Emig st. George, ai zidita dup6 cum se vede 'de imperatul<br />
Iustinian. Dad lucru de mirare ! in micllocul acestor ruin°, 04udm<br />
and °data chipul dluerului Iona. Iar umbra lul Macbet !<br />
strigl unul din socii mei. Partea bisericei, despre rasarit, sta and<br />
in piciore. Spre sud-vest se vld niste colone impletite, cu capitole<br />
de maim ura alba, gracios dyad. Mal presus do capitol°, se eldiedarcuri<br />
ogive. Architectura ei este veche qi gotid, caci acesta<br />
bisericd, dupil disc<br />
vestitului caletor Pockocho, so zidi din nuoil<br />
de Richard Coeur de Lion. In fundul bisericei se vede and petra<br />
ce forma masa altarului. Locuitorii de la Lida credii ca acesti<br />
mad de petril a fost mormentul st. George care, se dice, d aid a<br />
fost martirisat. Arabii musulmani aruncl aid necurateniile cedtei,<br />
impinai de ura fanatismului ignorent. La cati-va paai de la<br />
biseried, aflaram o citerni pgra'sita , ai mai 'nainte o cokins de<br />
granit ingropata in plment.<br />
Chrestinil au cerut se se zidesca acesti biserici , dar arabii se<br />
impotrivesc. Astfel ne spused grecil ; dar adevlratul este altfel.<br />
Cu bani, ajunge se capete voe de la musulmani spre a zidi on ce<br />
biserid, ; gelosia ce este hare gred qi latini opresce aceste zidiri.<br />
Grecii vor se' o zidesci el ai se o fad proprietatea lor ; latinii vor<br />
se fad asemcnea , ai se impcdica unii pe altii cu intrigi. Acesta<br />
se intempll gi cu o dregere ce este se' se fad' la biserica st. Morment.<br />
De aid merscram sit visidm scOla grecilor din Lida , insociti<br />
de vr'o nth' de cedteni curio§i.<br />
Mal toti bletil din adda scat erau cu ochii roai ai umflati;<br />
altil stricati , se intelege nu din multi inv6t6tura ci , este in a
60 chtrolul<br />
testa tera, pe partea cOstclor mirei , o epidemie care stria ochii<br />
locuitorilor, precum este qi in Egipt.<br />
In acesta scola, copiii arabilor invatg limba arabit gi<br />
cea grecg.<br />
Catechismal qi pucinti aritmeticti se preda aici. Sco la este tinuta<br />
cu cheltuiala monastirei grece de la Ram la.<br />
Dupe traditie , in acesta cetate , sintul Petre ar fi vindecat pe<br />
Encas de leprti.<br />
De aici ne inturnartim la Ramla. Elam in lima lui Martie. Dar<br />
aid china nu este ca in tUrile nOstre : sorcle ardea ca in luna lui<br />
DIM pe malul Dunarel. Puturrim ansg, prin ocoluri, One sca.pgm<br />
de raVele lui, pilqind pe la umbra arborilor de Cactus.<br />
A doa Vi, plecartim la Icrusalim forte de diminetg. Pthintele<br />
Grigorie, dupti ce ne dete merinde de tot fclul, nesciind ce se ne<br />
mai fact ca se ne multumesd, ne dete cavazul tare al monastirei<br />
se ne pared, pe cale pfinti laJerusalim.<br />
Dupe doull ore de 016torie intrargm printre cele d'hateiii valuri<br />
ale muntilor Iudeei. Acest munte se intinde pang la marginele<br />
despre miaVii-Vi ale Palestinei. Spre vest este mkginit cu<br />
marea mOrti. Inainte de venirea ebreilor se chemati muntil Amoriti.<br />
Ccl mai insemnat verf al acestor munti este acela ce se<br />
numesce Carantania , ce se afig spre podul luncei lui Ieriho ; numele<br />
ii vine de la postal de patru-Veci Vile al lui Isus in acest<br />
loc. Pc unul din verfurile color anteiu piciore ale acestor munti,<br />
ve'VurAm satul Latrun , unde se Vice 0 a locuit unul din col' doi<br />
talhari rastigniti pe truce °data. cu Isus.<br />
Nu departe de aici se mai Vice 0 a fort anticele cetgli Adulan<br />
qi Timna care infloreii pe timpul patriarchului Jacob , cum qi<br />
fortereta Modein, unde a locuit preotul Matatia, parintele Macabeilor.<br />
Pc cale fntilniram o turml graciOsti de gazele selbatice. La<br />
vederea nostril. , ele so respandini in tote 'Agile. Palestina este<br />
plina dc aceste gentile criprite. Ele erail find in timpul lui Salomon,<br />
crici acesta, in proverbii sel, vorbesce de gazele. Iepurii anca<br />
sent numero§1; Moise nu da voe ebreilor sg minance came de iepure<br />
(biblia, Levit. 11. 1. Dauteron 14-7). Aici se afll aseme
LA IERUSALIM 81<br />
nea gi cerbi gi vulpi , dar in mica catitime. Leil atilt altg data<br />
, dar astg4i nu mai sunt ; urqi inch' se aflg. Ehrenberg dice ca<br />
a ucis unul. Mistretil sunt aqa de feroqi ca in terile nOstre. In<br />
*tile sglbatice ale Palestinei se gitsesc hiene vi pantere. Lupul<br />
este forte rar. Ansii nici un animal nu se afli in riga mare numgr<br />
ca gacalul , ce este un fel de cane sglbatic. §acalii, dupg Volney ,<br />
locuesc cu turmele in apropiere de sate qi manancg lerturile. Nu<br />
atacg nici °data pe Omni, gi nu se audh de cat prin tipetele lor,<br />
ce sunt forte triste gi adese on in cite un patrar de Org.<br />
NoT fa'ando leghe de cale, intrariim printre munti. Niscestinci<br />
arse de sore gi presgrate de o pulbere alba gi viirOsil se rildicail<br />
in tote pgrtile. Calea pe aici era atata de grea , incat tail nostri<br />
abia puturg sg se tins pe piciore. Ici gi colo vgquram cite o aduniiturii<br />
de maslini perduti prin indoiturile muntilor. Pliduri nu<br />
intalniram nicairi aria Cu tote aeeste in cgrtile vechi se vorbesce<br />
mult de pgduri de maslini in Palestina (Plin. cart. 16, cap. 44, cart.<br />
27-28, Seidlitz. Diut. 33-24. Ezechiel 27-17).<br />
Pliniii (lice ca ma.'slinul Palestinei trgia pang la 200 de anT. Alti<br />
calgtori spung ca se aflad and gi alti arbori, precumsmochinul ce<br />
purta rodul 6 luni pe an qi it parguia de trel on ; sicomorul ce<br />
seining cu dudul sail agudul la fru* qi dl un rod de smoching;<br />
curmalul ce math' data podOba te'rei (Strabon, cart. XVI, cap. 41)<br />
rodiul, fisticul gi terebentinul se aflii gi astg4i , dar rani. Pilduri<br />
de stejari se mai dig spre laboc, elite pot 'and sciipa de securea<br />
bed uinilor.<br />
Intr'o vale umbriti mai mult de cat altele de maslini, nude se<br />
dice ca este calea juingtate , ne oprirgm sg faccm gustare. Aid<br />
intalniram mai multe sutc de pelerini , omeni , femel , copii ce<br />
gustag la umbra sgracil a arborilor. Abia ne ale4arim aid, qi<br />
o multime de bgeti gi fete arabe , musulmani gi<br />
chrestini din<br />
vecinile sate ,.venirg sg ne dea pe intrecere apg din vasele for ,<br />
cerendune bacgig. Priutre tote era o fati de 15 and ce ar fl trecut<br />
de o frumusete sub alt costum. Dupg cum se intelege ,<br />
logurrim apg mai bucuroqi de la acestg, din unng.<br />
De aid urrnargm cillgtoria care Ierusalim, in valea Turpeuti
62 chtT0Bil<br />
nului trecurdm peste un podisor de 'Atli , zidit peste un riulet<br />
ce seca:Vara. Aid David se lupta si ucise pe uriasul Goliat.<br />
Filistenii inecaserd tera de jos a Iudeii si ase4ard tabdra for intro<br />
Soco SiAzeca. Saul td,bdri cu armia sa pe lunca Turpentinului.<br />
Valea ce trecurdm despartea pe luptatori. tin om din cetatea<br />
Gatului esi atunci din rendul Filistenilor si propuse ebreilor se<br />
aldga, printre el , un om se se lupte cu densul : urma acestii<br />
lupte trebuia se hotarascd care din aceste doug natii se se supue<br />
celci alte. Nimeni din ebrei nu cutezd se iasd la luptd, caci Goliat<br />
era mare ca un urias. In timp de 40 de qile Goliat repetll acestd<br />
propunere, adaogand vorbe umilitore pentru ebrei. Saul publicd<br />
ca acela care va esi la luptd cu Goliat, dupd invingere, are se<br />
priimescd daruri preciOse si pe fie-sa de socie. David ce venise<br />
de la casa parintescil cu dernancare in tabard, auchnd de una ca<br />
acesta, lull un baston, o prastie si cute -va petre colterOse ce le<br />
alese din acest riulet. Astfel merse inaintea lul Goliat . Acesta ,<br />
vNendu'l, ii Oise : Cine aunt eli mei ? de vii asupra'-thi cu bastonul<br />
?" El se apropie de David dar acesta alergand inaintea lui<br />
ii aruncit o piatrd care il lovi in frunte cu atata tilde, in cat Gohat<br />
pica la pan-tent lesinat. Atunci David se repe4i si luandu-i<br />
sabia, ii canna capul.<br />
Astfel de aduceri aminto desteptd acest riulet. Tiecdtorul ansd<br />
trece aceste turburi unde, fora se scie cat de duke qi trista eke<br />
suvenirea lor, si in ignoranta lui, despretuiesce teremul pe care<br />
mica piciorele sale. Omule peritor nu despretui aceste turburi<br />
undigore I Cel ce all sorbit altd data din ele, astdcli nu mai suet.<br />
Alti omen, alte generatii, alte popore au venit de atunci si Ears<br />
urma ailed all trecut! Numai aceste unde au r6mas ca tot deauna,<br />
jucand neincetat pe pietricelele nor, fdra so le desfiinteze nici<br />
numdrul secolilor, nici mana surpatore a omului!<br />
Din verful celui mai malt munte, vecluram IerusOhnul. Acestd<br />
cetate este situatd pe trei munti : Sion, Maria si Acra. Muntele<br />
Sion cade spre sud-vest, unde se afla altd datd forterea vechiler<br />
iebusisti ; Acra pe care ebreii o luaserd in cei d'anteid<br />
timpi al<br />
rgsb6elor nor, as priimit acest nume de la o cetate ce AIWA Epifan
LA IERIISALIM 63<br />
zidi mai in urmd asupra lui. Intre acesti doi munti era odiniOrd<br />
o vale care mergea de la nord-vest la sud-vest spre fdntana lui<br />
Silos; Maria anca era despdrtitd. de Acra printr'o vale. Printul<br />
Macabeg a umplut acestd vale. Astii4i acesti trei munti s'a rcunit.<br />
Ierusalnul Bade sub 31-47 lat. n. gi 33 long. est. Top istoricil<br />
ebrei gi chiar Iosif sunt de piirerc cii aeosta cetate a fost Salem<br />
(linigtita) unde domnia Melchisedec. Inainte de David, ea se numea<br />
Iebus. Nu se scie bine la ce epocd a priimit nume de lerusalim<br />
(lerusalim, mogtenirea pIcii). Imperatul Adrian ti dete nume<br />
de Aelia Capitolina. Arabil o numesc El-Cods.<br />
Pe timpul lui Iosue, urittor al lui Noise , era locuitit de Cananeent<br />
Adonisec domnia peste ea. Acest rege alma odatit po<br />
reef Hebronului , Iaromutului , Lahizii gi Eklonului , ca sd is<br />
parte cu top in contra gabaonitilor aliati ai ebreilor. La acestd<br />
veste ebreii merserd langd Gabaon, lovird gi invinserd pe aliati ;<br />
amine for se rdsipird gi eel cinci regi se ascunseril intr'o pesterd<br />
langit Machedan unde,gilsinduse de ebrei, furl pugi in cincifurci,<br />
Locul cc se chiming cetatea de jos (Ierusalim) se lug atunci de<br />
ebrei ; iebusistii rdmaserd in cctatea de sus. Acestil cetate se lug<br />
de la iebusisti intimpul lul Daid. /mpdratul proclamase ca acela<br />
care va intra cel anteiii in cetate, se va numi capii al tutulor armiilor<br />
sale. loab cdpiltd acest pretil. Pe iebusibti II gonird , iar<br />
David agedd tronul seil in Sion. Cetatea Ierusalimului, mitrinduse<br />
atunci, se fa'cu capitala impiirdtiei. Luarea ei, causd resbel intre<br />
ebrei gi filisteni ; acesti din urrnd voi 0<br />
atace Ierusalimul ,<br />
dar David VI btu in valea Refaimului. El ii mai sparse in cloud<br />
randuri gi le lud tara Gatului. David aduse in Ierusaliii arcul.<br />
sant gi imbundtdti cultul. Pacea se turburd pe timpul resculdrii<br />
lui Abesalon; dar David, voind sd crute locuitorii gi cetatea plecs<br />
in esil. Cand se tutting , lOcuitorii it priimird cu recunoscintd.<br />
Sub imperatul Salomon,Ierusalimul se infrumusetg cu templul<br />
seu cel vestit gi o multime de palate. Dupe ce se Mu schism, Ierusalimul<br />
rdnase capitala IudeiT , ansd el suferi, dupa acesta ,<br />
del cele qece semintil desbinate; intrigard pe laugh' Egiptoui gi<br />
aduserd pe Sisac regele Egiptulul cu ostiri la lerusalim. Acesta
64 cktroml<br />
despuie templul gi paktele de avutil, kind ti buclierii de aural<br />
lul Salomon. Sub regele Ata, se feremarg in cetate tote urmele<br />
idolatriei ce incepuse a se intinde. Sub regenta Ataliel se feet' o<br />
revolutie in Ierusalim in contra el, de Ioiada , preotul eel mare.<br />
Acestg princess se ucise in valea Citronulul. Regele Amaisa declare<br />
resbol luipoas rege al Id Israel. Lupta so intemple la Betsemet.<br />
Amasia fu invins. Ioas intrg in Ierusalim ti, dupe ccdespuie<br />
templul , se inturne in Samaria. Pe la 603 inainte de Isus,<br />
in al 8-lea an al domniel lul Ioachim, Nabucodonosor intrg cu chaldeenil<br />
in Iudea. Ioachimse inching lui,dar mai tar4iii se revolts<br />
in potrivg-T. Atunci phaldeenii venire din floe, beturiderusalimul,<br />
despoerg tot, arserg gi luarg In exil pe toil capil ebreilor. Ientsalimul<br />
se supuse lul Alexandra eel mare. Dupe mOrtea acestuia<br />
cklu in milnile mottenitorilor lul. Sub principil Macabei , Pornpeig<br />
intrit invingeter in cetate. Pe la 71 ani dupe lisus , Titu o<br />
betu,<br />
o luti, mgcelgri mil de ebreiti surpg cu totul cetatea. Atunci<br />
se implini profetia lui Isus a -Mates se va fitrema , ce nu va<br />
mai 'Time= piatre peste piatrg. De atundistoria Ierusalimului ce<br />
este mai tot aceea a Palestinil , intrg in niste fase pc care nu avem<br />
nevoc a le mai spune aid.<br />
Este cu neputintg se vesle tine -va aceste cetate pentru anteia<br />
ors, Mg se simtg o durere secrete pentru lungele ei suferinte ti<br />
se nu fie pittruns de un simtiment de respect! Un poet ebreil , la<br />
vederea acestor locuri de durere ti de mgrire, a intonat urmetorele<br />
strofe ce le dem traduse :<br />
Al uitat tu, o Sion! pe fii tei esilati pe faca pementului? esti<br />
tu nesimtitor la sgrutiirile ce-ti indrepte fiirtimeturile turmelor<br />
tele respanclite prin lame? Din tote *tile exilatul indreptg &etre<br />
tine o midi-aura; pling de sperante, cu tributul de lacrimi ce-ti<br />
este dator. Aceste lacrimi picit ca roa Hermonului ! Ah pentru<br />
ce nu pot ele se cure pe Muffle tale detarte ! cand prang a to<br />
durere, plingerile mele sunt lugubre ca gemetul tacalului ; dar<br />
calla visez intorcerea in patrie, aceste plangeri se indulcesc ca sus -<br />
pine1c harpei ce altg date insotea canturile tale divine! inima mea<br />
shore in locatul Dumne4eului Ineu ! Acolo se piece inaintea lul:
LA IERUSALIM 65<br />
acolo se deschid portile cerului; acolo maiestatea hale lova intu,<br />
necai luna, sOrele, stelele. Ah! de ce int pot versa sufletul meii<br />
acolo unde spiritul domnalul se cobOre pe ale§ii set! Tu eraT . o<br />
Sion ! locavl regilor eel etern si a«tedi vcvrl robii §edend pe tronul.<br />
imperatilor teT !<br />
«Pentru ce sufletul men nu ',etc se phitescii asupra locurilor uncle<br />
divinitatea- se ariitii profetilor tel ? DI-mi mie aripe §i voiii pula<br />
pe ruinele tele fiiremilturile inimel mule ! ITV; merge se sarut<br />
pietrele tele cele mute §i void inehina fruntea, mea pe a to pulbere<br />
eanti.<br />
Piciorele uncle vor atinge mormentul strebunilor ;*void redea<br />
la Hebron siintul morment! void privi muntele Abarim. mantele<br />
Hor, care invelesc terena divinilor teT domni, cele done lumini<br />
ale lul Israil. lnaerul tea rout respira suflarea vietei; in pulberea<br />
to prefiunul eel de mire ; in apa riurilor tele, voiii gasta ceresca<br />
miere! Cat de thilce va fi se amble en pielorele gide pe ruinele<br />
altarulul tat in local undo pilmentuLse deschidea ca se'prihnesca<br />
in sinu-i arcul de aliancii, §i Cheruvimii tel ! void smulge din capal<br />
men acesta dektertii podeba si void blestenta ursita care a aruncat<br />
pe adorateril tape plimentul profan. Cum voiii putea cu sO me<br />
dad bucuriilor acestel vieti cand ve4 chuff sfasiiad leu4oriT tel !<br />
ochil mei nu pot se sufere lumina , ciici lumina me face<br />
se veil corbil sfaliind 4i ridicand in aer cadaverele acuilelor tele !..<br />
opresee, cupii de suferinte ! lasti-mi un minnt de repaos ; tote vinele<br />
imi sent pline de anuireciunlie tele! un minut, numal, se me<br />
g,andesc la Ohola (Samaria) si apoT voiii curma beutura to amaril !..<br />
:inert o repede aducere aminte de Oholiha (Ieiusalimul), apol to<br />
void seen pang in fund.<br />
S ion , cununa frumusetilor! aduti aminte de amoral eel finer<br />
al fiilor teY pe care fericirea to 1T umplea de bueurie 4i pe care suferintele<br />
tele iitufunda in durere ! Din ftindul exilulul lor, ei iti<br />
desehid inima §i in rugetiune se plecI ciltre portile_ tele ; turmele<br />
lor, risipite pe faca muntilor, nu au ultat ancil patria. PH tot pe<br />
simt and atrail cetre inIltimele tele, la umbra palmierilor tel :<br />
Sinear 4i Patros, in desertele lor mAriri, pot ore a se pune tuAine?<br />
.Ce sunt profetii lor mineinosi pe linge Urim 4i Tunim ? uncle este<br />
5<br />
lel
60 ciLtroxil<br />
muritorul care 'ite A se mesOre cu princil tel , cu profetii ,<br />
levitil qi cantetorii tel ceresci ? Tote imperetiile vor peri in neguril<br />
: iar tu vel reminea pane ce se vor coma secolii , ceci Domnul<br />
va alege intru tine localul see cel d'a pururea. Ferice runri-<br />
torul ce va sta la umbra desertelor tele 1Acela<br />
va vedea fericirea<br />
alelilor tei wi va fi face la serbetorile tele. Iar tu veT fi frumos ca<br />
in timpul juniel tele."<br />
NoT antrarem in Ierusalim pe porta Betlehemului. Ierusalimul<br />
are qepte porti. Porta Damasculul (Bab-el-Amud, pe limba arabe)<br />
ea duce la Napluza. Porta lui Trod sae Efraiin (Bab-el-Zahori)<br />
este inchise. Porta necureteniilor care duce la fentina lui &lee<br />
(Bab-el-Mogareb.) Porta Sionulul (Bab-el-Nabi Daud) ce va se<br />
Oleg : porta profetulul David. Mai este ince porta sentulul Stefan<br />
unde acest shut se uciso cu pietre, dupl. traditia chrestine : (Bab<br />
Sitti Marian); porta Betlehemului (Bab-el-Calil); o Ora ce am<br />
numit mai sus precum §i ante una deosebite , stint astupate, cacl<br />
poporul erode ce chrestinil prin aceste doue porti all su antre<br />
°date fn Ierusalim.<br />
Zidurile cetetei sunt acute din ordinul Sultanulul Suleiman<br />
pe la 1534: sunt de 40 piciore de inane licle 3 piciore de grose.<br />
Porte, pe lei pe colo, in fruntea lor, piste turnurT de 120 piciore<br />
de ineltime.<br />
Celle din cetate sunt strimte ; pucine aunt coperite cu pietre.<br />
Casele sunt ca in cele-alte ceteti ale Palestinei §i Siriel, cu te-<br />
rase, bolti, ferestre mid cu cafase, ti<br />
triste.<br />
La porta cetiltei intalnirem o multime de omens qi femei arabe,<br />
chrestine, ebree qi de alto nemuri, veniti se privesce deqirand<br />
armia pelerinilor pedestri qi calari, in mare nume. ET luaii in<br />
ris pe toy aceia ce avail ideea A incalece pe asini. Triste idee ne<br />
date indate despre gradul de civilisatie a acestor locuitori I<br />
Am clis'a perintele Grigorie ne dase cavazul see se ne duce do<br />
la Rainla la Ierusalim, el dase ordin acelui cavaz se ne duce la<br />
patriarchia grecilor; de aiei §i scriseso tot d'odate celor mai marl<br />
eillugerT pentru noT.<br />
Nemultumiti de ospetarea ce voire celugeriT se ne den, merse-
LA IERUSALTM 67<br />
ritim la o locanta, uncle furam destul de bine. In and, parte void<br />
istorisi ceea ce ni se Intemp la cu acestl &glued re.<br />
indatit ce ne age4ardm la locanta, ne dusellm se visitdm biserica<br />
santului Morment.<br />
Acosta bisericd este zidititi de impdratul Constantin gi Elena,<br />
care, singurd in persona, veni in Ierusalimsd fie faga la lucrarea<br />
el. La venirea pergilor, sub Cosroe (614 dupd Isus), acest rege<br />
dete ordiuul barbar de a arde biserica santului Morment. Cind<br />
pergii sec pArdsira Ierusalimul, luard gi crucea pe care se rdstignise<br />
Isus; insa cand impdratul Constinopolului Hcraclid bititu pe<br />
Pergi, gi in urma Mon pace cu urmdtorul lul Cosroe , amenduol<br />
principiti mersera in Ierusalim cu crucea cea santa, cc de atunci se<br />
credo di se dete bisericei inapoi.<br />
Sub Omar , cbrestinii uteri in acestd biserica. Pe la anul 1008<br />
Mocz-Ledin-Alab, calif din dinastia Fatimitilor, dete ordin se se<br />
surpe cu totul biserica santulta Morment, cacti' i se spusese ca prcotil<br />
chrestini de atunci, in agiunul Pastelor, Med se se cob:we din<br />
cer focul sant prin mi4locirea unor funil unse cu materii inflacarrtore,<br />
Mead cu acesta se crept, ca lumina venea din cer. Biserica<br />
se surpi o paste numai; zidurile rdmaserd and in picl'Ore.<br />
Sub impdratul grec Constantin Monomacu, Biserica se drese gi se<br />
Bete voe se se tie liturgic in untru. Monomac citipait acest drept<br />
de la califul Al Monstazar Bilalt , cu couditia s6-1 Morel 5000<br />
arabi ce luase roki Monomac intr'un rdsboiti. Acosta bisericd este,<br />
pe din afara inecata de multiple de case gi barace ce se rezdula<br />
de pdretiI el. Are forma unei cruel, cu 120 pagi de lungime gi<br />
70 de latime. Antrarea cea mare este spre langa tin turn<br />
daramat. Ordinul Corintian domnesce in architectura el. Fara<br />
peristil.<br />
Stint doud-spre-clece static in biserica.<br />
1. Statia ungerei. Aid se depuse corpul lul Isus, dupd ce 11<br />
dare 4los dupd truce de Iosif din Arimatea (Ramla). Aid se afid<br />
o pietra de marmura alba, cu balustrade de fer, gese marl candelabre<br />
se allit impregiur. Dupd Deshayes, piatra este de opt piciore,<br />
mac pugin trei degeto de lunge:, gi doud picl'Ore, frail un deget,
68 ChtT0a11<br />
de lata,. Acest loc este eel d'anteia ce vedi, antrand pe porta 'bisericei.<br />
2 Statia unde Isus se puso pa truce. Este Calvarul sail Galgota;<br />
aici este o capela, la care to urci pe cinci-spre-dece trepte.<br />
Siintul Epifan are euvent cand dice ca Calvarul nu este nn munte.<br />
In acesta capela se afla trei altare. La midloc un stall) patrat<br />
sprijinii bolta. La mina drepta ail fest stat cele trei Marii In tintpul<br />
rastignirei pe cand Isus dicea minnesel : eFemee eta fiul tail!,<br />
aratandu'l pe eel mai iubit discipul. Jar lui : cetii mumii-ta0.<br />
Este mare certa intre invatati despre locul Golgotei si despre<br />
shad Morment. Unit, luand (le marturi scriitorif vechi pretind<br />
ca Golgota si mormentul emit alta data afara, din cetate , §i<br />
astiidi se afia in millocul cetatei(1) Alti scriitori II combat si Ii<br />
numesc eretiei (2).<br />
Eta ce dice D. Chateaubriand, autorul chrestin.<br />
ss Constantin, dupe ce a radicat religia lui Christ pe tron, serise3e<br />
lni Maearie, mitropolitul Ierusalimului, dand ni ordin se fitea<br />
o biserica frumosii pe mormental lui Isus. Elena, minim imparatultii<br />
inerse in persona in Palestina si ea insusi data santul Marmint.<br />
Acest monument se ascunsese sub edificiurile lul Adrian.<br />
Un ebreil care scia de la strabuni acest loc, (trait tareinul unde erai<br />
mormentul, gi cautand, se afla.<br />
3 Statia, nude se Infipse crucea , se afla. tot In aeesta capela ,<br />
aici ancii este un altar. Sub altarul coperit cu o tablita de mar -<br />
mura 1 sprijinit de colone, in mijlocul unei piaci rotunde de argint,<br />
se vede gaura uncle se dice eil ar fi fort Infipta cracea ; in<br />
drepta §i In stanga se mai vede aite done locuri unde ar fi fast<br />
emit° color doui talhari.<br />
4 Static, local de bathe se aflit aprope (le portal; scobitura altarasului<br />
este tntr'un zid si inchis de niste grile,<br />
5 Statie, untie rernaze Isus , pe, cand se faced preparatii pen -<br />
trn punerea pe truce. Este o bolta plecata gi sprijinita pa stalpi.<br />
6 Static, locul untie se Impartira ve.strnintele Mantuitornlui.<br />
7 Static, de is local impartirei vestinintelor, to cobori pe a<br />
(1) Coat, D'Anyille eta. (2) QuaresAttulua. Bettolts.
LA IEMISALISt<br />
scarp de 28 trepte fgeutg de S-ta Elena ; pe urmi to mai coborI<br />
pe altg scary intr'o caporal suterang la locul uncle s'a aflat gum<br />
Este insemnat Cu o pietrg de marinurti pe care stint sipate troi<br />
cruel.<br />
8 Static, Capela santel Elenel. Boluitile el sunt in ogive ;<br />
coloneleunele sunt de marmurg , altele de granit. Pavimentul este<br />
filcut din felurite materials.<br />
9 Static , local uncle !sus se incanung cu spill, se aretg, o bacatg<br />
de colong ye care Isus ar fi leclut °Owl soldatil it incummarg.<br />
10 Static , locul nude Isus se argtii, Mariei Magdalinei §i uncle<br />
acesta, luandul drept grgdinarul, ol disc: «dacg tu Val<br />
rtldicatil<br />
spunemi uncle Pal pus, ca sg-1 jail. »<br />
11 Statie , local undo Maica Lomnulni vgP. pe Isus , dupg<br />
inviere.<br />
12 Santul Morment in bisericit este an loc rotund; pe la iti4local<br />
acestui loc se alig an cenotaf sea capelg, sese-spreilece wlone<br />
do marinuri syrijinitg, descriind 17 arcade, o galerie inalta<br />
compusii bail de 16 colOne §i 17 arcade mai mici, ni§te Wise ce<br />
corespund cu arcadolo, se inaltg mai presus de friza celei din uring<br />
galorii, bolta incepe din arcul acesior N4ele, ilice D. do<br />
Chateaubriand,erati altg datg decorate on mosaic°, thfilci§aud pe<br />
cci 12 apostoli. Mal erati S-ta Elena, Constantin jai alto trei<br />
portreto.<br />
Capela este destul de inaltg; tail este in piatril ; are doug ci<br />
46rutc. Cea d'antoiti insetting local undo angern1 s'a araat femeilor<br />
§i le-a. dat scire dospre inviere. Acel loc se chilling capela<br />
tingerului, aid este o piatrg cu formii de piodestal itts6unig<br />
local uncle a qeclat angerul. Din cea d'anteig ennieM antri pe o<br />
u§it<br />
piticg §i stramtg in camera S-lei Morment. Acestii camera<br />
este largg de qese piciore si opt degete ; abia pot iucapea trci<br />
onien1. La dr6pta, antrand, este morn-lean' lei -lsus. Piatra 'normoutului<br />
este de marmurg alba, lungg de li piciore, lata de troi<br />
piciore §i adancil de cloud piciore. Asupra acestui morment and<br />
candele de argint t.2i de aur. Pgretii sunt coperitl en inarinurg<br />
sgpatg, pe din untru §i pe din afarg. Piatra dupe mormCmt este<br />
69
70 ciLtToRIT<br />
crepad in cloud. Intreband pe chlugerii greci de ce piatra acesta<br />
era crii.pad, imi respunsed cit un turc mare lisese unui patriarch<br />
cit voesce se se facit chrestin, dad §i Isus va areta puterea se printr'o<br />
nod. minune. Patriarchal ii Oise atunci se trecil o nopte in<br />
santul Morment gi va vedea minunea. Acesta se film Turcul §i<br />
patriarchal seinchised in capela mormentului, pe la mieOul noptei,<br />
se atili an sgomot mare, apoi o lumina eqi din morment. Cei<br />
doui veghetori plead cu faca la pgment, a doua-tli aflad piatra<br />
cdpatii, turcul se film atunci chrestin. Alt ding& mai mintos<br />
ne spuse ca °date, arabii cerend acesta frumosil marmurit se o<br />
intrebuinteze in folosul lor, , dlugerii de atunci, de frid se in<br />
o is arabii, o critpark Aceste, pirere se pare mai probabilA. Asupra<br />
acestei capele se inalte rotunda, de asupra undo vine himina,<br />
nu este aeoperit, qi cu lumina Oilei, cade §i phiea pe Capcla<br />
mormentului. CAlugerii, ca se apere capela mormentului de<br />
phie, ail intins un fel de tort ce incepe prin ciipe.thele sale sus tti<br />
sfitr§esce pe capea, grecii an cerut se drees acesta; dar catholicii<br />
and au cerut se o fad ei, pentru aceea in o face nimeni.<br />
Yn bisericil toti chrestinii de on ce rit au cilte un altar. In timpurile<br />
pe dad vestitul Deshayes caletori in Ierusalim, opt natii<br />
aveil o parte de drept in acea biserid. Astitcli insa catholicii, grecii<br />
gi armenii all mai marl privilege. Coptii §i sirienii au cate<br />
un altgra§. Cele d'inteill trei comunitAti all in bisericit, fie care,<br />
dlugerii for ce loeuesc in untru , prin deosebite apartamente,<br />
preotii catholici suit tog Italieni §i<br />
Spanioli. El se schimbI la<br />
fie-ce trei luni, grecii all aid un egumen §i cAti-va dlugeri ce<br />
nu se schimbil.<br />
Capela grecilor din acesta bisericit este cea mai mare ig mai<br />
frumosg. Capela latinilor este midi §i intunecOd ; a armenilor<br />
se alit la etagiul de sus. Liturgia se face de toti, unii dupe altii,<br />
la altarele tale comune. Catholicii as anteitatea, dupg ei grecii,<br />
apoi armenii.<br />
calugerii greci ne mai aretad o stand ce se despicit and se<br />
restigni Isus wi ne Oiserit ca trei ore tinu intunurec pe lume; catapetesma<br />
bisericei se surpase, pAmentul se cutrcmurase, pietrile
LA IERUSALIM 71.<br />
s'ai fost despicat gi abimul a strigat in limbs, latimi: Dedit-abissus<br />
vocem suam ! Dar dud se despicii stanca, in cripAtura ei se<br />
art d'odata; capul lul Adam. Acesta tot cilluerii ne-o spusera,<br />
iar eA repet ce am audit.<br />
----a-0NX
72 CAL2TORII<br />
CARTEA VI.<br />
4.nd pe porta santului Stefan , spre rtstrit, ne aduserilan amiute<br />
ca pe aid se ucise cu pietre fintul Stefan ; to pe aici se<br />
dete asaltul de cruciati in anal 1099. De aici te cobori, apoi te<br />
urci in muntele mtslinilor ce stii in fact cu Ierttsalimul. Acest<br />
munte are trei 'fel:furl. Pe Offal eel mai din mi41loc, impgritesa<br />
Elena zidise biserica Intlttrei , ctici, dupe traditie , de aid s'a<br />
intltat Isus,<br />
In timpul revolutiei lui Abesalon , imptratal David, plecend<br />
in Elan, e§i din Ierusalim cu pucini omeni §i se urci cu piciorele<br />
in verful acestui mute. Acolo iagenuchit qi<br />
rage', apoi se cobori<br />
de cei-altt parte cu ochii plini de laerhni.<br />
La piciorele acestui munto , d'incoce , se vede grtdina mtislinilor<br />
sau Gepshnania (tease de unt-de-lemn). Acesta glAdint este<br />
Taste4i °eolith' cu aid §i se aft proprietate a perintilor schitulni<br />
St..Salvador. Aicl virprihn.cati-vaanaslini betrani pe care ptrintele<br />
Italian care cultiva gradina ne Os° di aunt tot acei nutshift'<br />
ce trtiail in. timpul mai has. Cu tote et este cunoscut ca antslinil<br />
aid nu triiese mai mult de 200 ck ani. In tots greklina sub<br />
arbori se aft partere de flori de tot fella ce cu colorile §i padamai<br />
Ier gadile duke simturile.
LA IE1WSAL1M 745<br />
De aid plecargin au pgrintele Atauail, roman din Macedonia,<br />
care null ascundea nationalitatea sa si atunci egumen la Gepsimania,<br />
plecargm se visitgm capela Maicei domnului, Acesti capelg<br />
suterang se aflg spro nordul grgdinei.<br />
Ne coborirgm aici pe o wad de piatrg dp marmurg de 4'7 de<br />
trepte. Pe la mic locul scgrei, ve.iuram la q parte, it, zid, o seabiturg<br />
uncle este un mic altar. Aid' se dice ca este mormentul<br />
lui Ioachim $i al Anei, pgrintii Hariel :in face. cu acest morment<br />
este mormentul lui losif. De la capul cte Pas al searel, la imam<br />
dreptg, se deschide o cak. Ace lo se aflg uu monument de plate'.<br />
In acest eclificiii antri pee porta mica, plecandute, intr'e nentgrutii<br />
in care se yob o lespede de marmurg asqatii; sub adstg lespede<br />
se ()ice ca este mormentul makei Domuului. Aid veprem mai<br />
multe icone, candela gi candeliere marl, de argint si de aramg cu<br />
unt-de-lemn ¢i cu faclii, arynd neincetat. Acestea, sunt ale pi.tholiciler,<br />
grecilor si armenilor ce art aid drepturi egale. Mai ye-<br />
d<br />
urgm la drepta , afarg din acest monument , in zid a scobiturg<br />
uncle estQun fel de loc sant si unde turcii vin se so inehine &if nsusi.<br />
La stanga, antri in altg posted, a Agoniei, uncle sufletul lul<br />
Isus se intrista pang lit mode si lige : « nu se pate, o pgrinte, se<br />
trace de la mine paharul acesta ?g Aici un anger veni se-1 intg-<br />
resci 1i<br />
Isus adioga ruga sa, §i &Aland in agonic, asuda singe,<br />
ci picgturile enrau pe pgment.<br />
Fiind ea simtem and la grading maslinilor, ise ne aducem aminte<br />
ca aid Isus venea adese on se se plimbe «isi esind se duse,<br />
dupe aatina sa, dincolo de rid Kidrauulul , spre muntele maslinilor<br />
uncle era o grading.*<br />
Tot pe aid ne area pe o stance, , alare: din zidurile grgdinei<br />
local unde adormirg apostolul Petra, Ion c1 Iacob. « Ce! voi doriniVi!<br />
nu 41 putut se vu rugati nici un cos cu mine impreung ?<br />
veghiati si ve inchinati ea se nu ctideti in ispitli, del 4ic veg. :duhul<br />
este ager; dar carnea este slabe. . . tot aici Isus mai 4ise<br />
pucin mai in urtng : « Dormiti acuma, tunpul a sosit, acela ce are<br />
se me vtinie, este aprope de aid. p Aturiel hula veni ca Banda<br />
sa priu valea lui Iosafat. Isus ii esi inainte. Cu o drutare ce<br />
,
74 ciaToBil<br />
date lul Isms, Iuda arete sutagilor ce el era. alugerii no aretare,<br />
local unde se dete sarutarea.<br />
De la gradina acesta, titre satul hi Siloam spre S.-0. se intinde<br />
valea 1n Iosafat unde se afia,' and, mormintele ebreilor celor<br />
vechi. Printre altele, se arete trel monumente mai deosebite,<br />
pe partea stingi : mormentul 101 Abesalon, al lui Zaharia gi al<br />
lui Iosafat. Celpucin ast-fel se Vice pun traditie. Aceste trel morminte<br />
suntnigtemonumente de piatre' ce merig luarea aminte a<br />
celetorilor.<br />
In fags cu satul Siloam este fentana Maria Se vede cii, ar fi aceca<br />
despre care vorbesce biblia. Curt in fuudul unei pesteri gi coniunice,<br />
cu hIntana id Siloe. Intre muntele Sion gi Maria nude se impreune<br />
valealui Iosafat cu valea Chinomului, se arete fentana lui<br />
Siloe ce curt dintr'o stance de piatra,' de calcar. Acest isvor face<br />
done lacuri midi : celantaia uda alts -datit gredinile regilor gi se chema<br />
lacul regal (Nehemia). Cand Ierusalimul se incongiura de inilocuitorii<br />
inturnail apa din Siloe gi astupail isvorul. Acesta<br />
se film gi de Hischia sau Ezedias , cand AsirieniT incongiurare<br />
cetatea Ierusalimului. Se mai fed asemenea in timpil eraciatilor<br />
: Cceur de Lion inceta de a mai bate cetatea din causii.<br />
ci Saladin triese apele. Nu departe de aid , se crate local nude<br />
Isaia, dupe traditic, fu taut in doue buciiti cu herastra'ul din ordinul<br />
regelul Manasca; tot aid se Vise ci ar fi ingropat. Din cel<br />
trei-Nadi de arginti al ha Iuda pentru care an vindut pe Isus ,<br />
s'ar fi cumperat un loc ce se diame campul sangelui sail Hacheldama.<br />
Acest be se aft spre miaVe-Vi de la Sion d'incolo de valea<br />
Chinomului. In dosul acestul lot se inapt muntele puma Sfatul<br />
reu gi in-care Clare a gasit monumente gi inscriptil grece : Tit;<br />
ityla;<br />
In valea Chinomului, spre vestul cetatei, se vede o hinting ce<br />
porta' numele viiei. Mai nainte d'a ajunge la porta Damasculul,<br />
veVurain o pesteri in care se Vice ce Iereinia ar fi compus planger&<br />
sale, adanchnea acestil grote 'ite se fie de 38 piciore gi<br />
lungul de 30, invelitOrea se sprijina de doue colOne. Spre Est se<br />
mai vede o grote ce se Vice ci ar fi fost inchisorea lul Ieremia,
LA IERITSAL1M 75<br />
La 600 pa0 de Ia groth, v5cludin un monument pe care top<br />
chletorii it insemnd. Se crede ca aid ar fi mormintele regilor Iudeei,<br />
din urma lui Irod; iar unii pretind ca se afla qi mormentul<br />
Jul Otaniel, Gedeon, Samson, Iefta yi alti judecdtori ebrei ; ind<br />
on este nimica sigur. Nu puturitm vedea tote aceste lucruri, cut<br />
nephsae. and gandesce cine-vala tinipii tecuti, la gloria, mgrime,<br />
puterea acestul popor, pe chnd arta ¢i indestularea inalta<br />
aceste mhrete monumente, si apoi trece la starca de astNI, tine<br />
pate d no verse o lacrimh asupra degertheiunei lucrurilor °menesci?<br />
Acest sentiment se face cu atata mai dureros child gindim<br />
eh aceste popore ad treed, an s'ad sacrificat ele singure.<br />
Ori care popor, on care ar fi mhrirea lui, va peri Intro Ali gi or-<br />
mele lui ensu§i se vor sterge sub greutatea secolilor ! ferice Ind<br />
acele poplin care prin virtutile lor vor afla miqlocul se amhe sosirea<br />
orel. de perire ! . . on ce popor cade, se stinge, el ensuqi<br />
este vina chderei sale, a suferintelor sale . poporul ebred Ind<br />
perduse virtutile lihrbiltesci ale vechilor for strebuni ; moliciunea<br />
gi luxul, it duse Ia simtualism, acesta la idolatrie , idolatria la<br />
schism apoi la slAbiciunea ce purcede din desbinare.<br />
Noi hisardm aceste morminte a dror vedere ne amplea de intristare<br />
§i ne Inturnardm in cetate, tot prin valea lui Iosafat.<br />
Pe tale ni se spuse c5, un engles caletor, v54end acesth vale, ar<br />
fi intrebat pe dragoman = Acesta este valea lui Iosafat ?<br />
Acesta, 1-a fost respuus.<br />
Unde, Ia invierea cc are se fie, toti mortii aii se se adune?<br />
Aid.<br />
Din Londra este departe, clise englesul ell am venit asthdath;<br />
calea este grea age dar, ca se nu mai am necazul de a<br />
mai veni odath la tirnpul invierei, uitiite ce void se fac a<br />
vor-<br />
bind ast-fel el incirch un pistol cu care se sinucise. Acestii<br />
aneedoth ce ne-o spuse un diver, am citit'o mai in urmdinteun<br />
voiagid.<br />
De aid ne duseiim se visitam gemia lui Omar.<br />
Omar, dupd ce ld Palestina, dete odin se se zidesch in lerusalim<br />
o gemie frumeosil pe locul unde se afla alth dad templul<br />
0
76 chtTonti<br />
lul Salomon. El ensql lucrit la temelie, chiar ca minile sole, del<br />
voea se face un monument down de templul Id Salomon. Se tile's<br />
ca Sofronim, seful bisericei chrestine do aici, veclend ca se zidiso<br />
aceste gemie muri de durere.<br />
Gemia lui Omar este una din trel gOnail pe care musulmanii<br />
le precuese ca cele mai sante. Cele-alte done sunt cele de la Meca<br />
si Medina uncle se due In pelerinagifi; cea de, la Ierusalim se numem<br />
Al-Acsa (depktata).<br />
Spre Vestal gemiel se inalte nisca.cesciore tureesci, ocupate de<br />
Ornenil el, In mitllocul cartel se inalte, gemia ce formeza un optogon<br />
rogulatko belte, sferice, cu o semi -lung auria, o Incunune.<br />
Bolta se odihnesce pe o plag forme, unde to urci pe o scarii largi<br />
de sese trepte, aid 5,11.44 pe patru porti co se uite, in cele patru<br />
punctaii cardinals , trel porti ailfie-care eke o porgi de leitin,<br />
gracios lucrat'U; cea de la nord este Impodobitli cu o portia cc<br />
skis pe 8 colons de marmuii de ordinal corintian. Cele patru<br />
perti unite, stint prttrunse, fie-care de opt ferestre; cele patru prin<br />
care antrir, au numal cinci. Aceste ferestre snot ornate en sticle<br />
colorate. Tie ce facade a gendei este impe,tratg si pgrtile impkratului<br />
formezrt in fie-ce anghifi, niste pilastri plini, piosul peretilor<br />
§i friza sunt, Iv din afarg, imbrecate- in anarmure, albs Zvi<br />
albastrei iar in antra este imbreeat tot cn marmurg albrt. Piatra<br />
de sus a pketilor fi<br />
friza sunt coperite de mid pkrate de<br />
smalt, de mai matte fete, dar printre care domnesce face, albastrrt.<br />
Aceste pkrate stint amestecate de arabescuri §i versete din coma.<br />
Se ved de departe si formezil un mosaic ciudat gi gracios tot d'oclatii;<br />
coperementul este de plumb ; bolta ince,' este coperite; cu<br />
plumb.<br />
Citti au putut se Litre in antral getniei, ne spun ce, nu este nimica<br />
iuteresant. A intra in acesti gentle, este forte greti pentru<br />
chrestini trebue se aiba tine -va un fern= de la Porta otomanit,<br />
jai atunci incet se incercil mare impetlecare din partea preotilor<br />
musulmani. Noi abia, puturem a o examina pe din afara,ci acesta<br />
pentru ca erain insociti de ceful poli iei diu Ierusalim ce 1110'111am<br />
la p6rta cartel acestii gang.
LA TERITSALIDt 77<br />
Dar eta destul despre gemia lui Omar. S6 vorbim de templul<br />
lui Salomon.<br />
Ne vom imprumuta la mai multi autorl vechi gi -nuoi ca sit dam<br />
o idee cat se va putea mai justa despre Reel templu minunat.<br />
Salomon trimise la Hircan regele Tirului trimita lemne<br />
din cedri Libanulul i architecti fenicieni ca se lucre Ia templul<br />
ce avea de gand se facil. Mai 'nainte d'a incepe luerarea., 'pteparft,<br />
prin marl stradanii , local pe care bra se' zidesba.lLutrarea<br />
incepu patru and de la domnia lui Salomon gi tinu 7 ani.<br />
Templul eel de piatra era de 70 cudee de lung,.20 de larg<br />
30 de malt. Inaintea portei lul se afla o podia namita Ulam, a<br />
carii lungime coperea tote latimea templalui. inaintea acestil<br />
portici eraa dou6 colOne de aroma, atat de inalte pg eat templul<br />
era de larg, gi largi de 12 cadet fie-care, cu napetele asupra lor,<br />
nalte de cinci cudee. Surfaga capetelor era coperita cu flori de<br />
mini in relief. §epte lanturi incongiurail atesta surfaga gi 'forma<br />
un fel de vita. La -fie-care din tele dou6'margini ale capetelor eta<br />
pe lant, o slag de grenade. ColOna despre miag-Oi se them Machin,<br />
gi cea despre nerd , Boaz. Artistul care le Meuse se numea<br />
Hirom din Tir. Pe dead- parti in dosul.templului , pe Ianga zid,<br />
se mai inaltaii tree etage compuse de camerc unde era se Se tie<br />
provisiile gi tesaurii templulul. Mai presus de aceste case lipite<br />
de templu, erail ferestrele templulul. Templul era coperit ea lemne<br />
de cedri din Liban. Amin se vedem in antral lui. Templul<br />
era despartit In doug : local sant care priimi name de Hegal gi<br />
Santul Santilor care se numea Debir. Acest din urma ce se afla<br />
spro Occident, se intindea poste a treia parte din spagiul templuhi,<br />
Raid-L.20de cadet; largimealul era ancil de 20 cadet precum gi<br />
inaltimea. Paretii erail coperiti on lemne de cedri, sapati in the -<br />
rubimi, ramuri de palmieri gi de flori de tote fclurile. Plafonul<br />
era iar de lemn de cedri, parclosOla de lemn de ciparis; peste pareti,<br />
plafon gi pardesela era o lacral.e framOsa,impodobitii cu Hurl<br />
de mar. In nmendoug despartirile acestal Templu, lemnele era0<br />
ptleite ea aur ; iar in Debir gi pardosat era de lemn de cedri. Intrarea<br />
in Debir era inehisa to o porta delemn de maslin selbatic,<br />
ti
78 ektionil<br />
spat §i auritg ca paretii. Asemenca porta. era §i in He laq; dar<br />
br6Oele §i cheile for erail de aur.<br />
In mi4locul curtit din untru, se afla altarul eel mare de aranul<br />
ce avea 20 cudee de lungirne qi lAtime §i 6 de inaltime. Basinul<br />
ce se afla spre sud-ost de la altar, din causa marimei lul, se cliema<br />
Marta de aram5. Avea forma unei emisferi; marginile Jul era<br />
lucrate in forma florilor de :crini. El se odihnea pe 12 bob de<br />
ararna : trel din acesti bob se ultati spre resent , trel spre apus ,<br />
trei spre nord §itrei spre Afarti din acest mare basin<br />
mai erail alte 4ece care erati, fie-care, do 4 cudee de adancime.<br />
Eraii aletilate pe piedestalele de arama care stair pe patru rote<br />
Piedestalele eras impodobite cu figuri de lei, de bob qi de cherubimi.<br />
Cinch basine se aflati a§e4ate spre nord §i cinci spre inia-<br />
46-cli. In Heial, inaintea antr5re1 in Santul Santilor, era altarul<br />
parfumelor de lemn de cedri, coperit cu aur. Candelierul cu qepte<br />
ramuri §i masa panel se afla pe acel loc , ca in tabernacolul bib<br />
Moise. Mal era ancil la fie-care din dou5 pa4l, cinci candelabre<br />
si<br />
cinci mese de aur on o multime de cupe , vase §i alto unelte<br />
tote de aur.<br />
In Debir era arcul sant pe un piedestal ; del cherubimi de lean<br />
de maslin poleiti cu aur, la doug marginl ale arcului , de 10 cudee<br />
de inane fie-care, qi aripele for intinse copere5 tog liirgimea<br />
Debirului §i arcul.<br />
Templul era zidit pe muntele Maria.<br />
Nu departe de templu, Salomon mai zidise palatul sal care,<br />
dup5 istoricii ebreb, costa 13 nub de lucru. D. Mune pretinde ca<br />
tot edificiul acesta forma un paralelogram cu o carte la mi4loc<br />
lung de 100 cudee, cinci-cleci de larg gi 30 de inalt. Fondamentul<br />
era de pietre marl pe care se iniilta ziduri de platra poleite §i<br />
impetrate prin cob:me marl de lemn de cedri. Palatal era despartit<br />
in trel etage al direr plafon era de lemn de cedri. Impregiur<br />
so afla, la fie-ce etagiii, ferestre. La antrarea se, era o portic5 sprijinitil<br />
de colOne de 50 cudee de lungi gi 30 de largi. De aid mergea<br />
inteo saki ce se chema portica Justitiel. Acolo era tronul Jul<br />
Salomon. In dosul porticei, in curtea din untru, era5 , la o parte
LA IER1JSALLM 79<br />
apartamentele imperatului; de cei-altti, parte, ale imperetesel,<br />
fiiea regelul din Egipt. Edificial era ocolit cu o curte formate<br />
dinti'un zid. Trouul lui Salomon era de iiorie coperit cu aur.<br />
Dosul lui era rotun4it in sus ; to urcal aid pe 6 trepte, avend fiecare<br />
trepte dol lei la cele doue margini ; in sala armelor se vedeii<br />
doue sute de bucliero marl de aur qi trel sute mai mid.<br />
At51 templul cat §i palatul am 4is 01 se despoiare de Sisac, rego<br />
al Egiptulul, mai tar4iii de Filisteni sub Ioram ; iar sub Nabucbodonosor,<br />
Chaldeenii, surpare cu totul templul §i palatul. Cele<br />
done culotte Yachim §i Boaz cum gi<br />
marea de aramd , se deremare<br />
§i se blare la Babilon. Cirus regele Pertglor, dete voe mai<br />
WOW ebreilor, se face din nuoil templul lor ; dar se zidi numal<br />
sub Dark. Acest nuoil templu se numi al lul Zerubabel ; era mai<br />
tot atht de mare ca al lul Salomon ; dar nu avea nici bogetia ,<br />
nici frumusetea celui d'anteiii. Dupe dna secoll acest templu se<br />
surpti de Erod sub euvent se zidesee altul care se respuncle cu frumuseta<br />
celul d'anteiii. In locu'i dar, zidi Erod un templu ce so<br />
severf: dupe opt ani §i care intrecea in frumusete pe al lul Salomon.<br />
Templul lui Erod se surpe cn totul la luarea lerusalimulul<br />
de Titus d'impreuni cu tote cele-alte edifice.<br />
Era timp se facem o visite palii din lerusalim pentru care event<br />
scrisOre viziriale. A doua Ali dar merserem A-1 vedem.<br />
Chiamil papa ne priimi cu o politete §i buns-vointe rare.<br />
Acest paqii este dintre turcil cel tinerl, cu Mei mai nuol §i generime<br />
in privinta chrestinilor : nici un alt pa§e'inaintea lul, afare<br />
de Ibraim, fiul lui Mahomet Ali, nu fecuse atatea concesil pentru<br />
cbrestini. Ca se arate arabilor fanatici el nu trebue se mai existo<br />
orbele prejudectiti religiose qi desprecul ce au pentru biserica ekestine,<br />
acest pole veni regulat, in tote serile din septemina mare<br />
a Pastelul la biserica rostra.<br />
Pap no intrehe de voim se mergem se vedem Iordanul r3i marea<br />
Morte, dupe cum fac toti pelerinii; respun4endui eh' dorim,<br />
no promise se. ne dea cavaleri se ne insocesce precum gi un tort.<br />
!use noT IT multumiretn §i IT cliserem el voim A mergem odall<br />
en multimea pelerinilor greci, pentru ca se vedem aceste procesie
80 cALtTo.Rit<br />
curiose; cid pentru tort, qi alto trebuinctOse, IT 4iserem ce grecii<br />
caugeri s'ail insercinat singurI a ni le inlesni.<br />
d Nu trebue se ye 16841 in speranta ce ve de ciangerii, Elise<br />
el riclend, on -cum, la intemplare se ve trebuesce, le arlati tote la<br />
mine. v<br />
De la pap, merserem se visitem cite-va alte locuri in Ierusalirn;<br />
veprem casa sir-term-tit nude se dice ca s'a nescut mica<br />
Domini lut Aid great ail zidit o biserice de mutt; day astell<br />
este *Atte, entrarea in pestera ce a fest casa de nascere, se aft<br />
in biserice. Aceste bisericit nn este departe de porta bentului<br />
Stefan.<br />
Mai departe de aici visitarein locol nude Isns a fest arestat.<br />
fratit latini au gidit aicI un altar.<br />
Merserem de aid se facem visite Patriarchulul catholic. El. ne<br />
priimi forte bine; este un italian, om forte invetat tli intelegetor.<br />
Ne intrebe despre lucrurile resboiului ; vorbea despre aceste cu<br />
inlesnirea until militar.<br />
El ne invite sit rnergem se sedein la schitul catholic nude ne<br />
promitea tote multumirea, adhogend ce in latini se priiinese streinil<br />
de ori-ce yit von fi. Not II multumirem ; el ne rue,' se visa<br />
tem eel putin a.lrepmenturile lor.<br />
Curetenia to renduiala domnese in al for schit, aid se al ca-<br />
mete in care citletorul aflit aceeali comoditate ca la o locante de<br />
ritindul entail. Dupe un nue ordin al papet , celetoril se ospet6ze<br />
aid in timp de 20 pe, faire se se to de la nimeni p leseae<br />
pentku ospitalitatea date.<br />
Tot in acea t visitaritm monastirea armenilor ; biserica for<br />
este until din ceie mat frinnose monuments din Ierusalim. Niel<br />
great, nici catholieff nu ail ce-va mai mitret. Ea este ziditit pe<br />
muntele Sionului in margipea cetetet Se nice ca ar fi ziditil pe<br />
local uncle a fost altil-datil casa Caiafei. Acolo Eetru, qeclend in<br />
foe, dupe cc prince pe Isus, se lepilde de stepanul see, respun-<br />
Pod et flu it cunosce.<br />
Nu depute de Met pote chiar in acest loct fost palatal finperatilor<br />
veclit ebrel. Aid se trecure atiitea fapte marl qi<br />
fru
LA JERUSALEM 81<br />
mese qi tot de odata. atatea mic§orimi, atatea crime ! Aid era loaqui<br />
celor mai frumose film ale Iudeei, care cele d'anteie, impletira<br />
lanturile de robie ale ebreilor, impletind cununile desfatarilor<br />
§i ale moliciund.<br />
Aid, imperatul David, preamblandu-se pe terasele palatnlui<br />
seu ,veclu in gradinele vecine pe Batseba femeea. lui Urie a earn<br />
frumusete perfecta turbura mintea imparatului. Aid Batseba se<br />
desonora fn bracele acestui suveran. Tot aid, ca sa spele pacatul<br />
ce urma acestel fapte, David compuse sublimii sei psalmi, treeand<br />
in lacrimi gi in rugaciune. Aid Amon, fiul lel David,<br />
prefacenduse ca este bolnav, alma pe Tamor, soru-sa, §i o desonora.<br />
Tot aid, ostenit de ani, de lupte, de desmerari, betranul<br />
imparat, elute: in deqert se reintinere simturile sae cele stinse in<br />
braeele Abisagar, cea mai frumosa fedora din teat imperatia.<br />
Afars din porta cetatei ce nu este departe de schitul armenese,<br />
se vede o mica gemie. Se dice ca acesta gemie este zidita pe mormentul<br />
imparatului David.<br />
Loca§ul patriarchiel grecilor este forte intins, compus de mai<br />
multe case, impletite una en alta, fare; architecture', gust §i cuvent<br />
de a fi ast-fel. Aid este locaqul superiorului archiereilor §i<br />
altl calugari mai mid. Cand ajunseram in Ierusalim , cavazul<br />
de la Ramla ne duse aid unde de o camdata trag tots streinii de<br />
ritul oriental, §i de aid, eel ce sunt de prisos, se trimit pe la alte<br />
monastiri grece din Ierusalim,<br />
Pe not ne duse aid la un clinger grec, dragomanul anteiii al<br />
patriarchiel. Acesta, se vede ca fu inse'reinat se ne cerceteze 86<br />
vey: ce emeni suntern , apoi se ne dea ospitalitate potrivita en<br />
positia nOstra sociall; dera se vede ca persOnele nostre nu prea<br />
insufiara mare lucru, cad de aid ne trimise se locuim bite° sale'<br />
mare, cu alai patru-yci de pelerini. Aid ne asternuse , pe lespede<br />
de platra, cate un tol vechiii ca la cans. La acesta vedere<br />
nea0eptata chemaram cavazul 1i-1 dara'm ordin se ne porte bagagele<br />
la vre o locanda. Atunci, numai atunci vOuram o mateme<br />
de calugari, venind se ne invite, fie-care, la monastirea sa unde<br />
era egumen. ET ne adusera aminte de stapanii de ospatarii ce se<br />
6
82 cialToall<br />
arat6 pe vapore cand ajungi in vre-un port , §i to ostenesc cu invitatiile<br />
ce-ti fac §i desretilrile cell promit. Noi tinarim bine<br />
§i e§irilm din patriarchie cu bagagele nostre. Mersera'm la locandi<br />
unde afiarIm mare multumire despre tote. Cite Pe qurilin in<br />
Ienisalim, pe fie-ce Ori venea la nol cate un ctilug6r s6 ne a& ce<br />
Omeni suntem; dar nob r6spunseram la tote intreblrile for atat<br />
de incurcat qi contra4ic6ter, incat el se intuniar6 mai incurcatl<br />
de cat veniserii.<br />
Pala trimetend la nob pe dragomanul §i doctoral 8611 s6 ne visitese<br />
din parte-1, qi s6 ne vestescl ca are a vie la nob s6 ne ve4i<br />
intr'o ,i , ealug6ril antrar6 in mai mare curiositate. Atunci et<br />
cre4nra a orb suntem niste boeri inriusitori din tell., sell niste<br />
agenti secreti trimi§i ca se -1 spioneze. Mai tarpi v6clurfi ca nn<br />
eram Did una, nici alta, ci niste simpli cal6toff en scrisori bune<br />
de recomendatie.<br />
La antrarea nOstr5 dintr'o preamblare afar din Ierusalim nu<br />
mai aflaram la locanda bagagele nostre; calug6ril le luaserI §i<br />
le-ail fost dus la monastirea santului Archangel. Aid el preparaser6<br />
o camera frumos6, en trei paturi francese. EY ne rugaril atata<br />
in cat ar fi fost o irnpolitet6 din partea nostra 86 nu priimim;<br />
facurAm ins6, conditie, s6 le dam ceea ce dam ,Lila locandi. Mu-<br />
Oral Iona, sell umbra lui Macbet ce ne urma neincetat, In bueltarul<br />
nostru.<br />
Veniturile santului Morment sent din principate.<br />
Din taxele puse asupra pelerinilor ce yin s6 se inchine in Ierusalim.<br />
Din darurl de la Rusia §i alte locuri.<br />
Din inchirieri de case etc.<br />
Din mosteniri de la particulari §i de la calng6r1 bogati ce mor<br />
in Ierusalim.<br />
Ins cele mai insemnate sunt cele ce yin din proprietatile acestor<br />
locuri din principatele nostre 1i din taxa pelerinilor.<br />
Veniturile propriet6tiler for din principate sunt destul cunoscute<br />
de romani ca a le mai in§ir aid. Vom vorbi numal de taxa<br />
asupra inchiniitorilor. Acesti inchinalori greci, bulgari. serbi,
LA IERUSALIM 83<br />
arabi, sirieni, ruIl etc., abea ajung la Iafa gi trag la monastire, §i<br />
aunt siliti se suscrie inteun registru numere lor, apol indata fiece<br />
inchinator este indatorat se numere 24 de lei turcescl pentru<br />
ospitalitatea de o nopte ce se compune d'o sups de lute @i un loc<br />
de dormit intre nisce ziduri deqerte qi umede. A doa-i deca el vor<br />
se mai qqa, trebue se minince de la den§ii. La schitul de la<br />
Ram la, fie-ce inchinator, , suscrie in registru qi da. 12 lei. Ajungend<br />
la patriarchia din Ierusalim , suma se face cu totul mare,<br />
faro ca felul de ospitalitate A se imbunatateze. La biserica s-tului<br />
Morment, la Gepsimania, Betlehem, s-tu Sava, profetul Elie, in<br />
biserica Crucel, pretutindeni unde mergii A se inchine, trebue se<br />
dea bani , qi trebue se mergit , egci alt-fel nu i se da la plecare<br />
diploma de Hagia. Pe cel maT saraci ii gonesce, pe uniT chiar iT<br />
inchide pane: ce platesc. Mara de acesta se ia o taxa de 24 lei de<br />
om, pentru ducerea la Iordan. Suma totals §i anuala ce se ia de<br />
la inchinatori este forte mare. Pe fie-ce an vin inchinatori de la<br />
2000 pang In trel mil omeni qi nici and nu cheltuesce in Ierusalim<br />
mai putin de 5000 lei.<br />
Cand ajunga in multime inthinatorii In Ierusalim , calugarii<br />
greci se areta la ferestre cu un zimbet de triumf qi de desprec tot<br />
d'odata pe buze. Fie -tine scie atunci ca bucuria for este determinate:<br />
prin numerul inchinatorilor.<br />
Eta cum vorbesce un caletor in scrierile stile despre pelerini.<br />
c In fie-ce an pled din Morea, din Archipel, din Constantinopol,<br />
din Asia mica, Bulgaria, Macedonia, Armenia, Rusia, Siria §i Egipt<br />
o multime de pelerini de tote verstele §i de amendoue sexele. Numerul<br />
for se urea in anul 17841a 2000. Calugarii ce ved pe registre<br />
ca alts data venea de la 10 pens in 12 miT Omeni , striga ca<br />
religia cade §i zelul chrestinilor se impucina. Dar trebue se lc dam<br />
dreptate : acest zel este costisitor, fiind ca cel maT simplu pclerinagia<br />
costa cel pucin 4000 fraud. (Volney).<br />
Alta-data darile eran mai marl, fiind-ca gi<br />
turcii hail maT mult<br />
de in calugari. Fie-ce pelerin era dator a platesca un drept pentru<br />
antrarea in acest pament, Era a maT num&a alte darT ce<br />
purcedea din imprudenta pelerinilor in timpul cat §edea in Ieru
84 CiLgTORa<br />
salim : se platea un drept deosebit pentru on -ce procesie; se mai<br />
del bani la guvernament pentru dregeri de case, de ferestre, apoi<br />
la fie-ce schimbare a superiorului §i a pa§ei; gratificatii ascunse;<br />
asta'cli este ce-va imbanatatire.<br />
Patriarchia grecilor are vre-o 15 monastiri in Ierusalim. Tote<br />
monastirile de afaril, cum Betlehemul, profetul Elie, santul Sava,<br />
Crucea §i altele, ail de la patriarchie cite o mica suing anualii.<br />
Dna nu se ajunge, egumenul implinesce lipsa cu eigtigul de la<br />
inchinatori. Betlehemul priimesce de la patriarchie 10 mil de lei<br />
turcesci pe an sal 200 galbeni, pentru tinerea Bisericei, a scold<br />
§i a Omenilor.<br />
Patriarchia are o tipografie iyerusalim.<br />
Se cheltuesce and bani en dregeri §i zidiri; cu tote ca am vd-<br />
4ut forte pucine; se mai cheltuesce cu propaganda religiOsi prin-<br />
tre arabii chrestini. Grecil aunt silitl<br />
se le dea banI ca se in so<br />
face catholici; se mai cheltuesce cu membril mesglisului, spre a<br />
capdta felurito favori.<br />
ChM osebire din timpii vechi cu eel de astap! Astd.cti pelerinil<br />
ce vin se. se iuchine, se piiimesc de caluggri re% §i pentru un<br />
interes material. Card aruncam °chic in &futile vechi, ne amplem<br />
de mirare veclend schimbarea! in timpii trecuti pelerinil se priimai<br />
aid de cavaleril santului Ion ; mai tattliii de gardienii santale.<br />
Monnent ce eraii de Anthill s-tului Fracesco d'Asisa.<br />
strand datinele din timpii cei vechi, ceful for spdla el dnsu§i piclOrele<br />
caldtorilor qi le da tot ajutorul (Mum)
LA IERUSALIM 85<br />
CARTEA VII<br />
Ducerea la Iordan a inchingtorilor de ritul oriental, ca 0 se<br />
mole in acest rig, se face in septemana cea mare a patimilor. Aces<br />
4i este o 4i solemnelg. Guverngmentul trimite o mare escorts do<br />
cavaleri arms*. se insocescg pe cale pe hagil, ca 0 nil fie atacatl<br />
de cgtre beduini.<br />
Inainte de pornirea acesteT caravane, §eicii seri capil beduinilor,<br />
trimit la patriarchia greed deputatl care se indatorg sg<br />
lase 0 treed fgrg supgrare caravans. qi 0 dea omens ca 0 o insocescg<br />
; patriarchia din parte'T se indatorg se dea §eicilor o sums<br />
de bani pentru acest sfer§it. Indata ce se fac aceste formalitgg,<br />
Pa§a trimite din parte'I cavaleri turd 0 un om care 0 facg policia<br />
pe cale. Patriarchia trimite un danger qi beduinii, doll&<br />
4eci piing la patu-clecT cavaleri de al for cu cats -va qeici.<br />
Mai Inainte de pornire, fie-ce inchingtor este indatorat sg numere<br />
in casa patriarchid 24 lei dreptul seil taxa acestel plecgrT.<br />
Tot patriarchia este insgreinatit 0 ggsescg can' trebuinciogI sell<br />
alte mi4loce de transport qi se tae pentru tote un prep hotgrat.
86 chtTonfi<br />
Cail se platesc deosebit. 0 parte din acesti bani reman in patriarchie;<br />
cei-alti se daa la Beduini. Asta-data numeral hagiilor<br />
abia se urea la o mie sufletc, din causa resboiului ce ocupa tog<br />
lumea chrestina din orient. Pentru acesta scildere calugerii nu<br />
eras vo1o§1. ET ni se planserl ca romanii, dintre toti , nu yin la<br />
Ierusalim.<br />
Volney dice ca pe timpnl sal o ducere la Iordan raporta<br />
112,500 franci guvernamentului turc , dar atuuci numeral hagiilor<br />
era forte mare.<br />
Nol unindu-ne cu europeil ce profitail de acestl ocasie!, ca se<br />
vela stele locuri, plecarIm asemenea §i nn ca se ne scaldam in<br />
Iordan cum fac unii;<br />
nici se visitam urmele cetatilor biblice,<br />
cum fac turistil Europel, nici ca se spargem splinul cum fac<br />
Englesil; dar ca a vedem acesta mare procesie atet de curiOsi<br />
§i imposantl. Trebue se alba cine-va credinta adancl qi laudabila<br />
a vechilor chrestini sea frumosa nebunie a archeologilor ce<br />
cautl mine, ca sit caletorescii ea placere in aceste locuri, pe o<br />
caldera atet de tare, un sore atet de ardetor §i un terem atit<br />
de uscat. Tote locurile acestor teri sunt mai frumose in cartile<br />
caletorilor , dispuqi tot-d'auna se laude on ce ved ca se<br />
intereseze pe cititori ; dar in realitate, scad malt, caci cele mai<br />
melte lucruri care fermecl pe invetati, nil stint sigure. Natura<br />
ea ensqi, in aceste parti nu are nimica de pitoresc se despagubesca<br />
pe caletorul desilusionat gi semenl ea enseqi di a imbracat<br />
veld intristarei §i al mortel de tend mantaitorul lumel a suferit<br />
pe truce pentru Omeni. Vedend acesta nature sired, aceste stand<br />
gale §i arse de sore pe care iarba §i arboril parcii se cred el se<br />
umilesc de a cresce, aceste val coperite de nasip §i acele plante<br />
ce palest §i mor indatil ce se nasc, nol incerclm un simtiment ce<br />
nu are nici meritul adancei melancolil, ci stela al abaterel qi al<br />
mortei.<br />
Plecaram totl de o data, avend in capul procesiel o bandl de<br />
musics arabl' ale carer instrumente a trebuit se se fi na'scocit inaintea<br />
potopulul lei Noe. Mal tot/ populatia din Ierusalim egise<br />
afara din porta santalui Stefan qi in vales lui Iosafat, se prives
LA TEBIJSALIN 87<br />
ca trecend armia pelefinilor. Trecurim printre done randuri de<br />
femei arabe, tnrce, ebree etc., cele mai multe invelite la fags.<br />
Dupe trei *rare de org, trecurgan pe lingg satul Bitania unde,<br />
dupe traditie, locuea Lazgr cu surorile stile Maria qi Marta,<br />
si nude se retrase Isus, in cele din urmg Mile, de gOna ebreilor.<br />
Cali -va arabi ce boned acest sat, arata pentru cite -va parale celor<br />
ce vor A credit nn morment qi o grotg 4k:end ca este grota<br />
nude locuea Lazgr gi mormentul seil.<br />
Pretutindeni, in Palestina mai ales, pe unde tree streinii, omens,<br />
femei, fete stair pe tale gi fare cuvent, nici nqine, iti cer<br />
bac§ipl. Trei ore de la Ierusalim, muntil ce trecem incepurg din<br />
ce in ce se is o fisionomie mai tristi, mai selbaticg; verdeta incetg<br />
cu totul si calea se filcu anevoi6sg. De cand in cand vedem,<br />
pe marginile drumulul, radicanduse, asemenea mortilor ce imaginatia<br />
poetilor Gennani ii vede radicanduse din morminte, cite<br />
o fiinta omenescg, cite nn beduin , Oiumetate gol , cu chipuri palide,<br />
sbarcite si sinistre pe care ratgcea nn zimbet amar ce faces,<br />
si mai sinistri fisionomia lor. Aceste fantasme intinded o mane,<br />
negrii ce ai fi crept trans?arinte, se prihnesca bacsisul, pe cand<br />
cu cel-alts<br />
mina Linea o pupa.<br />
Cana ajunsergm in verful cel mai inalt, veduram valea Iordanului<br />
care pe ici pe colo, pe undo se scura capriciosul rid, era<br />
verde ridetOre. Aici se vede Iordanul curgend in ocoluri vi marea<br />
Mortg inchisg intre doi munti.<br />
Dupe cite -va minute eram in vale. Caii nostri ne duserg ca<br />
intimea ventului la local unde a fost altd-datg cetatea Ierihonul.<br />
Tenho sell cetatea Palmierilor era aledatd in acestg vale *se<br />
ore departe de Ierusalim. Ea se lug de ebrei sub losue urmetorul<br />
lui Noise. Patru-tleci de ani dupe sosirea ebreilor In Palestina,<br />
Omeni, vite, tot ce era vietuitor inteacestil cetate, cadu sub sabia<br />
cuceritorilor; cetatea se arse cu tote avutiile ei. Iosue pronuntg<br />
atunci anatema peste tog aceia ce vor zidi din nuod aceste<br />
ziduri. Cu tote acestea se rezidi de Hial de la Betel. Aid locuirg<br />
mai in nrmg profetil Elie si Eliseid. Cand se inturnarg<br />
ebreir din exilul Babilonului, aflarg Ierihonul in &yea lul. Prin
88<br />
chtToRti<br />
cipil Macabel fl fortifica mai in urma. Erod facu aici un teatru<br />
§i un palat. Sub Vespasian, se darame; Adrian o zidi din nuou.<br />
Pe timpil cruciatilor se arse Cu totul. Iar astridi nu se mai cunOsce<br />
nici o urma. Palmieril eel vestiti au out sub secures<br />
Beduinilor. Rose le de la Ieriho, despre care vorbesc poetii at incetat<br />
de a mai cresce in aceste locuri de tend mina delicate a feciorelor<br />
Ierihonului au inghetat sub sarutarile mortei.<br />
Pretutindeni prada, desolatia, no aduce aminte de reutatea<br />
°multii din tote locurile, din tote timpurile ! Ore cartea trecutului<br />
scrisa cu lacrime de singe r a vedesce ca viitorul nu va fi mai<br />
ferice? Tristrt gi durerOsS cugetare ! Cat de malt trebue se sufere<br />
omul cel bun la acestri gandire! Presentul se amesteca ince:<br />
qi ma'rturisesce ca nu este speranta pentru visele cele dulci ale<br />
inimilor nobile §i gener6se. Amar acelora ce in sborul imaginatiei<br />
for sI-afi format o patrie, o societate ideals gi frunthe ca sufletul<br />
lor! Vine o di cand tot ce este verde , tot ce este tinar in inirne,<br />
inbatranesce §i se usucii! Felice and: de acela pre care mertea<br />
flu cosesce inainte ce trista realitate nu a cosit and &rile inimei<br />
sole.<br />
Nu departe de Ierihon, dice santul Antonin in caletoria se, pe<br />
tei dInteid timpi ai chrestinismului, se afla intr'un munte o<br />
grota unde locueil in rugaciune gepte fecioro. Fie-care feciera<br />
avea cameruta ei in fundul grotel, venite fiind aid' din pruncia<br />
lor. Gaud marca vre-una din ele, se ingropa in cameruta unde<br />
locuise §i se scotea alts camera pentru site. feciera. Aid se dice<br />
ca se prtstra panzele seu giulgiul cu care s'a fost coperit corpul<br />
lui Isus.<br />
Acestri vale are §ese ore de lungime, tree de largime. Paulen<br />
tul el este nasipos §i coperit ici colo de erburi palide qi rant Pe<br />
local unde a fost cetatea Ierihonului, se afls o dumbraviera de ar-<br />
burl selbateci crescuti din sinul nasipului qi face an fel de oazis<br />
in midlocul de§ertelor vecine. La umbra acestor arbori curl' un<br />
riulet ce vine din muntele Carantania. Iosif dice ca isvorul lui<br />
era forte aprepe de vechia cetate. Profetul Eliseiu, care 41 dete<br />
namele sea acestul 115, indulci apele lui ce mai 'nainse eraii se-
LA IERUSALIII 89<br />
rate. c Aduceti'mi sare y dice profetul locuitorilor , §i uruncand<br />
sarea in isvorul riului, mai disse : c Wit ce dice Domnul , acesta<br />
ape.' nu va mai da nici morte, nici seceta » Apol apa se film bunk<br />
Muntii intre carii se aft/ acesta vale, sunt inalti, sterpi §i pulberati.<br />
Muntele Carantania ce este aid este acela unde Isus a postit<br />
patruileci de Bile §i unde i s'a aratat diavolul ca se-1 ispitesca.<br />
Pe cOstele acestui inuiite, mai in sus de fentanal , se afla ruinele<br />
unei monastiri. Mal inainte, mergend catre marea MOrta, so ved<br />
ruinele monastirei s-tului Ion; stint pe opumatate surpate. Pupa<br />
losue §i vestitul Water d'Anville aceste mine se gift' pe taremul<br />
unde a fost in vechime Galgala, unde tabilritra ebreii dupe ce trecura<br />
Iordanul gi unde gad for inalta 12 pletre ce scose din Jordan,<br />
sere aducere aminto di Israel a trecut Iordanul. Aici ebreii<br />
incepura se' pratice tilierea impregiur pre care o parasiseril de<br />
40 de ani. Tot aici mancara, pentru anteia Ora, fructc din pamentul<br />
Canaan. Aici angerul resboiului se meta lui Iosue. Galgala se<br />
facuse cartierul general al ebreilor. De aici ei pornira in contra<br />
lui Adonisec rege al lerusalimului.<br />
Prin stitruirea calugeril or greci, se a§ep pe langa dam brilviOra<br />
o mul %ime de corturi destinate pentru pelerini, nefericitii ciliatori<br />
carii plata tote cheltuelile procesiel. Dar printr'o intemplare<br />
ce nu este raft in aualele societiltei omenesci, corturile so<br />
ocupara de cillugari §i de rudeniile lor, de cavazi, de beduini; hagiii<br />
remasera sub cer, espuqi in sOrele dilel gi la roa noptel.<br />
Cillatorii Europei aqeclara corturile lor, Tanga un apeduc.<br />
Calugarii ne-ail fost gas la. Ierusalim se nu luam provisii, cad'<br />
acolo Oa Ierilion) ei an ingrijit de ale mallard cum §i de un cort<br />
pentru uoi trei. Chiamil pap insa ne-a fost dis : Nu r e lasati<br />
in speranta calugarilor ! El avea dreptate. Dupe ce ajunserilin<br />
la Ierihon gi<br />
ceruram nit cort, calugerul dragoman ne respunse ca<br />
nu are nici un cort. Din norocirea nostra, paid ne trimisese un<br />
cavaz la plecare. Acest out precios, indata ce se incunosciinta de<br />
buna-vointa a calugarului, se duse cu patru beduini qi puse manape<br />
ccl d'anteia cort ce intalni mai indemana. Acel cort era ocu-
90 ciaTomi<br />
pat de nepOtele calugerului. Fapta nostril supers ateta pe unchiul,<br />
In cat nu vru se ne trimita mancare. Nol avem ca not budder,<br />
pe popa Iona sail Elidor. Cavazul ne aduse cele trebuinciose; umbra<br />
lui Macbet le prepare, trecendule prin foe §i prin ape, §i nol<br />
pranpam ca tot-d'auna; ba anca, trimiseram se invite a manca<br />
en nol calugerul dragoman. El refuse', cu amaraciune.<br />
Pang a nu se face tote aceste, mai multe fete de beduini, din<br />
din satul vecin , venire' printre corturile nOstre. Intr'uu loc se<br />
oprira, se luara de mini, fileura o hors qi impure a se inturna in<br />
drepta §i in stanga , cantand o arie selbatica en niste voci guturale,<br />
si de child in cand batend din palme §i fluerand intr'un chip<br />
necunoscut in terile nOstre , imitand Ore-cum fluerul greerilor de<br />
camp. Cea mai inalta dintre ele, sta singura in mbillocul for<br />
parea ca tine tactul.<br />
Dupe 'acesta veni randul cavalerilor arabi. Jucara giritul pe<br />
cal arabesci forte frumo§1. Acesta esercitie fuse frumosa in adever.<br />
TTitpe denqii venire comedienil, musicantil gi clicetorii de vorbe<br />
cornice.<br />
Aceste petreceri dainira pang dupe miqul noptel. Cutota ostenela<br />
nostril, nu puturiim dormi de multele sgomote ale omenilor<br />
, vitelor tfi de necomoditatea ce incercam. Pranpl trecuse<br />
bine ; dar culcarea era alt-fel. Ne culcaram sub tort, avend, in loc<br />
de perne, lelele tailor §i pentru asternut, nasipul desertelor. Multime<br />
de insecte and ne superaii cu muraturile lor.<br />
Abia una data inchiseram ochii ; dar ne desceptaram repede,<br />
treziti de o mare larma. Hagii ail fost dat bani ca se fie sigurl<br />
pe tale despre talhari. Acura cilugerii qi §eiciI beduinilor yoke:<br />
se dovedesca, ca acei bani erail bine Bali; voira pote se' mai ia §i<br />
altil. In vecinatatea corturilor se a§e4ra, and de cu sera, beduini<br />
armatT, avend consigna se nu lase pe rad un om din einetori<br />
se se departeze macar 4ece pal de la corturi, ca se nu-I athee<br />
talharii.<br />
Tot acesti beduini plecaii , despartiti , §i se inturnail toll impreurfa<br />
dare cortnri, strigand qi descarcand puscele. Atunci geicil<br />
for den alarms §i trimiteu pe alti beduini ca se tracteze cu.<br />
gi
LA IERUSALIM 91<br />
inemicii, comuni co venal se ne despOe, sea a se bath cu ei, dad<br />
nu vor voi sa tracteze. Dar inemicii comuni, omeni cu minte ,<br />
as ales tot-d'auna paces gi as venit la corturile nostre ca se ne<br />
apere. Aceste giretenii tinura tog', noptea gi se repetara chiar in<br />
ducerea la Iordan. §iretenia nu este o proprietate a eivilisatiei;<br />
este proprie tutulor fiintelor victuitore, orl case ar fi felul lor, gi<br />
a tutulor popOrelor, one care ar fi starea lor de eivilisatie. Dar<br />
se aft' mai ales in natura fiintelor color slabe la care ea tine locul<br />
puterei ce le lipsesce. Cu cat un om este mai slab, cu atat<br />
este silit se alerge la giretenie, sea on se se apere contra celui<br />
mai tare, sea ca a atace el ens*. Ceea ce este pentru individe,<br />
pOte, in acest cas, se se aplice gi la popOre.<br />
Beduinii se afla in acesta categoric in care un popor nu pOte<br />
vietui, fag se alerge la giretenie. Divisia, nesciinta despre psterea<br />
lor, despotismul ce-i gonesee din societate , trebuintele vietuirei,<br />
an adus la stare de slabiciune. Dar on care ar fi causele<br />
slabiclunei lor, este netagaduit ca sunt un popol plin de giretenie.<br />
Multi scritori marl, intre altil Volney, s'ail aprins de mime<br />
pentru caracterul lor onest! El pune inainte datinele lor ; antre<br />
altele multe acesta ca dace odata ma'naneil, din mesa te. apoi te<br />
apera cu sangele sea, gi cand va fad' roil, te vesteace, ne<br />
voind se la din mesa te. Corn pot° se alba caracter frumos, un<br />
popor in a carui tea no poti merge, fag a fie despuiat, Mut<br />
sea ucis, data te aped.?<br />
Beduinii sunt arabi musulmani , locuesc desertele care se intind<br />
de la termurile Marocului pang in hotarale Persiei. Sunt<br />
despartiti in semintii, on geicii lor. Limba lor este cea araba.<br />
De religions nu ingrijesc mult ; Mahomet ii numea rebeli, pentru<br />
acesta caul.<br />
Nu all case, nici locuri hotarite, dar aleg tot-d'auna teremurile<br />
vecine cu vre-un rig, unde afla spa, gi erburi pentru vite ; tarhsc<br />
in tote pantile dupe 61 corturile gi vitele care ii hranesc cu laptele<br />
lor. Nu lucril pamentul nici °data. Mancarea lor este forte simple.<br />
&mama in multe locuri Cu tiganii nomacli din principate. El sunt<br />
negrielogi in fags, macri. Vestmentul loyeste o manta lunge de
92 CiLb'TORII<br />
land seri altd materie, cu un capugon pe cap, peste care se legl<br />
cu o funie. Acestii. manta se chiamd baracan; eel mai avuti parte,<br />
pe sub manta cdmage. Femeile lor ad cate o carnage grog de<br />
paned albastrd gi o maramA iardgi de panza', pe cap. Adesea on<br />
se resboese intro dengii. Cat despre starea lor in privinta turcilor,<br />
sunt tot-d'auna in revolts. Cei din fundal desertelor sunt<br />
cu total neatarnati.<br />
Acesti strenepoti ai vechilor patriarchi, dupe D. Gische, ar fi<br />
mai onesti de cat strebunil lor. Acest autor dA an exempla gi<br />
dice ca anal din geicii beduinilm, priimind de la papa Egiptulul<br />
o lefd mare gi postal de guvemator de provintie, nu aflA nici o fad<br />
de beduin care se priimescdse-1 la de bdrbat. Aceste sentimente<br />
nu se potrivesc cu datinele fetelor care le-am veclut pretutindenT<br />
Intinclend mama la caletori se is mila ce o cer cu nerusinare.<br />
Tot acest autor mai dice despre ei : P<br />
Femeile mdritate ports<br />
an fel de carnage mai pucin graciosii de cat a Felahelor din Egipt.<br />
Fetele lor, in genere sunt gale : ele nu au nici o grijd de coafura<br />
lor; perul lor este impletit . straps gi uns cu griisime , . . Cand<br />
an beduin va a se insure, trimite o camilA la, pa'rintii fetei; data'<br />
darul este priimit, capetd voea se vorbescd en feta, care, in acestd<br />
intalnire, sou priimesce sed refusd propositia. Cand respunsul este<br />
favorabil, se hota'rasce 4ioa nuntei. Mirii gepte Mile nu se ved ;<br />
In a opts, se adund in casa pdrintilor fetei. Atunci se tae citeva<br />
of gi adunarea se desmiardd, uitanduse alergand camilile ; a<br />
doua 4i mirii se agecld intr'un tort. edmila data' inaintea nuntei,<br />
se face proprietatea miresei. . .*<br />
Am pates dice o multiple alte lucruri despre acesti selbatici;<br />
dar find ca cele maT multe nu pot se intereseze malt pe cititoril<br />
vom sfergi spuind o istorie ce ne 4ise cavazul nostru Hasan.<br />
Pe ciind au4inim afard o mare 'amid, Hasan antra' in cortu,<br />
nostru se-gi Ta pistolele gi sabia ce le despusese<br />
gA<br />
Te armezi de bdtae ? Il intrebardm nol.<br />
Nu, respunse el; dar bine este ca arma se fie tot-d'auna<br />
lan-<br />
om cu beduinii se intampld multe. Sant galcevitori gi to
LA IERUSALIM 93<br />
infrunte ...in ast-fel de intamplare, vorbele stint deqerte...lovi.<br />
tulle 41 daft dreptate.<br />
Este adeverat, 11 intrebe unul din socii mei, di acesti selbatici<br />
despoe pe caletOri ?<br />
Se intemple sate °date'. Aid nu sunt talhari de meserie ,<br />
dar Bunt tofi talhari de intimplare. De te vor gesi singur see in<br />
unmer mic qi nearmat, cei d'anteiti beduini ce-i intalni, to desbrace<br />
; de to vei apera, te bat; de vei trage cu foeuri, to ucidli.<br />
Sunt cati-va ani de cand mi s'a intamplat chiar mie una bung...<br />
Vorbind ast-fel, Hasan isi amplu ciubucul ; qedu qi incepu astfel<br />
:<br />
Sant doi-spre-piece ani de cand veld in Ierusalim o domne<br />
mare din tera rusesce. Aceste dome, dupe ce vedu tote lucrurile<br />
din orag , voi se vede monastirele din afara. Intro di pled Is<br />
monastirea santuld Sava cu done femei ale el gi un om ce o seryea.<br />
Patina este cand un celetor de biserica grecesce, face aceste<br />
celetorie, se spue celugerilor de la patriarchie cari gesesc cal qi II<br />
dail un beduin spre garde. Iar caTetorul pletesce o mime de bani,<br />
Aceste dOmni nu dete de scire celugerilor, ci trimise se cere un<br />
om de la Pala. Pala me trimise pe mine.<br />
Piece dar cu done femei, un om gi ea mine. Eil mergem inaintea<br />
tutulor. Dar abia ne urcarern pe un munte , gi qese Omeni<br />
ascunli dupe niste stand, intinsere pu§cile ,strigandune se stem.<br />
Tot d'odate, inturnanduse care mine : c iar tu, lase ghlaurii gi<br />
fugi, ceci alt-fel to vom ucide!*<br />
Mai entail Ii rugahl cu bincle se ne lase se trecem inainte ; nu<br />
fu cu putinte. Traseiii sabia ; dar patru altii, ce nu se aretasere<br />
ince, me apucare., pe la spate, imi luara armele ai me legare<br />
stream §i me llsare se zac pe petnent. Doi copil ce venee dupe<br />
cal, precum qi serval, aflanduse mai in urme, o luasere la fuge<br />
inapol. Beduinii deters pe femei 4ios dupe cal, apoi le invitare:<br />
se se desbrace pi se le dea for vestmintele. Ele tremurand de spaine<br />
§i ametite, se desbricare de ori-ce vestminte purtati peste cemegi,<br />
qi credure ca beduinii se vor multumi pe atata; dar albetea cem4ilor<br />
Ii repi; el cerure se se desbrace chiar de cem4I. Puteti
94 CiaTORII<br />
se ve inchipuiti ca mai anteiti nu se supuserg, tinute de ru§ine,<br />
dar beduinii le tgiarg cgmasile dupe ele si le luarg cu cele-alte<br />
vestminte. 0 damg mare, tanarg, care nu umblase pote in viata<br />
ei, de cat pe covere scumpe, eta -o acuma, gag cum se ngscuse,<br />
in micllocul talharilor, cu piciOrele plgpande cglcand pe pietrele<br />
arcletore §i coltorOse! Dar ce erag acele necazuri pe langg rasinea<br />
ce simteg se se vecla gole sub ochii atator omeni ? Beduinil frig<br />
luarg caii §i fugirg.<br />
Atunci le strigaiii in limba grecescg se vie se mg deslege, cad<br />
nurnai asa a§ fi putut se le flu de ce-va ajutor. Dar puteil ele se<br />
me deslege, fitra se se rusineze, in starea in care se aflau? trebuirg<br />
ling a mg deslega. Cu tarabuluzul meg inveliin pe una, cu<br />
braul pe a doua, §i cu mintenul pe a treia. Iar de aid mersaram,<br />
cum puturgm, la monastirea s-tului Sava. Aici alti nevoel Dupe<br />
canOnele monastirei femeile nu se priimesc In untru. Egumenul<br />
trimise fug vestminte caluggresci pentru cate trele, le ggsi trei<br />
mIgari $i ne inturnaram la Ierusalim insociti de clece beduini<br />
armati co tralaii din panea monastirei.<br />
Ast-fel ne vorbi Hasan si e§i armat.<br />
Pe la 3 ore dupe mieclul noptei caravana se preparg de plecare<br />
cgtre Iordan. Beduinii si cavalcrii turd deschiserg calea. Acesta<br />
armie de peleiini, compusg de omeni, de femei, de copil din mai<br />
tote natiile, pe cal, pe asini, pe camile, pc pos, se silea se ajungi<br />
pe mergiitorii inainte cu torte aprinse In mans. Toti se Indesati,<br />
se loved unii de altii female §i copii tipail de prin coiurile in<br />
care se after' pe cgmile ; caiinechezail; asinii respundeil prin niste<br />
tipete neplgcute urechilor nededate cu melodiesele for concerte.<br />
Arabii, voind se pue ordine prin randuri, Steil mai mare larma<br />
qi Incarcgtura. Acestg caravans compusg de o mie egletori, numera<br />
fora o mie de omeni, gardieni, Inchirietorl de cal', §1 o pulbere<br />
de speculatori de tot felul ce urma cu m'arfuri pacinica nostrg<br />
armie.<br />
Vgclend acestg multime, mai de tote limbele, si religiile mergend<br />
care local uncle Isus a priimit botezul, fnsufla respect §i da<br />
caravanel un caracter nobil si maiestos. Dar acest sentiment se
LA IERUSALIDE 95<br />
stingea indad ce analisa cine-va natura acestei caravaue ; turcii,<br />
arabii, beduinii, mergeil la Iordan pentru un interes material,<br />
pentru o sams de hilt; cillugerii se implinesci o datorie cump6rat5<br />
cu bani de care caletori; o mare parte din dletori, ca se trecii<br />
prin tote formalit5tile impuse acelora ce vor sa porte titlu cel dorit<br />
de densii, de hagiii ; europeii, de curiositate ; remanea o mid parte<br />
de Omen): care luase acestl tale, impinsi de un sentiment religios<br />
Citt de adfinci si adeveratit este vorba Scripturel ce dice : c Multi<br />
chemati, pusini alesi! a<br />
De la Ierihon la riul Iordanului mint trei ore. Noi ajunsedm<br />
acolo cu lumina Slilei, dup5 sese statii ce 5:engin, din vointa arabilor<br />
ca se ne asicur5m, mai inainte de positia in emici/or comuni.<br />
Vederea acestui riii n'are nimica de rar, afar de suvenirele<br />
religiose ce ne pitstred. Ifirgimea Iordanului este de la 60 ping,<br />
la 70 piciore; 12 piciere de adincime. &mini Inuit Cu riulDam -<br />
bovita pans ce nu ajunge la santuri; dar este mai repede. Apa<br />
lui este turbure. Malurile stint coperite de salcil $i alti arbori<br />
selbateci. Locul ce el stropesec, este mai verde de cat eel alt terem<br />
al Mei.<br />
Ebreii it numcu Iarden ; arabii Iordanul se face din<br />
trei riuri : din Hasbeni care ese din muntele Gebel-c4eic ; din<br />
Dan ce ese despre Hasbeni, aprope de Tel-el-Cadbi ; din Baneas<br />
(Paneas) ce vine de la Est $i care ese dintr'o pester5 de ling Baneas,<br />
vechia Cesarea Filipi. Aceste trei riulete, impreunanduse ,<br />
fac Iordanul. El cud mai anteiii in lacul numit El-Hulei (Samoconites),<br />
apoi ese din acest lac si alergit pe baile Galileel. Trei<br />
ore si diumetate de la acest lac, cade in alt lac ce se chiam5 lacul<br />
Tiberiadei , pe limbs ebree : lam Chineret. Iordanul ese and din<br />
acest lac, fuge pe valea Gorulu , gi la o distanti de 25 ore se<br />
aruncit qi pere cu totul in marea Mord.<br />
Caravana nostril, se opri pe malul Iordanului, intr'un lot unde se<br />
dice, ca lsus ar fi fost botezat de Ion. indatit ce ajunserii pe mai,<br />
multimea pelerinilor greci voi se se arunce in ap5 ; eel mai multi<br />
din ei erad osteniti, asudati; dar acesta nu-i<br />
opri de a se scilda<br />
Indatit cc ajunserg.
96 cALP.T0ruf<br />
Fie-care se cufunda de trei coffin apa.' ; o a doa persona trebuea<br />
s4-1 moe. Aveil fie-care oni gi femee o camaqe de borangic suptire,<br />
fa'cuta in adins pentru scaldarea. in Iordan. Cu aceste cemaqe trebue<br />
se se ingrope la merte. Unil 1,10 nu aired cami41. Femel de<br />
tote verstele qi albetele, cu cameqi suptiri, altele fare ciime§i,<br />
despletite, se aruncaa in ape, printre omeni, qi iii espunea astfel<br />
corpul for la vederea arabilor suricletori. Ar fi creOut cine-va<br />
a vede o scrildetore a nitnfelor din mitologie. Atata numai ce cube<br />
mai mate din aceste nimfe inbetranisere qi se uritisere acuma.<br />
17n yreot grec intrase in ape imbrecat, qi acolo cites pe o carte.<br />
Eta ce {lice in itineraryl sea santul Antonin. c Valea Iordanului<br />
era locuite de sihastri. In luna lui Iulie qi August, malurile<br />
marei MOrte, in vecinatate cu gura Iordanului, se coperea de lepro§i.<br />
Dupe ce stall tote clioa culcati pe mal, sera se muiad in<br />
apa lacului Asfaltit, qi Dumneclea vindeca pe eel care voia el ...<br />
Segor era ante in piciere §eptc monastiri de omeni qi §ese de femei<br />
se afiaa prin vecingtate. 0 cruce de lemn, infipte in apa Iordanului,<br />
insemna local unde Mantuitorul priimise botezul. In ajunul<br />
Epifaniel, in tot anul, vened aid multime de chre§tini ; eel<br />
ce serba, antra in ria, ilbine-caventa,qi indate riul Iordanulni se<br />
oprea cu mare sgomot ; undele remaneti nerni§cate. Chre§tinil din<br />
Alesandria veiled la aceste solemnitate, cu vase cu balsam 0 alte<br />
aromate, pe care le umplea cu ape din Jordan. Din aceste ape stropee<br />
corebiile la fie-care none ciiletorie pe mare. Chreltinii pgra-<br />
sea Iordanul, dupe ce se muiad in apa sante ... Dupe ceremonie,<br />
undele Iordanultil incepeil iar se cure ca mai inainte cetre marea<br />
?Aorta.<br />
Aceste stint scrim de o mic done sate de ani. Ducerea la Jordan<br />
este dar o veche dating.<br />
Multimea cu care venisem aici, era 0 se intorca indate la corturile<br />
de la Ierihon, unde erad se mai dorms o nopte. Grecil nu iubesc<br />
sr, veils marea Mae. Nob lesaram aici pe toti acei sciilda.'toff<br />
qi purceserem cetre lacul Asfaltit. IIn qeic de beduini. ne dete ,<br />
pentru 50 lei de persona, tin cavaler se ne insoeesce pe tale. Cu<br />
nn singur beduin, egti tot-d'auna sigur d'a nu fi atacat de beduini.
LA IERUSALIM 97<br />
El despot adesea pe acei aletori ce nu se insocesc de unul din<br />
el, cici accia dovedesc ca nu ail path dreptul de celetorie in locurile<br />
lor. Dupe o or si jumetate, ne aflarem pe malurile lacului ,<br />
unde intaluirem o mare companie de Englesi qi Francesi.<br />
Acest lac see mare este inchis intre doui munti. Este de 20<br />
leghe de lung si patru numai de lat. Dupe La Jenesse (c. 14-8-3,)<br />
pe acest loc nude astip este lacul, alts -data era o vale ntimite<br />
Sidim. Aid se aflati o multime de putnrI de asfalt. Se 'lice ca<br />
aceste mare se forma din catastrofa care arse cetetile Sodoma,<br />
Gomora, Adana si Seboina. Mal inainte de aceste catastrofe, aceste<br />
ceteti era' guvernate de patru domni call se aflad sub suzeranitatea<br />
lui Chedorlaomer, rege al Elamului see al Suzianii. Nn<br />
se scie sigur originca acelor popore. Cei patru domni se resculare<br />
una data impotriva lui Chedorlaomer. Acesta merse inaintea for<br />
en este, ii bet' in valea Sidimului, apoi se inturne cu o multime<br />
de robi $i avutii luate de la enimici. Acest rege 1ua atuncl rob<br />
pe Lot, nepotul lui Abraham. Abraham, auclind, piece en robii<br />
sel, impotriva lui Chedorlaomer; it ajunse; it Mtn ci ii lue tote<br />
prhdile si pe eel ce acest rege fecuse robi. Lot dar locuea in aceste<br />
locuri, ince de can& se deosebise de Abraham.<br />
III biblie se clice ca Dtimnecleil spusese lui Arbabam el are se<br />
p&p. acele ceteti. Abraham rugs pe Iehova se crute pelocuitorl,<br />
sperand ca cei rel se vor erta pe 12%110 eel bunl ; dar fiind ca<br />
drepti nu erail, arderea Sodomei qi celor-alte ceteci, fu hoterite.<br />
Doe vestitori ceresci se due la Sodoma se scape pe Lot si familia<br />
se. Lot ii priimi in case; dar locuitorii cetetei °cobra* casa lui<br />
Lot si cerure se le dea pe acei ospetl. Vestitorii ceresci spusese<br />
Jul Lot ceea ce era se se intimple si 4iseri se Ose indate din cetate.<br />
Lot si familia lui, ereclure ce este o mistiticatie si nu voire<br />
se-I asculte ; vestitorii inse. iae pe Lot si familia sa, prin sill,<br />
pill depun afare din cetate, printr'o putere preste nature. Atunci<br />
o plOe de foc gi de pucIose. cade pi<br />
arde cetetile. Femeea, lul Lot,<br />
se Mts spre cetate; dar fuse schimbate indate intr'o stench' de sare.<br />
Victor Hugo, un poet francez, a compus o frumose poems asupra<br />
acestui sujet.<br />
7
as<br />
cill'roal<br />
Acest lac este cunoscut in biblie sub name de Marea de sare ;<br />
marea Orientals. Grecil si Romani! o numeu Lacul asfaltit, din<br />
causa mult,imei de asfalt ce se aflil pe malurile milrei. Arabii tl<br />
numesc Bahret-Lut (Marea lui Lot). Numele de Marea Morta ii<br />
este dat de Euseb si de S -tn Ieronim ; acest din mina, in comentariele<br />
lui , asupra lul Ezechiel, dice ca se chiaml ast-fel, fiind<br />
ca nu se afia nimica vin in apa el.<br />
In adever, nimica traitor nu se Oil in marea acesta. Eta cum<br />
so exprima Volney.<br />
4 Nu se vede nici verdeta pe malurile el, nici pesce in ape,' ; dar<br />
nu este adeverat ca aerul A fie atat de inveninat aid, incat paserile<br />
se nu pate. sbura pe d'asupra apei, fare fig le fag ren . . .<br />
causa lipsei vegetalelor si animalelor, este silratimea acre.' a apei<br />
ce aid este mai tare de cat in alte marl; pamentul din vecinatate,<br />
pie:1115)1A cu acesta siiratime, nu produce plante ; aerul chiar<br />
care se incarcit de sitfatime, prin evaporatia marel si care priimesce<br />
and' aburii puciesei si ai bitumului, nu prieste vegetatiei..<br />
Se dice ca Omenii pot se plutesca in marea acesta, filra se inote,<br />
din causa greutItei apei. Iosif scrie ca Vespasian dete ordin se<br />
arunce in acesta mare omeni cu nfanile si piciorele legate si phiting<br />
pe fags apei. Nol ne scaldaram aid; apa este gross, to face<br />
se plutesci mai mult de cat apa celor-alte marl; ins nu atata<br />
precat scrie unil aletori. Esind din ape:, eram toti albi pe fags<br />
si pe p6. de felurite lucruri ce se all in apa acestel marl.<br />
Dupe o experientil facuta, pesci din alte marl, mor indati<br />
ce'i pine in apa din acest loc.<br />
Catatimea de apa ce curs din Iordan in acest lac, este mai<br />
lesne de credut ca se evaporeza, de cat ca se strecora prin vre-o<br />
comunicatie ascunsa cu alte marl.<br />
Vederea acestor locuri, cele mai triste ce pot se fie, este atata<br />
de impovfirItore; natura aid se pare atata de degradati, twit<br />
ti se pare ca distrugerea generals a lumel a inceput aid! Stifletul<br />
cilletorului se despoe de tinerete, de poesie, de ilusil si, intr'nn<br />
minut imbAtranesce. Un singur sintiment it mai puce in miscare;<br />
acela al distrugerel si al mortei !
hi IERIJSALIN 99<br />
Nu departe de malarile acestei marl a trebnit sa fi fost cetatea<br />
Masada ce se filen vestita in timpii lui Titn, prin purtarea<br />
ebreilor incongiurati de Romani. Dupe luarea Iernsalimulni de<br />
Titu, Flavin Silva incongiura Masada, Eleazar ce comanda garnisona<br />
ebree, vedend rs nn este midloc se se apere cu succes, dar<br />
nevoind nici se se inchine en ru§ine, lug, o hotarire teribila pe<br />
care o ga.sira de buns toti soldatii din cetate. Ebreii, dupe ce<br />
imbraciqara femeile §i eopiii lor, chiar cu manile for Ii ucisera.<br />
Pe urma trasera la sorti dece omeni ce eraii indatorati sa neida<br />
pe cel-alti , §i apoi ei ensu§1 se se ucida pang, la cel din urma<br />
intre ei , ca se nu cap nimeni en viata in manile romanilor. A<br />
doua-di romanii, antrand in cetate, se mirara de tacerea cc domnea<br />
acolo. Atunci eOra done femei gi cinci copii ce scapasera<br />
ascundenduse prin apeduce. Ele spusera romanilor cele intemplate.<br />
La vederca cadavrelor, soldatii Romani, versara lacrime.<br />
De la Marea morta ne inturnaram la Ierihon prin locuri nasipose<br />
qi neimblate. Astadi in Palestina nu se vede o tale bung,<br />
nici §osele. Cu tote acestea era un timp cand se afiaii §i pe aici<br />
drumuri bane. Sub ebrei eraii lese marl drumuri : patru plecati<br />
din Ierusalim; nnul spre N.-E. mergea in Perea, trecend prin muntele<br />
maslinilor, desertul Ierihon §i Iordanul ; altul se ducea spre<br />
Si§en gi Samaria in Galileea ; al treilea mergea spre Vest la Iafa<br />
§i la mare ; al patrulea se ducea la Hebron de ande inainta pang,<br />
la golful Elanitic ; altul and', mergea de la Acra la Damasc §i altul<br />
trecea pe lungul termului marel. Iosif dice ca Salomon ording<br />
se se paveze cu piatra negra sea de basalt, §oselele ce mergea<br />
la Ierusalim. Aceste drumuri se chemail Mesila.<br />
La lerihon era se mai trecem o nopte. Noi voiam 0 pornim<br />
chiar noptea, prin deserte, catre sintul Sava; dar calauzii nostri<br />
se opuseri, clicend ca este mare pericol despre WW1 Ast-fel remaserama<br />
noptea aici, §i a dona di porniram cu toti pelerinii spre<br />
Ierusalim.
100 CiLtTORIT<br />
CARTEA VIII<br />
Mercurf pe la 10 ore antral-5m in Ierusalim. Multime de lume<br />
ne astepta, ca la plecare, s6 ne vede revenind. In cetate era o<br />
mare migeare, Sli de targ. Stradele cetatel ni se parure: maT necurate<br />
de cat tot-d'auna. Se vede ea de o mie de ani Ierusalimul<br />
nu a hat nici o schimbare in ceea ce se atinge de curitenia<br />
lor.<br />
Cad pe la 800 ani dupe Isus un episcop de la Gaulles, santul<br />
Arnulf, slice ca se facea, pe timpul se'5, In cetatea Anti un<br />
targ mare, qi multime de emenT veneii atunci in Ierusalim; ca<br />
multele caanile, caT qi boT ampleu de neouniteniT cetatea luf Isus;<br />
Insa, dupg targ, o phie minunata cadea regulat gi spela dile. Din<br />
nenorocire acesta ph:* nu mai cade gi cetatea nu este curata. Governimentul<br />
se vede ca astepta o plot ea aceea, ca 86 curete stradele.<br />
Joia este hotaritil ca s6 se facil un serviciii religios, cel maT<br />
frumos ceam ve4ut cacT are in sine un princip moral. Inaintea<br />
bisericei sintulut Morment, pe o inaltime facuti din lemne ,<br />
se face spasm picTorelor Apostolilor de Isus : douT-spre-clece ca
LA 1ERUSALIM 101<br />
lugdri inficiqezi pe cel 12 apostoli; an archiereil pe Isus. Spe'larea<br />
se face in public.<br />
Sambeta, merseram la biserica 86 fim de fags la ceremonia ce<br />
se face pentru venirea focului sant pe mormentul lul Isus. In<br />
timpii vechi acesta ceremonie se fdcea de catholici. Asti catholicil<br />
nu o mai fac ; numai grecii qi armenii schismatici o mai<br />
practicI.<br />
Omens mai din tote piirtile lurnei se adunara aici, ca se dea<br />
tributul de recunoscinta celul care invetase pe omens se iubesca<br />
§i se sufere pentru fericirea nemului omenesc. Pudni omens insa<br />
inteleg adincele eugetari ale lui Isus! gi mai pucini and: sunt<br />
aceia ce urml vointelor lui! Cand cine-va a implinit formalita-<br />
tile impuse de disciplina gi regulele bisericei, crede caim-<br />
plinit datoria de chrestin, pe cand faptele nu semena cu vointa<br />
celul ce a pus anathema pe cele rele.<br />
Biserica era piina de lume : Englesi, Germani, Francesi gi alte<br />
nemuri, venisera se fie fa$ kd se multumesca cariositatea lor.<br />
Soldatii turd, postati pe la tote e§irile, preveghefi la pastrarea<br />
ordinei. Cu tote acestea, arabil de ritul oriental, ficurd din biserica<br />
un fd de targ : ven'etorii de portocale, de cafele, lerbete,<br />
circulau neincetat prin bisericd, laudand marfa lor, prin strigiite<br />
nepldcute. On unde aruncal ochii, se veded turme de femel arabe<br />
involite la ochi ca nisce masci de bal , qeclend , unele se mgmince<br />
in biserica; altele aduserd aid dupe la casele lor asternutun'<br />
gi %nvelituri, §i dormefi in bisericii, asceptand inceputul ceremoniel.<br />
Omenil Wit cafele gi ftunau pe idT pe colo, prin colturi.<br />
De &and in earnd vederea tutulor so oprea pe nisce arabI de<br />
ritul oriental, earn', antrand cu multimea pe porta, elell pe alts,<br />
dupe ce treceil de doug trei on biserica, tinendu-se de mind gi<br />
dantuind sea sarind in sus ca nisce turbati. El §uerail ca greeril<br />
§i Vita apol in palme; °cola un cerc ce se afla in lespePe Capelel<br />
grecesci qi unde grecii de aici, in nesciinta lor, tic ca se<br />
art central pamentalui. Vorbele ce spurted eraii acestea : Nutmai<br />
religia grecilor este adeverata; cele-alte stint mincinOse !<br />
Dup6 tote acestea, se pined se arle, chernind lumina sant& 1st
102 ciaTonli<br />
fel de vorbe nu pot se face. onore nici celor ce le Qicea, nici celor<br />
cc ii lesail A dice., del nu aver nici marinima unor antagonisti<br />
nobili, nici toleranta ce timpul de civilisatie cere. El cedoil in<br />
gresela musulmanilor co nu sufere alte religii cu nepesare.<br />
Intreband pe celugeri cum lase se se face asemenea lucruri necuviinciose,<br />
ce sunt o urme de barbarie, respunsere ce este dating<br />
veche; ce el fac tot ca se o starpesce, si ca, cu tote mesurile<br />
luate, acesti selbateci tot nu se lase. de obiceiul lor. Vec1uie cu<br />
ochii mei, cavazi al bisericei, inbrancindu-1 ssi betendu-i ca s0-I<br />
desbere; dar fare folds.<br />
Netoleranta, fanatismul chrestinilor aici este tot atat de mare<br />
ca at musulmanilor. El se intinde nu numai asupra celor ce nu<br />
aunt chrestini, dar chiar asupra chrestinilor de alt rit. Musulmanii<br />
numesc cu disprec pe chrestini ghiauri, adice necredinciosi,<br />
cold; grecii numesc pe catholici si eel de alte rite schilofranchi<br />
: calif de franci; catholicii, pe greei, schismatici. Cand<br />
spuseiil calugerilor ce la not poporul este mai inaintat in civilisatie;<br />
del, el nici nu urasce, nici nu iubesce pe omens pentru ca<br />
all cutare sell cutare religie, ci ii privesce tot-d'auna dupe faptele<br />
lor; ca ori ce rit si lege este tolerate. si ca tots sunt Inaintea lui<br />
Dumne4efi ca omens iar nu ca cans, calugerii nu puteil se crecle.<br />
Dar se ne inturngrn la arabii eel fanatici. Dupe ce fecure tote<br />
acele exercituri barbare, se puma: aste-date cu tot de adinsul<br />
ae theme lumina, prin urlete infioriltore si selbatece. Ai fi ylis,<br />
veyndu-i si auclindu-1, ca sunt o turme de lupi ce urn' la stele.<br />
Tote candelele erail stinse. Un Mitropolit cc se chiame santul<br />
Petru, din cause. ce a avut see are ince o monastire in Arabia<br />
petrosa, se inchisese in camera a doua a santului Morment. La<br />
ussa capelei mormentare , pe din afare, erail insirati mai multi<br />
preotl §i diaconi.<br />
De odate aupilm sunand clopotele in bisericit. Niste flaceri<br />
esire repede prin ferestrele capelei mormentului. Multimea aprinse<br />
atunci fecliele din aceste lumina. Peste doue minute tote candelele<br />
se aprinsere. Nol insii esirklm, caci fumul luminerilor ne<br />
ineca.
LA IERUSALIM 103<br />
Origina serbatorilor pascelni vine de la ebrei.<br />
De cite on Faraon era lovit de o rang noug se inreutatea si<br />
nu lasa pe ebrei se piece, inainte de a'i veni cea din urma rang.<br />
Moise clise se fie preparati de plecare. Le dete ordin se tae cite<br />
un miel de fie-care familie, a patrn-spre-4ecea din luna primaverei<br />
; dupe, amia4a se manance carnea fripta , cu pine fare,<br />
aluat qi erburi amare. Ebreii erg se fad acesta gustare noptea,<br />
pe picior, in costume de caletori §i en bastonul ih mini , §i trebuia<br />
se unga en sangele mielulul portile caselor for , ca ucidetorul<br />
odor inteia naseuti se rectinosca casele ebreilor §i se, treca<br />
pc Tanga ele. De aid acea gustare si ceremonia ce ordin de a se<br />
repeta in fie ce an; spre aducere aminte despre minnune, priimire,<br />
nume de Paesa§ (paste). Pascele la ebrei incepea la a 15 tli<br />
a lunel lul Abia ; Linea 7 pe §i se termina sera la 21. In ajunnl<br />
serbatorel, a 14 Ali a lunei, intre cele done seri, fie-care familie<br />
trebuia sa taie un miel sell un ied de un an si fare, nici o metelma<br />
; sangelc ce-la lua preotii, se versa la piciorele altarului.<br />
Mielul fript intreg se mama in sera aceia cu pane de azima<br />
§i<br />
erburi amare, si nu puteti se opresca din acesta mancare nici o<br />
rema§ita pentru a doua Ali ; ceea ce nu se manca sera, se arunca in<br />
foc. Dad o familie nu era numerosa §i nu putea manca tot, se<br />
insocea Cu alta. Mielul se numea nitedul<br />
pascelui, si trebuea se<br />
aduca aminte in fie-ce an ritul tinut de ebrei in ajunul e§irei for<br />
din Egipt. Azima aducea aminte plecarea repede , ce nu ertase<br />
se' se radice plamadda; erburile amare eraii simbolul amaraciunilor<br />
robiei din Egipt.<br />
Datina pine.-azime era ordinat pentru lepte (Tile ale serbittorei.<br />
pe cand nu se putea pa.'s tra aluatul prin case. Legea osandes pe acela<br />
care, in timpul paseelui , ar fi mancat pane plamaditit cu aluat.<br />
De aceea §i pascele se chiama Hag-Hamacot (SerbatOre de azime).<br />
Pentru cultul public legea prescria un sacrificia mare : in<br />
fie-ce cli din cele §epte pe de serbatore se mai sarifica doui<br />
tanri tineri, un berbece mare §i septe mice... Cea d'anteia si a<br />
§eptea tit erg singure privite cape de repaos si de serbatore ; in<br />
cele cinci clime de la miVoc, erea ertat sa lucre.
104 caRToull<br />
Pascele era asemenea cea d'antein epocd a recoltel. Era serbatOrea<br />
cosei orzului; gi in acest Intel es serbatorea trebuea se se<br />
serbeze printr'un rit particular. A doa-di din (lioa anteia a paseelui,<br />
se trimitea la temple o rimuricii de orz din nona toss. Un preet<br />
gem cu acesta ramurica ceremonia intarirei ; tot d'odata se taia<br />
on miel (Munc. levit. 23-9-14.--Ex. 12-:3.)<br />
Din aceste vedem ea unele lucruri le-am priimit on serbittorea ;<br />
Snag cele mai multe s'a lepedat.<br />
hug ants tinea serbatorile pascelui.<br />
A treia 4i dupe pasci, not porniram din Ierusalim ca sa visitant<br />
Biserica sintului Sava, Betlehemfil .i alte locuri.<br />
Monastirea santnlui Sava se alia trel ore departe de Ierusalim.<br />
Pe tale intalniram o tabera de beduini cu corturile ; omeni , femei,<br />
fete. copil, alergara inaintea nostril se ne cerabacgigu. Arabii<br />
ce veiled cu not din Ierusalim ca se ingrijOsca de cal, le dare pane.<br />
El se pIstreza tot-d'auna de pane cand caletorese prin locuri selbatice,<br />
ca se dea beduinilor ; acesta Ii scapa de on ce maltratare<br />
din partea lor. Aga dar, beduinil, ne Mara se trecem in pace; dar<br />
incepura, intre el, no resboil pentrn impartirea pradilor luate.<br />
Este cu neputinta segi face chie-va o idee drepta despre acest<br />
toe,<br />
pia): a nu-I vedea cu oehii ! monastirea este zidita pe o costa,<br />
a noel stand, peste un abisii in fundul earuia curd un torent ce<br />
se chiama Chedron gi care very seed en total.<br />
Aid santul Sava , fondatorul acestei monastiri, train retras de<br />
Omeni. Caletorii cuff visiteza acesta monastire , snot indatorati<br />
se se arate en o scrisOre de reeomendatie de la patriarchia grecilor<br />
; fard asemenea scrisore, no se deschid portile. Indata ce sosesel<br />
aid , portarul deschide o ferestra de la turnul sal de unde<br />
veghiaza; se nit's, gi eand s'ad incredintat ca no sent beduini, cobore<br />
un paner begat cu o funk lunga. Aid se pune scrisorea ce<br />
educe eilletorul , iara portarul o trage in sus cu panerul, apoi se<br />
face neveclut. Dupe cite -va minute de asceptare , porta se deschide.<br />
Femeile de on -ce religie §i versta ar 6, no se priimesc a<br />
antra in monastire. In anal acesta s'a facut o eseeptie pentru Dncesa<br />
de Brabant, sub envent ea veuea de departe etc.
LA TERUSALIM 105<br />
Antrand in curtea Monastirei, ne detergm pe Scgri lungi si merseram<br />
eu un calguzil , mai anteiii intr'o curte, apoi intr'o sail. a<br />
mid case zidite pe o ingltime in forma de terasg. Aid superiorul<br />
veni se ne vede. Cnrgtenia domnesce in tote penile monastirei<br />
Calugerii ad sadit pe ici pe colo arbori roditori, carii, de si tristi<br />
si degenerati inveselesc ore -cum adenca intristare a acestor h-<br />
ead selbatice si sterpe.<br />
De aid purceserg.m se visitgm schitul cu de ameruntul. Mersergm<br />
mai antelii inteun turn ce se afig pe partea de sus a monastirei<br />
cgtre porta. Pang la un roc ne urcargm pe scgri de piatrg ;<br />
antrarg.m in turnulcel vechid, ale carol scgri sunt de lemn putred,<br />
ne mai acatargm pe une locuri, urcandime, si cu manile. Mai an-<br />
triP<br />
visitargm sala bibliotecci, parasite si lgsatg, pgiajinilor si<br />
scorpiilor. Plansetele putrede, amenintad se se rumpg sub pii<br />
nostri. Biblioteca este compusg de cate-va cgrti, editil vechi, grece,<br />
lathe, germane §i slavone; precum si cate-va manuscrise. Tote<br />
aceste cgrti erad aruncate fgrg nisi o ordine.<br />
Asupra camerei bibliotecei este o camera unde cglugeril se urcg<br />
si se inchid de c'ate on sunt amenintati de beduini.<br />
De aid visitargm grota nude santul Sava , dupe spusa dinerilor,<br />
a trait mai multi ant in societate en un led. Ea se aflg in<br />
partea despre sod a monastirei. Astg4i , din acestg pesterg, s'a<br />
Scut chilli pentru &glued.<br />
Biserica fgcutg de s-tu Sava se vede ancg, dar veche si mai surpatg.<br />
Intfo chilie intunecosg inchisg, in dntrarea vechei biserid,<br />
ni se aretg, printr'o ferestrg, o piramidg de cgpg.tini omenesci,<br />
ce ar fi fost ale cglugerilor care locued in monastirile aprope de<br />
Ierihon si pe care ostaii lui Cosroe, rege al perlilor, ii mgcelgrirg<br />
, pe tend venire in Palestina. Cglugerul ce ne spnse acesta,<br />
adioga a mai in urmg arabil mgcelgrirg pe calugerii din monastirea<br />
santului Sava. si ne argtarg pe un zid al bisericd un cadru<br />
desemnat cu culori. ce infgcisa acestg ucidere.<br />
Biserica ce se vede astql, este mai noug si dress de curend.<br />
Ea nu are nimica care s6 atraga mirarea streinilor. In curtea rnonastirel,<br />
langa bisericg se vede un mic monument de piatrg pa
106 cALkrouil<br />
trata unde este mormentul s-lui Sava. Aid, in antra, este un altar.<br />
Iatit ceea ce cunosee istoria despre acest sant. Nu trebue A se<br />
confunde eu Sava Hereziarhul, capul Mesalienilor , ce dete averea<br />
se la strati, ca se urmeze Evangeliei , se fAcu enuc, §i Stu pro-<br />
seliti ri<br />
furl ar§i en totil in foe de Lctoriii, episcopal de Ia Miti-<br />
lena. Santul Sava era egumen general al monastirilor din Palestina.<br />
Se nriscuse pe Ia 439 de ani la Mutalose, burg dupe hotarul<br />
Cesariel din Capadocia. Antra intr'o monastire uncle petrecu<br />
viata,imbunAtAtindu-o. Santa' Sava apilrase en zel eredinta consiliului<br />
de la Calcedonia , sub domnia lui Anastase. §i muri la 5<br />
Decembre 531.<br />
Langii costa occidentals a bisericd, la o InAltime ore care, se<br />
ridica o casA cu mai multe chiliI destinate pentru patriarchal seil<br />
caTetorl de distinctie. Aid domnesce o mare curAtenie; o teras5 se<br />
intinde de aid peste oratii. Vederea este maiestOsA. Muntele ,<br />
pare ca s'a despicat, urmand capriciosului curs al Chedronului ,<br />
ca se lase A trecli apele lui.<br />
In cOstele acestor stand deslipite, se afla o multime de grote<br />
naturale in care se dice ca alta datA locum sihastri. Nol visi-<br />
Warn cele mai marl grote. In cea mai de dios , ce este in<br />
costa stdncei monastirei, ii,ntraram, plecanda-ne. Aid este an mie<br />
isvor de kd' rece din care be'uritm ; calugerii ne spusera ca aid<br />
ancil se film o minune ; Oar am uitat ce fel de minune, ne-a dis<br />
ca s'a facet.<br />
In santul Sava locnese patru-4eci de cAlug'eri. No1 trecurAin<br />
diumatate din nOpte pe terasA A privim in fundul abisuld, la<br />
radele land, multime de vulpi ce venal se adune fririimAturile<br />
mesel cilluerilor. Sera era frumosii. Luna piing innota in valurile<br />
azurate ale ceruld acestor burl; cerul pArea ca voesce se<br />
ajate natura acestul Wein fa'rA frumusete, prin frumusetea lei,<br />
verfarile delurilor negre qi intristate ca mormintele, se coperira de<br />
radele acestli stele, ca bAtrinele femei ce se invelese and: sub caul:Larne<br />
de for! ale verginilor. Din cand in cand strigAtul dureros<br />
al pallier se aniestecail cu tipetul and vulpi, en riknetul sal<br />
nen-aura vre -unui bedum.
LA IERUSALIM 107<br />
Superiorul veni atunci la nol qi ne invita sQ antram in camera,<br />
caci aerul de la marea mOrta putea se ne dea friguri.<br />
Noptea fu turburata de sgomotul ce Semi cati-va beduini armati<br />
care, voind se antre in monastire, aflarl intimpinare.<br />
A doua-di, luandu-ne dioa bung de la superiorul acestii monastiri<br />
, §i dand o mica sums pentru biserica, pornifam care Betlehem.<br />
Betlehemul se afla trel ore departe de sontul Sava. Acest burg<br />
avusese alts -data name de Efrata. Este situat la dou6 ore de Ierusalim,<br />
de care se afla despartit prin valea Refaimulul. Burgul<br />
este ardat p'o inaltime §i este vestit ca locul unde s'a nascut<br />
Isus ; e locuit de arabi, cel mai multi chrestini de ritul oriental<br />
§1 catholic.<br />
S-tul Ieronim scrie ca cetatea santit cadu mai in urniri la eredi*<br />
idolilor; ca aid era o padure consacrata lni Tamnus adica<br />
Adois. Aici in timpii antici Samuel veni se alega printre fiii lui<br />
Isaia pe David ca se domnesca poste ebrel.<br />
Yndata ce ajunseram aici , visitaram monastirea grecilor unde<br />
se Oa biserica. De biserica sunt lipite monastirile greca §i catholica.<br />
Biserica este %cute. de imperatesa Elena, pe un loc unde,<br />
dupe traditie, se nilscu Isus. Principil chrestini o dreserd mai in<br />
urma. Este forte intinsil, §i sprijinita pe doue randuri de colene marl%<br />
Are mai multe altare; dar cel mai frumos este al grecilor. in<br />
mitllocul bisericel se mai afla doue scarf do 15 trepte fie-care ,<br />
amendoue sucite, pe care to cobori in pesterea na§terei lui Isus.<br />
Acosta grog este Wail In piatrit Local uncle s'a nascut Isus, se<br />
afla spre ra'sarit ; aici este un altar; in diosul lui se vede o marmura<br />
alba ocolita cu un cerc de argint cu rade in forum serelui.<br />
Impregiurul cerculul se citesce c hic Verging; Maria Jesus Christus<br />
natus est, adicli : Aid s'a nascut Isus Christ din fedora Maria.)<br />
La drepta v'edufam, pe parete atarnate lanturi qi cilpestrele<br />
vitelor ce s'aa Post aflat aici la nascerea Domnuiui. Se mai vede<br />
locul unde Maria se afla cand mita magilor copilul. Aici anca<br />
este un altar. Tot in acesta mare biserica se afla o grot:1 unde ,<br />
dupe traditie, se dice ca s'afi<br />
inmormentat copiil aci§i din ordinal
108 cltaToRii<br />
lui Irod ce voea cu acesta se ucide, pe Isus; in alts grog se aretre<br />
mormentul a-lui Ieronim §1 Pavel vi Eudochia. In grota nascerel<br />
grecii, catholicii gi armenii fac liturgia mill dupe altii dar catholicii<br />
au Anteietatea.<br />
Monastirea grece este aci §i mai frumose. qi mai bine tinute<br />
de-cat p, celor-alti; calugerii , adice superiorul qi iconomul, printr'o<br />
intemplare rare, sunt omeni cu ore-care cunoscinte.<br />
La tree petrare de or de la acesta monastire, se afie o bisericute,<br />
in pement, zidite sub locul unde se slice ca ingerii se aretare<br />
pestolilor, vestindule nascerea lulMesia. late ce se cliceprin<br />
traditie despre acesta :<br />
Ereil nilte pAsloti ce treceii noptile in camp §i luati aminte<br />
de turmele tor. Inteo nOpte o lumina ceresce inece ochii for §i<br />
un anger li se area, clicend : « nu ve temeti,vestea ce ve del vol<br />
va Amplea de bueurie tot poporul : mantuitorul lumei s'a uescut,<br />
Isus Christ, in cetatea lui David. Merged sti-1 veil afla inteo<br />
ieslA ! » Atunci multime de cantece ceresci se auPre leudand<br />
numele lui DumnecleA.3.<br />
Aceste bisericutrt este proprietatea grecilor, se afle intr'o gliding<br />
de maslini.<br />
Intre Betlehem i acest loc, mat veclurem o grog; aid se slice<br />
ca maica ponmuld priimi de scire se is pruncul §i ee piece in<br />
Egipt. Ne mai avend ce face la Betlehem, pornirem se ,visitem<br />
niste marl reservorii de ape ce se slice a ar fi acute din timpul<br />
lui Salomon :<br />
,se gib; la o or §i cliumetate departe de Betlehem,<br />
spre calea Hebronului.<br />
Aceste reservorii sunt pe o costa line; aunt tree eel mAi redicat<br />
verse apa in al doilea; acesta in eel de al treilea care se<br />
afll mai jos. punt spate in stanci de piatre; at forma *rata;<br />
eel anteiu pole se fie de 470 piciOre de lungime ; eel de al douilea<br />
de 5901; iar eel de al treilea de 650 de lungime ; le,timea tutor trele<br />
pOte se fie de 260 piciore. Aceste reservorii prlimesc apa de la o<br />
fentine. ce se afie aprope de eel d'anteie., gi care se &lame fentana<br />
Ara,bii o numesc : Bias-el-ain. Al treilea reservoriii<br />
are done sari de piatre, mart ce s'ail pistrat. Not ne coborirena
LA IERUSALINE i09<br />
aid pe una din aceste.scgri qi ne preamblargin in untru pe marginile<br />
lni, tgiate in trotorig.<br />
Din al treilea reservorig se aducca altg-datg apg, pe turloe, la<br />
Ierusalim. .Astag nu mai ambig.<br />
Valea undo se ailg aceste reservorii este intro doui munti coperiti<br />
cu marl brobone albe de piatrg. Valea este udatg do o apg<br />
limpede ce se strecOrg de la reservorii. Coprinsul acesta se chiamg<br />
Hortus. Noi trecurilm printre pietrele muntelni, despre Ierusalim,<br />
apoi coborirgm prin niste stramtori, urmati de departe de niste<br />
beduinl armati, ce ne venal ca pc nisce cgpriOre sglbatece, dar<br />
de care scapargm aprope de reservorii, unde o mare caravans<br />
poposise.<br />
tEram impgratal Ierusalimului, am fgcut lucruri mgrete, case,<br />
grgdini; am Scut reservorii de apg ca sg so ude arborii eel tinerl..,.<br />
Aceste vorbe din Crintecui cantecaor mgrturisesc cg<br />
aceste reservoril sunt fgcute pe timpui lui Salomon qi vecingtiitile<br />
for (wag impodobite cn griidini.<br />
Incuragiati de c,aravana care mergea cgtre Hebron, ne veni<br />
ideea sg mergem la acel oraq. Promitend un prec bun cglguzului<br />
en tail, gi acesta invoinduse, pornirg'm indatg. Hebronul se afig.<br />
5 ore departe de la Betlehem. Noi fintrargm cu sera. Este una<br />
din tole mai vechi cetati ale hi Canaan. Se 4i6e cg se zidi qepte<br />
ani inainte de Tanis din Egipt (cart. numerilor). Inainte se chiema<br />
C'hiriat-Arba (cetatea Arba). Fondatorul ei fuse Arba pgrintele<br />
lui Anacbim (Iosue cap. 14). Aid a locuit Abraham si a tumormentat<br />
pe femeea hi, Sara; tot aid s'a inmormentat el ensu§1<br />
(Mune.) d'impreung cn fiul sgl Isac pi<br />
femeea lui, Rebeca, precum<br />
fi Jacob cu Lea. Pe timpul lui Iosif scriitorul, se vedeg and, monnmentele<br />
patriarchilor. Regele Hebronului Hoham , pe timpul<br />
lni Iosue se ucise de ebrei. Cetatea se dete atunci lui Caleb in<br />
puterea unei fIggduinti a hi Moise; dar pe urmg se dete Levi-<br />
Wor din familia lui Kehat. David a avut aid scaunul sgg piing<br />
a nu lua Sionul. Idumeenii o luarg in stgpanire, dupg exilul Babilonului<br />
; iar mai pe urmg furl goniti de Iuda Macabeg. Dupg<br />
ce se ocupg de roman, re mai lug. de Simon fiul lui Gioras, un
110 CiLtTORII<br />
cap al insurectiel Ebreilor. Genera lul roman Cerealis o lua, dupe<br />
acesta cu asalt, ucise garnisona ebreilor gi arse cetatea. Yn timpul<br />
cruciatilor Hebronul se chema sintul Abraham. AstAll in<br />
Hebron, acolo unde se dice ca a fost mormentul patriarchilor,<br />
este ziditii o gemie, numita, Mesged-al-Calil, in onorea lui Abraham<br />
pe care musulmanii it numesc Al-Calil (amicul lui Dumne-<br />
4eii). La Hebron se aflI 600 case. Locuitorii mai toti sunt musulmani.<br />
Marti din mormintele patriarchilor ce se aild sub gemie, in care<br />
nici ebreii, nici chrestinii nu pot se afire; se afld la Hebron morinentul<br />
Isaiei (lese) phrintele lui David.<br />
Trecurlm aid nOptea la un arab bItran, om onest si<br />
forte ospitaliar.<br />
Dar nu puturgm dormi tots nOptea, din causa multimel<br />
insectelor supdatore §i mai ales a scorpiilor ce se adunaii cu grimada<br />
in asternutul nostru. Ast-fel fuserdm siliti se lasam patul,<br />
ci ad renuntAm cu totul la dulcele pldceri ce ne da deul Morfel<br />
Nu se Meuse amid bine 4iud, and not plecardm se visiam ()rap'.<br />
Dupd acesta incllecaldm §i pornirdra inapoi cdtre Betlehem.<br />
-.--04*0400--.
LA IBRUSALIM 111<br />
CARTEA IX.<br />
Trecend din nnofi pe la reservoriile lui Salt-Anon, ne oprirem se<br />
ne repausim cite -va minute. Trebuinta de a resufla un minut la<br />
umbra, in aceste locuri, este mai simtitti de cat fomea gi de cat<br />
setea. AprOpe de reservoril este un fel de vale pe care apele fbntanei<br />
o intineresc, dandul verdeta. Aid se dice ca Salomon ar fi<br />
avut o gradina gi un palat ande petrecea dilele de vary in midload<br />
celor mai frumOse femel din terile stile.<br />
Nol ne odihniriim putin la umbra unor arbori, pe an tapet de<br />
verdeta gi de flori. Un vent lin gi deice recorea gi resgta fruntile<br />
nostre arse de sore gi de necazuri, ce de multi anT mina iubitilor<br />
nostri incetase de a mai mangaea, pe piimenturile straine.<br />
Eram cufundati in contemplarea acestii naturi tinere gi pline de<br />
viata. Ea ne educes aminte de patria nostrii atet de frumosl gi<br />
indest\ikta de vegetatie! Blestemam insa frumusetea gi indestuiareaeT,cacielesuntcausa<br />
primate: anefericirilor in care afost. Gandirile<br />
nOstre se ra'faceil in fel de fel debisarerii, cand audiram deodati<br />
in fluidal vaei, o voce de femee, exprimand o cantare atet de duke
112 CAIITORlf<br />
Qi melancolic'a' , atet de expresivd §i suave:, in cat creVurdm ca<br />
sufletele feciorelor Id Israel, venal' 0 &ante aiel , desmerddrile<br />
vietei si suferintele poporulni ebred. Acestd voce era insocitd de<br />
sunetul clavestin. Dar de odata cantecul se stinse precum se stiusese<br />
alts -data canturile verginilor ebree, cand n'iana for suavd. §i<br />
delicate ingheta pe harpele de aur, atunci cand sinurile for sangerard<br />
sub sabia Babilonului.<br />
Mal mare fuse and' mirarea nostri and vdclurdan aprope de<br />
nob pc frumosa rah Lia ce o llsasem la Beirut! Ea venise, ca tata-seil,<br />
ca nob, 0 visite reservoriile hi Salomon qi se oprise cateva<br />
minute in casa unui Engles original ce locuesce, retras de borne,<br />
acesta vale cu familia sa. Ea cantase §i acuma incdleca qi se ducea<br />
In Ierusalim.<br />
Vedcrea nostrd cause: mare bucurie atat misei Lia cat §i pdrintelui<br />
sel; indatd ce ne vdclurd, se oprird, ne stranserd mane §i ne<br />
spuserd ca veiled de in Nazaret. Ne aruncardm pe cab gi pornirdro<br />
Cu totii cdtre cetatea sante,.<br />
Pe calca Ierusalimului, aprOpe de Betlehem, vaVurdm monomentul<br />
ce se Vice'cil ar fi mormentul Rahilei, socia pattiarchului<br />
Iacob. Acest monument este situat printre morminte musulmane.<br />
Constructia lob este fwd. noud §i senvind se fie mai molt o zidire<br />
turcescd. Se compune de un vestibul §io camera inchisa In care se<br />
vede on morment. Cu tote acestea scriitorii vechi vorbesc despre<br />
acest morment ce ar fi fost pe aid.<br />
Cand me inturnam din Mesopotamia, Vise lni Iosif, irate-86A<br />
Iacob, perduid pe Rahila ce muri pe tale, in tera hi Canaan...<br />
Pe unde antri in Efrata (Betlehem)., La. cartea 10 se mai Vice :<br />
cal Rahila muri ascend pe Benjamin §i se inmormenta pe calca<br />
ce duce la Betlehem ; qi ca Iacob fb indltd on monument peste<br />
mormentul ei. In cartea imparatilor, cap. X din c. I, se Vice inca.<br />
: . . . a Vei gdsi duoi omeni aprope de mormentul Rahilei, pe<br />
hotarul Inl Benjamin, spre miacle4 Ieremia fined Vice :<br />
Tipete 8'4 aulit in Rama; si<br />
Mt sub ochii nostri mormentul<br />
Rahilel
LA IERUSALIM 113<br />
Architectura acestril monument nu este ebree; acesta e un lucre<br />
sigur.<br />
Nol vom da la vale, find ca este vorba de artele la ebrei, o<br />
repede idee despre frumosele arte de atunci.<br />
Frumosele arte la ebrei nu au fost lief odatg in vechirne , in<br />
mare inflorire , din causa religiei for : geniul ebreil avea drept<br />
misie cunoscinta unui creator nevetlut, nepipgit; ast-fel ebreil on<br />
aver aplecaro a reproduce formele din afar ale obiectelor nature<br />
cqute qi pipgite. La greci frumosele arte so rgdicarg la atata<br />
perfectie din causa credintei idolatriel; dar in decalog cum qi in<br />
Tegea lui Moise, este opriti. reproducerea lul Dumnetled sub un<br />
chip vitlibil. Sepultura singurg era mai tolerate, precum vedem<br />
eel 12 bol de aramg din templul lei Salomon; dar qi acesta cu<br />
conditie ca se nu represente nici o divinitate.<br />
Pentru drchitecturg, nu era nici un stil ebraic, cad vedem ca<br />
pentru templul lui Salomon, palatul lui David, se chemarg totd'auna<br />
artists fenicieni.<br />
Musica era iubitg ebreilor. Ast-fel vedem ca inceputul artei<br />
musicale la ei , era iinteitor timpurilor istorice. Acesta arts se<br />
desvoltg de profeti, care se inspiraii la sunetul instrumentelor.<br />
Vedem in istoria lei Saul efectul ce cantarile lui David produced<br />
asupra shnturilor acestul imperat. Sub David, musica ajunsese la<br />
cea mai inaltg perfectie. Un mare numgr de musicanti , osebiti<br />
in mai multe sectii, furg insgrcinati cu musics sante. Fie-care<br />
cor de cantgtori avea in cap un virtos (Menasseach) care dirigea<br />
sea cants. solo. In viata privatg, prin festine, musica avea eel<br />
anteia rol. Aved multimo de instrumente, unele de vent, ce enstail<br />
mai n'ainte de exilul Babilonulul, adicg : Ugab, Halil, un fel<br />
de fluer ; Hacocera, trompetd drepti; Sophar, iarg, trompetg; dar<br />
intorsg. Instrumente cu corde axed Chinorul, on care se deosebea<br />
David. Iosif dice ca avea qece corde pe care le atingea cu<br />
plectrumul qi chiar on inane. Nebelul pe care grecil mimed<br />
v&pa, era cu tlece corde (dupe psalmi).<br />
Instruments de Percusie avea 1 It<br />
Tof pe care arabii numesc<br />
Dof §i spaniolii Adufa , un fel de tamburicg; 2-le Celcelim sell
114 crukroati<br />
Mesil-taim ce insemna cimbalele celor vechi ; 3-le Menaaneim ;<br />
4-le Palis§im.<br />
Literatura ebraica s'a marginit la istoria national , la legile<br />
§i poesiile didactice vi religiose precum §i Is discursele profetilor<br />
ebrei. Cirtile istorice ce au putut trece pima' la not prin urgia<br />
secolilor sunt, afar& din Pentateuc, aline lui Iosue, ale Judeatorilor,<br />
ale lul Samuel qi ale Regilor.<br />
Mille lui Iosue seinSnS en Pentateucul prin stilul gi spiritul<br />
religios care predomnesce in ele. Ciirtile judecatorilor , sub cei<br />
anteiu regi, se compun de douS pgrti, una despre traditia asupra<br />
judectitorilor Id Israel, cei-altii despre nerinduelele in care ca4iiri<br />
ebreil sub republicii. Cele done dirti ale lui Samuel qi ale regilor,<br />
care in vulgata qi in versia gred se numesc Ule, §i<br />
patru card<br />
ale regilor, tratezci despre istoria poporulul ebreil, de la nascerea<br />
lui Samuel pima la exilul babilonului.<br />
Poesia ebraicil este de done feluri, didactica §i lirica, precum<br />
fuse §i poesia arabilor. Poesia ebraiert era nedespiirtiti de<br />
musics. Cele mai vechi poesil sunt acelea care celebrail faptele<br />
eroice ale strelaunilor, seu imne religiose , precum cantecele lift<br />
Moise, dupg trecerea marei Roil ci cantecele Deborahei. Dar nu.mai<br />
in timpii lui David, poesia liricii lug o de,svoitare atata de<br />
innalti. Poesiile lirice mai sunt Mizmor sail Sir. Imnul seil oda<br />
care in limbagiul biblic portil name de psalmi; Chinah (elegia)<br />
despre care avem modeluri in lamentatiile lul Ieremia, §i corapositiile<br />
lui David asupru lui Saul. In poesia didactics afigin sontinte<br />
morale, enigne §i comparatil ; acest fel de poesie este desemnat<br />
prin numirea de Mamal ( &die& aseminare). Mai stint Ili<br />
dteva fabule.<br />
Cgrtile de poesie mai insemnate sunt :<br />
Psaltirea ce este o culegere de poesii lirice compuse de mai<br />
multi poeti, de la David pang la Exilul Babilonului, unul din<br />
psalmi numit Ruga lul Moise, se crede ca ar fi fficut de Moise<br />
ajar ; mai sunt psalmi fileuti in urma exilului din Babilon. Cel<br />
mai multi psalmi sunt ai lui David.<br />
Cartea proverbilor lui Salomon este o antologie gnomici in
LA IERUSALIII 115<br />
care se deosebesc, o parte printr'o prefach a antorului prin care<br />
recomandh tinerimel, intelepciunea , a doua parte e plini 1e maxime<br />
si sentinte ingeniOse. AcestA parte se sub-imparte Mich in<br />
trei sectii : in sectia a treia se vhd refiectii ri enigme ale in!<br />
Agar ; sfaturi date regelui Lemuel de maich-sa , si descriptia<br />
femeil eel tanT, Muth de un poet necunoscut.<br />
Mai este o carte numith Cohelet ; scrish inteun spirit de scepticism,<br />
en proverb! si alte maxime.<br />
Cartea lui Iob coprinde : eSecreteleprovedintei divine si regimul<br />
universulul stint nepitrunse de slabil muritori; oniul nu pote se<br />
cnnOsch chile fiintei eel nesfersite, ci trebue 0 se incline inaintea<br />
a tot puternicului si se' se supuc la vointa so..<br />
Ast-fel este teza ce se desvhlesce In acesti carte. Opiniile sunt<br />
felurite despre epoca cand s'a scris : unit o cred scrish in timpul<br />
in! Moise chruea o si atribuesc ; altii, in timpul exilulul; altil o<br />
atribue in! Salomon; uniT iar cred eh a fost compush de vre -nn<br />
poet necunoscut in timpil regilor Jude!.<br />
Canteen' Cantecelor s'a gent de un poet modest, sub Salomon.<br />
Literatura profetich a inceput S secoli inainte de Isus. Pro -<br />
fetil era Iona, Ioel, Amos, Hosea, Isaia, Nip, Nahum, Sefania,<br />
Ieremia, Habacuc, Ezechiel, Obedia.<br />
In fat h Cu monumentul Rahilei se afiri o vale. Pe Mu' de d'incolo<br />
de acea vale, chtre sud-est, este satul Begeala. Noi ne repe-<br />
Oirhm acolo, in treca't, impreuna Cu tanAra nostrh englesh si phrintele<br />
seu. Vecinittatile satului Begeala Bunt de o frumusete<br />
rag In aceste part!, din causa multimel de arbor! de niaslini ce<br />
toper valea si costa delului. Niel °data, nu am veclut mai mare<br />
si mai frumOsi padure de ace! arbor!.<br />
Satul Begeala este locuit de arabi de ritul oriental. De la un<br />
timp , propaganda catholicilor a inceput a se intin4 si aid'. Patriarchul<br />
latinilor a dat ordin sh se zidesch aid o biserich si an<br />
schit, zidirea este mAret.a. Chlughrii greci, intrebuintarh tote.<br />
micllocele s8 opresch zidirea acestil monastiri; dar nu isbutirh.<br />
tin preot catholic ne esi inainte si ne arhth lucririle acestu!<br />
edeficifi. Acesta era un om inteligent sicu inve-thturi. Luand vorba
116 ciaToull<br />
co el despre certele ce all cu gieeil , ne spuse ca arabil de ritul<br />
oriental, intgritati de ore-care fanatici, maltratad Cu bgtae pe<br />
patriarchul latin tend veni aids, qi ca acesta, asemenea unui<br />
vechig martir, saferi tote, fare sg, mnrmure.<br />
In tart Siria ka Palestina unde se gig omens ce urnied acestor<br />
dong biserici , sunt marl certe Intre preotii greci gi catholici ;<br />
se intrec care mai de care se fad proseliti din oile celni-alt, del<br />
dintre musulmani nimeni nu se face chrestin. Pentru o suing de<br />
bani, astgcli, grecil se fac catholici, mine iar se intorc la ritul<br />
anteig pentru aid snmg de ban" Asemenea fac §i arabil de ritul<br />
catholic; ast-fel, in cat se folosesc de slgbieinnea preotilor de<br />
aceste doug rite, §i speculg cu reiigia. De cat-va timp, protestantii<br />
ei insuqi au intrat inteacesta luptit al ckii stop este se<br />
facg chrestini pe chrestini.<br />
De la Gebala plecargm la Ierusalim. Mis Lia, ne propuse pe<br />
campul ce se afig, antre biserica profetului Ilie §i Ierusalim , o<br />
alergiturg de cat Pgrintele ei refusg pentru el, §i se opuse la<br />
propnnerea fiicei sole. Socul meg de cillgtorie Marin, acest mentor<br />
care, printr'o sistematicg moderatie, voia se ne dea exempla ,<br />
abia an di propnnerea, gi in loc se fie de pgrerea inteleptulni Lord,<br />
se pled pe cal cum fac cosacii, dote pinteni gi calul pled cn el<br />
ca o saged. Cass nostri, sburad cu nos pe urmele<br />
bkranulni Democrat. Pietrele, movilile , se netedirg sub ochil<br />
nostri ci sab piciOrele tailor, atet fuga era repede qi uqOrg. Lordul<br />
remase In urmg. In mesa' fugg calul Misei-Lia , se Impeded,<br />
cade, se rostogolg In pulbere. Oprira'm caii, ne coborkgm repede<br />
se o rgdickim creTendu-o mord sell col pncin sdrobitg. Dar printfo<br />
rare intemplare, aruncatii de laturi, In niste moi argturi, nu<br />
pgti nici un reil. Se rgdicg, §i invite calul se se ridice, fncaleca<br />
qi avn timpul se iea sborul ei fitira se o vedg batranul ei pgrinte,<br />
ce venea incet pe urma nostril.<br />
Aprope de porta Ierusalimului driram papa se<br />
asteptgm pe<br />
mobilnl. Lord.<br />
Pucin a fost r6mas ca se ne vedem and, in cielo , disc nebuna<br />
fetg suridend.
LA IEBUSALIM 117<br />
Vorbesci ast-fel ca qi<br />
tend veisa ne argti ca infrunti mortea !<br />
Adi sell mane, raspunse ea, nu o BA murim ? apol de murem<br />
astildi era se fad' o poesie care acum nu o BA o fact. Ea qedu<br />
pe ganduri cate-va minute, apoi, ca §i tend ar fi avut presimtimental<br />
unel morti curende, adgogg decg to vei tine de vorba,<br />
aces, poesie al BA o compui in curend.<br />
Dar sa Ma'am in Ierusalim acestg fiintg misteriosg, qi sd vorbim<br />
de alto locuri ce mai vaduriim in dioa viitore in vecinatatea Ierusalimalui.<br />
Adoua-di, luargm on not pe calugaral Atanail romanul din<br />
Macedonia care ne areta o mare simpatie, gi meitergm se visitrun<br />
biserica crucel. Acosta bisericil so affa fate° vale, in midlocul<br />
and curti incungiurate de locuri inchise §i sterpe ale patriarchiel<br />
grece. Biserica se zidi de Georgieni. Asternutul d in untru este<br />
de mosaic vechiil ordinar; astemutul din altar este anca de mosaic;<br />
dar de an mosaic forte fin, pe care se vede o inscriptie in<br />
limba georgiang. Sub masa altarului, se vede o marmurg ,cu o<br />
scobitnrg la midloc, sub acesta marmura se dice ca a fost tgiat<br />
arborul din care a fiicut crucea rastignirel lni Isus.<br />
Calugarii greci an gent aloe nisce case pentru locuinta streinilor,<br />
tmpiegatilor monastireiti a seminaristilor ce inveta §i locuesc<br />
aid. Acest edificill este destul de lucsos ; dar farg, gust gi semang<br />
Cu provincia1ele ce se investments cu lucruri luxose, dar Erg gust.<br />
Profesorul cglugar de aid , vorbesce bini§or limbo germane §i<br />
franeekt Ne spas°, intre ate multe ca, un misionar de ai papil,<br />
ii face propaganda pentru unirca color doua biserici. Aflaram marl<br />
discutii intro caingeri despre nnire.<br />
Nob nu avem nisi un fel de opinie in acesta, chestie care ne este<br />
data de streing ca gi barba imparatului Chinei. Cu tote acestea<br />
putem do, aid o idee repede, despre schismul ce se facu intre aceste<br />
biserici, in timpii veal.<br />
La inceput bisericile era una; dar grecii din Constantinopol,<br />
rumpserg acestg unire. Causele desunirei sunt mai multe; insg<br />
cele principale furg, ambitiea grecilor de a se supune ei care aveil<br />
pe stand printre scriitorii bisericesti Omenii cel mai marl qi
118 ciaToRil<br />
mai invetati; lira ce aveil pentru latini, purcesti din chestii de<br />
interese politice. Pretextele ce puserAinainte, ca 0 se desghine,<br />
furs : chestia de iconolatrie (1) ei incriminarg jle latini antein<br />
de inchinetorl la idoli, qi al douilea ca an liggat, prin §iretenie,<br />
in soborul de la Nicea , propeqirea unei doctrine eretice asupra<br />
purcederei santului dnh.<br />
Pe de altS parte, latinil afurisiri pe grecii iconoclasti (2).<br />
Aceste certe se aretara and sub Fotil (863) §i se marginirti<br />
sub patriarhul Michael (1058) cand aceste done biserici se despgrtire<br />
cu totul.<br />
La 1274 era se se unesd din noil : dar preotii greci din Constantinopol<br />
, se intaratare, §i afurisiri pe papa. Pe la 1439 sub<br />
IOn Paleologu , se Men conciliul din Florenta in care se subinsemnI<br />
unirea acestor dons biserici; dar clerul grec gi poporul nu<br />
recunoscurti de bunt acestil impSciuire,<br />
Teremul. in vecinatate cu acesta monastire este forte curios<br />
prin multimea de granit rop ce are in sinul seii, ast-fel nu ne<br />
pinse mirare se vedem in acestg monastire, multime de lucruri,<br />
cum lianci, mese etc. de pail de granit roan.<br />
Noi pseram clioa bung. profesorului de aid, §i ne inturnaram<br />
in cetatea anti , unde mai visitaram cote -va alte monastiri<br />
proprietiti ale grecilor : intre altele o tipografie §i biblioteca<br />
patriarchiei.<br />
Lupo done Mile ne preparargm de plecare. Tinta nostri era ca<br />
lasand Iernsalimul , se ne indreptab pe uscat care. Nazaret ili<br />
muntele Tabor. Chemarlm inchirlitori de cat Din nenorocire<br />
se afla de face, la invoire , un alban , cn nume de Ghica pe care<br />
it rugaram se ne fie dragoman cu arabii stSpani ai tailor. Acest<br />
om sen ca nu intelegea bine limba arabg, sell ca not nu ne expri-<br />
(1) De la grecesce ELM/ : icOng; ACt7:F9tEr adoralie; inebinare in icane.<br />
(2) Etxov 4i 10,4141) spirgttorl de imbue. vegl istoria cidereT ijopsrLlleT Romane<br />
c. 49, de Gibbon, =i 'star's. impir. Toonoclastl, de Schlosser.<br />
Leon III date in &mil 728 on edit care desliinia credinia iconelor. Grigorie III in<br />
anal 782, latini din nal aces credinia. Constantin V Bofronim, peso sE sfirame ic6ode.<br />
Irene, la 787 adoni conciliti in biserica 8-teT SOT, pe urzn9 la Nicea, uncle se<br />
desSintS editul loT Leon III ti reinlflbfI<br />
eredinia icizueler.
LA IERIJSALIM 119<br />
mafam destul de bine, vorbind despre precul inchirierel tailor,<br />
incarca lucrurile ast-fel in cat nu le mai veniram in capIt. Nor<br />
tgiafam un prec de 400 lei pe patru cal ping la Nazaret ; arabii<br />
furl); incantatl de acesta gi venira a doua cli cu caii for ; trcbuind<br />
a da inainte soma chine!, arabii ne cerurg sei-spre-clece sute de<br />
lei pentru cal, numerend patru sute de lei calul , dupg invoire.<br />
Atunci chemargm pe Ghica albanul vi-i ceruram explicatie. El<br />
Elise ca de la Isus pang astitcli , nimeni nu a dat atata chide ;<br />
cu tote acestea nob ne-am fest invoit a da acesta sums. Arabii<br />
pretinseri ss ue chieme la judecata. Partida era frumosi pentru<br />
nob, mai ales ca avem patru ciluggri martori de precut ce<br />
sesem acelui Ghica, so5 dea arabilor, si era s6 castigam judecata;<br />
dar mai bine voirilm s6 ne invoim on acei talhari dandule 50 de<br />
lei se se dud..<br />
Acestl intamplare ne desgusta atilt, in cat ne hotharm sa ne<br />
inturam la Iafa gi s6 ne ducem in Egipt.<br />
Platiram la monastire flele §ederet nostre si porniram la Iafa,<br />
lira a ne mai opri de cat la bunul pIrinte Grigorie de la Eamla.<br />
tuturnarea nostril fuse o alergatur5 , pentru dons cnvinte : una<br />
ca ne ardea sufletul se esim odata din acesta tarl trist5; alta,<br />
del pornirrtm odata cu Mis Lia ce eillStorea, peste munti gi peste<br />
val., in fuga calulul.<br />
La Iafa nu ailarlm niel un vas cu vapor care s6 piece dare<br />
Alexandria in acea Ali. Ast-fel trebuia a asteptam septe<br />
Ideea unel asemenea asteptftri ne %tea reu. Ce TOM face? s6<br />
asteptElm vaporul seri a *am en o corabie care in cea anteifi<br />
cli era s6 pornescA la Alexandria? Dar corabia nu putea a ne dea<br />
decat locnri pe corvet5 cid inuntrul ei era ocupat de marfuri;<br />
dad va ploa ? insa ph:lea an cade aid pe acel timp nicb odata si<br />
sederea nostril pe podul coribiei ne promitea o mare plaeere; apoi,<br />
a calStori on o corabie , era ce-ia nuoii pentru nob ce-va<br />
poetic ...<br />
Ne consultanim en Mis Lia care fu de pirerea nostril<br />
gi aplaudg, an bucurie; tats -sSii and da in acest fel de idei si caluggrul<br />
Iona, numitsi umbra lul Macbet pre care illuaram on no!,<br />
ne titan in mesa opinie.<br />
cli-<br />
{Me.
120 chtromi<br />
Mis Lia dete ordin se astern', pentrn el an cort pe podul corabiei.<br />
Noi luar&m din lafa niste saltele, gi provisil pentrn gurg,<br />
bueltarul lordulul ¢i ciiluggrul Iona era s6 ferbg bucatele.<br />
Juna nostre englesg se aseg, sub cort en o femee ce o servea.<br />
Noi si Cu pgrintele ci, no insirargm pe podul vasulni, avend drept<br />
coperement bolta cerulul de azur semiinatl en stele de aur. (Mitre<br />
sera, corabia intinse panzele stile, Zvi leggnati de un vent priincios<br />
porni printre brasdele de spumy ale mgrel.<br />
A vorbi de acestg fapta original's' a nostre, seii a ne mire de<br />
frumasetea naturei ce se desfasura inaintea ochilor nostri, nol<br />
nu sciam ce se prefergm. Cea din urmg intinse pe cea<br />
Dar noptea veni repede, o cing simpli ne astepta si nol find<br />
mai mult, trecurgm tliumgtate din nOpte in convorbiri de mai<br />
multe feluri, pang cc somnul veni sg sgrute geoele de aur ale<br />
frumosei nostre sop de calgtorie, care se inchise in micul el cort<br />
cu femeea ce o servea.<br />
Noi ancg ne la'saram a ne influent' de clad Moffett pe la locurile<br />
nostre.<br />
Dar abia inchisergm ochii, gi o plOe repedc, ce eg4u, ne aduse aminte<br />
ca eram slabi muritori. Peste cate-va minute eram cn total<br />
naafi, gi un torent de ape ce se scura pe podul vasului, no sili sa<br />
ne radicam. Mis Lia nu era mai bine sub cortul ei cel suptire.<br />
PlOea tinu pang a doua-tli, dat Incepu din midi en mai mare<br />
repetliune. Noi rugargm pe cgpitanul corabiei, grec de la Samos,<br />
se dea adgpost delicatei damicele englese in antral corgbiei. Cipitanul<br />
priimi bucuros dete mica sa clmgrut,g, preferind sa<br />
stea el afar' in plOe. El filen tote acestea, fug nicl un interes<br />
de bani, ceea co ne facu sg cunOseem ca grecil si mai ales Sarniotil,<br />
nu sunt atilt de barbari precum iT cred in Europa civilisati.<br />
Ne adiipostirgm o Sli gi o nOpte sub podul cel mic, din capul coribief,<br />
In societate cu piste ggini Inchise in colivie. Doug luerurl<br />
nu ne cavineti prea mult, unul era mirosul acelor ggini; cel-alt,<br />
apa de mare, ce din timp in timp, antra pe ggurile lantulni ancord<br />
gi ne scglda. Caluggrul Iona 0: si mitllocul a ne segpa de<br />
acele bill dese gi<br />
neplgcute, astupand ggurile , una cu potcapiul
LA TERUSAL131 121<br />
10, pe cei-altA cu rasa. Marin aruncg in mare colivia cn gAini<br />
liicend : c mnriti, vol ce sunteti destinate la mOrte. Mal frumos<br />
va fi mormentul vostru In mid& de azur ale mares, de cat in<br />
stomahnl marinarilor !,<br />
A dona 4i, din norocire pl6ea state; un sore dulce §1 bine fidtor<br />
se aret6 pe cer gi usel vestmintele nostre.<br />
Nol mal treenritm doug Mile pe podul acestel corgbii. Apoi intro<br />
diminetit vqurfim en multumire eostele Egiptulul, apol<br />
Alexandria.<br />
___.0N14°."--
PARTEA II<br />
E Gr- I JP T.
OARTEA I<br />
Antrarea In portul Alexandriei este periculesg din causa multimel<br />
stincilor ascunse in mare. Vasul nostru, ca se evite acele<br />
stenci, Men o multiple de volte apoi trecu sgnetos in port.<br />
Juricle Erog al Macedoniei Alexandru cel mare, lug Egiptul,<br />
ai cgruia locuitori 11 priimirg ca pe un libertator. Pe o limbg de<br />
p'a'ment de patru chilometri de lgrgime, ce se Mfg intre lacul Mareotis<br />
qi Mediterana, spre vestal Nilului era inainte, o burgadg<br />
egipteng cu nume de Racotis. Pe acestg limbg, Alexandru fundi<br />
o mare cetate cgria fi dete nnmele set. Alexandru fundg acesta<br />
cetate ca se dea Tiruld o rivalg, egci Tirul nu voi se i se supuie;<br />
acestg rivalg trebuea se ucidg comercal cetgtel Feniciene. Ens*<br />
Alexandru trase planul nuoel cetgtl. Era de opt-clecl stade de<br />
diametru; architectonul Dinar, se insgrcing cu executia planului.<br />
Aripele cetgteI se intindeti peste tot tgremul limbeI intre mare §i<br />
lac. Populatia se se urea la un milion suflete, afar de locuitori,<br />
aripilor el §i satelor vecine, &gel eroul Macedoniel chemase aid o<br />
parte din populatiile altor cetall Egiptene; greci din Asia qi mnl-
50<br />
EGIPT 125<br />
time de ebrei. Se radicara templuri maiestose, egiptene §i grece:<br />
patru mil palate §i alte monumente se zidira. Alexandria se lieu<br />
intrepositul a tot comercul dintre Orient gi Occident.<br />
A.sta4i, local unde a fost vechea cetate este coperit de ruine §i<br />
far/me:tart Colone lul Galiei a descoperit sub aceste ruine patrucleci<br />
de strade marl, al carer asternut de lespecli se pastrezi anew<br />
bine; ruinele unui teatru §i filiritimaturile unui cheiiti pe malul lacului<br />
Mareotis : 896 de citerne de piatra care Ewell comunicatie<br />
cu un apeduc mare.<br />
Eta ce 4ice D. Gische in caletoria sa in Egipt despre ruinele<br />
Alexandriei.<br />
Ar trebui se se caute urmele vechii cetat1, afara din cetatea<br />
cea nue de asap. : Foburgul Nicopoli nude Antonia se invinse,<br />
prin traclarea Cleopatrei, mai mult de cat de genial rivalului<br />
sea', avea o mare intindere. Aid se aflail casele de tera, ale celor<br />
mai avuti locuitori. Aprope de aid era satul Racotis, locuit de<br />
negucatori; mai era Bucolis, alt foburg populat pe undo se ducefi<br />
locuitorit la mare; era and. Eleusitta, frumosa burgada §i comercanta<br />
; pe urma venea §edis unde se lua dreptul mitirfurilor ajunse<br />
in Egipt. Se vedea templul Venerel Arsinoe, pe un cap ale carui<br />
piciore se scaldaa in mare ... Foburgul Necropole, hotarit pentru<br />
Inmormentari, era a§eclat spre vestul Alexandriei qi ocupa local<br />
ce da, faca cu portal vechiii. De la scorburele mormentale co<br />
se chiania, astacli, brae Cleopatra , se intindea pe tot t6rereal<br />
dintre lacul Mareotis §i mares, adica o leghe de largime qi mai<br />
atata de lungime. Vederea acestul mare cimitirii, nu era intris-<br />
Wore; morminte marete; mil de capele; loca§ele elegante ale<br />
preotilor, incunglurate de gradini : o multime d'alte case, nu scat<br />
nici o deosebire din aceste locurt mormentale on an mare<br />
oratiii. Mal departe, urcand costa spre turnul arabilor, se vedea<br />
ca in partea despre risarit, sate marl Zvi burguri ce semenaii ca<br />
tin de Alexandria.*<br />
Not visitaram colona lul Pompeiii. Este de 96 pia:we de IBMtime<br />
§i de 28 piciOre de circumferinta; de granit gi on G capituliti<br />
ce se crede ca a fost facuta in alt6 epocg. Este radicat'a de Dio-
126 CiaTORII<br />
clitian in onOrea lui Ptolomeiii. Se dice a este adusA de la Siena.<br />
Nu are scris pe fags ilia un nume. Numele de colon lui Pompeiii<br />
i se dete in al 15 secol. VNurAm done obelisce din care unul este<br />
and' in piclore. Poporul it ill mime de acul Cleopatrei. Neaperat<br />
ca regina Cleopatra nu a putut 0 dose cu ast-fel de acii. Aceste<br />
obelisce erail a§eclate la palatul lui Ptolomeil Se dice ca sunt<br />
fticnte in timpul regelui Moeris. Nile Cleopatra, Vitiate in costa<br />
de platra a malului mares, an done camere : apa din mare antra<br />
aice prin done portI. Antrarea a trebuit se fie pe o scars ce cobora<br />
din sus §i se 'nturna in drepta, apol in stanga. Nol siipand asnpra<br />
malului, aflarAm o poted de mosaic ordinar care ducea cAtre<br />
bal. Opiniile caletorilor sunt deosebite intru acesta, ceea ce face<br />
se nu fie prea sigure : null cred ca era o scorburA ca cele ce se<br />
afiA in vecinatate; altii di era MI. Aceste done camere nu semen<br />
cu scorburile catacombelor ; nu au cu ele ilia o comunicatie.<br />
Dupe traditie, aid regina Cleopatra venea regnlat se lea bli, in<br />
timpa verei, cu sclavele stile. Nol ne aflaram aid pe la apusul<br />
sOreld. Suvenirile trecutulul se inintarA in imaginatiea nostri.<br />
Sera era frumosi, cerul senin, marea ling; cele din urmg ra4e ale<br />
soreld apuind, versa pe faca undelor torente de luminii de aur,<br />
de argint i de purpuri. 0 rasa de inspiratie poetici, remas1 Ana<br />
in fundul inimei, luminil un minut fruntea baidula ciletor. Cetitorii<br />
nu se vor supers se cetescii cate-va strofe de suvenirile ce<br />
rechiami aceste ruine.<br />
Se stem p'acestA stance ce se prevede'n valuri!<br />
Aceste bAI tAiete in lespecii de granit,<br />
Rechiami o reging ce'n umbr'acestor maluri<br />
Venea se recoresci al a sin inflorit.<br />
Vedeti acesti acara de dalbe mosaice<br />
Ce duce cAtre bill?<br />
Pielorele-I pliipande calcat'aii pe site<br />
Quid Trupa graciosA de vergine finite,<br />
Ierihoenc rose puller' sub paqfl sel.<br />
1
LA EGWT 127<br />
Dar sOrele se enleg .. tacerel .. o femee<br />
Apare'n acest loel<br />
Cosita-i volaptea, in mire, selintee<br />
§i britt-i scamp r6spandl torente hid de foe.<br />
Ca sorele in raffle -1 ea arde'n volnptate.<br />
0 manta de reging pe nmeri rinra ;<br />
Jar albele ei sclave, de vise imbetate,<br />
Tapete preciose astern in calea se.<br />
Pe lespede de marmnr en am poleite,<br />
Mantila4 parpuresii, se migeg . ... a eigut,<br />
Si sclavele -i suave, ca vise inflorite,<br />
Formal impreginru-i nn cerc nestrelitut.<br />
Dar eta stioa duke din umbri se rIdici<br />
Pe nmedele-1 KW<br />
§i raclele-i Ciente resfacl-a for cosieg<br />
§i albele for sinuri en dalbe sirut511.<br />
MI grnpa cestor vergini, folatre, tinerele,<br />
Prin valnrile limp*, prin raile, se juca,<br />
Lucind ca vise dalbe ce'n nopti mail si grele.<br />
Vin a ne incela.<br />
Pe albele tanice in flori d'argint cusute,<br />
Se sparge-al stelel foe,<br />
Cana vesele, nitande, in undele titeute,<br />
FecIorele se joc.<br />
Dar alba for reging cu genele umbrose,<br />
P'o lespede-aiirita, rgpitg qade'n dor.<br />
«0 dalce tinerete! o 4ile malt frumOse!<br />
Nu-1' ore en pntintli s'opritY al vostrn sbor?,<br />
II
128 cillTouii<br />
Ala vorbi regina. Din harpa-1 aurite<br />
Atrage cantee dulce, curmat de (Wei ofteri;<br />
lax vocea-i intristafe', cu cantecu-i unite,<br />
Led se se aup aceste suspineri :<br />
.In darn cerem sentunne frumosa tinerete,<br />
Fatalei nostre sorti!<br />
Cgei 4ilele umano sunt flori de frumusete<br />
Ngscute in gredina neimpgeatei morti!<br />
Oh! cursul vietei trece cum trece-o serutare<br />
Aicea pe pement!<br />
Putere, fericire, qi name mendru, mare,<br />
Na vor puteu sempuie la vermil din morment.<br />
0 fore se usuce de crivete betutg;<br />
Dar sorele cel dulce o pote'ntineri;<br />
Iar tu, o vans umbre! °date abetute,<br />
Nu vel ma! inflori!<br />
Dar unde-i frumnsetea a Cirri dulce Jag<br />
Atita fermeca,<br />
CU August nici odate n'a vrut ca se me ve4,<br />
De frica se nu pice in fermecarea sa!<br />
§i unde-mi e puterea, averile-mi pompose<br />
§i populi-mi smeriti?<br />
§i voi gentile time de inimi graciose,<br />
Frumo§ii mei iubiti?<br />
Ah! tote-acele bunuri lucirrn diminete<br />
D'un fermec strelucit;<br />
Dar la apusul clilei, a mortel triste eete,<br />
Tot a inveluit!v<br />
Ala dal regina gi mkna-i diafang,<br />
Pe marmuru 'nflorit<br />
C'nn ac de our mendru a scris : to lume vane? . .1,<br />
i'ndate a perit.
LA EGOS' 12n<br />
Sa ne Internam la alte obiecte. Visitaram asemenea insulaFares.<br />
In acesta mica insula se afla Farul care antra in nnmarul<br />
celor gepte minuni ale lumei. Era an turn Walt de piatra alba<br />
cu mal multe etage. Ptolomeiii nni aces% insula ea continutul<br />
prin o gosea. Farul se face de Ptolomeiti Soter, prin arcbitectul<br />
Sostrat. Fie-ce etagiii se strimta suind, gi avea o galerie pe din<br />
afar de jar imprejnr. Se dice ca era inalt de o mie de co%1<br />
Sertri, facute cu mare miestrie, ducel In nnmerosele lei aparta,<br />
mente. Se dice ca chiar vitele mere ar fi putut 0 se nrce pe acele<br />
sari, atata eraii de bine facute. In secolul XII mai remasesera<br />
150 cots de zidire din acest Far. Aici se intemplit o scene istorica<br />
ce merits a se spune : Regina Cleopatra, unite en Romanii in contra<br />
soeului gi supugilor ei, antra o data in secret in apartamen-<br />
tele dietatorului Bernd. Tot aid mai Weill<br />
pe cand Cleopatra<br />
se inchisese in mormintele strabunilor ei, respandind vorba inadins<br />
, ca a merit Antonia, palish do flota, de armie, de amici,<br />
care acuma trecusera in partea lui Octaviatriumfator, se patrunse<br />
cu sabia , dar nu muri Inca pane cand nu cnnoscu &Mama<br />
amantei sale. In degert acesta regina voi sa invinga pc Octavia<br />
prin frumusetea sa , acest din urma hotarase sa o Injunge la eara-i<br />
triumfator, antrand in Roma. Ea BC ucise singura la 15 ale<br />
ui August, anal 30 de la era vulgara.<br />
Astag nu se mai afla Did o urmit din acest Far. 0 mica forterota<br />
cu an mic Far se afla in local unia din minunile lumei.<br />
Pupa mortea lui Alexandra, cetatea lui nu opri sborul desvoltare<br />
el. Acest eroa mars pe cand Asia 11 admira ca om gi it adora<br />
ca pe un pea la Babilon. pens lui se aduse in Alexandria<br />
unde se inmormentit on mare pompit. pece ani dupe fundarea<br />
Alexandriei, 321 ani inainte de Isus, Ptolomeiii Soter se dose in<br />
Siria, inaintea terenei eroului pe care capitanii voea sa inmor-<br />
mentese In tomplul lui Joe Amon. Ptolomeiii isbuti sa adnea<br />
feta eroului in Alexandria. Un car mares, coperit en an pavilion<br />
aurit tras de gese-4ci gi patru de catari; cu cununi de our gi salbe<br />
on petre scumpe, antra in Alexandria urmat d'o armie in della<br />
gi un popor in lacrimi. Sub Alexandra, fiul Cleopatrei, stela ee<br />
9<br />
%t-
130<br />
ciLltTo/m1<br />
ncise pe maice-sa, se fart cosciugul de aur cu terena lui Alexandra<br />
cel mare. Strabon dice despre acesta cii<br />
Vitas. eroului Macedon,<br />
ince pe timpn-T, se afla in Alexandria, inse puseinteun cosciug<br />
de sticle, gi ca eel anteiu cosciug fusese de aur ; ca un Ptolomeiii<br />
surnumit Parisactus, it furase, dar gonit mai in urme acosta<br />
prade i-a fost nefolositore.<br />
In al XV secolulti, Leon africauel, incredinte a morinentul lui<br />
Alexandra se afla intr'un templu frames feed de Ptolomeiq Soter,<br />
ca se vedea ince pe timpal sea qi ca chiar Mahometanil 11 respectail.<br />
Marmorul dice ce l'a *bit la 1546, ce se afla in mi4locul<br />
cetetei aprOpe de biserica santului Marcu.<br />
Sub armetoril hi Alexandra, cetatea lui prospers. Ptolomeiii<br />
Soter face acea stole vestite a Alexandriei, qi de atunci acesta<br />
cetate ,se face patria literilor qi altarul sciintelor. Omenil invetati<br />
§i cu on -ce talent, din tote pertile lumei, se chemare aid : palatal<br />
regilor deveni locaqul ideilor sublime. Scala Alexandriei era<br />
central tutulor inveteturilor fake §i morale ale geniulul omenese.<br />
PtolomeiA fecu qi o bibliotece forte mare.<br />
Scala incepu a deli sub urmetorii lui Ptolomeiti Soter §i slabi<br />
cu totul, dupe ce Romanii hare Egiptul : eel mai multi invetati<br />
merseril la Roma. Biblioteca se arse in parte.<br />
Pentru anteia Ore. Alexandria se subjuge de August dupe. rnOrtea<br />
hi Antoniii, 301 and de in zidirea of. Locuitoril Alexandriei<br />
se revoltare de mai multe on sub domnia Romanilor. Caracala<br />
o lase odate in voea soldatilor se ce despoiare, arsere qi acisere<br />
pe locuitori. Diocletian atace Alexandria, dar abia o lea dupe<br />
Inn! de incungiurare. El dete ordin se se pne foe cetetei gi voe<br />
soldatilor se despOie qi se uciga pe locuitori.<br />
Locuitoril Alexandriei eraii omenii eel mai nestabill, turburetori<br />
ca ebreil din Palestina, sub Romani ; 'ite ca regimul Romanilor<br />
II Meuse ast-fel. 0 scrisOre a imperatului Adrian cetre<br />
consolul Servius, desemne forte bine caracterul lor. ttr, acesta<br />
scrisOre ce ni se pare forte interesanta :<br />
Scampul meo Servius, am studiat forte bine acest Egipt ee-mi<br />
leudae neincetat vi l'am gesit 'Igor , nestabil , lesne a face or! cc
LA Win 181<br />
egomot. Gel ce se inchin'g' lnl Serapis sunt chrestini: eel ce se clic<br />
episcopi al lul Christ, mint and' inchingtori ailui Serapis; nu este un<br />
sinkur §ef de sinagoggebreg, Bid preoti chrestini, nisi divini, nici<br />
aruspici,nici scglatori earl se nu se inchine aeelui Serapis. Se cite<br />
hug sand vine in Egipt patriarchul, ca el ens* se inching lui<br />
Serapis; altii ilic cg luT Christ. Aid's° aflg o vita de omeni fgcuti<br />
pe revolte, pe laude, pe infruntgri. Cetatea este indestulatg., avutg ,<br />
producgtore, qi nimenl nu este lenec. Se afigmulti tesitori deland:<br />
toti au cite o meserie. Ologil, orbit and lucrg; chiar ciuntitil fac<br />
ate ce-va . . . Fug domnul ca cetatea for sg fie mai politg !<br />
del este demng qi prin intregimea el, qi prin intindere, a fi capitala<br />
a tote Egiptulul. Am dat tot ce mi -au cerut, am dat vechile<br />
el privilege, am adgogat cider altele mai noug, ca sL fac pe<br />
locuitorl se bine-cuvinte timpul de astg-tli. Dar abia am efit<br />
din cetate, §i tot felal de vorbe neplgcute rgspindiserg asupra,<br />
fled melt Verus, poti sill<br />
inchipuesci lean co ail {list despre<br />
Antinon (1). Le poftesc sa se hrgnescg cu gginele lor, pe care le<br />
fac sd nascg inteun chip pe care ruqinea mg opreqte a spune<br />
T1 -am trimis vasele cu felurite face ce mi s'aii dat de preotil tem-<br />
pluluT qi care be veT lua d-ta qi cu sore mea. Doresc ca sg be in-<br />
trebuintezi cu convivil in 4ile de sgrbgtori. Ia seine Wag ca Africanul<br />
nostru se nu le intrebuinteze prea malt*<br />
Mal tarclig Alexandria se filen loca§ul certelor religiose. Cand<br />
sosirg Arabil, locuitorii de aid ce se desbinarg 'intro ei, ii priimirg<br />
cu multumire , dar garnisona Alexandriei se aperg bilrbgteace.<br />
Cetatea cgclu insg sub sabia lui Amru. Mai pe nring Constantin<br />
II, impgratul Olientulul, trimise o flotg lui Manuel se<br />
antre in portul Alexandriel, s8 o ia ; dar Amru veni iar cu arabil<br />
lui, bgtu cetatea, o lug rli ordind se o ar4g.<br />
Biblioteca cea vestitg, se arse, din ordinul lul Amru, ancg de la<br />
cea d'anteid hare. Ore tine, intreband pe acest general sglbatec,<br />
dacg trebue se o arc% sag se o crate, el rgspnnse : g cg dug in<br />
(1) Aced Antinoil era favoritul luT Adrian. El se ince/ pe °End era in Butyl, ti<br />
Adrian ce it plane melt timp, zidi o cetate anis iT dete umnele luT. SE vCd fincE<br />
armele seeleT eetliT.
132 cktroaff<br />
cgrtile ei se afla lucruri neprev4ate de coran, acestg bibliotecg,<br />
este de prisos; dad se afla ins lucruri in contra coranului, este<br />
pericolOsg." Atunci se arse cu totul.<br />
0 scrisore despre Alexandria a lui Amru care califul Omar,<br />
stgpgnul egg, nu este fgrit interes in aced& Iatg coprinderea el :<br />
(Am luat cetatea despre mare. Este forte intinsg ci piing de<br />
minunate lucruri, pe care imi este cu neputintg g le insir. Se afla<br />
aicipatru mii palate; patru mii bill; patru mil comedieni; patrn-cleci<br />
mil ebrel ce plgtesc tribut ; patru sate teatruri, circuri<br />
sail monamente publice; o mie doug sate grgdini, etc. etc..<br />
Sub Arabi Alexandria incepu se reinflorescg; Ahmet- Ben -Tulun,<br />
ocoli en ziduri partea cetatei locuitg. Pe la 1234 se fileurg<br />
fortiflcatille ce se fed astil-cli. De Mimi Alexandria impirti sOrta<br />
el cu. Egiptul intreg.<br />
Cetatea de astg4i este alqatit spre nordul celei vechi, populatia<br />
el se unit la 35 mli locuitori, cei mai multi Mahometani,<br />
apoi Copti, Greci si o adungturg de omeni din tote natiunile Europel,<br />
cunoscuti sub nume de Frani. Cetatea are o fisonomie<br />
originals". In cartierulfrancilor, aprOpe de mare, este o piece: forte<br />
intinsil, hotgriti din tote *tile prin case marl ca nilte palate.<br />
Aid cgletorul se credo MIA) cetate europeng. Multime de dughene<br />
dupg forma color din Europa; ospItgril marl; trisari elegante;<br />
dame in costum europen se fed aid; Wag printre acestea<br />
apar locuitoril pgmenteni cu turbane gi cgmesi albastre; femei<br />
cu mantale negre si cu misci la fa* aceste din uring, iti aduc<br />
aminte ca nu to afli in Europa. Cgmilele inciircate, ce circulg neincetat<br />
pe strade, dromadarii ce alerga , asinii ce aici to port<br />
in spinare cu repejune gi usurintg, se amestecg cu obiectele ce 'ti<br />
aduc aminte de datinele Europei si compun un cadru incentitor.<br />
Tote casele aunt de piatrg cc mai multe etage $i ea terase.<br />
Cate-va strade aunt drepte $i curate. Mai multe grildini se aft'<br />
in vecingtitile cetittei, unde ochii se indreptg en plicere, atraci<br />
de pgdurile de curmali al cgror arbori se inaltg en mindrie in forma<br />
colOnelor entice.<br />
Yn cetate se an done movile de pilment, Mute de mina de oin
LA EGIPT 133<br />
§i pe care s'a zidit ate o forteretd. Cea despre nerd se chiamit de<br />
stain! movila In! Napoleon, far pe limba arabd Kom-El-Di<br />
(movila coeopluI); cea altit numit Cafareli, dupit numele gene-<br />
mink( frances mort la St. ban d'Acra. Multi cred ca aceste movile<br />
se fa'dicard intro singurd *to de soldatii lul Buonaparte<br />
pe tend francesil °maid Egiptul, dar este o fabuld.<br />
Astitp Alexandria este an intreposit de comercid on Indiile.<br />
Este, (pee un scriitor, porta tutulor mdrfurilor ce es din Egipt<br />
pentru Mediterana . . . Portal el este tot-d'anna plin de vase<br />
sub bandieri nenumerate.<br />
Alexandria nu este a§eclatit po delta, ci pe o linilad a de§ertulta<br />
Africel. De aceea gi teremul e! este nisipos, pe eind plimentul<br />
date! este negru qi roditor. Cetatea are comunicatie cu Nilul<br />
printr'un canal numit Mahmudie ce film sad repard Mehemet All<br />
§i care ineepe din lacul ce se numesce Portul vecbid. Nilul versa<br />
in canal apele-i de prisos : vasele din mare nu antra int'ransul.<br />
Canalul merge pfind la malurile laculul Mareotis, de acolo se intOrce<br />
spre Est, trece spre lacul Etcu, pe litngd satul Alfech Zvi se<br />
aruncti in Nil. Cand apele Nilului stint seitclute, canalul nu este<br />
navigabil , dar indati ce se rddied , incepe plutirea bdrcilor marl.<br />
Acest canal a costat mai multe milione de lei la facerea lul, multime<br />
de omen! morti, precnm qi lacrimile gi blestemele color ce<br />
lucrail prin sild. Un alt canal mat mic fl hrdnesce din apele sele.<br />
Folosul ce aducea aceste auntie, a script astiip de child s'a<br />
fdeut o cale de fer de la Alexandria la Nil. Ma! tirOid vom vorbi<br />
despre acesta.<br />
In vecinittlitile Alexandriei, visitardm doug grddini destul pe<br />
frumbse : una a patriarehiel Armene, cea-laltit a unul belu taro<br />
pe malul canaluld. La acestd din urmit grading, publicul este<br />
prilmit sg<br />
o visiteze; in mijlocul el se afld o cast!, en an rez-de-chose.<br />
Cagan' nostru ne invite sd o visitdm. No! socotem ca o se<br />
fie un grajdii. MeV! el ziditl, pe din afard din fdritmdturT de<br />
shine!, neregulat, nu de§teptit curiositatea privitorulul. Intrand<br />
in untru, ne prinse mare mirare :36 afldm un apartament regal :<br />
gustul, luxul, eleganta, domned pretutindeni.
184 chtToRA<br />
Satul de apetenie unde locuitorii bogati din Alexandria petrec<br />
'ade verei, este Ramie.<br />
DacI ne vom inturna In cetate se visitgm monumentele de asup,<br />
nu vom afla lucruri mgrete ; Omit vestite prin architectura<br />
arabil, nu se afla aid ca la Cair. Biserica grecilor cea nova este<br />
un monument, prin rrairimea el : nu ins prin architecturit. Aci<br />
este qi o case de scohl forte Intinsg. Biserien gi scOla sunt ciente<br />
en ajutorul neguerttorilor greci.<br />
Caluerii greci ne spuseri a in local nude se alig, biserica<br />
a fost in vechime biblioteca Alexandria; dar fiind ca sunt o mie<br />
de pAreri intro acesta not o lasam se tree/. Tot acesti calugeri<br />
ne spuserit a de s'ar fi pIstrat ping astgcli artile acei bibli oteci,<br />
sciintele geniului omenesc ar fi fost malt mai naintate, lucru<br />
la care nu eram cu total de pgrerea aluerilor, pentru ca Strabon<br />
fuse mull din bibliotecari, §i de ar fi fost ceva ce cunosc ast4i<br />
sciintele, el ar fi vorbit In artile la, precum asemenea ne-ar fi<br />
spas qi altl bibliotecari insemnati, fie care In specialitatea lui, ei<br />
cari au lgsat scrierl dupe ddn1ii.<br />
In Alexandria cilldurile sant marl in Alele cOnd sufla vintul<br />
din delerte. Sera gi nOptea, filrl a fie rilcorOse, Bunt umede : o<br />
roil' mare cade aici ; dacg ai umblat cite -va minute afarg din case,<br />
nOptea, Wand, vestmintele se afla ude ast-fel in at ar crede<br />
cineva ca ai umblat prin plOie. Acestg mill este periculOsit ; rare<br />
on locuitorii es sera. In Alexandria, ca §i in Cair qi alte tinuturi<br />
ale acestei %6r1, este o epidemie super:Al:we, bola oehilor ; multime<br />
de 61.110111aq ochii roqii; unii stricati, altii stint cu total orbi.<br />
Ciind vom ajunge la articolul despre Cair, vom vorbi mai pre<br />
lung de acesta.<br />
Aici se afla residenta consulilor tutulor puterilor streine, pami<br />
Qi<br />
un consul Roman. Acest din urmg s'a improvisat Mfg voia lui.<br />
Cand merseetim la politie se ne vizeze pasportul, ne opse aici se<br />
ne ducem mai antelil la consulul nostru.<br />
Iatil cum merge lacrul :<br />
In Alexandria se afla o multime de ebrei, Omeni gi femel cu<br />
preteniie la nationalitatea Romang. ET sunt ebrei poloni goniti din
LA IGIPT 135<br />
Rusia, veniti in Moldova sail in Valahia, siliM §i de aid' se him%<br />
in Tnrcia; miff sunt chiar nIscutl in Principate, §i veniti aici<br />
ilup6 speculatil ruginOse cu femel ce uneltesc o meserie injositOe.<br />
Cei mai multi nu scifi bine se vorbescA limba nostril. Inaintea<br />
resbelulu!, tot! acesti omen! se awl sub protectiea consulul<br />
mese. DupA ce incepu resbelul, fiind ca tot! supu§ii rua trebuiau<br />
se piece, ebreii se deride Romani curati, §iin acestit cualitate<br />
cerura protectia consululul austriac. Dar so vede ca purtarea for<br />
nu plAcu acelul consul, caci peste cate-va (Ale ii lepAdA de sub<br />
a lot protectie. Politia locale numi atunci un ebreil dintre den§ii<br />
cu care se se intelegil in pricinile lor. Acest ebreii I 1 dete mime<br />
de consul Roman insulindu'§i dreptul de a viza pasporturi. Se<br />
intelege ca na nu ne duserAm se ne vizeze pasporturile.<br />
Aceste fapte nu aunt cunoscute de a,utoritatile din Moldova §1<br />
Valahia, §i suntem siguri ca vor face punere la tale, cand le vor<br />
afla, spre a inceta acestA usurpare a numelul de roman. In Alexandria<br />
cand cine-va voesce sg Mica ca cutare femee este degradatil,<br />
dice a este ca o romans : c s'est Valaque. *<br />
Nu vom pArAsi Alexandria, gal a vorbi de suvenirile gloriOse<br />
§i tot deodati durerOse au care armia lei<br />
Buonaparte a tipArit<br />
mar§ul el in acesta tera depArtatg..<br />
In anul 1798, lulie 3, armia francesii, condusil. de Buonaparte<br />
debarcil pe costa Egiptului; armia cea mare stAtu pe flog and;<br />
dar 3600 soldatl debarcil la Marabut, aprOpe de vechiul port Cibotis.<br />
Bieber era cu eT §i se rani in eel d'anteid atac pe cand voia<br />
BA so urce pe zidurile cetAtei. Generalul Manum se rani in §ese<br />
locuri, dar pltrunse cu o mica colOni, eel anteiA, pe porta Alexandria,<br />
despre local unde se afia colbna lul Pompeiii. Genera -<br />
lul Von, sparse porta despre Roseta. In ciite-va ore francesil hag<br />
Alexandria §i tote pnnturile fortificate.<br />
Locuitoril capitularl.<br />
A doua iii Buonaparte publics o proclaraatie cAtre locuitoril<br />
Egiptului prim care se da de bine-voitor al Sultanulni §i al locuitorilor<br />
din Egipt, declaratd ca pentru binele for vine sg-1 scape<br />
de despotismul Mamelucilor.
13g GAL TOR]1<br />
Cine nu cumisce faptele gleriese ale acestei armil In Egipt<br />
precum qi nefericirile ce Incerel aid?<br />
Acesel armie dupg ce 11A Egiptul, yi<br />
admit puterea Mame lucilor,<br />
fa silig se se int:lime in Francia. Garnisona din Cair de<br />
5000 omen, ne'buOta de o mare armie otomanii, tsi de populatia<br />
fanatic de aid, IntiirAtata in contra francesilor de englesi, subscrise<br />
conditil ce le da ocasia se se IntOrne In Francia. La 2 septembre<br />
francesii capitularit peste cite-va Mile se imbarcaril pe<br />
vase englese care 4i dusera In Francia.
LA EGIPT 137<br />
C AR TEA II.<br />
De la Alexandria pang la un punt aprOpe de Nil este o cale de<br />
fer. Noi ne imbarcarlim pentru Cair pe calea de fer. Acesti distanti<br />
o ficurim in trei. ore. VagOnele drumulul de fer de aid sant<br />
forte elegante.Nol ne oprira'm, pe cale, la Damanbur, ce se chetna<br />
in vechime Hermopolis Parva. Damanhur este un (watt miserabil<br />
ale card case stint ca tote cele-alte in tote satele Egiptulul, zidite<br />
de cirimip de piment nears. Populatia lul are 9000 sufiete<br />
Inainte de a pitrande mai departe in acesti teri ce fuse lea-<br />
ginul civilisatiei omehesci , s5 d5m<br />
o repede idee despre eveni-<br />
mentele principale din istoria acestul piment curios.<br />
Diodor din Sicilia scrie in cart. I, part. II:<br />
«DELO mitologia Egiptenilor, unil din el pretind c5, la inceput<br />
4eil §i eroil domnifi in Egipt intr'un spaci5 de 18 mii ani<br />
gi cel din urmi sled care fu gi imp5rat, se chiema Horns, fiul lul<br />
Isis. De atnnci Ora se gnverni de Omeni ce domniri mai la. 5000<br />
an! ping la 180 Olimpiadi (60 de ail inainte de Isus). Printre<br />
acest lung tlir de principi, din care cel mai mare numer era pi
138 chtroitil<br />
menteni, abia se afla unii de origine Etiopian5 qi care nici nu au<br />
domnit nnil dupe sin dar din mind in tend, qi mai pucin de 36<br />
de ani. De la Cambia, care supuse Egiptul prin arme, Percil domnir5<br />
aid' 135 de ani, pe linga acesti ani se adaegii, epocile de<br />
revolte ale Egiptenilor, care nu puturit sufori nici asprimea guvernorilor<br />
Perqi , nici impietatea ce cuceritorii aratau dare<br />
Dumnepii erii. Macedonenii domnirii aid dup5 Perqi 270 de<br />
ani ; in cei-alt5 remilqitit a timpului, tera avu trei guvernori<br />
pilmenteni. Toti aunt intr'un numgr de 470 Regi gi tint! regine.,<br />
Din toate scurtiirile istorice despre Egipt, acesta ni so pare cea<br />
mai sigurk Ne vom sili se dam cilteva fapte ale acestor imp&<br />
rail gi cilteva idei mai delungi asupra epocelor mai insemnate.<br />
Menes, sof al castei militare, f5cu o revolutie, schimbil guvernimental<br />
teocratic in civil. Acest Menes fu cel intei5 rege al Egiptului<br />
recunescat de istorie; el intreprinse resbele, funds cetatea<br />
Memfis, ca A desparta de influenta preotilor ce locuiail in Teba<br />
vecbia capital5; fortificI cetatea cu psele; ab5.tu cotul Nilulni,<br />
citri miatia-p (1), lieu un lac mare ci zidi templul lul Fta.<br />
Regole Atotis, fiul §i urmItorul lui Menes, din dinastia I, zidi<br />
palatele regilor din Memfis. Acosta cultiv5sciintele fisice ci sense<br />
insuci o carte de anatomie.<br />
§ous, din dinastia II, regul5 cultul color trel vita, bonl Anis,<br />
Menevis gi tapul.<br />
Bofis, din dinastia II, f5cu o lege ca femeile sit pOt5 imperati<br />
in Egipt.<br />
Sub Nimerofis, din dinastia III, Libienil antrar5 cu arme in<br />
Egipt ; dar, speriati do un eclips in lung, se inturnari in tera ler<br />
Sesortos, tot din acesti dinastie, cultiva medicina ci scia arta d'a<br />
Ws, petrels. Nicotris, femeea cea mai frumosil din timpul ei, cea<br />
d'anteiti femee ce domni in Egipt, veni la tron dupl. Mentesufin<br />
din dinastia VI. Iatl cum vobesce Herodot de Nicotris :<br />
(1) lIcrodot, in cartes II glee. Menes care 111 eel intdiu rege, flan clupa 4Isa prat,per<br />
din Egipt, fauturT la Mamas. Nllul pang Mena curs oa intregune, in lungul<br />
muntehil nislpos despre Libia; dar astupind cotul 'ce face Nilul despre mle45 -4i, pi<br />
facand o dlga Is 100 Made maT one de Mesas. sea Wel sail col vechia =i iT detail<br />
eurgere prIntetut mud not[, etc.
LA EGIPT 139<br />
cAcestg femee cedomni In Egipt, se chema Nicotris, ca regina<br />
Babilonului. Preotil Egipteni imi spuserg, cg locuitoril dupe<br />
ce au ucis pe frate-sH, ce era rege, ti darg el corona ; dar ea<br />
cats sit-1 rgsbune gi ucise, printr'o giretenie , o multime ae capi<br />
Egipteni. Din ordinul el, se filen sub pgment, un apartament mare<br />
ce de *El era hotgrit pentru festine, dar In secret avea altg destinatie.<br />
Regina invitg, la un festin, aicl, o multime de egipteni,<br />
pe cari iT cnnoscea ca cei mai marl autori al mortei frate-sell ,<br />
gi, pe dud ei ()rag la mass , Sea sg. 'Mitre apg din rig in acel<br />
apartament, printr'un canal ascuns, gi toff espetil murk/ Inecatty<br />
Tot acest autor dice ca ea se noise dupg acesta, ca a scape<br />
de furia poporulul. Meneton dice ca a domnit 12 ani.<br />
Se crede ca Sesostris eel vechig, fuse din dinastia XII. El lug<br />
prin arme tots Asia , in timp de 9 ani, gi pgtrunse In Europa<br />
lgsand pretutindeni pe nude trecea, inscriptii pe colone de piatrg,<br />
spre aducere aminte despre victoriile sale.<br />
Eatg Ana cute -va ronduri din Herodot pe care it vom cita de<br />
mai multe on ca o autoritate dup6 care toti scriitorii istoriel Egiptene<br />
s'ail indreptat.<br />
a Acest principe, dupg' spusa preotilor, , fuse eel d'antkig care ,<br />
plecand din golful Arabic en vase lung!, supuse poporele ce locu-<br />
esc termurile Mint Eritree (mgrii Rogii) gi purcese inert pang la<br />
o mare ce nu era navigabilg. De acolo , adgogarg preotii , se Inturng<br />
In Egipt, rildieg mare armie, gi inaintand, pe uscat, supuse<br />
tote popOrele ce intrani in tale. Cand afla natii curagiose gi inbitore<br />
de libertate, Inglta in tera for colOne , pe care scriea numele<br />
sell, al patriel stile, precum gi ca Invinsese acel popor prin arme ;<br />
iar eta pentru tgrile ce lua cu tnlesnire gi fgrg apgrare din partea<br />
locuitorilor, ridica colOne en inscriptii, adgogend, In sgpIturti, pe<br />
colone, ca si arate lagitatea acelni popor, pgrtile naturale ale femeii<br />
El trecu in Europa gi supuse pe Sehiti gi pe Traci..<br />
Acestg subjugare a Schitilor este interesantg pentru istoria tent<br />
Rominilor. Se dice curat ca Sezostris antra fn Tracia , apol fn<br />
Schitia. Acosta dovedegce ca partea Schitiei ce supuse era tea mai<br />
veeing en Tracia, gi tera Ghetilor set, Romania de astgdi, era una
140 ciatToRil<br />
din cele mai vecine cu Tracia. Tot Herodot rapOrtd rgspunsul ce<br />
ar fi dat preotil Egipteni lui Darin 0, nu pot 0 aqecle status. lei<br />
aldturi en a leo Sezostris, caci acest din urrnd supusese pe Schiti,<br />
pe cand Dariii 'I-a atacat, dar nu a putut se-1 supue. De la acestd<br />
epoed artele incepurd 0 inflorescd fn Egipt.<br />
Regele Osimandias, din dinastia 15, film 0sboiii in contra Bactrienilor.<br />
Diodor din Sicilia gi Hecate , in descrierea ce fac despre<br />
mormentul lui ilic ca era scris pe el acesti bdtae.<br />
Ozortasen din dinaatia 16 , rddicit obeliscul ce fined se afld In<br />
piclore la Heliopolis. Trh'i cu 23 do aeon tnainte de Christos.<br />
Manaton dice ca Salates, gef dintre populil barbari, de origine<br />
scitit sad ebree, qi care sub Timaus incongiurd cn barbaril eel Egiptul,<br />
seam impgrat; ca luand Menfisul, despdrti Egiptul de sus<br />
de eel de jos, radial biruri grele gi hotdri sa &di rasboid Asirienilor<br />
; dar muri mai 'nainte. Striinii ce ocupard atunci Egiptul aunt<br />
desemnati de Maneton sub nume de Hicsos sett *toff. El se ale4ard<br />
in Egiptuld de jos rid indatd se f'dcurd dons rigate si donS<br />
puteri. Faraonii, legitimi suverani in Egiptul de sus, gi Pdstorii<br />
In ccl din mi4loc.<br />
De in mOrtea luT Timeos pang, la gonirea pdstorilor, domnird<br />
lese faraoni care formezd dinastia 17 ce tinu 260 de an!.<br />
Pdstoril in Memfis, de la Salatis, cel inteid rege al lor, avurd<br />
6 regi ce domnird 259 de ani. Se dice ca regele sub care Iosif se<br />
facu ministru, se chema Apofis, gi era din regi! pitstori ; do! regi<br />
pdstori domnird inch' dupS mortea lul Iosif.<br />
Sn acel timp, impgratiT Faraonl, retrafi in Egiptul de sus, se<br />
aflad neincetat in certd cu pdstoril. Unul din acest! regi, isbuti<br />
s6<br />
gonescd din ter pe plated. Acest Faraon so chema Ahmosis.<br />
Sub uringtorul lui Ora scdpd cu total de strdini. Atunci guvernul<br />
Faraonilor so intinse din nod peste tot Egiptul §i tote luard<br />
altd curgere. Cef mai multi regi fitcurd monumente unirete ale<br />
ciror mine se v6d gi se admird 'And asap.<br />
Amensa, femce regind din a 18 dinastie , domni peste Egipt<br />
21 de ant Radice obeliscul de la templul din carnac la Teba;<br />
este eel mai frumps ce s'a vOut. Fiul ei Moeris, iT urmitin tron.
LA EGIPT 141<br />
Acesta domni 13 ant. El inc5 radica o multime de roonumente.<br />
Poporul 11 numi amicul artelor §i al pAcel. Herodot .ice de<br />
Moeris<br />
4Preotil Egipteni Imi spuser5, ca din toti regii nicT maul n'a<br />
fost and. care 85 se deosebesci atilt de malt prin lucruri insemnate<br />
ce a flout soil prin fapto strilucite ca Moeris. . .<br />
tin rege ilustru a Post asemenea Amenofis III sail Memnon ce<br />
a dat numele lui statuei vorbitore. El Licit r5dicii mai mnite monumente,<br />
fuse din dinastia 18-lea. Horns, fiul acestnia lase dupg<br />
densul iarg o multime de edificiuri.<br />
Sub domnia hi Ramses Meiamun , tera se turbur5. Isto rici<br />
grecl clicn ca piistorii se incercarl sa rApescil din noil. tronul Egiptulni<br />
; hag tera qi §e4uri 13 ani aidT, pe dud Ramses se trasese<br />
in Etiopia. Finl 855 Setos, venind in viirstri de 18 ani, antra<br />
in Egipt cn armie, batu §i goni pe piistori. Acest rege pled mai<br />
tardid din Egipt cu armie gi o flota, lua cimpu, atad Finicia, Asirionii<br />
, Medi , gi se duse spre natiile orientului. Acolo aaa ca<br />
fratc-s55 Armais, pre care-15 15sase in local*, se proclamase imp5rat.<br />
El se inturni ; frate-seil sdpit prin fugi.<br />
Herodot vorbesce despre acesta in cartea I1, dar pe Sestos it<br />
numesce Sezostris.<br />
Reinoirea sicnlui zodian qi clderea Troadel se intemplara in<br />
timpul regelni Menofres. (Teon, rnatematicul.)<br />
lJnul din regii renumiti, fuse Psametic, care scaturit jugul Ereselor<br />
qi cheml stiiint in Egipt, dandule p5m6nt. Acest rege<br />
intreprinse riisboiii in Siria ; Whit propileele, despre mia4A Ii<br />
la templul mill Fta (Vulcan) in Memfis, §i domni 54 de ani. Sub<br />
Psametic armia se emigril in Etiopia. Mai In urmii, temerea ce<br />
avea de Peril, it Rica 85 canto aliati intro greet<br />
Dar si%' trecem peste °alive regi §i s5 venim la luarea Egiptului<br />
de Perqi.<br />
Pe la 525 de ani nainte de Isus, un popor din Asia, trecend<br />
pe la Aracs, tars dupit sine o multime de poralatil barbare, conduse<br />
de Cirn, urmati toff de magi qi<br />
comandati in parte de prin-<br />
(31,1Alimeni`i ei de caste privilegiate a Pasargazilor. Acesti bar-
142 chtrOrtff<br />
bari supuserit Babilonul, Siria , gi venire mai la portile<br />
Egiptului. Dar aid muri Ciru, geful tutulor.<br />
Fiul 861 Cambis se puse in local lui. Cambis mai avea ajutore<br />
un corp do Eolieni qi altul de Ionieni; se alai on Arabil, ca sa se<br />
asigure despre degerte, gi inaint5 spre Peluza. Psamenit, regele<br />
Egiptenilor, tabarf spre gura Nilnlui unde astepta pe Cambis ;<br />
armiile se lovirl gi Egiptenil luara fuga in neorInduiahl s5 se ascunp,<br />
in Memfis. Cambia trimise deputati Ia Psamenit, dar Egiptenii<br />
nciser5 pe deputati. Du0 ce se incungiurd cetatea malt<br />
timp, Egiptenii se predarg. Pergii intrar5 in cetate ; Psamenit<br />
se cobori din tron, dupg gese luni de domnie. De atunci Egiptul<br />
dick in puterea Pergilor.<br />
Herodot, de la care se soli tote aceste lucrArI din istoria Egiptulul,<br />
descrie astfel starea lucrurilor dup5 resboia', (cart. III).<br />
pece ilile dup5 ce lua Memfis. Psamenit, regele Egiptulul,<br />
fn dus, din ordinal lul Cambis, inaintea oragului en alti Egip-<br />
tent Pergii 11 maltratar5 forte, ca sA-1 incerce. Cambia dote or-<br />
din 0 investminte pe film acestul rege ca pe o robe, yi o trimise,<br />
cu un ardor in mane, se caute api. Era insogitii de mai multe<br />
fete de cele anteiti familiI, fnvestite tote ca feta regelul. Aceste<br />
fete, treeend pe lang5 p5rintri lor, se inecar5 de lacrimi gi sc6sera<br />
tipete tangaitOre. Parinfiii, v54end pe copii for in ast-fel de<br />
stare, le r5spunser5 prin lacrimi, strigae gi gemete ; dar regele,<br />
cu tote ca lc v54u gi le au4i, pleg ochii numal gi taco. Dup5 acesta<br />
Cambis Rica s5 treed.' pe lang5 Psamenit, pe fiul sea, lusogit<br />
de 2000 Egiptenl d'aceeagi virstA, cu funiile de gfit gi un friu<br />
in gore. Ii ducea sd-i<br />
om6re, ca s5 edsbune pe deputatil ucigi la<br />
Memfis, cad judecnoril regali ordinary ca, pentru fie ce om ucis,<br />
sc omOre cleee Egiptenl din cele anteiii familii. Psamenit cunoscu<br />
pe fiul sea, mergend la mode ; dar pe tend cei-alti Egipteni plange5<br />
O. se tanguia5, Psamenit tacea gi parea liniscit. Dup5 ce trecuratoti,<br />
regele Egiptulul, v5clu un balrin care mai 'nainte manta<br />
la masa hi. Acest om despuiat de tote averile see, gi trilind acuma<br />
cu cergetoria, se ducea din rand In rand prin armia pergilor,<br />
cerend gragia fie-dirui soldat. Psamenit. la acestI vedere,
LA EG1PT 143<br />
nu-§i putu opri lacrimile. . . Gardienii ce kledet1 lane, d ea se -1<br />
privegeze, spuserit lui Cambis de cele intemplate. a Cambis, stapanul<br />
tdu, 11 disc un , to intrebit pentru ce nu al strigat ,<br />
nici nu ai plans, vNend pe fie-ta tratati ca o robe: gi pe fiul tCfi<br />
mergend la morte, ci ai Scut gi una gi alta vNend pc acest cergetor<br />
care nu-ti este nici rude, nici aliat?.. Nefericirile easel<br />
mele sunt prea marl ca se'le plang ; dar aorta trista a and amic<br />
care, la inceputul bittrinetei, a e4lut la cerptorie , dupe ce a avut<br />
marl avutii, mi s'a parut demnit de lacrimi.)<br />
Cambis gad ca are cuvent. Cresus ce urma pe Pergi, planse la<br />
acesta; nu nuniai el, dar Mica toti Perqii Ewell ochil plini de laerimi.<br />
Cambis chiar, atat fu de atins, in cat dete ordin 0 Beata<br />
pe fiul s611 dintrc cei ce erail s6 se ueig ; dar eel ce so dung, sa<br />
aduca pe acest principe, i1 aflarb: mort, ca'xi se ucise cel mai antat<br />
Psamenit trecu viata pe langa Cambis.<br />
Se dice ca Cambis se duse la Sais, ca sg maltrateze Vrena lui<br />
Amasis, dupe datina barbarilor de atunci; neputind all Asbuna<br />
in contra unui om in vials, igl re'sbuna dup'd morte, maltratand<br />
corpul inamiculu!. Ajungend in Sais, Cambis dete ordin sd scota<br />
corpul lui Amasis qi se -1 bath cu nude, se-1 smulga peril gi se -1<br />
intepe cu ace.<br />
Per§ii se purtara en asprime in Egipt. Vera acesta sub Pali<br />
se c'armui de guvernorl.<br />
Sub Dathl Notu , Egiptenii se revoltadi avend in cap pe un<br />
Amirta care goni pe per§i gi restatornici regatul Faraonilor. Acesta<br />
dinastie trai 120 de ant Cel anteiu rege se numi Neferites.<br />
Certele urmaii intre acesti regi eu Persil. In timpii lui Aeolis :<br />
Egiptenii se aliarg Cu Cipriotil, cu Arabii, Cu Sirienii, cc Libienil<br />
§i Lacedemonii. Pergii, ocupati de proiecte mai marl, nu fiteura<br />
cu dengii resboiii serios. Dup6 anteia dinastie urma anca una.<br />
Sub Dada Ocu , Green' aliati cu Egiptenii se Muni qi se invinsera<br />
de Per§i caril luara din noir Egiptul (338). Darin Ocu ,<br />
dupe ce batu pe Nectanab II, rege al Egiptulul, in acest resboiii,<br />
orandui satrapi ca s6 guverne.
144<br />
CALTORI<br />
Alexandra eel mare, dupg ce sparse Imp&itia Pei* lor, lua India<br />
gi tot6 Asia, §i antra in Egipt. Locuitorii 11 priimirl ca pe nn<br />
liberator. El a§eclg aid autoritatea, sa in anal 332 inainte de Isus ,<br />
dar peste opt ani muri in Babilon.<br />
Alexandra nu avea mostenitor in versta. Generalii sei se adunarl<br />
sg hottitrascg, pe tine se pue in locu-i. Perdicas, propose nn<br />
fiu al Rohanei, pe cere acesta fl purta lima in pfntoce. Nearc, se<br />
declarli pentru fiul Barsinel , gi Ptolomeil in contra amendoror.<br />
46re am invins pe Perqi, ficea el, ca sg-I panem pe tronul Macedoniel?*<br />
Femeele lui Alexandra era' persane. Multimea inse,<br />
dare, proclamd, rege pe fratele lui Alexandra, Aride. Guverniimental<br />
Egiptulni se dete lui Ptolomett en Libia §i o parte din<br />
Arabia. Ptolomefi fu nnul din eel mai Intelepti principi ai Egiptulni.<br />
Avu o multime de carte en mo§tenitorii lni Alexandra ,<br />
purti 'Isbell" in Siria, In Archipel 12i alte locuri. Rodienii 11 surnumirit<br />
Ptolomeil Soter (scipilterul, le sauveur). Dupe mai mnite<br />
Invingori, la titlul de rege. 0 dinastie de origins grog incepu<br />
in Egipt. Acesttit dinastie domni 270 pe ani. Ace§ti regi se chemars<br />
Lagizi de la Lago , nume ce se da mai Ptoloma Soter.<br />
Unatorul lui Ptolomeli Soter fu Everget, fiul sefi eel mare niiscut<br />
on Arsinoe.<br />
Din asItoria acestuia cu Berenisa filca lui Magos, rege al Libid<br />
§i Cerenaicei, ascurl mai multi fii. Cel anteiii urmg tatalul<br />
se' la tron qi se chema Filopator. Epifan, fiul acestuia, fl mosteni.<br />
Murind, lase vdduvei Cleopatra, duoi fii gi o file. Elul col<br />
mare, Filometor, 11 urmii la tron. Dup6 11 ani de 11'10ra:tie, clOu<br />
printr'un resboifi cu Antioch Epifan, rege al Sirlei. Frate-sett ii<br />
urmit sub nume de Everget II sett Fiscon. El impdrtli§i mai in<br />
urma, tronul on frate-se' ce se liberase. Apoi acest din aria domni<br />
singur 18 ani anca, caci frate-se' fu silt a domnescil numai<br />
In Cerenaica. Dug mOrtea acestuia, Everget veni cn armie in<br />
Egipt §i 1ua tronul , ca regent §i epitrop al nepotului sell. La<br />
in asiitorie pe mama junelui rege ce era sore -sa, noise pe junele<br />
mostenitor gi se Stu rege.
Lh EGIPT 145<br />
Un fig al lul Everget ce era exilat in Cipru , veni ih Egipt §i<br />
lug tronul. El id dete nume de Ptolomeg Soter II. Maicg-sa Cleopatra<br />
scull poporul in contra acestui Ptolomeg Soter II, it detrong<br />
Qi puse in locul pe Alexandru, un alt fiu al eI. Ea medita<br />
apol mortea lui Alexandru, ca sg petit' domni singurg ; dar acesta<br />
prevgclend, o ucise el.<br />
Poporul chig.ma la tron pe Ptelemeg Soter II care mud dupg<br />
§epte ani de nogg. domnie.<br />
Alexandru II, protegiat de Romani, se insarg cu Berenisa , $i<br />
lua tronul Egiptului; dar noise pe Berenisa si domni singer. Alexandrinii,<br />
supgrati, se rescularg, gi 11 gonirg din tron. El, murind<br />
la Tir, llsg Romanilor prin diatg, o sera ce nu md era a lui.<br />
Nees Dionises , fiul Id Soter II , lug tronul. Silena , femeea a<br />
doua a lui Soter II, socie a lui Antioh Epifan, gi gonitg din Siria,<br />
reclamg tronul Egiptulul la Romani, dar fgrg toles. Acest rege<br />
merse la Roma. In acest timp tronul se dote fiului sgu cel anteig.<br />
Selencus, venind in Egipt, se insure on Berenisa §i se filcu rege ;<br />
dar acesta it sugrumg. Se mgritg pe urmg, en Arcelau , ce muri<br />
in resboid contra lul Marcu-Antonig. Ptolomeg Denis ce se afla<br />
in Roma , se inturng cu Romani si<br />
lug. tronul. Dupg patru ani<br />
muri. Cleopatra, cea mai mare flicg, se urcg pe tron on frate-sft<br />
Ptolomeg , dupg cererea Romanilor. Poporul era contra Cleopatrei<br />
§i cerca numal pe Ptolomeil. Poporul, resculat cern sg, le dea<br />
pe Ptolomeg ; Milli Cesar care favora pe Cleopatra , priimi ; dar<br />
janele rege mud repede. Cesar proclamg din nog pe Cleopatra ,<br />
asociindu'i pe un frate Ptolomft pe care acestg reging 11 lug.' de<br />
sec. El era de 11 ani of nu fu nisi ba'rbatii, nleT rege.<br />
Cleopatra se mantui do acest din urmg gi rgmase singurg reging.<br />
Ea este cea din urmil reging a dinastiel Macedone. Demnea<br />
fara temere, in puterca armelor rarei sale frumuseti maf malt<br />
de cat in puterea (*idler oi a flotei ; cgcl vquse la piciorele el<br />
pe fiul marelu( Pompeiil; MA Cesar, uitase in bracele el, ale ma<br />
datoril. Antonin ce o vgclu pentru anteia erg in Tarsus , se Mu<br />
in Armenia gandind la Cleopatra; invins, fuge in Egipt qi nu are<br />
putere d'a se inturna la arme f'gril acesta femee. Ea it urmezg la<br />
10
146 ciaroRIT<br />
rgsboiti. Octavig, voind sg surpe acest rival , dar necutesand , atacg<br />
pe acesta reging, o mug inaintea senatula.<br />
Dar ca se nu intarViem In lucruri de pucin interes aid , vom<br />
Vice numal ca Octaviii doschise resboiii; cg Antonifi lug parte eu<br />
Cleopatra ; ca acest din nrmg , pgritsit de flog , de armie, urmat<br />
de Octavid, trgdat de Cleopatra , se ucise singur. Dupg ce se ucise<br />
insn§1 Cleopatra, Egiptul clVu en totul in puterea Romanilor.<br />
Lagizil domniserg de la 30 mail 223 pang la 15 august anul<br />
30, dnpg era vulgarg , sail 294 de ant Iulieni qi 78 de Vile,<br />
on 294 de anT EgiptenT gi 152 de Vile. A.vurg. 16 regi §i regine,<br />
qi darg 21 de domnil felunite.<br />
Cel anteig prefect , sub roman, fu Cornelig Galu. Petronid 31<br />
urmg. AlexandriniT se revoltarg qi furg, invincT. Pe dud armia<br />
la August , sub Eliu Gain, antra in Arabia, unde suferi atatea<br />
rele , regina Candace a Etiopienilor antrg in Egipt, qi dupg cc<br />
despuie tera, se inturng. Petroniil o urmg. in Etiopia gi o supuse<br />
la nn tribut. August urmg politica la Alexandra cu Egiptenil,<br />
tolerand relight §i datinele lor. Cate-va intemplgri ce maT urmarl,<br />
Hind numite la articolul Alexandria vom trece inainte.<br />
Sub impgratii orientulni, Egiptul fu turburat adesea de certe<br />
religiose.<br />
Pe la anul 614 PerOT antrarg in Siria , invingdtori ; peste doT<br />
anT Wail. Alexandria. Impgratn1 Heraclie recunoscuse autoritatea<br />
la. Pe atunci ordele arabe ale In Omar , conduce de locotenen-<br />
tul lei Amru , antrarg in Egipt; bgturg armia l,u<br />
Heraclie qi pe<br />
Macaucas. In and 641, Egiptul picg cu totul in puterea arabilor<br />
Mai tarcliii Constantin II trimise o flotg ci o armie in Egipt.<br />
Dar Amru veni din nuog in Alexandria ci bgtu pe Greel, unit cu<br />
CoptiT. Atunci Islamismul se statornici in tot Egiptul.<br />
Marea imperiitie a Califilor se desmgdulg cu timpul; gavernoril<br />
el se declararg peste tot suveranT independenti. Pe la 969 in Egipt<br />
se stabili o putere regalg, aI cgrii principi cgrmuirit sub name<br />
de Califl Fatimiti. De atuncI el se certarg cu Califil Bagdatului;<br />
disputandu-le acest teatru, califil Egiptula rgmaserg stgpini<br />
aid ; se amestecarg in certele religiose de secte. Mal tarVig
LA EGYPT 147<br />
venirg in Egipt cruciatii. to timpul Califulul Adhad-El-din, acesta<br />
chemg un nem de Turcomani csi de Curdi din Siria , pecum qi pe<br />
Nur-El-din, suveran de la Alep. El segparrt pe Ahmad-El-din de<br />
tributul cruciatilor qi de pretentiile generalului lor; dar mean'<br />
strains se gong epitropi ay Califului. Selah-El-din , nnul din acesti<br />
strains, kind in anul 1171 comanda armies, sugrumg pe<br />
Calif. Ast-fel Arabil Egiptului se supuserg la strgini , al crtrora<br />
principi incepura o altg dinastie fn persona lui Salah-El-din.<br />
ametoril acestai principe sub nume de Turcomani, in anul<br />
1230 , dupe invasia Mongolilor, cumperarg 12 mil de Circasienl,<br />
Mingrelieni qi Abasani; is crescurg, is esersarg, in lucrurile militare.<br />
Mai Unlit] acesta militie se resculg qi dete legi principelui<br />
turcoman; pe urmetorul seg fl scOse din trop. Pe la 1250 uciserg<br />
pe eel din aura principe turcornan qi puserg in locu-1 pe un qef<br />
al lor, cu titlu de Sultan, *kind pentru el numele de MamelucI<br />
, ce insening robi military. De atunci Egiptul cgdu in domnia<br />
Mamelucilor carii medal. asemenca Siria §i Palestina. In<br />
257 de any ce domnirg, avail 47 de qefi a cgror tiranie fuse nesuferitg.<br />
Pe la 1517, Sultanul Otomanilor, prindend pe Sumambeg,<br />
cel din urmg Id al for , lug Egiptul. El nu ucise pe Mamelud ,<br />
dupe datinele Turcilor, ci din contra, statornici un consiliii seri<br />
divan compus de guvernorul otoman fii kiepte din §efii militiei.<br />
Mamelucii trebueati sg dea , dintre , 21 guvernori seri bent' de<br />
tetA, §i furl insgrcinati se tiny pe arabi in frill, se facg politia in<br />
uutra, se string birul. Acest guverugment a tinut mai mult de<br />
duol secoli.<br />
Mamelucii s'ail imultit in Egipt, nu din prgsila celor d'anteid,<br />
del se stingeu mai toti neavend fit', ci din vendarea robilor de acestg<br />
origine. Porta otomang , ca se tie in frig pe Pagil guvernori,<br />
dete divanului putere intinsg, qi gefii Ienicerilor qi Abazilor<br />
se fgcurg puternici. efii<br />
militiei, *Rani voie se aibg proprietgti<br />
in pgment §i sate; aceste proprietgti depinded de guvernul<br />
mameluciler. Mamelucii cgpetarg o mare inriurire de atunci asupra<br />
improprietgritilor. Proprietarii cumperarg robi, II liborarg<br />
in urmg, be deterg ranguri in armie. En Ienicer Ibrahim, colonel
148 ciaTORIT<br />
veteran in anul 1746, lul in mina -1 tote puteiile. I§i femme o<br />
mare particle dintre Omenii ce inaintase in canal felurite , sae<br />
liberase din robie. Mai pe urmN, se insoci cu Rodoan , alt colonel<br />
de Abazi. De stand puterea Pala ajunse se: fie o umbra; ordinile<br />
Sultanului erail Hula pe Maga ordinile lui Ibrahim. Dupe<br />
mortea lni, anul 1757, totl omenii casei, creaturile lui urmare: a<br />
da ordine. Dupe mortea lui Rodoan, care luase local lui Ibrahim,<br />
mai multi len urmari unul dupe anal ; iar la 1766, Ali-Beg, up<br />
mameluc , lna tea puterea in niang, §i mai in urn1 se declara<br />
neatarnat de Porta otomang , goni pe papa, nu mai voi se tri<br />
mite tributul, btu monedit in 1768.<br />
Daher , in Siria , 'Ana se revoltase atunci ; Porta ocupate, cu<br />
pretentiile Rusiel , nu putea 0 radial arme veninul , strengul,<br />
intriga, dice Volney, nu puturii se isbutesce.<br />
Ali-Beg trimise in Sais, in anul 1769, in contra unul §ef arab,<br />
o cefe de Mamelaci comandatl de Mohamed bei5, care sparse puterea<br />
arabalai; mai in urine supuse Meca; Ee ain't cu Daher din<br />
Siria. La 1771, armia lui Ali-Beg pi a lui Daher, merse la Damasc<br />
asupra armiei turcesci; biitaia se dete §i turcii o luara de<br />
fuga. Aliatil luara Damascul. Dar prin intrigile tarcilor, Mohamed-Beg,<br />
se inturne, repede in Egipt ca tog armia sa.<br />
In 1772 acesti aliati be.ture: pe turcil malt mai ninnero§i dead<br />
armia lor, aprOpe de riul Aula, line, Saida. .6pte pagi carii comandaii,<br />
luari fuga. Aliatii merserg §i luare: lafa.<br />
Ali-Beg se inturng la Cair. Mahomet, vechiul sal general, voea<br />
se se pie in locu-i. Acesta trimise una mie mameluci , sub comanda<br />
until june mameluc Murad, ce era inamorat de o femee a<br />
lui Ali, ca se bag pe Ali-Beg. Se intalni cu Ali in de§erturi, it<br />
lovi fare veste §i it lug rob. Ali-Beg mini in Egipt.<br />
In anul 1773 Mohamet Beg se puce in loco -i §i se supuse Porta,<br />
cu conditie se ritmaie la putere.<br />
Dupe acesta venire la putere. Murat Beg §i Ibrahim Beg ce<br />
domnire, impreung. Un Ismail Beg, le lug local ; dar iarii fu gonit<br />
de eel doi d'anteid carii acuma invinsere pe Hasan- Beg<br />
rebel.
LA EGIPT 149<br />
Napoleon, antrilnd In Egipt, mai in aria, sparse puterea mamelucilor.<br />
Mehmet Ali-Paqa din Ramelia starpi pe cei din urmI mamelad'.<br />
Urmetorii acestui mg ce domni in Egipt , dati astilp pe<br />
vice-regii acestel tgri.<br />
--.--ooXKoe---
150<br />
ciLtrolul<br />
CARTEA III<br />
Damanhur ne aduce aminte de trecerea armiei francese in timpul<br />
expeditiei lui Buonaparte.<br />
Damanhur se surpg de francesi in anal 1799.<br />
Oraqul era ocupat de 60 de francesi. 0 multime de arabi fanatici<br />
atacarg acest burg, ca a ucidg mica garnisong.; ceea ce se<br />
qi fan. §eful de brigadg. Lefevre, vino, fi atacg aici, ucide doue<br />
mil; dar este reimpins pang. la Ramanief. Multime de beduini se<br />
unisera cu arabil. Generalul Lanusse, sosesce cu armia, bate, risipesce<br />
gramepe arabilor si rgsbung pe cei 60 soldati twist<br />
Dupg trei ore de calelorie de la Alexandria, cu drumul de fer,<br />
ajunserim la Nil. De aici calea feratit are s6 urmeze pang. la<br />
Cair; dar atunci nu mergea mai inainte, nefiind find tote.<br />
Aid dar, trecurgm pe un vas cu vapor. 0 multime de pelerini<br />
sou hagii turd , ce mergoil s6 se Incline la Meat ,<br />
ne inecau pe<br />
vapor, In aceste vapOre serviciul, mancarea , bed, nti alt nimica<br />
de insemniitor ; afarg, de pretul transportului care este destul de<br />
mare. Cipitanii de vapOre nu aunt destul de ingrijitort Nei ca
LA EGIPT 151<br />
4urgan de mai multe on pe na'sip Yn deosebite locuri. La eel din<br />
urm'a loc , §eclufam trei ore, qi numai dupg ce se aruncaril toti<br />
hagii turd in Nil s6 impinge vasul cu unne'rul de pe ngsip, putnram<br />
merge inainte.<br />
Nis Lia era cu noi, ocupati a priimi cu nesatia malurile Nilnlui.<br />
Aceste maluri, pe ici pe colo, au o fisionomie riipitore. Satele,<br />
sem6nate pe amendoug malurile, iniltate pe movile unde se scapa<br />
de inecticiunea apei, gi incongiurate de pa'duri de curmali apareu<br />
ici colo, §i senthail , ca printr'un efect magic , ca es din pament<br />
soil din apa riului incohicit. Pe ici pe colo, aceste maluri ne desmerdaii<br />
ocbii , prin pirti verVi §i voiose; printre aceste piirti inverVite,<br />
pline de tinerete §i de via a, se aretaii parti albe sell galbene<br />
de nisipuri arptore, ca niste valuri sou torente, curgeii din<br />
sinul de§ertelor.<br />
Este timp a vorbi despre Nil. 4 Nilul, Vice parintele istoriei,<br />
incepend de la Cataracte, desparte Egiptul in dour qi se versa* in<br />
mare. Pada la °rap' Cercasora, are numai nn canal, dar dincolo<br />
de acest ora§ se desparte in trei ramuri ce iaii trei cal felurite<br />
una se chiamI Gura Pelusiang. §i merge spre est ; ceea-lalta Gura<br />
Canonica, §i cure spre vest ; a treia merge drept de la inaltimele<br />
Egiptului pang. la coltul Deltei , pe care o desparte prin miVloc<br />
mergend spre mare... Acosta ramura se chiamil Canalul Sahenitin.<br />
Din acest canal, pleca altele dou6 care se duc asemenea de<br />
se verse in mare prin dou6 guri , Saitica §i Man deziana. Gura<br />
Bolbitina §i Bucolic aunt acute de Mang, omenesca; iar nu de<br />
naturl. . . Nilul nand cresce , theca nu numai delta (Egiptul col<br />
de jos) dar inc locuri ale Libiel §i niste mid cantone ale Arabiet<br />
. . Cat despre natura lui, nu am ailat nimic, nisi de la preotii<br />
Egiptului nici de la altit Voiam se sciu pentru ce el incepe<br />
a se Mafia la solsticiul de \refit qi urmeza a se amfla in acest timp<br />
de una mita Vile ; §i pentru ce cuvent, crescend in acest num& de<br />
Vile, scade in urma, Neat iarna remane mic §i sta as-fel pane vine<br />
iar solsticiul verei... dar nimeni nu a putut sa-mi spunii... Nu<br />
putuit a aflu nici pentru ce Nilul nu aduce, ca alte dun!, yen-
152 tTonil<br />
turi recorOse. Ca tote acestea sant Omen! la gred , carii Ca se-0<br />
face an name prin sciinta for , aii cercat A explice versarea acestui<br />
nil. Din trel opinil ce s'ail dat , cloud nici sunt demne de a<br />
se desbate. Dupe cea d'a.nteiri venturile etezieue imping, prin soflarea<br />
lor, apele Nilului si le opresc d'a alerge spre mare. Ast-fel<br />
se cause crescerea apel, dar de multe on venturile no sufle anal,<br />
gi Nilul cresce. Apol, dace venturile eteziene sunt causa inecarei,<br />
ar trebui ca tote cele-lalte riuri al ceror curs este in contra acestor<br />
venturi, se incerce acelas lucru ca Nilul, cu stet mai ales ce<br />
sunt mai mid gi mai pline. A doua *ere este mai absurd encl...<br />
Dupe acesta, oceanul incongiure tot pementul si Nilul face aceste<br />
inecare, del vine din (men. A treia *ere este cea mai gresite,<br />
cu tote ce are an grad mai malt de asemenare, este a no tlice nimica<br />
, pretinclend ca Nilul purcede din topirea ninsorilor, el ce<br />
cure din Libia prin mipocul Etiopiel si antra de acolo in Egipt.<br />
Cum dar pate se fie din topirea ninsorilor, cand vine de la o clima<br />
forte calde Intr'o tell mai put-in made? un om ce este demn<br />
se jadece ast-fel de lucruri , pote afla aid mai multe dove0 ca<br />
este peste putinte ca acesta se fie causa verserei Nilului.<br />
Autorul combate aceste trel pereri , apol da opinia sa astfel<br />
: . g Mie imi pare ca. Nilul se ingrOpe vara , ceci erns. sorele<br />
, gonit din vechea lui cale de asprimea timpului , merge atuna<br />
in regiunea cerulul ce respunde la partea din sus a Libiel.<br />
Eta in pugine vorbe, cnvintele amflerii riulul; cad , Cu cat acest<br />
OA merge spre o tere si se apropie, cu atata mace riurile. Dar<br />
A esplicam acesta mai cu intindcre ;<br />
aerul este tot-dcauna senin<br />
in Libia de sus si forte cald , nici o data venturile red nu sufla<br />
acolo. Cand sorele trece prin aceste tere , produce acelest efecte<br />
ce produce tot-d'auna vera, cand trece prin miogoctil cerulul. El<br />
trage aburil In sine qi ii impinge in urma spre locurile cele innalte,<br />
de unde venturile, priimindul ii risipesc gi ii topesc... De<br />
aceea venturile ce sufle din aceste tere, precnm eel de sud gi sudvest<br />
sunt cele mai ploiese , cred inse ca sorele no impinge tote<br />
apa Nilului ce atrage pe fie-ce an, ci igi opresce o parte. Cand<br />
iarna se aloe , sorele se inturne in mi4locul cerulul si de acolo a
LA WIPP 158<br />
trage aburii din tote riurile: ping atunci ele se adaogg forte<br />
malt din cause ploilor de care pgmentul este stropit tii care face<br />
torente; dar vera slithesc ciici ploile lipsesc ili senile trage o parte<br />
din apele Tor. Nilul an areape de plaie ca in larva Ili sorele rgdia<br />
din el aburi : ma dar, cu cuvent, apele lui sunt vera mai secs<br />
de cat ale celor-lalte rimi. Sorele trage, precum din alte riuri,<br />
apa Nilului vera ; dar iarna, aces% stea trage apil numaT din<br />
Nil. &role este dar cause funfilirei li sciderei lui...."<br />
Herodot ce combittea p'grerea grecilor, an scia ca el ensu§i se<br />
incela. Astgcli se scie en sigurantit cg versitrile periodice ale Nilului,<br />
suet pricinuite de ploT periodice in Abisinia, spre mia4g-4i<br />
a tropiculul de la Cancer. Aceste ploT incep in lung lul Malik;<br />
in Egipt Nilul incepe a se grafi pc la sfgrtlitul lunel lui Italic<br />
f.ii cresce pang la ecuinoxul de Omni, apoT scade.<br />
Indatg ce Nilul incepe se se verse, loeuitorii de prin (trap se<br />
due dike Nil cu multimea, ca cane ar eli inaintea unuT ospe iubit,<br />
ti acolo fag un fel de ceremonie de priimire.<br />
D. de Rozieres, slice in egletoria sa : g Era o vedere demnit de<br />
mirare , a vep regulat in fie ce an, sub an cer Benin , fig nicT<br />
o simptomg prevestitOre, fitrit nicl o cause vqnta , §i ca printr'o<br />
putere mai presus de nature, apele unul mare rig, pang atuncT<br />
curate §i limpep, schimbindu'qi indatit faca la timpul hotgrit al<br />
solsticiulul de veil, prefitcenduse la vedere intr'nn rig de sange,<br />
rnezinduse, rgdicanduse treptat pang la ecuinoxul de tOmnit cii acoperind<br />
tots faca t&ei ; pe urnat trecend regulat, etc..<br />
Herodot vorbesce de o cuestie ce are a face en Nilul. Unde<br />
sent isvorele lul? Acestg intrebare a Scut pe invetati Bre batg<br />
capul multi secoli , dar Virg folds.<br />
Herodot ce se afla in Egipt in al 5-lea secol inainte de Ins, ()ice<br />
ce nimeni nu pretindea se cnnOsce locul de uncle purcede Nilul,<br />
afar de an interpret al Minervel la Sais. Acesta IT spuse cg intre<br />
Siena, in Tebaida rii Elefantina, grail dol munti ale cgror verfuri<br />
eral ascutite; cg unul se chema Crofi 9i cel-alt Mofi; cg isvorele<br />
Nilulul care sunt niste abisurl, eqiaii din mh)locul acestor munti;<br />
jumetate din apele for mail in Egipt cgtre nord, §i altgjumetate<br />
10
154 chkreall<br />
In Etiopia &Are sad; ca regele Psametic, ca sa incerce aceste abisuri,<br />
anima in ele o funie de mai multe mii de orgil (orgia avea<br />
4 coti sail 6 piciOre grece); dar ca funia nu se duse pima in fund.<br />
Dupa acesta Herodot dice alte Incrurl tot atata de nesigure §i<br />
absurde ca disele interpretului; Ins le a cu indoiala gi nu ca<br />
dise ale lui.<br />
Pe la al 3-lea secol dupa Isus, Eratostan, unul din cel mai invatati<br />
Oineni de pe timpul sail gi bibliotecar in vestita biblioteca<br />
din Alexandria, pled cu regele Everget ce parts rasboiii in Etiopia,<br />
ca sit afle sciin i despre isvorul Nilului. El da masurile<br />
cursului acestui /la mai presus de insula gi cetatea Meroe catre<br />
isvore, la sud-est, gi de la Meroe pang la cataracta de lane, Siena<br />
dare Egipt, spre nord. Nerontrimise romani in adins 0 descopere<br />
aceste isvore. Cal ce se Inturnara despre acolo diced ca ail<br />
vadut della marl stand din midlocul carora riul egia cu ropediune<br />
; dar nice el nu putura spune dad acolo eraii isvOrele.<br />
In al 16-lea secol, Iesuitil portugezi ce se dusera ca misionari<br />
in Abisinia, scrisera in Europa ca au gasit isvOrele NiluluI. Dar<br />
tnvatatul d'Anville, le arata ca el luase drept Nil, -an riulet ce<br />
se arunci in Nil. Este cunoscut ca Nilul ce acolo se chiamit Riul<br />
alb, priimesco in sinu'l din malul oriental, anteia Riul albastru,<br />
al doilea un alt riulet Astaboras. Eta ce fncela pe IesuitI.<br />
0 societate s'a format pentru acesta. Multi calatori au incercat<br />
sa afle aceste isvore; Iliad in degert : astadi nu so scie mai<br />
malt despre ele.<br />
Acum Fig venim la cataractele Nilulel.<br />
Champolleon Figeac, dice ca mai 'nainte de a agiunge la hotarul<br />
Egiptulul de sus, Nilul face cinci cataracte; a Siena, la an-<br />
trarea despre miada-di in Egipt, care este cea anteid,<br />
urcand Ni-<br />
lul de la mare. Acest cataract a taut malt timp un rename spillmantator.<br />
Asta-di s'a vadut ca se reduce la cate-va cascade Impartite<br />
pe o intindere.de pam@nt gi al &aria total dit abia de cateva<br />
piciOre de inaltimea apelor din Nil la antrarea acestul rid in Egipt.<br />
Herodot crede ca Delta sail Egiptul de jos, era la fnceput an
LA EGIPT 155<br />
bmgicoperit cu valurile marei, gi ca, cu tiinpul, nisipul ce aruncii<br />
Nilul, a inaltat acest loc gi mare& s'a tras.<br />
Eta cum se esprima : tPiimOutul Egiptulul ce este un tarO'in negru<br />
gi gras, se deosebesce cu total gi de pamantul Africei care este<br />
nisip rogu, gi de al Arabiel care este pietros gi argilos . .<br />
Acest terem (Delta) este adus in Etiopia de Nil. Scoicile ce se<br />
aflaprin deserte dovedesc ca alts data marea se intindea mai de<br />
parte de Orem°. Herodot da, mai multe exemple : intre altele,<br />
alaturarile Troadel, lance Efesului , etc. Opinia ca Delta afost<br />
odatit an brag de mare gi ca s'a radicat prin nisipul ce aranca<br />
Nilul , este impartagita de mai multi Omni invatati. Cu tote<br />
acestea, tote cuvintele ce daii ei, pot se fie combatnte. Pamentul<br />
aici este writ gi roditor pe cand in vecinitati este pietros : dar<br />
pe partile miirei din Shia spre Gaza, taremul pe multe intind eri<br />
este asemenea celui din Egipt, pe cand vecinatatile lui sunt pietrose<br />
. Am putea face mai multe observatii asupra tutulor acestor<br />
pareri; dar sa lasam mai bine pe invatati g-si<br />
caute ei sin -<br />
gttrf trebile lor, mai ales cand se dig, atat de intunecate.<br />
Apa Nilului este agora gi placuta la beat. Nilul dud se trage<br />
este mai ingust de cat Duna'rea. Se dice ca Egiptenii prin vorba<br />
Nil, intelegeaa Ocean. Nilul a fost pentru Egipt principal creator<br />
gi vietuitor. Prin v5rsarea lui, Omenii triesc in acele locuri :<br />
se lipsesca a lui revarsare gi Mremul Egiptlui nu mai rodesce<br />
Ern portagez Albuquerque, voind sa niinicesca Egiptul, catre at<br />
15-lea secol, dete un proiect sa abatii apa Nilului ping nu ajunge<br />
de cataractul Sienii, dar na se puse in lucrare. Nilul era adorat<br />
la Egipteni ca un clefi ; fi radicara un templu gi iT dare, preoti.<br />
Grecil ii nutmeat' Joe al Egiptenilor. Egiptenii, dice Champolleon<br />
vedea Nilul sacra ca un chip pipait al lui Amon, ileul for eel ,mai<br />
inalt. Era pentra eT numai o manifestatie pipaita a acestui 4eil,<br />
care, sub o forma veiiutg, invietuia gi 'Astra Egiptul . . Filosofii<br />
for igi inchipuisera un Nil in cur gi altul pe pament. Marele<br />
IPA Cnufis ere yacht ca isvorul gi ronduitorul Nilului Omentesc,<br />
gi era representat pe multe monamente, ea forma omenesca,<br />
ge4Ond pe tron, cu o tunics investmentat ; cu cap do berbece, a
156 ChtTORIX<br />
cgrui facg, era verde; Linea in mini un vas din care cure apa cerescg.<br />
peul Nilulul ceresc avea cite o data trel vase, emblema<br />
versgrei apelor. Un vas represents apa ce produce Egiptul singar;<br />
al doilea vas apa ce de la Ocean vine in Egipt, in timpul inundatiei<br />
; al treilea vas, apele ploilor ce cad la epoca crescerei Nilulul,<br />
in pgrtile do mia4g-i ale Etiopiei.<br />
Acestg din urmg aplicatie este fgcutg de Herapolon ee a scris<br />
o lucrare asupra interpretatiei ieroglifelor.<br />
Nilul pgmentesc era representat printr'un om gros ce seingni<br />
sit fl fost de amendog made. Pe cap purta unbuchet deiris, simbol<br />
al riului, la epoca vgrsgrei lui . . Se mal representg, tinend<br />
pe o tgblitg, cite o data patra vase en apg sacra, despgrtite printr'un<br />
sceptruce este emblema curgteniei, cite o datg, pine, fructo,<br />
buchete de flori, iar cu sceptrul cuniteniei despgrtite. . . Mal<br />
era representat pe doug bas reliefs ce impodobeil dog pgrti ale<br />
delului pe care se redica obeliscul de granit ce s'a transportat la<br />
Paris . . Acest cleii se chiamg Hopi (Ch. F.)<br />
Ping la Cair gi de aid o distantg mai in sus, din causa populatiel<br />
gi a mares migcgri pe Nil, nu se mal aflg. crocodile; iar de<br />
la 100 lege de la mare in sus, se giisese multime de aceste lighi-<br />
One. Crocodilul este inrgutgtit. Mgrimea lui se urea, piing la 40<br />
piciOre. Herodot pretinde ca in timp de patru luni, el nu ingnincii<br />
nimie,a ; ca locuesc in apg gi pe nscat, gi el oule for se fac pe niip<br />
uncle be gi clocosce. pioa ben esc pe mal gi nOptea in apg, a-<br />
Hand in apg noptea, mal multi cildurg. Oule nu aunt mai marl'<br />
de cat de giscg, gi pita este in proportie , clod ese; cu tote acestea<br />
cresce la urma ping la 17 coil gi mai must, de hingime. Ochil<br />
lui skalds en porcului; dintii IT<br />
aunt forte marl gi es afarg din<br />
gurg. Crocodilul, din tote animalele, nu are limbil, gi falca de<br />
jos nu se migcg, ci falcg de sus cade pe cea de jos, unghiile lui<br />
stint marl; plelea dosulul solzOsg nu se pOte pgtrande. In awl<br />
nu vede bine, pe cand, afarg, vederea it este pitrtinclgtore. Cerul<br />
gurel hi este tot -donna inciircat de insecte mid ce se lipesc aici<br />
gi 11 sug singele. Numal Trogilus, o mica pasere, traesce in pace
Lk EGIPT 157<br />
en el, fiind ea, de cite ori ese pe uscat Qi dupd datina lui se Intinde<br />
cu guru deschisd cittre ventul de miql-A acesta pasere<br />
fT intrd in gad yi maned tote insectele ce se lipesc de cerul gureT<br />
lul, yi ca, crocodilul, recunoscdtor nu-1 face nici u.n rail.<br />
Unele din aceste Oise ale Id Herodot s'ail &tit neadevarate.<br />
S'a g'asit ci el miinand tot anal neincetat; este crud, inardsnet<br />
neobosit yi yiret Zvi intelept. Pandesce femeele ce vin sit is apa din<br />
Nil, le ra'pesce yi se arunca cu ele in rid, dad 'tote. Trieste pe<br />
uscat ; dar mai mult in api,pentru care este mal mult organisat.<br />
Limbi are.<br />
Cinel feluri de crocodili sunt in Nil.<br />
MaT este in acest rid o reptill ce se chiamit Tupinanbis :<br />
trd-<br />
este pe mal yi se hrinesce in apd. Acest guyter este de patru<br />
piciOre de lung : nu face nici an rail : locuitoril ii numesce eel cc<br />
scapd. Se dice ca pe cand Omenii se afla, fird sd scie, amenintati<br />
de crocodili, acel Tupinanbis fT vestesce prin flueraturi ca este<br />
aprOpe crocodilul. Dar aceste strigdri el le face did simte crocodilul<br />
gi se inspaimend el ens* pentru el. Nu are piciore ca<br />
cele-alto reptile care lard. MaT este un Tupinanbis de uscat ce<br />
samba en al Nilului. Acesta farlma oule crocodilulul uncle le Ott<br />
Mud ese pemal in multime, unul din if face garda, lipind urea-lie<br />
de pdment ca sa aucld sgomotul vre unul inamic.<br />
Ne remine ea vorbim de o pasere numita Ibis ce vOuram sburand<br />
pe Nil.<br />
Herodot vorbesce and de yerpi cu aripe care se afla in Arabia,<br />
la Buto, uncle dice ca s'a dus el ensuyi yi a vaOut o mare eat/I:time<br />
de Ose de acel yerpi ; mai dice ca , dupd spusa unora , ace yerri<br />
sburad din Arabia in Egipt pe la in ceputul primiiverii; dar ca Ibis,<br />
o pasdre de Nil, alergand cu multimea Inaintea yerpariel , fI ucidea<br />
; $i ca, pentru acesta Egiptenil moral pe Ibis ca pasere seed:<br />
o bAlsiimeii. Se Mid multime do momii balsdmite de aceste paserl<br />
in Egipt and asti/O.<br />
Herodot mai dice ea era clod feluri de pasere Ibis : cel Mntau<br />
fel avea fulgil forte negri : ciocul tutors ; acest Ibis se bad<br />
cu yerpii; cel de al doilea fel se afla in num& mare ; area o parte
15s CALTO811<br />
a capulul gi tot gatul cu pucini fulgl; fulgii aunt albs, afarg de<br />
%eel al coda, al verfalui aripilor, gatului gi capului caril aunt negri.<br />
Ast-feld dice Herodot; darpe acele timpuri era lucruri multe<br />
are numal astildi ail pntut as se limpedeseg; apoi pgrintele istoriel<br />
a spas, pe langg multe adevgruri multe fabule. Asap este<br />
dovedit ca aces qerpi cu aripi nici ag fost, nici aunt.<br />
Ibis incepe sg se arete Cu amflarea apelor ; cite o data mai<br />
din el vin inainte ; cu scud erea apelor, cei mai multi se due. Ibis<br />
este pasere din Nubia. In veehime era consacratg marelui deil<br />
Thoth,iventatorul literilor gi alg sciincelor. Ibis se hrgnesce cu<br />
insecte, vermi de apg' §i pesci mid.<br />
&Vele era aprope de a apune; radele lui ce ping aci nu ne er<br />
tail a sta pe podul vaporului, se Indulcirg. 0 aure line gi plgcutg<br />
rilcorea aerul ; malurile Nilului, ce de la un timp incepusexii a<br />
perde mai malt cununa for de verdetg, innotag acuma in valuri<br />
de umbrg §i de lumina , in tgcere gi in intristare, palide qi albe<br />
en satele, cu arborii de eurmali, mai rani pe aids. Unelo din sate,<br />
mai departate, apgreg gi se perdeil iii fundul umbrel gi al desertulul.<br />
Departe, printre raffle, printre umbrele serei, printre valurile<br />
mares de nisip cu multime de fete, vgdurem piramidele. Dar<br />
no putariim se no bucurihn molt timp de vederea lor, &gel se invelirg<br />
sub umbrele serei.<br />
In acestg tong crepusculul este scurt : Yndata ce apune serele ,<br />
sera Ii urmedil, repede. Ar dice cineva ca *tea este grabitg sg<br />
aseundl sub aripele el aceste locuri deqerte gi intristatere, semenate<br />
cu morminte gi cu lacrimile unui popor neferice.<br />
Vaporul cu care venirgm la Bulac era incarcat de pelerini<br />
musulmani ce mergeail la Moo, A se inchine. Etg ce scim asupra<br />
actelor de cuviolie ce fac pelerinii in cetatea for santg.<br />
Cand ajung la Geda, fac cea d'inteig datorie sang ce se chiamg<br />
Saharmo qi care sta de a se arunca In mare; dupg ce s'ail<br />
scgldat ast-fel, se invelese, de la midloe pang la genuchi, cn o bu_<br />
eatg de atoll, apoi intorcendu-se ogre partea unde se afla Meca,<br />
se pun tots gi fac gramadiore de nisip en manele.<br />
Dupg co ajung la cetatea santg fac o spelare generalg, apoi se
LA EGIPT 159<br />
due la, templu uncle 'antra prin porta scIpgrel (Bab-es-Selem) ce<br />
cede in Amelia' drept al templulut cana antra in curtea in nag-<br />
Iced aria este Caba, conducgtorii be spun ca aid este easa lui<br />
Dumnepil §i II invitg sg fie cu. respect.<br />
Cand se apropie de Caba, el se rOgg, sgrutg Platra cea negrg,<br />
apol ocolesc odatg acest monument.<br />
Caba este un edificiii cu patru fete. Un v61 negru §i forte larg<br />
fl acoperg. Pelerinii ocolesc de septe orl Caba. Cand tree pe la<br />
anghiul despre sud, antind mgnile, §i se rOgil, incg. Dupg al §eptelea<br />
ocol, incit se yogi. De aid se due intr'un loc ce se chiamg<br />
bed luI Abraham, unde iar se roe: §i de unde se due la putullul<br />
Zem-Zem de beg apg ; apt:4 se due de se ling pe Mal Safa unde<br />
se rogg aneg. Dupe acesta ambli pe strada mare, tot rugand ; de<br />
uncle se inturng catre templu §i reving iar aid de §epte orl.<br />
Casa luIDunme4ii se deschide de trd off pe an, odatg pentru<br />
Omeni, a douaorg pentru femel ; dupg dud 4ile, o deschidg spre<br />
a o curgti.<br />
Dupg ce pelerinii an sfar §it actele de cuvioee in cetate, se clue<br />
la muntele Aarafat co se crede un toe sacru. Aid este o stand, de<br />
vault 'wag, de 50 de metri qi ocolitg cu zidurl. Dupg ce fac §i<br />
aid inchinIciunelecuvenite, mill se due la casa diavoluld ce este<br />
in fags cu font'ana Mina §i =nog aci §epte pietre, prontintilnd :<br />
In nurnele luI Dumnnetpil ; Dumnepti este mare!<br />
Templul peste tot se numesce , El Harem (templul mare), In<br />
untrul Cabei este asternut cu o stofg de mgtase ro§ie ce fie care<br />
Sultan, cand se urea pe tron, este dator sg o schimbe. Velul ce<br />
copere monumentul pe din afarg, fl schimbit pe tot anul.<br />
Putulti<br />
Zem-Zem este de 56 piciUre de adincime §iqese de Igrgime.<br />
Musulmanil cred cg, ensue Dumne4eil l'a sgpat pentru<br />
Agar, pe dud ea era sl more de sete in deserturi.
130 CAL) rontl<br />
CARTEA IV<br />
Ajunserlm la Bulac la 2 ore dupd nfaclit-nopte , did vaporul<br />
se opri mult timp la un pod de platrl ce trece peste Nil, §i<br />
unde, cu mare necaz Otrunse priutre dud zidurl strimte, ce es<br />
din api. Acest pod este o lucrare a lui Mehemet-Ali, §i semana<br />
a fi filed cc stop d'a opri sEi inainteze spre capitala Egiptului<br />
on ce flotilA inamica.<br />
Bulacul este portal Cairulul qi face parte din acestit capitalit.<br />
De la Bulac pill la Cairul mare este o Orit de distantA. IndatI<br />
ce eqiritm din vapor, aflartim pe mal mai multe tritsuri, ca omnibusul<br />
din Europa : ele asteptail s6 is pe cIlgtori gi s6-I dud In<br />
Cain pe la locande. Un omnibus , tras de dol catiri , ne duse la<br />
ospelul oriental, in pigs numitl Lesbekieh, afar din cetate.<br />
Stripana locandel se scull din patu'T la sosirea tritsurei gi veni<br />
ea singurit a ne hotitrascit camerile ce fie-care din nol trebuia<br />
sit ocupe. Era o femee de 38-40 de ail, and frumosit qi final<br />
cociietA.
LA EG1P1 161<br />
Acosta locandi este una din cele mai buns ce se afli in tot oriental.<br />
A doa 4i desceptandune din soma Eli ciutind pe ferestrele Camerel<br />
nOstre, vislurim piaca Lesbekieh. Ea este forte intinsi, dar<br />
neasternuti si impedicata de un sant ce trece pe patru mid po-<br />
dart De la want incepe o gilding de sicomori pe un tirem<br />
mai jos, ce se theca de api, la timpul amflarel Nikilui. Pe acesti<br />
piaci locuise generalul Buonaparte. Piaca rechiami mai multe<br />
suvenire despre Napoleon. Mei, acest mare cipitan tinu an discurs<br />
vestit soldatilor s l carii, de aid electrisati, sburari la piramide<br />
se inflgi in crestetul celel mai inane stindardulii tricolor .<br />
Na credem si aflim Cairul o cetate ca tote cele-alte ale Tarciei,ca<br />
case marl, vechi, zidita Mei gust; cu ctl strimto,nepavate,<br />
cu Caul ce nasc pi<br />
mor fare mime , fart stipan, pe strade nemi-<br />
turate , cu dughene miserabile, etc., $i 11 aflarim astfel. Ba foci<br />
viOarim multe case de piment amestecat ca pae , malts strade<br />
prin care nu paturim trece, din cause materialelor aruncate pe<br />
id pe colo. Prancil, Armenil, Coptii , Ebreil, Tirienii, Mahometanil,<br />
au in parte cuartierul lor. Bazarul find nu respunde la<br />
asteptarea cilitorilor. Ca tote acestea Cairul are mai multe<br />
monumente vestite de architecturi arabi, care, prin graicOsele<br />
for fantasii, fat sit nisi miseria cetitei. Dnele din gemii meritit<br />
sa atragi tote admirarea cilitorului. Minarelele acestor gemii<br />
nu sent ca cele din Turcia proprie : niste colons ce porta pe crestet<br />
o galerie rotandi, de unde strigi imamul, si de la galerie in<br />
sus, o nrmare ascatiti In virf, ar patea si le compare cine-va<br />
forte bine ea &Hann' cal vechi ce purtat pe cap turbanul si in<br />
turban o pant, lungit ascatiti la virf. Minarelele gemiilor din<br />
Egipt alt o hiring mai graciosi ce semini cu o tureli.<br />
In tot Cairul sant mai la patra sate gemii , dar in stint<br />
tote framOse.<br />
Mahometanii, dupi prescrierea coranului, se inching de cinci<br />
off po Ali, care inchiniciune se chiami namaz : dimineti , la miagp,<br />
mai tfircliii, apol la apusul soreluisi la dotii ore dupi apusul<br />
lal; inchininduse, se tnturni,precum am mai spas, mitre Meca, cu
162<br />
CAL) rouff<br />
faca ; stag ingenuchiati, eel hogati pe tapete cusute eu auri cal<br />
grad' pe alto asternnte ordinare. In singurgtate sail in mi4locul<br />
unei marl multime de omeni de on ce religie, musnlmanul se<br />
inching, ftni turburare ; cetesce o rugg, se radicl, iar se pane in<br />
genuchi, se spelt: pe mini, pe fags, pe gurg, pe barbg qi pe brace.<br />
In untrul gemiel se all un basin pentru sptlare. Local altarului<br />
este coperit. In partea cgtre care Cade Meca, se &lig un mare<br />
scaun sat. tron. Pe id pe colo, pe pgreti, se cetesc versete din<br />
coran.<br />
Cele mai frumese Omit' din Cair sunt: anteit gemia lui Sultan<br />
Hasan , ziditit in 14-lea secol pe piaca Rumeileh , de Malec -El-<br />
Nazar Abu ; ea pe din afara este mgretit. Zidurile ei inane, sunt<br />
zugetvite en bande rocii ci albe ci cununate de o corniqg, ci pe<br />
una din fecele sale, sunt pgtrunse de opt ronduride cruciade. Este<br />
incongiuratg de capele ce se deschid pe curte printr'o mare arcadit<br />
egivg, flgurati prin cele patru linii ascutite. Un rond de trefle ,<br />
Nice D. J. d'Estourmel, face balustradg pe crestetul zidurilor; case<br />
porti frurnOse, aunt practicate in niste retragerl adinci de una<br />
picior; pe d'asupra sunt inscriptii ci niste feluri de ferestre<br />
0 ft:outing en o colonadt goat in opt colturi qi coperitg de<br />
o cupola destul de frumost, ocupg mi4locul curter; la drepta , in<br />
fundul unei capele, o porta duce in sanctuarul undo se aflii mormental<br />
patronulul sant. Acestt urinated salt, pgtrata ci radicatt<br />
se rotun4esce in sus ca o holig; este incongiuratt de o frisg late<br />
ce portg o inscriptie arabg. Mai adaogg o multime de mici podebe<br />
pe Bugg acestg minunatit architecture, sticle cu multe fete, boaserii<br />
detalate a jour ; tavane zugrgvite ci aurite dupl. gustul Mauresc;<br />
lambrii de marmurg pretiesg, pardosela de marcueterii<br />
ci<br />
vei aye o idee despro gemia lui Hasan. Dug aestg gemie vine.<br />
aceea a lul El-Muarid, bogati prin podObele el. Cait-Bai, ce se art<br />
afart din cetate spre Est, mica, dar forte elegantg ; apol El-Azbar,<br />
sell gemia florilor. 0 parte a acestul mare edificiii este scobit<br />
§i sprijinit de colOne de marmurg albit in numgr de 130. Tote<br />
formele podobelor ce se aft la alto gemi , sunt ci aici. Acestg<br />
gemie, incongiuratt de accesorii, formt tot d'odatt un caravan"
LA EGIPT 163<br />
serail gi dg in sinul lac unei scoli musulmane. In umbra el locui<br />
Suleiman El-Halegi, nciptorul generalulul frances Cleber. §i<br />
fiind ca suntem la gamin Azhar, la Suleiman gi la Cleber, cititorul<br />
nu se va supra se -1 dim o idee de acesta intemplare.<br />
Iusuf-papa, mare vizir, propaga in Siria, dupg batglia de la<br />
Heliopolis, idei contra armies francese din Egipt. Tin musulman<br />
fanatic, Suleiman El-Halegi, se art preparat a ucide pe Buonaparte.<br />
Antoril francesi pretind ca vizirul stiu de acesta botElrire<br />
gi fl trimise in Egipt cu cheltuela sa. Or cum ar fi, acest fanatic<br />
pled in Egipt gi afig in Cair, asil in Ouija Azhar.<br />
La 14 Iunie 1800 generalul frances Cleber, pargsind case generalulul<br />
Damas ca 86 se intercl la locagul seg, intalni nn om<br />
june ants gi 1.61 investmentat care se aruncg la picierele sele ;<br />
Cleber. atins la vederea miseriel ce argta portal acestui om, se<br />
apropie de densul gi se plea ca sel rgdice. Soleiman se sag<br />
gi lovesce pe Cleber cu un cutit care II pgtrunde anima. Generalul<br />
cade gi strigg ; m'a injunghiat ! Architectonul Protain, martor<br />
la acesti intemplare, alergg se priqg pe ucidag ; dar el ensue<br />
priimi sese loviturT de cutit gi dick fgrg cunoscintg.<br />
Ast-fel peri acest mare general. IThiclgtorul, find aprOpe de<br />
a'l pune in topg strigg : 4 Nu este alt Dumnept de cat Dumne-<br />
411, gi Mahomet este profetul sgii!*<br />
Mal vecluram Ouija Calaum, spre nordul cettiteT. Gurih-Barcum,<br />
unde se aft mormintele Califilor, gi Tulum.<br />
Populatia Cairulul pate sa se urce de la patru sate mii la patru<br />
sute dog-poi mil suflete, Ebrel, Musulmani, Cop;T, Armeni, Sirieni,<br />
etc. Cairul se compune din : Bulac, Cairul mare , Cairul<br />
vechiii sail Tostat.<br />
Bulac, pe unde am antrat, se afla situat pe malul NiluluT.<br />
Aid sunt fabiice de postav gi de pinza ; termitnri de bumbac,<br />
funierii, fonderii, sag politecnicg, fa'cutg de Mehemot -Ali. AstiiclI<br />
se 'pee ca sunt in stare prOstg; not nu voirgm se le visitgm.<br />
Bulac se arse gi se surpg de francesi in timpul expeditiel for<br />
in Egipt, inteo @ de revoltg a locuitorilor din Cair. Populatia<br />
luT se arcs astgcli la 4ece mil suflete.
164 ciaToall<br />
Intro dimineta, luand pe frumOsa Mis Lia, pe care ne-o lucredinta<br />
parintele ci, silt a Op in pat din causa gutel, plecaram<br />
sa visitam alte locurl §i lucruri din Cair.<br />
Mai anteiii merseram se visitam cetatea lui Saladin. Pe tale<br />
ne duseram in risete din causa animalelor ce ne purtail, voia sii<br />
4ic de nobilul animal asinul. Ace la care pnrta in spate'l pe graciOsa<br />
nostra calatore, nu voia nisi inteun chip se inainteze. Lovituri<br />
repetate din partea calauzei, strigate, nimica nu putea face<br />
pe asin 0 mere. Din norocire, nilte mute puinduse in narile<br />
lul, 11 fames A alerge in galop. Acest esemplu imbarbata §i pe<br />
al no§tri, caci cu ace§ti asini, este indestul unul A o la de fuga<br />
§i toti cel-l-alti ii imita. 'Cu nol se luase, de la locanda, un caretor,<br />
al carui corp putea sa traga cel pucin cite §ese asini, §i cu<br />
tote aceste un singur asin it purta in spate; Tanga acest persona-<br />
gifi<br />
cu forma rotunda, merges pe alt magar, socia sa, nu mai pucin<br />
u§Ora §i optogOna. Cand animalil no§trii incepura sit galopeze,<br />
prin nisip, al for insa o luara de gona. Doinnul cel gros<br />
striga, se lega'na, cade in nisip cu faca catre sere ; soda sa, and<br />
pica. Tablonl ce fa'cura picand, causa acele risuri frenetice ce in<br />
calatorie gasesc nascerea in cele mai mid subiecte.<br />
Ajunseram la citadels.<br />
Ciitre sfar§itul secolulul al 12-lea, Saladin cel mare , zidi o ce-<br />
Value pe costele delului Alocatan, pe un halt Mamelon. Acesta<br />
cetatue este astadi locuita de o mica garnisOna §i cate-va tunuri.<br />
Visitaram putul lui Iosif, fiul lul Iacob. Acest put este taiat<br />
in stance; adane de 269 piciere. Lucrarea lui este minunata gi<br />
face de se mire toti calatorii. Cu tote aceste istoricil Rollin §i<br />
Segur, precum qi cati-va calatori §i chiar locuitoril din Cair, care<br />
pretind ca este putul lui Iosif, se ainagescfOrte. Acest put este<br />
Scut en 3000 de and in urma hi Iosif, °data cu cetatuea, precum<br />
area ensug constructia lul. Cititoril me vor erta a nu le mal face<br />
descriptia am&untelor lui. Vom spune numal di se Stu de arabi,<br />
ca A aduca, prin el, ape in cetatue. Do aid, visitaram palatal<br />
lul Saladin, restanrat de Mehemet-Ali §i mobilat europeneace.<br />
Acest palat ne adnce aminte d'o multime de scene tragice.
LA EG1PT 165<br />
Pe teraca cetatuel, s'a fost ucis o mare parte din Mameluci din<br />
ordinul lui Mehemet Ali.<br />
Buonaparte IT biltuse, dar mai rgmaserit aneg, §i acestia se inmultirii<br />
mai tarcliii. Mehemet-Ali pap, se temea de puterea lor;<br />
rivali aT autorititel lui, trebuia, on sg impartg acestg autoritate<br />
cu Mica, or1 sg-1 perg. El II combiltu mai int:0i, apol se im-<br />
pgcli cu &Mei , ca sa potg mai lesne a'T<br />
porde. Mehemet-Ali nu-<br />
mise pe fiul sell al doilea §ef al mid armil ce era se piece asupra<br />
Vahabitilor. pioa de pleeare la rgsboiii era sl se serbeze printr'o<br />
sgrbgtOre publicg. Mehemet-Ali, chiemg in cetitue pe toti bilrbatii<br />
de cgpetenie, corpurile armiel §i pe Mameluci. Acesta se intimplg<br />
la 1 martie, 1811. Arnautii, soldati credincioe aT paei,<br />
ocuparg palatul §i edificele vecine. Pa§a sta in divan, in mipocul<br />
Omenilor seT celor mai siguri. 0 loviturii de tun era se dea semnalul<br />
de a incepe sgrbgtOrea. Tunul se aucli. Mamelucil ce- erail<br />
inerati pe pkgs. armelor , incepurg sa pisce sub impu§ciiturile<br />
arngutilor e ale soldatilor §i sub loviturile tunmilor ; eel ce nu<br />
picarg, alergarg sg esii din cetate; portile emu inchise. Doi Mameluci<br />
puturg singuri sl scape din acestg ucidere ; sgrind dupg<br />
teraca pe talisul repede ce se afla la piciorele zidulul cetgtei ;<br />
acesti do! scgpati , fugira de acolo prin deserte; dar pe unul it<br />
aflarg qi it uciserg; cel-alt scgpg in Siria.<br />
Cat! din Mameluci nu venire in cetgtue , furg ucie pe la casele<br />
for gi orT pe uncle IT aflarg. Casele for se despoiarg de arnguti<br />
gi de populatie. Opt4eci de francesi ce rgingseserg in Egipt<br />
and din timpul ocupatiel qi care se flicuserg Mameluci, furg<br />
crutati.<br />
Spre sera ne inturnargm in Cair.<br />
Dupg cate-va tile de la veuirea nostril. in Cair, se art la locandg<br />
un &gluer roman din Bucuresei, care se afla atunci in serviciulfi<br />
patriarchiel din Egipt. Acest &Quer se Elise trimis de patriarchul<br />
sg ne invite sg mergem se -1 vedem. Unul din soca. de<br />
cglgtorie , Romani , se duse sg faeg acestg visits , pe clod noT<br />
insocirgm la Wag pe Mis Lia.
166 eiLkroari<br />
Dupe trel ore, socul nostru eel dus, se inturne, Incantat de per-<br />
sona patriarchului grec.<br />
Patriarchul ne invita pentru-cate-va 4ile se mergem la monastirea<br />
santului George, in Cairul eel vechiii, care monastire prin<br />
positia ei, avea o vedere repitOre, un aer bins-fecetor si de iinde<br />
am fi putut mai cu lesnire A visitem piramidele si alte locuri.<br />
Sinetatea mea suferea de cat-va timp din causa lungilor osteneli<br />
ale celetoriel si din dem schimbare a climelor felurite. Agin trebuin<br />
de repaos si de aer curat. Acesta no determine. A priimim<br />
amabila propunere a patriarchului. Ne harem adio de la Mis Lia<br />
si perintele ei $i plecarem la tell, insociti de compatriotal nostru<br />
danger.<br />
Lao jametate or intre Cairul mare si Cairul vechiii, trecurem<br />
pe sub tin mare apeduc ce educe apa din Nil si o impart°<br />
prin citernele cetatei. Ineltimea lul pOte se se urce la 40 metri;<br />
are arcade ce se multifice cu o perspective nesfarsite. Ast fel lungimea<br />
lui este de 2120 metri.<br />
Dupe o alte jumetate de or eram in Cairul vechiu. Calugerul<br />
ne duse la o case asetlate pe o fnaltime, qi care case ea ensue era<br />
forte fnalta, cu mai multe etage, de unde vederea predomnia preste<br />
tot orasul. Aid' era monastirea St. George.<br />
In adever, aici nu simtirem atata celdure un vent recoros<br />
sufia neincetat. Aerul era mai carat ; fuse nimica nu era mai<br />
frnmos, mai meret, mai nA pentru ochii nostti de cat vederea ce<br />
ni se infecisa asupra locurilor vecine! Dupe terns, acestiT case, veprem<br />
Cairul eel mare en gerniile lui, cu minarelele sele ce se<br />
perdee prin buchetele de arborl de curmali; cetetuea, satele vecine,<br />
campiile vertli gi galbene ; Nilul cu apele lui capriciOse ce se in.<br />
tune ca un serpe printre gredini si nisipurile desertulul speimantetor<br />
; lantul muntelul Nocatam, hotar intre luncile Cntar<br />
lui qi<br />
desertul, intre viate ei mode; apoi piramidele merete ce<br />
semene re vor se. impue desertului, amenintandul en puterea<br />
geniulul omenesc ce ele porte1n fruntea for de atatea mil de ani<br />
Tote aceste lucrurl ne fermecal<br />
Intr'o 4i eram singur in acest local, trist prin singuretatea lui.
LA EGIPT 167<br />
Eram putin bolnay. Stam pe teraca, privind acesta natura' plina<br />
de noutate. Dosertele parealt ca se resfrang pe anima mea. Sera<br />
venea repede ai cu donsa gandurile cele mai triste sburaii pe sir<br />
fletu'mi obosit de durerile vietei, de amaraciunile unui lung exil.<br />
La aceste se adaoga impresiunea clurerosii, a locurilor ce vedem<br />
cu singerosele suvenire de care ne vorbesce istoria lor. Ori unde<br />
ochiul se opresce, on uncle piciorul caletorului Gal' acest Ceram,<br />
pulberea acestor locuri este arnestecata cu terena eroilor. Ferice<br />
plmentul care produce inert, anime nobile §i generOse! . .<br />
Dar<br />
iarki nu este un singur loe unde piciorul caletorului se. nu calce<br />
pe lacrimele, pe singele acestui popor nefericit! Ana, din nOptea<br />
secolilor, intean spaciii de multe mil de ani, acest terem fu prada<br />
tutulor nefericirilor : 4ilele de bucurie ale locuitorilor lui pot<br />
se se numere, fie-care, cu un secol din timpulil de suferintii.<br />
Oh ! demi tlilele nOstre de durere ar putea sii fie egalo la numer<br />
cu cele de fericire, cat de dulce ar fi ana acesta vista mincinosil.!<br />
Caci on ce durere se stinge far' urmit in railele anei<br />
bucurii, §i nici o data fericirea nu este mai dulce de cat dupe<br />
o durere. Dar nu, acesta nu s'a dat omuluil<br />
Sub on ce parte a ceralui, sorele resare numai ca se lumine o<br />
crime, o barbaric, o nedreptate ornenescii! Pretutindtni relele alt<br />
intins umbra imper'itiel for ! virtutea se incline umilifi inaintea<br />
crimel ca o frumosa gi timid' fedora' ce atrage infruntkile unei<br />
femei nerulinate, rare; se pot' se se apere ; ai sorele nu se intunec',<br />
coral nu se despiel and? Tot pare partinitor color rel! Nu<br />
mai este nici o speranta de a se vedes, vre odatii implinite visele,<br />
animelor frumOse !<br />
Nici chiar acea sperantl fated. ca pImentul se va nimici cu<br />
cei rei !<br />
0 patria mea ! era frumOsit Qi intristata! Pot di vorbi de o<br />
mare suferinta, fad, se-mi aduc aminte de tine ? Streinalatea a<br />
incretit fruntea mea anca de tinar; departe de tine, de amoral tell<br />
eare este romanul ce ar fi ferice ? Primivera vietei mele a inflorit<br />
ai a scuturat florile cununei ei in stritinelate, la umbra singurafitei.<br />
Departe de tine, nu am cunoscut bucuria. Dar stre-
168 chtroxii<br />
nul, nici inamicul tea, nu s'a bucurat vgclond curgend laorimile<br />
din era : ele all picat in tgeere gi In umbra ca roa noptilor. . En<br />
nu m'am hranit ea laptele vietei tale. Maria ta nu a rgsfgtat<br />
fruntea mea. Yn cartea fiilor tel, numele mea este sters. Nimica<br />
nu-ti sunt dator gi on tote acestea nu pot s'a to urgsc: gi fericirea<br />
ta pOte inert sg-mi aducg Mile de bucurie. Ah ! o cli numal de fericire<br />
pentru acest pament, gi voig fi fence? . . dar o cugetare amarg<br />
se intiude ca umbra pe anima mea ; mormentul se va inchide<br />
peste ani! mei, Inainte de a vedea acestg teed. fericita!<br />
Eram cufundat in ast-fel de meditatii, cand, do odatg, pe o teraca,<br />
alatari, aqind o voce, gi nu ca aceea a fantasmel ce apgrului<br />
Volney ; o voce adevgratg, blanda gi duke care imi 4ise :<br />
o<br />
Domnule, sera vine ; ale! In tell nu e tntelept a eta sera afarg.*<br />
Era o feciorg, de 16 ani, alba, frumOsii, delicate gi poetiel ca florea<br />
deserturilor.<br />
Acestg jung copilg imi spuse ca locuesce en ma! -casa un apartament<br />
al ace! monastirl, pe a carol teraca se afla.<br />
Atunci soca mei venire gi mg coboriiil la mesa. Cite (Ale mai<br />
ge4uram aid, &Antall! sg aflu tine era acea fedora; dar or pe cineIntrebam,<br />
nu-mi respunso nimica, gi inert schimba vorba: tin<br />
mister ! . . De stand nici °data' nu se ma! aratii.<br />
Patriarohul ne dase apartamentul sea sg-1 locuim. 0 mesa ,<br />
nu luxosa, ci curate, se punea de dog or! pe 4i pentru no!. Petreengin<br />
aid sate -va seri voiogi. Egumenul monastirel, until din<br />
a! dead<br />
ce! mai marl' partisan! Bachu, ne desfata printr'o mul-<br />
time de anecdote cornice.<br />
Dar este timp sg vorbim de Cairul vechiri, unde ne aflam atunci<br />
Aici era alts data o cetate numitrt Babilonia. Nu se scie nici<br />
de tine, nici In ce epocg a fost ziditg. Cu tote acestea, se credo<br />
mai veche de cat Alexandria. Ptolomeg, geograful, vorbesce de<br />
cetatea Babilonia din Egipt ea ar fi fost pe locul unde era mai in<br />
urmg Fostatul. Aid era scaunul guvornorilor Constantinopolitl.<br />
Nigte scriitori pretind ca Babilonia ar fi fost ziditg de urmgtorii<br />
lu! Cambis, curl ft<br />
deterg numele de Babilonia, spre adiicere<br />
aminte despre Babilon. Dar se pare o simblg supositie. A
LA EGIPT 169<br />
testa cetate se incongiura de Amru , cef de arabi pe la 644. Era<br />
aparata de Macaucas , guvernor al Egiptului sub imparatul Heradio.<br />
Caclu in puterea arabilor.<br />
Cartierul Coptilor de aid, este ocolit de ziduri. Aid se afla o<br />
capela suteranii unde, dupa traditie, Maria, Iosif §i Isus, in fuga<br />
for in Egipt, ca sa scape de furia lui Erod , ar fi locuit cat-va<br />
timp.<br />
In acesta cetate se mai afla gemia lui Amru. Se crede ca ar fi<br />
zidita de acest general Arab. Gemia este mare §i a trebuit alta,<br />
data sa fie frumosa ; asta0i insi, incepe a se ruina.<br />
Egumenul de la santul George ne dose sa visitam o biseri ca (nu<br />
mi aduc aminte. ce nume pnrta) greca, Stag pe un loc nude se<br />
gasesc neincetat, fariimaturi de colOne de granit /i de marxnura<br />
precum li alte anticuitati. Biserica este mica §i no are nimica<br />
frumos.<br />
In partea bisericei despre sud-est, va4urarn mai multe morminte<br />
coperite cu pietre pe care era scris, in mai multe limbi ,<br />
numele raposatilor. Eraii cate-va nume ale unor calatori rue.<br />
Mai vaclurana mormentul unui capitan Engles; acest oficer, aflanduse<br />
in Egipt §i voind sit se cobOre de pe piramide , arata barbatie,<br />
nevoind a se sprijini de Arabii oranduiti de guvernament<br />
pentru acesta, §i coborand singur, ca4u, se privali ping jos unde<br />
ajunse in bucati : tarena lui se ingropa la biserica greca unde<br />
cram. Na departe de acest morment , se afla altul , al unui june<br />
frances, mort in Cair. Acesta bilfacuse singur epitaful, in versuri,<br />
cate-va ore pang a nu muri. Epitaful era scris pe morment. picea<br />
ca more in flOrea juniei, inainte de a pune in lucrare dorintele<br />
lui bine-voitore pentru patrie §i umanitate. Dar acest frumos<br />
simtiment perdea tot fermecul sea printr'un vers ce urmesa in<br />
epitaf §i care vorbea de clef qi de harem.<br />
(Adieu mes beaux chevaux, mes femmes adorees !D<br />
Cetatea Babilonia, sail Cairul vecbia, on Fostatul, are o fisionomie<br />
miserabila; stradele aunt strimte, in cat de la ferestra and<br />
case poti s4ruta femeea vecinului la ferestra easel din &ca.
170 ektroull<br />
Mai in tote dilele ne dneem col mare sg mai visitfitn<br />
cafe ceva.<br />
Acostri din uring cetate se zidi dupe venirea Arabi lor. Meez-<br />
El-din-Alah, calif din Africa, trimise o mare armie in Egipt sub<br />
comanda lui Giauer. Cel din urrnii -rabid cu ostile sale intro<br />
Cairul vechig §i piciOrele Mocatamului. Genera lul arab dete ordin<br />
86 se faca aid un zid ca o barieni de apgrare pentru soldatil sei.<br />
Acel ocol se populg, cu case, gernii, si se filcu uu oraq , cgruia se<br />
dete numele inving6torul. Negucetoril venetieni schimbarg pe El-<br />
Caharah, (numele ormului) In Cair. (De Maille). Sub Meez-E1din<br />
.Alah, fondatoral dinastiel Fatimitilor, precum qi sub urm6tont<br />
lul, Cairul se infrumusetg ca monumentele artelor qi binefacerile<br />
civilisatiunei. Sdintele, literatura, fnfloriril aid sub marele<br />
Salah-El-din §i sub urmgtorii lui ce formarg dinastia Aubiiloo.<br />
Cairul lama a Inflori din ce In ce mai mutt; dar cand a_<br />
cesti sultani, cumpgrarg de la Gingischan (1230) o multime de<br />
sclavi care formarg un corp de armie qi usurparg puterea sultanilor,<br />
Cairul, sub acesti barbari:Cerchesi, Mingrelieni §i Georgieni,<br />
incepu s6 p&p. fnflorirea lui. Sub Turd, ancg scridu pang la<br />
Mehmet-Ali , care dete ancl un lustru de viata acestei capitale.<br />
Este thnp s6 vorbim de acestg epoca qi de omul ce scimbg face.<br />
lucrurilor In Egipt. Am is cg Mehemet-Ali se ngscu in Macedonia,<br />
In satul Cavala. Se ngscu pe la 1769, o data cu Napoleon eel<br />
mare. Familia din care purcese, era modesty : tatg-s66 era un<br />
impiegat otoman, din cei mai mici. In timpul expeditei luY Buonaparte<br />
fn Egipt, Porta otomang , strinse din tote pgrtile [mpgrdtiel<br />
soldati Ri baqi-buzuci. Satul Cavala dete asemenea omenii<br />
sei. Mehemet -Ali se page In capul a 300 de o meni care plecara.'<br />
din Cavala A se uneseg ea corpul ce era s6 combatg pe francezi.<br />
Mehemet-Ali, perdu in bgtaia de la Abuchir soldatil sei, §i el ensu§I<br />
abia sagpl. De atunci 'antra Intre Mameluci. Genial seta, de qi<br />
necultivat, luci gi ii fan cunoscut celor alp. §efii-lul, multumiti<br />
de el, 11 Inaintarg. Mehemet-Ali se flcu cap peste una mie omeni,<br />
apol qef al politiei palatului, mai pe urmg qef secret al until corp<br />
de Albanesi ce veni in Egipt. Porta voi sg fnfrangg puterea Ma
LA EGIPT 1'71<br />
melncilor gi trimese Oste in Egipt, dar Mamelucif bAt aril pe soldata<br />
Sultanulut Mehemet-Ali luase parte cu MameluciI Dupg ce<br />
scilpg de nrgia PorteL revoltg pe Albanezl calif atacarg pe Mameluci<br />
gi gonirg pe capii lot in Egiptul de sus. Do atunci, Mehemet-Ali<br />
lug tog autoritatea in mimile sele ; numi insg un pagg<br />
turc, vice-rege al Egiptului gi el igl ptistri postal de caimacam.<br />
Acestg a lul supunere de bung-voe cgtre Portg, ii da timpul 0 fonduescg<br />
lucrurile gi sgcomplice intrigile care intrebuinta Ca 0 ajungi<br />
la alt resultat. Dete same marl Omenilor din care voia 041<br />
facg partidg gi neingriji cu totuld pe soldati. Acestl din urmg<br />
nemultumiti in contra paF,seI in numele.cgrui se film lucrurl nemultnmitOre<br />
pentra ostire, tot d'odatg invitatI de agentil luY Mehemet-Ali,<br />
se revoltarit in contra lui gi cerurg pe caimacam 0 fie<br />
pagg. Acestase ficu; Porta it recunoscu la 9 Tillie 1805, cu conditie<br />
eg trimiti la Constantinopol un tribut anual de gepte miliOne cinci<br />
sat ernii fraud. Mehemet-Ali chiemg dupg acesta, Mamelucii gi se<br />
impgcl cu<br />
Saltanul it dote ordin se mergit cu ostire asupra Vehabitilor in<br />
Hetjaz, sg-i supue. Mehemet-Ali plecg ; dar Porta voia 0 se folosescg<br />
de plecarea lui, ca sg numescil pe altul in local ; ast-fel,<br />
dupg plecare'l, se numi Latif-papa governor in Egipt. Acesta veni<br />
in Cair, dar in secret. Mehmet -Bei, om credincios al lui Ali,<br />
tinea local Id in Cair. Acesta se argtg a fi de partida pagei celui<br />
nou ; 11 invite in cetiltue, dar, cum veni aici, ii tgie capul.<br />
Mehemet-Ali, filen o flog mare, adgogg amnia gi-i Bete organisatic<br />
gi discipling military, insgrcing oficeri Francezi li Ita-<br />
Drool<br />
eT.<br />
si invete trupele.<br />
Porta era in resboiil cu grecii. Flota ei arsese la Nayarit,. Mehemet-Ali<br />
visa sg se urce pe tronul sultanilor din ConstantinopoL<br />
El insi nu schimbg and; nimic in purtarea m l cu Porta; dar<br />
cguta ocasie 0 se certe. Acestg ocasie se argtg in anal 1840. 0<br />
multime de tam! din Egipt, ea sA scape de tirania luT Mehemet-<br />
Ali, emigrarg in Siria. Paga Egiptului ceru de la, Abdalah-paga<br />
de la Acra darea inapol a fngitilor precum gi desprigubire pentra<br />
o sums mare de banI ce dose la Porta A erte pe acel pagg pe
172<br />
cand fusese r6ii vg4ut de Sultanul. Tot intriun timp scrim laPOrtrt<br />
cerend voe se silesca, prin arme, pe Abdalah-paqa sZ implinesd cererile<br />
sale. Porta response d tZranil din Egipt erali supuqii im-<br />
peratiei,<br />
ciLtroRtI<br />
iar nu robil paqii din Egipt gi prin urmare avert drep-<br />
tul a se striimuta oil unde ar voi in tinuturile imperiulni otoman.<br />
Mai tarp'', dup6 ce se revoltii paqa de la Scutari, ca d nu<br />
yi fad tot inteun timp inamic gi pe Mehemet-Ali, Porta IT dete<br />
voe s6 mergil, cu arme in Siria, dar sub ordinele lul Cripitan-paqa.<br />
In lana lul Octombre 1831, o armie de trei-opci mil Omeni, condusk<br />
de finl sau Ibrahim -papa, pled din Egipt. Tot d'odatil 0 flog<br />
de 22 buciti de corrtbii armate, porni spre cOstele Siriel. Gaza,<br />
Iafa, Caifa, cilclud in puterea lul Ibrahim. De aid inaintil la Acra.<br />
Abdalah-paqa se opuse; atunci, Porta, cats d-1 impace , dar<br />
nu isbuti, del Mehemet-Ali nu voi sL suds vorbindu-se de pace.<br />
Porta declaril atunci pe Mehemet-Ali qi pe fiul lui, de rebeli. Ibrahim<br />
merse 1 nainte cu tots armia, dad de 5000 soldati cc Fig<br />
langg Acra. AprOpe de Tripoli, btu o divisie a sultanuld de<br />
15' mil Omeni (7 April) apol se inturnit la Acra, pe care o 1us cu<br />
asalt. De aid, dupg ce lug. Palestina qi Siria, plecil spre Tauru qi<br />
Eufrat, coprinse Asia mica. La 24 Decembre 1832, atacrt la Conieh<br />
armia Sultanului ce o Mtn qi o sparse cu total. La 2 Februarie<br />
1833, se puse in capul unul corp compus de un regiment<br />
de garde, de doe de cavalerie qi 6 tunnri, qi ajunse la Chiutaia,<br />
in sgomotul bucuriel locuitorilor. Aid Sett an tractat en Sultanul<br />
la 16 Apriliii 1833 prin care i se da Siria in stilpinire, cu conditie<br />
ss se tragit din cele-alte staturl ale Sultanulul.<br />
Expeditia din anal 1840 ce mai intrepriuse Mehemet-Ali in<br />
statarile sultanului, avu alt caracter. Englitera, Prusia, Austria<br />
gi Rusia, sub-semnaserrt uu tractat la Londra in 15 Julie, prin<br />
care asigura lul Mehemet-Ali administratia mostenitore a Egiptulul<br />
qi guvernilmentul pe viatil al Siriei cu titlu de paqii al A-<br />
crel. Dupg acest tratat, Mehemet-Ali era dator s6-§1<br />
tragg, in<br />
termin de clece Mile, armiile sale, din cele-alte provintil ce ocupase.<br />
Mehemet-Ali nu se supuse acestor conditii. Atunci, puterile<br />
cele patru, ii declarad resboiii. Flota Engles atad Bairutul,
LA EGEPT 173<br />
ce cii4 la fl Septembre cu tote aptrarea curagiost qi demi); a<br />
Id Soliman-papa. Sidonul, Acra, dna picart. Vice-regele Egiptulul<br />
fnchee atunci un tractat prin care se fndatora 0 des ordin<br />
fluid' sea Ibrahim se lase cu total Siria qi 0 se IntOrne in Egipt.<br />
Mehemet-Ali a schimbat cu total faca lucrarilor din acestt terit<br />
Tot ce face astill din Egipt o tent civilisatt , pe lane' cele<br />
lalte provintii otomane, vine de la acest om extraordinar. Multi<br />
scriitoff fl critics ca un mare titan. Dar dud va In tine -va cu<br />
neptrtinire in btgare de adult timpul qi load, cand li unde Mehemet-Ali<br />
se purtt a,st-fel, precum li tinta unde voia 0 *net,<br />
sob raportul civilisatiei, neaptrat ca -I orti mi416cele despotice ce<br />
intrebuintd. A ftcut o scout de agnicultart; scout de arte rii miestrif<br />
; sae de limbi ; scat politechnict; scat militant de cavalerie,<br />
de dreptul administrativ ; canalul Mahmudie ; arsenale, Casarme,<br />
qosele ; seal: de medicint; spitaluri ; in colegid la Paris<br />
pentru junif Egipteni, fabrict de chArtie, de filaturi §i mannfacturi<br />
de tot felul de tunas° ; ateliere pentru facerea rodelor chimice<br />
; fonderii; vapOre; o flott pe apt ; o armie mare qi disciplinag,<br />
etc. etc.<br />
Sub urnultorit lul, tote aceste at degenerat.<br />
-.---00}eg0.0.-
174 cibTeRil<br />
CARTEA V<br />
Intr'o sera botiririm sa mergem a doa-cii, de dimineti, sa visitim<br />
piramidele de la Giza, cele mai marl. ci mai vecine cu Cairul.<br />
A doa-i plecarim dar, arid pe asini, avend cu nol pe chingerul<br />
roman Marinescu.<br />
Ajunserim la malul Nilului ce se aflit in marginea °rapid ;<br />
aid ne imbarcarim, en vitele nOstre, intr'o luntre mare , ca si me<br />
trecii apa. Acosta se fin intr'o jumetate de ell.<br />
. Elind pe malul din faci §i incileeind pe asini, urmariim eglgtoria<br />
titre piramide. Trecurim printr'o alee de sicomori, apoi<br />
printr'o pidure de curmall, ce nn ne apira de sore, cid meet! arbori<br />
au ramuri in verf pucine, si frung ants mai mini.<br />
De aid ecind, antrarim intr'o lunci. Pe cale intalnirim o multime<br />
de fete tinere de felahi. Nnmele de folahi se di Vranilor<br />
cultivatori ce locuesc satele Egiptului.
CiaTORII 175<br />
Populatia Egiptului se unit mai la trel miliOne qi se compune<br />
cam urmezii:<br />
2,000,000 Felahi musulmanT.<br />
170,000 Copti, crestini.<br />
18,000 Turd otomani.<br />
70,000 Arabi beduini. Acestg difri este o supositie numal,<br />
cgcl beduinil, trgind prin dcserturi, fail case, be<br />
stabil, nu se scie num6rul for exact ; §i pote sg fie<br />
mult mai multi.<br />
6,000 &lad Circasieni, Georgieni, etc.<br />
4,000 Sirieni.<br />
18,000 Negri, sclayi §i liberi.<br />
10,000 Ebrei, col puein.<br />
10,000 Greet<br />
10,000 Fraud, Ita Rent Maltezi .i alt e nemuri.<br />
Cetgtile cele mai populate astgili in Egipt sunt: Cairul, Alexandria,<br />
Damieta, Roseta; cele de a doua mina sent: Suez, Coseir<br />
la marea roqie; Romanieh, Damanhur , Mansurah, Fuah, Tantal,<br />
Belbias; acestea in Delta; iar fn Egiptul de miVloc Ili de sus<br />
Benisuef, Siut, Minieh, Girget, Coneh, Esneh, Cus, Etfu, Asuan<br />
, etc.<br />
Satele stabile sunt peste doug mit<br />
Dar cats osebire se aft' intre numgrul de populatie a Egiptului<br />
de astg-Vi cu cea din timpil vechl! Herodot Vice cif, sub regele<br />
Amasis, era in Egipt dog-Veci de mil de oraqe §i sate.<br />
Cititoril nu se vor supgra sex aruncgm aid o repede idee, asupra<br />
originei yeehilor Egipteni. Champoleon, le jeune, care a studiat<br />
la faea locului Egiptul in monumentele sele, Vice : Cele<br />
d'anteig semintif ce locnirg In Egipt, venire din Abisinia sail din<br />
Senear. Locuitoril Egiptulul dintr'un nom de Omeni asemenea cu<br />
Canuzil sail' cu Barabrasil ce locuesc acuma in Nubia. Nu este<br />
niel b asemgnare intre ei §i Copiii din Egipt ; mid o trgsurg earacteristicii.<br />
Sant resultatnl unul amestec incureat din tote natiile<br />
care cu neincetare all domnit in Egipt . e<br />
Ast-fel series<br />
lul Mehemet-Ali acest autor renumit dupg ce visitate Nubia.<br />
.
176 LA EGIpT<br />
Ern autor vechill, Diodor din Sicilia, ()ice: tEtiopienil pretind<br />
ca Egiptul a fost colonisat de el. Chiar pgmentul Egiptului este<br />
adus de Nil, din Etiopia. Este asembare forte mare intre legile<br />
t2i datinele acestor dog t6r1. Aid se ill regilor nume de Oei . . .<br />
scripturilo ce se intrebuinta in Etiopia, sunt tot acelea ce se intrebuintezEi<br />
in Egipt, qi cunoscinta caracterelor sure, ce in Egipt<br />
numal preotil le intelegeil, in Etiopia eraA cunoscute tie Oa lumea.<br />
In amend0 Wile eraii colegiuri de preoti organisate totii<br />
inteun chip; eel care craw hotgriti pentru serviciul 4eilor, practicail<br />
tot acele regule . . . §i eraii investmentati §i rail tot Intr'un<br />
fel.'<br />
Emigratia etiopienilor in Egipt nu se scie sigur la ce epocii se<br />
fAcu, cid se perde in niptea timpulul.<br />
Dar 0 ne inturna'm la timpurile de astilii. Yom vorbi de o<br />
clasii de Omeni ce, prin nunferul el, merits cate-va vorbe. Atha<br />
clasil este aceea a Felahilor sail teranii Egiptului cc dispute cu<br />
Coptil mom de a fi urmaeril vechiler Egipteni. Felahil sunt<br />
schimburile populatiei Egiptului. Sub manile lor, se despicii aid<br />
pgmentul §i isvoresc bogatiile Orel; cele-l-alte populatii, in numgr<br />
mal mic, sunt, in Egipt, Ospeti ligniftql, venitl 0 domnescit<br />
r2i 0 consume rodul muncei lor.<br />
Asupra originel Felahilor sunt felurite *ell : unii pretind ca el<br />
se trag din vechil Egipteni; altli, din feluritele semintii arabe<br />
ce s'ail arclat in Egipt, dup6 ce Omar lug, acestii terg. Fie-ce cgletor<br />
ce a scris despre Egipt, are opinia sea despre multe; iacI<br />
pentru ce nu no incredem mult pe nici una din aceste piireri. In<br />
acesti confusie fie-care pOte clic° ceea ce ii place: on ce calgtor,<br />
inturnftndu-se din Egipt, eerie o carte; dad va scrie ceea ce o<br />
sutg, altii a4 41is inaintea lui, cartea lul n'are nici un merit: trebue<br />
0 scrie lucrurl ce nimeni Ind inainte de densul n'a scris. De<br />
aid vine mania de a combate, adesea lira, cuvent , opiniile celor<br />
ce au scris inainte. Noi nu ne vom opri asupra acestor felurite<br />
desbateri: nu vom hottlri care are dreptul tii care se in§616., care<br />
este originea Felahilor etc., mai finteiii di nu se pOte dovedi.<br />
Ne vom miirgini a spune ce mint astr41 aceste populatii. Fels-
LA EGIPT 117<br />
hii verbose ton limbs arabl, si numai acesta limbit. ET sant sobri,<br />
dedati la arcita sorelai, care pe strain aid 11 acide ; dedatl cal<br />
nemancarea, cu tote privatiile; dar sant nocurati qi IAA aid an<br />
simtiment de rusine (pudear); superstition , plecati fe ipocrin<br />
inaintea celora de car: au trebuinta; ingrati en eel ce le fac bine.<br />
0 purtare delicate, of o lad de slabiciune ; o purtare aspril face<br />
sa to asculte on respect. Ca s5 -ti fad Ira bine, trebue off se alla<br />
o temere sail un interes material ; lingusitori, hrapitori, smart,<br />
ref cand nu se tern de tine ; degradati, sacriflcand onorea lul qi<br />
a familiel sale pentra ban!; talhari, sired, lati, galcevitori, mincinosi<br />
; in scurt, stint astfel cum T -au %cut de,spotismul atator<br />
guvernaminte de cuceritori ce de atati secoli i-ad strivit sub piciOre.<br />
Beduinil ce an aflat in deserte mipace de a nu so supune<br />
jugulul, in comparatie cu Felahil, stint mai bunt. Felahii sant<br />
tot! mahometani, dar au niste saperstitii, nine datine religiose<br />
(afara din cele pose de °Oran) tntemeiate pe ale vechilor<br />
Egipteni. ET se investmduta tot d'auna cu nilte caman de panza<br />
albastra. Pe cap porta sad fes sari tin fel de turban, amble en<br />
pieiOrele gide tot- d'auna. In Alexandria, Cair qi alte cetati,servii<br />
cocitii, bucatarii, sant din Felahi. Portal for nu si-lschimbit nid<br />
odata si Beryl pe pugin lucru. Femeile for aunt mai muncitOre de<br />
cat el. Ele iau parte la tot lucrul barbatilor; in camp fac demancares<br />
; crest gi hra'nesc copiii; vind in tug lapte, legume si alto<br />
lucruri. Sant privite ca robe ale barbatului. Herodot dice ca femeile<br />
vechilor Egipteni faced trobile ce fac In alto tdri barbatil.<br />
Sub multe raporturl acesta dating. se pastreza la Felahl. Ele nu<br />
se invelesc la fael. La turd, din contra, femeea nu lead nimica.<br />
Coptii sant o populatio si mai curios& Bunt chrestini ; ad nu<br />
sef spiritual ce urmeza doctrine lui Edtises , heresiac vestit ce fu.<br />
osandit de consiliuld din Constantinopol si al Halc,edoniei si care<br />
muri pe la anulii 451 dupe Hans. Acest sef de sects recunoacea<br />
numai o nature in Iisus. Eta ce :Ace tin scriitor stirnat Champolleon<br />
Figeac, despre acesta seal' : cChrestinatatea se facea sectatore<br />
a hi Entices, in Egipt, si era ursitit a se pastra ast-fel aid<br />
pang in clilele nOstre . .. Sub timpul lul Heraclic, secta Jacobi-<br />
11
118 ciaToial<br />
tilor care era a luI Efitiges, se statornici . . . acesti sects era infigegrati<br />
de spiritul Egipten, en totul in contra autoritiltel Rome!<br />
gi era o leggtud la tOteimpotrivirile. lacobitul fu vOut ca un adev(Irat<br />
Egipten, gi acestg cualificatie era ca un semn de unire<br />
in contra orl aria autoritittl strgine. Iacobitii sail Coptii pgstrased<br />
ante, ei singurT, antica limb nationahl; cgrtile for de<br />
liturgie eras ecrise in idioma egipteng, alt element ce trebuea<br />
0 intgrescg unirea lor gi sg-i despartg ma! adanc de cele-lalte itsociatil<br />
care vorbe4 gi scriel limba gred, ebrald sell siriang.<br />
Acesti Copti all pgstrat panii astA-4T secta for religiose; si drtile<br />
bisericesci ale for stint scrim in limba egipteng pe care el<br />
n'o ma! intelegA. Ast141 vorbesc limba arabi.<br />
Coptil se comunid in do6 feluri : se taie impregiur ca Mahometanii<br />
fi ca Ebreil; all numal o femee insg, gi preotii for stint<br />
insurati. Fetele la Copti , se mgriti uncle la viirstg de slece anl<br />
Femeele stint rebels berba ilor. Ele nu cuted sg 1641 la mod Cu<br />
barbatiI, aid s6 op: jos, pang ce bilrbatiT nu be dali ordin. Cand<br />
es din cad, se invglesc la fad cu mare ingrijire.<br />
Coptil all 130 biserici sail capele In Egipt. Arabi! numesc<br />
El-Cubt. Numgrul lor eel mg mare se aflg In Saida sa4 in Egiptul<br />
de miclloc nude se afla gi cate-va sate nnmai de CoptT.<br />
Volney trade el ei se trag din egipten!. Numele de Copt, slice<br />
el, trebue a vie de la vorba grecit aviounpa-oc, un Egipten. Glsesee<br />
ca Copp ail pielea ggIbiclosi si frunaosg, care nu este nicl grid<br />
aid aribi; faca buhgita, ochil amflatl, nasal strivit, buze grose ,<br />
ca figura sfinxului de la piramide al cgrui caracter este acela al<br />
und negru. Volney citezg pe Herodot care dice aga : 4 Colgil<br />
aunt o colonie de EgiptenT, pentru cg, ca dengiT, all pelea negrl<br />
vi peril creti qi grog.* Volney inchee dar ca egiptenil era( omen!<br />
negri din felul color din Africa, gi cg de atunci sangele for<br />
s'aA schimbat prin crucire on grecil, en romaniT gi altil.<br />
Mallet qi Denon and stint de pgrerea lul<br />
Volney. Cercetilri<br />
mal seriese ce s'al flout intro acesta ma! in urml, (0, dovedit4<br />
ca pgrerile acestor scriitori sunt gregite.
LA EG1PT 179<br />
Dar este timp sd lasina autoril gi opiniile for gi Coptil en originea<br />
for gi ad vorbim de alte IncrurT.<br />
Din tote lucrurile curiose gi maretedin acest pament, ce mT-am<br />
inchipuit, awed pang a nu le vdcl , in imaginatia mea un ferule°<br />
strdlucit; dar, dupd ce le vdcluid , be aflaid mai prejos molt de<br />
idea ce iml facusem despre ole. Dintre tote insa , piramidele se<br />
deosebesc : le aflaid mai presusde on ce pate imaginatia sd-gi inchipuesca.<br />
Ca cat ne apropiam de Muhl pe care piramidele aunt zidite,<br />
in loc ad ni se arate mai marl, ni se pared a se micgorail. 0<br />
multime de arabl Felahi, ce intMniram, se hag dupd noT, ca sd<br />
ne serve de ciceroni sad ad ne ajute a ne urea in verful piramidel<br />
celel marl. ET ad invdtat, de la eilldtorii strainT ce yin aid, tote<br />
limbele ce T -ail audit vorbind. Astfel ne vorbira in limbs, francesa,<br />
italiana, germane gi englesa, destul de red , dar se faced ca<br />
inteleg. Acosti Omni aunt phial de vioiciune gi de inteligenta;<br />
picat numal ca nu putem dice tot ast-fel gi despre onestitatea<br />
caracterului lor.<br />
Ne urcaram pe costa Mule. Numaila picIOrelepiramidelor vd-<br />
4uram, ca printr'un efect magic, cat erad de marl gi de majestose.<br />
Ca ad dam cititorilor o ideie cat mai deslugita despre aceste<br />
monumente marete, vom face o descriere pre lungs, impend din<br />
timpurile entice.<br />
Herodot ce le-a vdclutd , chid secoll inainte de Iisus , (-Pee :<br />
g Heop, urmdtorul regelul Ramsinit, puse pe locuitorT ad saps<br />
pe carierele muntilor Arabiel, ad tarasca de acolo pima la Nil pietrele<br />
ce noted, sd le pue pe bard, dincolo de rid. Al %il be priimei<br />
Ili be Viral pad, la mantels Libiel. In fle-ce trot hull se<br />
intrebuintad una mita mil omeni. Cat pontru timpul cat Omenii<br />
suferira en acesta lucrare, fuse de clew anT, numai ca ad fad<br />
gosea pe undo era ad treca pletrele. Acesta gosea este cloning<br />
de tats mirarea ea gi piramidele, cad are cinel stade de lungimo<br />
gi 4ece orgil de liitime, precum gi opt orgil de inaltime. Este<br />
de platra poleita gi impodobita cn figurl de vita . . . Piramida a<br />
costat dod-sleci de anT de lucrare; este bine pastrata; fie -carte din
180 cALtronti<br />
fecele el are 8 pletre de largi vi opt de laming; este de pietre poleite,<br />
bine unite vi marl de 30 piclore fie-care. Piramida se zidi<br />
In foxing do scars . qi se spune el : dupe ce ingltarg piramida,<br />
se cerise pe ea , in caracter egipten , cat se cheltuise on a el zidire<br />
. , Heop, store de bani, din causa cheltuelelor, ajunse pang<br />
sg trimitg pe fie-sa inteo case publics ca sg se prostitue, cu ordin<br />
sa cerg de la fie-care amant o sums de bani . Ntr numai el acesta<br />
urmg ordinului ce-i dote pgrintele el, ba ante fi veni In cap<br />
sa lasevi ea un monument.. Ast-fel cati In casa publics, venea se<br />
o visitoze, 10 cerea cateo piatri. Preotilegipteni imi spnserg cg<br />
din aceste pietre, ea zidi o mica piramidg ce se an' in mitllocul<br />
celor-altei in facg on piramida cea mare vi este de un pletrn vi jumgtate<br />
pe tote fecele el... Sefren, fratele lui Heop, venindlatron,<br />
rgdici asemenea o piramida. Acestg piramida nu este avademare<br />
on a hi Heop, nu are hid edifichl in pgrnent nici canal care sg<br />
aducg apa din Nil aici; pe &and cef-altg , unde se dice ca ar fi<br />
vi mormentul lui Heop, so gig intro insulg vi este ocolitg cu apa<br />
din Nil adusg printr'un canal Mout in adina. Cea d'anteiti asiza<br />
a acestil piramide este de o piatrg din Etiopia , on mai multe<br />
fete ; ate in ingltime mai la 30 piclore mai pucin de cat piramida<br />
cea mare. Aceste doe' sunt pe acelavi del ce este de 100 pinion<br />
de mina . Miserinus, fiul lui Heop , domni dnpg Sefren .<br />
Acest rege la'sg asemenea o piramidg ; este patratit §i de piatrg<br />
din Etiopia pang la)nipoe, dar mutt mai micgde cat a pgrintelui<br />
sea, avend 20 de piclore mai pucin vi fie-care din *tile ei treipletre<br />
de largime..x. Pgrintele istoriei spune multe adevgruri, vorbind<br />
de piramide; insg cele mai multe alai gash ante -d1<br />
neadevgrate.<br />
Mai la vale vom argta ce este adevgr vi ce este fabulg din cele<br />
4ise.<br />
Herodot se incelg co,nd dice cg aceste trei piramide aunt Monte<br />
de Heop, de Sefren vi de Miserinus. Pe credinta lui Herodot,<br />
piramidele priimirg numele acestor trel regi vi sub acest nume<br />
aunt cunoscute gi astgqi; dar s'a dovedit a le zidirg eel MUM<br />
trel regi din a patra &nestle : eel anteiri rege se chema Sufi, a/<br />
doilea Seneasufi qi al treilea Ilanheree.
LA WIPP 181<br />
Champolleon le jeune a descoperit fn tiantul piramidei a doa,<br />
mormentul unui ofieer al lui Sezotris. Pe sfinxul eel mare a aflat<br />
o inscriptie hieroglifica din timpul lui Tutmosis IV, ce fuse inaintea<br />
lui Sezostris mai malt de cat 250 de ani. Alto morminte<br />
ce s'ail mai aflat in vecinatate au avut inscriptil ca numele Irapgratilor<br />
ce trded (la mii ani Inainte de era, chrestina , cu 500<br />
ani inainte de autoral ce da Herodot piramidei, Mandela, preot<br />
egipten, dind lista regulate a regilor Egiptului, incredintiza ca<br />
aceste piramide zidit de eel trei primari regi din a patra<br />
dinastie. Ar trebui se se is In vedere Arica an lucru pe nici<br />
una din aceste piramide nu se sill nici o iuscriptie hieroglifica<br />
nici pe din untru, nici pe din afara, ceea ce face pe D. Champo/-<br />
Leon sa inchee, ca piramidele sunt mai vechi de cat epoca dud<br />
s'a Introdus scripture alfabetica in sistema hieroglifica. Aceste<br />
piramide dar sunt zidite intr'un timp, mai vechiii de 5000 go<br />
ani, inaintea ere! chrestine. Numele celor trei fundatori ai piramidelor<br />
de care vorbesce Herodot, nu se ailit nici in lista hi Maneton,<br />
nici pe vre-un monument din Egipt, cat pentru prostitutiea<br />
ficel regelui Heop, din ordinal tats -sdi, este o fabnla cu=<br />
rata, ca qi cei-alts adaogire a lui Herodot, ca de la fie ce omd<br />
cu care avea comerciii, lua cite o piatra. Ern caldtor a Scut bagare<br />
de same in acesta ast-fd , ca piramida con mica este zidit<br />
din trei sate de mii de pietre gi ca acea juna priucesa n'a putut<br />
sa alba trei sate de mil de amanti.<br />
Ern autor din eel mai serio§i gi care, In caldtoria sa in Orient,<br />
plange asupra on carii pietre ce vede, plange §i ursita acei prin_<br />
cese ce din ordinal tats -sea a fest alai A se sacrifice tri ata des<br />
atata ostenela. Dar, dupd Herodot, filista sail juna aces princess,<br />
nu lua acosta faptit ca ostenitire,caci Indata ce strinse banil citi<br />
trebuia tats -see, fi veni in minto sa fag si ea o piramida. Se vede<br />
dar c tinara, princess se indulcise in acdsta meserie.<br />
Preotil Egipteni mai spusera lui Herodot a Hoop a fort nn<br />
despot gi rdii-voitor clerului. Acasta pOte bine sa dovedesca ca<br />
preotii nascocira acesta mutpatire fabula ea sd-Ordsbune in contra<br />
familiei acelui rege.
132<br />
CALtTORTY<br />
Pietrele en care s'aii zidit piramida sunt aduse dela Torah, pe<br />
malul drept al Nilulni, In facl, cu local unde a fost cetatea Mem_<br />
fis, car nu din Etiopia. In aceste carieri s'aii gasit inscriptii vechl<br />
ce dic cI Faraonii, Pergic, Romanil, anci aiI tras pietre de aid.<br />
Pietrile din antra piramidelor semAna prin natura for cu cele<br />
din aceste carieri,<br />
Cat pentru scriptura ieroglifici de care Herodot dice ea se<br />
afla pe piramida cea mare pi coprindea suma cheltuelilor ce se Mcuserl<br />
en a ei zidire, este ancii indoell, eget pe nicT o piramida<br />
nu s'a aflat aid o arms de inscriptil. §oseoa de care vorbesce, nu<br />
trecea prin vales Nilulul. Avea in lungime dna stade, ceea ce<br />
nu este nici a cincea parte dintr'o leghe. Inaltime de opt orgii<br />
adicii 14 metri 4/5 pi llrgime de dece orgii, &licit 18 metri 'Is<br />
nu a putut se fie, dice D. Giske, de cat o rampl pentru suirea<br />
pietrelor pe del.<br />
Piramida cea mare not nu am m6surat'o; altil au ingsurat'o<br />
inaintea nostril pi cu tote el numeropii m6surgtori au fost mate -<br />
matici renumiti, au<br />
aflat tot d'auna deosebite distante, ast-fel,<br />
in cat chiar astildi nu se scie sigur dimensinnile ei.<br />
D. de Chazelles, ce a m6surat piramida cea mare in anul 1693,<br />
fi di 110 stanjini de diametru nu 660 pici6re, pi 77 de stanjini<br />
(475 de picTore) de Inaltime perpendicalaril.<br />
Niebiir li di 480 piclore de inUltime perpendiculari. Napoleon<br />
eel mare, era de plrere ca piramida cea mai mare este do<br />
1,198,000 stanjini cubl, dicea ca din pietrile el s'ar face un<br />
zid de 4 stanjini de malt care ar coperi 50 leghe pi ar putea incinge<br />
Egiptul de la Baratron la Siena la Marea rolie, pi de la<br />
Suez la Rafia in Siria.<br />
Champolleon Figeac dice ca inlltimea piramidei este de 450<br />
piciOre, adieu mai malt de doh on de innaltii de cat turnnrile bisericei<br />
Notre-dame din Paris. Baza el seA temelia are 716 1/2 piciOre,<br />
ceea ce da un volum de 1,444,664 stanjini cubi.<br />
Fie-care din colturile piramidei se uTtit &Atm cele patru punctuff<br />
cardinale. Face despre nord a piramidei, este aceea prin care<br />
se all antrarea in untrul IA, pi care se afla in dreptul a cinel
LA EGIPT 1g3<br />
spre-Yee asize sag trepte, qi la 48 piciore mai sus de bad.<br />
Cel inteif loc care care ne indreptarim fu faca de la nord egtre<br />
intrare. Pe mesa fags cglgtorii se nrcg irt verful marel piL<br />
ramide. Trel4eci de arabi eel pucin, ne incungiuraf, , invitindune<br />
se ne urca'm In yfrful el. Suirea de qi este grea , dar nu ki eu pericol,<br />
din canal ea to tin arabil ce se urcg en tine. NOT ne nrcargm<br />
mai mult ca sg nu trecem de fricog, de cat de plgcere : cgd era<br />
o aldurg nesuferitg, gi BC:mole era forte arptor. Dad niscarl -va<br />
Omni cu minte ci cari nu se gig sub inrinrirea maniel ellgtorilor,<br />
ne-ar fi vgslut, aggtindune ca matele din platrg In piatrg, pe astfel<br />
de mare clIdurg , ne-ar fi crept nebuni. §ese omeni puseri<br />
repede mina pe mine; dol mg tined de mini, dol de mislloc , dol<br />
de piclore. En nu atingem de pietre de cat cite °deg, ci sburam,<br />
rgdicat in bracele nervose ale acestor selbaticl. Socii mei mg urmarg.<br />
Nu departe de verf se dig in coltul despre nord al piramidel<br />
o scobiturg. §e4nrgm aid sa ne odihnim. Panta piramidel<br />
ni se pgrea lunecosit gi depgrtarea de la pgment ne da ameteli.<br />
Aid afiargm , stand sg se odihneseg dol ellgtori Engled : el ne<br />
dad aid vests cg un cutremur de piiment intimplat la Brnsa a<br />
fgrgmat cu totul acestg caste §i a ucis pe toti locuitoril. Acestg<br />
nefericire ce privea pe unil din arnica nostri din acel oraq ne fgeu<br />
sg nit:1m arsita sorelui gi temerea ce ne inspira positiea nOstrg<br />
Lgsargm pe Englezi si ne urearim in verf. Pe Wild piramidel'<br />
unde pot sEi §641 cite va persone, totl cglgtorii ce se urcg aid ,<br />
serif numele lor. Dar Sind a nu a mai rgmas loc vacant spre a<br />
se scri, calgtorii cel mai noT sterg numele celor mai vechi gi<br />
serif in loon-le<br />
pe ale lor. Vederea, de aid, peste cimpil este des-<br />
Rtg.tore. La o parte apare valea Cairulul cu satele gi cetatea, pe<br />
de altg parte desertul, acestg mare en vain:I migegtOre de nisip.<br />
Dar an puturgm sit ne bucurgm in pace de acestg privire, cacT<br />
arabil ne cerurg backisul inainte de a ne cohort, amenintfndune,<br />
ea de nu it vom da acolo, el ne lasg qi cobOrg singuri. Aces%<br />
talbirie atita ne supgrg, In cat lgsandu'l aid incepnrgin sg ine<br />
coborim singuri. El vgslend acesta ne esirg inainte : astg data<br />
se luarg cu noT prin ruggcinni. Ca sir scgpgm de atitea cererl, le<br />
0
184 cititToit<br />
daram un ban de one fraud, pentru care nu furg multuniiti. Arabil<br />
din Egipt , tliria $i Palestina , clod It1 fac. un servicia, cat<br />
.i1 mare sa fie Brno ce le dal sub titlu de Wyk, nu se multumesc;<br />
dar fie o para sag o livrg englezi, el tot mai cerg. Ne coborlrilm<br />
la local antrarel In piramidg de undo am fost plecat.<br />
Arabii ne Invitara sa visitim In untrul piramidel. Temendutie<br />
eg au repete si aici cererea amenintiltOre ce ne facusera pe 'Jarful<br />
piramidel, noi ne indoirami; dar aflandune aprOpe de antrare pu-<br />
8(0 mana pe noi, ne Impinsera In antra si eta-ne coborind In pi_<br />
ramida farg voea nostril.<br />
Oaleria ce duce In piramida este de 3 piciore, 5 degete de lar_<br />
gime si tot atata de Inaltime; te cobori aici, la o inclinatie de<br />
26 trepte, inteo lungime de 95 piciore; de aice aped alts galerie<br />
de b12 piciore dar pe acesta te urel. La puntul uncle antaia galerie<br />
se nnesce cu a duoa, este un codrn de granit. Din a duoa galerie antri<br />
intr'un canal, de undo te urci ping la margine'l afli un loc uncle<br />
te odihnesci. La drepta a fost orificiul unui put forte adanc , tgiat<br />
in paitra si sucit. Aici incepe un pasagia orisontal si lung de 170<br />
piciore; acest pasagig te duce In camera numitg a reginel. Camera<br />
acesta este de 17 piciore de lungil $i 16 de largg. Spre partea orientail<br />
se vede o scobiturg mica.<br />
De aid to Inturni inapol si te duel prin alts galerie ce merge<br />
spre centrul piramidel, coborind. De aid antri pe aka galerie In<br />
camera regelui. Acosta camera este de 32 piciore de largime of<br />
lungime i (19 16 de Inaltime. La drepta , antrand , vaduram un<br />
cosciug de granit rosatec , fag coperement si desert , ee se dice<br />
el a lost acela al regelui, autorul piramidel. Dupg o inscriptie ce<br />
a, gasit _Belzoni in cea d'anteig camera:, piramida s'a deschis 'de<br />
arabi. Inscriptia suna ast-fel : eStapanul Mohamed Ahmet , a<br />
deschis aici si stapanul Otman a fest de fags la deschidere, x. Arabii<br />
ne supgrara ci aici cu baccicul lor. \Wend, ca ma le dam<br />
nimica , atinsera luminarile gi ramaseram prin Intunerec : trebui<br />
s be dim, si mune ast-fel, aprinserg luminele si puturgm egi.<br />
V6duram de aprOpe si cele-lalte dog piramida. A treia este mai<br />
mica de cat a don si a dpa de cat cea d'Iunt4ig.
LA ann. 185<br />
Un tuarnelne, a tercet inainte itimp , sg destbig a treig piri-<br />
male, ea sg scow boggtiile ce Be crecleil b. if ascunse aid. El (leis.<br />
chile piramida toy pe faca gi la puntul ode ingltime tilde este<br />
descbisg finteia piramidi ; dar, dupg ce trasd cute -va sute de pietre,<br />
casig fobs, se lgsg.<br />
Pirartida cea mai thicg a Filistei sag fete! lul Heop, dupg Herodot,<br />
este fincg in piciare, dar verfal el este ciuntit.<br />
Pe tart Saga acestul be vg4tiram o multime de piramide raid<br />
de doT sag trei metri, gi cele mai multe fgrgmate. Aceste din<br />
tiring, eu totulneinsemnate, a trebuit sg fie Mute de partienlari<br />
servind de morminte. Afarg de aceste, se vgd camere suterand<br />
scorburi prin maXtri de uncle s'ag sees sarcofage ei mumii.<br />
TJn lucrn nu m1T pucht curios de cat piramidele, este sfinxul<br />
eel mare. Se afli aplope de piramida cea mare spre est, tgiat din<br />
starneg de piatrg. Sfitaul era la egipteni o fictie desetnnatg cu<br />
coepul de vita" si capul de dm. Stain' le Eta aid este ltingg de<br />
39 de metri sag 117 picKm; iMprejurtil capului spre frunte ,! de<br />
27 metri; iugltimea de la uintece pang la crestetul capulul do 17<br />
metri. Sfinxul era inainte ingropat en totul, in nisipul ce de atatia<br />
sewn venturile grgmaclirg impregiurul lul; numial capul<br />
era and afarg,. De la cercgrik ce fgcurg invgtatil franceg in Egipt<br />
, in timpul expeditiel frantesilor, se sgpg, un qatit fdrte larg<br />
impregiurul sfincsulul. Atunci secunoscu ca intro kat qi piciorele<br />
de dinainte in sus , fusese o iduare care ducea la nit2to galerit<br />
suteranc sgpate in stand Bi comuricaii en piramida cea mare, pe<br />
sub pgment. Sfinxul avea pe cap o polobl regale seu religiose ce<br />
servia sg determine care era expresit simbolicg a lui. Fisionomia-I<br />
seining until negru : faca buhgiti, ochil fimflati, dar dulci'<br />
nasal strivit, buza large, etc.<br />
Pimmidele se zidirg pentru hog cuvinte :1, a fie niste monumente<br />
care se spue secolilor numele celor ce le-aii fled , §i 2, se<br />
serve ca morminte. Multi cglatori ag dat fearite alte pgreri, despre<br />
telul pentru care ele se zidirg; dar tot, acele pgreri mi se<br />
par niste fabule.<br />
Aid no preamblargm duog ore prin sinulmornintelor suterane*
186 cALtmail<br />
On undo se lasi ochii, se lasit pe multele sipituri:nnde locuitonil<br />
prii fi cAl6torii streini an spat ca s6 afle lucruri interesante.<br />
Clod vedem qacalul scobind mormintele cele prespete ca sg-§i<br />
scow hrana vietii, unsimtiment de desgust §i de grozit Re incongiOrit'.<br />
Cu tote acestea , malt mai nesuferitit trebue a ni se<br />
pall licomia omului ce turburi pacea mormintelor , ce infruntii<br />
majestatea for , ca 0 tragI din sinul for cadavre omenesci qi 0<br />
le vencli pe bani ! Acesta se face neincetat de locultor/ §i de dletorl<br />
! ..<br />
Nol trecuritm ilioa la umbra ce aflaritm in dosulcapului acelul<br />
mare sfinx. Aid licurim §i o gustare din provisii ce lua.seritm<br />
cc nol. De aid puturitm observa a corpul sfinosului este crApat<br />
pe la miclloc §i craidtura este atat de largit in cat un, om nu o<br />
pote ski.<br />
Este peste putintit 0 ramie cine-va simplu privitor in mipocul<br />
mid populatii de morminte unde odanesc atatea generatii,<br />
Vederea acestor locuri imi inspirari acoste strofe.<br />
I<br />
Acei ce 0 'nilltarit, periri in ultare,<br />
De cinc1 -4ec1 evi, pe den§ii s'a 'nchis al for morment ;<br />
prena for perit'a l'a ventalui suflare<br />
P'acest desert pilmint.<br />
Popore nuoi venit'afi §i ad trecut din viatit;<br />
Mai multe tronuri manilre d'atunci s'afi rdsturnat,<br />
§i lumea fuggtOre schimbat'a a se facl,<br />
In cursu-1 utisuliat.<br />
Chiar mintea omesescl luat'a o schimbare;<br />
De 4eii seT poetic/ §i cerul a scitpat ;<br />
Iar voi, o monnynente d'eternit admirare,<br />
Nestremutate-ati stet !<br />
Colo se amid valea dallil, verde<br />
Unde Niluf vesel, qerpuind se perde.<br />
II
P'intre sicomorI;<br />
Cairul inaltI albele-1 palate,<br />
Vesele moschete, gracios spate<br />
'N marmurg cu Hort<br />
LA WW' 18t<br />
Dar maT colo se ziresce<br />
Cel desert spgImentkor :<br />
Thule viata tsI opresce<br />
Pasu-T verde, riPtor.<br />
Emblemg, de Were a tristelor mormenturI<br />
In care tot adorme, pIrtcere, lungul chin;<br />
In care numal pasul fantasticelor venturT,<br />
De§tepta un suspin.<br />
Uncle !rental ce °mini%<br />
Nalt1 muntiT de nisip,<br />
Ce pe fie-care OA,<br />
Schimbil forma, se risip.<br />
Dar luncile de§erte atilt sant de ink*,<br />
Atilt de melancoliel, cat ocbiul privitor,<br />
Ce cats tinerete,<br />
Se'nturnit A ascundi o lacrimA de dor 1<br />
III<br />
Dar clioa se abate. Pe undele pilite<br />
A mkei de nisip.<br />
Se luptii umbra trista on raclele eT mutq<br />
Ce 'n nopte se risip ;<br />
Iar formele for albe se schimbl cu durere<br />
Pe fie-ce minut,<br />
§i trernurfinde 'not5. In umbrA frn there<br />
Sub Olul for tint.<br />
Iv
X88 o'At'<br />
Evoml<br />
V<br />
Dar colo pe hotarul deserteloril tgente<br />
Era odiniora acel vestit Memfis :<br />
Luminele, sciinta §i artele placute<br />
Pacusera acolo at lumeT paradis.<br />
Aid era cetatea cu magice palate;<br />
Aid locuitoril traeg in parba'torI)<br />
Dar una data, mOrtea aice se abate<br />
§i mana for inghiata pe cupe ¢i pe Hart :<br />
D'atunces i,n %ores anticilur desertg<br />
§acalul eel Olbcttec se plunge intristet<br />
i vdntinile sntong lugubrelp Goncorte<br />
In vechile ruine ce timpui a 'nkuntat,<br />
Vol umbre nevNitte, o fit de 'nchipuire I<br />
Sculativa ()data din ast tacut morment !<br />
tar tu, lumina vietel, invie c'e zimbire<br />
Al for trafa§ pament!<br />
'Mere ! eta noptea I .. o umbra se areta,<br />
Mare din pilment!<br />
Ea face semn cu minerl plapanda §i uscatg ,<br />
§i mil do alte umbre, sa 'mita din mormdnt.<br />
Trel regl ce radicara aceste piramide,<br />
Trel umbre, in Were s'atiecla la benchet ;<br />
Trel cupe aurite, la stelele splendide<br />
Itadica in tame o mana de schelet.<br />
0 tingra princess s'aqecla in Were<br />
§i chiami MO sine fantastic) tredtori,<br />
§i intonand armonil d'amor gi<br />
de placers,<br />
Deschide vglul d'aur pe sinul el de flori.<br />
Dar eta se aude o surds nechezare<br />
De agerl cursierl;<br />
VI
I41. EGIRT 189<br />
Cambis pasesee'n capul popOrelor barbart,<br />
Mg tipete se 'naltd in sinul desel seri;<br />
0 luptii cruntro 'ncepe gi armele in venturi<br />
Rcrsuna cu tdrie pe bracele do 08 ;<br />
Iar cetele-egiptene reintrd in mormeuturY<br />
§1 aerul rdsund, d'un spina. dureros.<br />
Eroul Macedonic in nrma for apare.<br />
El trage dupe cartel popoliX ceI copring;<br />
Aceste turme sclave se luptd cu turbare<br />
Se 'nvingd In robie all populi neinvinsI,<br />
Oh Inu<br />
mal e speranta d'acesta °moire!<br />
Tu, duke libertate, ce lumea -al amdgit,<br />
Orl an aI fast to ore de cat inchipuire? . .<br />
0 papal, inceteg d'a cere-o fericire<br />
Pe care nu scil s'o lag la eel robitY:<br />
Wall<br />
Dar tine sparge and nisipurile d'albe 2<br />
SaldatiI lul preurma al sell tar aurit ;<br />
EY sant fierog gi falnici gi pletele for albs<br />
Sub arme all albit ;<br />
0 manta de purpura pe umeri-I a'abate;<br />
Iar braul luI luceste ca cerul instelat;<br />
Alaturi std amanta-1: divina-I voluptate<br />
Pe tog a fermecat.<br />
El trece, dar s'areta ordille pdgane :<br />
Sub pail for pitmentul in dolid s'a, 'fivalit;<br />
Dar el chiar se strecord si'n urmd nu r6mane<br />
De cat o suvenire de, don ce a perit.<br />
Dar tine e eroul a card strelneiro<br />
Pe top a intrectit ?<br />
Soldatil lui cunt pali4I de hind nedormire<br />
El n'ad nimic in fags si 'n vorbe nepldcut.<br />
Eroul it conduce in valea gloriesi;<br />
.
190 ciaTonil<br />
In purpurg, in our el nu -! investmentat ;<br />
IIn redingot albastru, o lap colturOsa<br />
Acopere scheletu'i, de venturI leggnat.<br />
Dar ochiul lel strgluce de-o flacarg strains<br />
La cd-lalti muritorl!<br />
Tacere! Mamelucii se-adung, se desbing<br />
Prin umbra noptel desg pe tail for usori.<br />
El face semn din mina . . . ostasii lui s'adung;<br />
ScadrOnele s'avend prin campul nisipos,<br />
0 luptg crudg 'ncepe qi armele resung<br />
Pe albele schelote ce strghicesc la lung,<br />
Pe hircele de os.<br />
Dar Mamelucii sbOrg prin campil eel sglbated<br />
Ca pulbera in vent,<br />
Si umbrele for mute, en call for fantastic!,<br />
Reantrg in morment.<br />
0 geniii al durerii! to aI trecut in lume<br />
Si global sub picioreti gigantic a saltat;<br />
Ciclut-au edificinl coprins de putreiliune,<br />
LegI, datine, gi tronuri en regii an picat !<br />
Dar cand picarg tote, prea mic d'a be abate,<br />
Tu tremurasI de viatall sub greutatea lor!<br />
i incepusI d'al doilea 0 dregs cele stricate,<br />
Trufase muritor I<br />
Asa la locuintg-1 cand an copil foe pane ,<br />
Suride de placere pun' total s'a Incins ;<br />
Atunel se inspgimenta vgclend eh' se repune,<br />
Si<br />
vrea cu mina -I mica 0 stings ce-a aprins ;<br />
Ca serpele din fabuli ce'n via-I nergbdare<br />
Partin' a ma -sel panted ngscend inveninat,<br />
Asa, venind in lame, sdrobisl Cu nepesare<br />
Republica to mums, ce'n via sbor ll-a dat ! . . .
Li EMPT 191<br />
CARTEA VI<br />
La Giza se aill un cuptor public uncle cloceac oule de &rid, ce<br />
dad pi, lard se aibd trebuinti de closci , ci numai prin cildura<br />
lui. Acest agetldment se chiamd pe limbs. terii Mahmal Ferugi.<br />
D'aceste cuptOre suet mai multe in Egipt. Este despdrtit in dog<br />
scorburi ; oule se depun in scorbura de mai jos ; in cea de mai sus<br />
arde focul. Ciaduraseceresd fie tot-d'auna de 32 de grade Mounter.<br />
Aid se depun d'odatd 4,000 de oue, pe trei ronduri. Omenil<br />
insdrcinati cu privigherea for le inturnd adesea. Clocirea se<br />
face in 20 la 25 de Mile cel mult; indatd ce pull ciocnesc oul, ii<br />
scote din od qi-T da<br />
femeilor indatorate se -i crests. Fie ce parti-<br />
cular pate educe aici oug. Pentru o sutd (mg, primesce propietarul<br />
for cinci-tleci de pul de glind. Suma pailor ce scOte acest cuptor,<br />
pe fie care au, este forte mare.<br />
Tot ce pOte cineva se -$T inchipuesci mai gracios, mai feeiic<br />
mai oriental, tot ce se asemdn'a' mai mult cu acele gridini magice<br />
din o mie qi una de nopti, este grddina Subrah, ficutd de bdtrenul<br />
Mehemet-Ali. Aleele eT cele mai marl aunt pavate cu mosaice<br />
abbe; arboril cel mai rani §imal delicati se afid aid'. Chios
192<br />
CALkToaii<br />
cul uncle barenul pa§i cluta umbra in Pe le de verb: este elegant<br />
gi pare cit invite pe fie -tine la repaos gi la desfgtare. Mal este un<br />
labirint ce porta; in 'Offal un pavilion gracios. Aid to urci pe 15<br />
trepte. Pavilionul este pOtrat; in mipocul lui se afld un basin<br />
mare de marmurit albil ocolit cu figuri sitpate gracios, care versa<br />
aici apI limpede ca cristalul. Este eel mai frumos monument din<br />
acestO grading. Eleganta, bogAtia, aid sunt vgrsate din urna friyell<br />
gi graciOsO a plOcerilor color mei, mai mult de cat ori nude.<br />
Aici, Mehemet-Ali, in miPocul celor mai frumose odalisce, venia<br />
se ulte cate-va minute grijele sole, spit de pliteerile bitei 1i bet<br />
de rgsfieitrile nimfelor graciose ce it incungiuraii ; gi jai-a de aid*,<br />
said de plicerile unui simtualisin brutal, se arunca din nod in<br />
viscolul luptelor pOtimase ale sufletului sou ambitios.<br />
Dar acest blrbat nu mai este, 12i tote cad in ruing,.<br />
La trel ore departe de Cair, , pe Mocatam , incepe pOdurea impietritg,<br />
despre care o multime de cOlgtori vorbesc cu entusiasm;<br />
multi insl cu dispreeil. Se' nu credeti ca voiu descrie o pOdureimpietritil<br />
ca cele din o mie§i una de nopti, ce este numal...., dar mai<br />
'naintesti vedem care este parerea D. Gische despre acosta. Acest<br />
autor pretinde cit este o adevgraty pOdure impietritii, ba ancO, carcetand<br />
trunchil arborilor, a aflat coja, rOinurile, gi niece crOpOturi<br />
unde alti-data locuiail vermuleti in lemn, qi adaogit ea; pote sit<br />
spue chiar felul leinnulul acestor arborl impletriti. Dar sg eitim<br />
chiat cuvintele sole: cApele mitre ail impletrit acesta Witte atat<br />
de intinsit; dar, de tend s'a tras marea, partea arborilor lipitO de<br />
pitment, sad fAcut de for . . . acestO a doa schimbare se Pim din<br />
cansa cildurei din centru . . . tot* arboril impietriti ce sac pe<br />
pilment stint de fer in juingtatea grosimeT for gi de platri in edam<br />
jumgtate. . . materia primary a acestor minunate impletrirl<br />
a fost sigur de lemn. . . gi nu se pete tagadui. . . se deosebesce<br />
forte bine cOja de cei-alts parte ; se cunesce arborul ce se uscaso<br />
mai 'nainte de a se resturna §i a se coperi de apa sitrati a mares ;<br />
mil de intepIturl mici, aretO locul vermuletilor eel rodeii, gi se<br />
gitsesce, cu tote el este impletritil, pulberea rumegitturel for gi<br />
pulberea produsy do pntr4iunea de mai 'nainte. . . Tote earac,
LA 'EGIPT 193<br />
terele se plistrezt aka de bine. ca oil co ar dice cine-va in contra,<br />
ar fi o nebunie ... este lesne st dovedesci din ce esent era lemnul<br />
...<br />
semtni ca este de felul acelul ce eresce in climele nostre...,<br />
Acest autor, cu o loviturt repede ki absolutt , hottrasce dont<br />
lucruri:ct. acestt pidure era de lemn pi ca marea a fost tnecat acaste<br />
locurl altt-datt, apol iar s'ail tras. Adaogi et in timpurile<br />
antice muntele Mocatam §i muntil Libiei se fartmarli de la naturt<br />
. . a aceriti munti ail in end for multime de scold de mare,<br />
de wide inchee ca marea se afla pe local nude ace§ti muntl se rtdicart<br />
qi gonirt apele mtrei ; ca atuncf isvorat de aid ape dulci<br />
ce produsert pe acest munte pawl, etc.<br />
Volney dice et intamplarea sing tat a dat acestor minerale for-<br />
ma unul vegetal impietrit.<br />
Fie-cine pOte still den o parer° ; dar in desert Omenil vor elute.<br />
sit dea solutie unel asemenea probleme : nu este dat minteI omenesci<br />
st pltrunp, tote secretele naturol.<br />
Ceea ce veclurtm in§ine despre acestil ptdure este : o multime de<br />
trunchinri de piatrt, cu forma de arbori , eraii culcati pe ptment<br />
ca nisce cadavre despoiate ki resturnati in tote felurile cei<br />
mai lungi erail de 30 de metri. Miff erat fartmati.<br />
Dar sit lasam ptdurea impietritt.<br />
/rite° tlimerserem sit visitam ins nla Rudah. Se alit mai in fact cm<br />
satul Ghifa qi Fostatulln acestt insult se aft un Nilometru fault<br />
de Amru. het de la venirea Arabilor acest Nilometru era<br />
o mtsurt a apel Nilulul; dupe el se scia, in vtrsarea Nilulul,<br />
gradurile inalttrel apel. Este o oolons ce stit In millocul unui<br />
basin a card adancime este egalt cu fundul Nilulul. Pe o colOnt<br />
sunt scrise gradurile. Acestt eclat este locuita. Se dice ca inaintea<br />
venirel arabilor era 0 cetiltue. In cercul acestel cetatui se<br />
aft Nilometrul. In acestit insult, so thee, et files lui Faraon, mer<br />
end 86 se scalde, gstsi in apt §i sclipt pe Molse. Aid papa are<br />
cate-va grtdini frumOse §i case.<br />
Este timp sa vorbim de relele la care se aft supust acestit Wt.<br />
Inainte timp, in fie-ce an, ciuma so dcclara aici, pe la februare<br />
qi tinea pant tomna.
194 chtTomi<br />
R Cate-va persene, dice Vo lney, , a voit sd ne fad sit credem cd<br />
ciuma se nasce in Egipt ; dar acestii opinie, intemeiatit pe prejudectiti<br />
nesigure, nu semend cu ceea ce se intampld. Negucdtorif<br />
nostri, stabiliti aid qi pitmentenii, die cd, cinma nu vine din Egipt;<br />
ci, &dad se aretit pe costa Alexandriel; de aid trece la Rozeta,<br />
Cair, Damieta gi alte locuri. Mai spun cd ea se aretd dupit ajungerea<br />
vre-nnui vas remind de la Smirna §i Constantinopol.... se<br />
vede dar cd vine de la acest din urmit ora§ unde se imprOspdtd neincetat<br />
din causa neingrijirel, etc.,<br />
Multi altii pretind ca se nasce in Egipt, din aerul cadavrelor<br />
ce esalg pescil sad crocodilil rgmasi prin nisipul desertelor, dupe:<br />
ce se retrag apele vitrsate ale Nilului. AltiT iar cred cd vine din<br />
aerul ce esalit lacul Mareotis de langd Alexandria. NoT sd na cercetim<br />
causele ce o produc , dar sd ludm o cale mai sigard. De<br />
cand s'ad agedat carantine regulate in orient, ciuma a perit on<br />
totul. Dacit era nitscutit in Egipt, cinma s'ar fi argtat din nuoil,<br />
did atunci carantina ar fi fost nefolositore. Nu put em dice nici<br />
cd vine din Constantinopol, &del nici in acest oraq ea nu se mai<br />
aretit. Dar on de unde ar veni, mgsurile de curdtenie, prefacerile<br />
spre imbundtittire, filcute de atunci in tote pdrtile ca sd o starpesed,<br />
au isbutit. Pete lard cd ciuma sa fi fost una din acele bole<br />
ce se aretd intr'un timp de mai multi anT §i piere.<br />
Una din epidemiile cele mai rele in Egipt, este perderea vederel.<br />
Intr'o di iintrand In Cair, cu socii mei , cdcurdm bdgare de<br />
semd la eel cu ochii stricati. Afiardm cit la o sutd do persOne on<br />
°chi bunT, erad cinci-deci orbi ochiati §i cu ochii imfiati. Nu am<br />
intalnit nici un om care fig Obit ochii en total sitnitto§i, adicit hind<br />
sd aibd o cdutitturd care este naturald. Inchipuitivg o populatie<br />
intregd, copil, femel, Omeni orbi, albetiti, sail eel pucin cu ochii<br />
roOti si ldcrimati cu necontenire,purtand asupra ochilor, onT<br />
unde pureed, un nor de musce pe care nimica nu pOte sit le gonescit<br />
1i<br />
yeti avea idee de acestit neferice populatie. Nicairi , nu<br />
am vgdut and: acea multime de musce care se aflit in Egipt. Ele<br />
antrd in bucate, in apd, in gull, in nas. Causa ce le produce este<br />
marea necurittenie ce domnesce aid.
LA EarPT 195<br />
Inflamatiile ochilor, in Cair, sunt mal dese de cat in on ce alt<br />
crag din Egipt. Bogatii gi strginii sunt maT pucin supugi de cat<br />
locuitorii.<br />
Acestii epidemie a domnit in Egipt anal in timpil antiei. Mai<br />
multi faraoni erail, dupg istorie, orbi. Herodot vorbesce de un rege<br />
din Egipt ce era orb gi *lag vederea printr'o minune. Acestri<br />
anecdotg mi se pare forte picantg gi pentru acesta o reproduc aici.<br />
c Preotil din Egipt imi spuserg ca dupg m6rtea lui Sezostris,<br />
fiul sell Feron se urcg pe tron. Acest principe nu ficu nicl o espeditie<br />
military gi orbi. Nilul, vgrsanduse atunci , de 18 coti gi<br />
inecand tote campiile, un vent mare se radica care vent intgrita<br />
aspru valurile. Atunci Feron, printr'o nebunescit indriisnelg., lug<br />
o ostie gi o aruncg In misllocul intgritatelor ape, dupe acesta, indata<br />
orbi. pcce ani fuse orb. In al un-spre-slecelea an, i se aduse<br />
rgspuns de la oracolul de la Buto, ce-T vestea el timpul prescris<br />
pentru pedepsa lui se sfargise, gi di are sa dobiudescg, vederea<br />
dacg se va spgla la ochi cu udul and femel care nn a cunoscut<br />
alt barbat strain de cat pe al ei. Feron incercri mal antehl cu acela<br />
at femeel lui , dar find cg nu se vindecg en acesta, alergg In<br />
acela al altor femel. In sfargit gasind unul de la o femee, care it<br />
tamgdui, strinse intro cetate numitg Eritrebolos, pe tote femeele<br />
ce le incercase, afarg de aceea al cgrii udll ii vindecase, gi he arse<br />
de vii cu °rag cu tot; iar pe aceea ce contribui la a lui vindecare,<br />
o lug de socie.<br />
Aerul =Ira, unit cu u.neslela, care urne4elg unitg iaragi cu o<br />
mare caldurg, este causa acestor inflama %ii, nisipul eel mgrunt<br />
ce se gala in aer in aceste locuri gi se aruncg pe nesimtite in<br />
ochi, contribuesce la proprigirea acestul rah<br />
Mai este un reg ce numal aice se intampli; o iruptie ce vine<br />
la Ode, see cu alte vorbe multime de brobene gi pete rogil ce se<br />
respandesc pe corp, insocite de o mancgrime nesuferitg. Causa acestul<br />
reil se credo el vie din apa Nilului. -aril din soca mei de<br />
calgtorie, N. Apolonie, nu it vgq.usem de patru slile ; tend it revgsluiii,<br />
era atat de impodobit de aceste brobene, in cat imi fuse<br />
cu neputintg a'l cunesce.
196 ciLtroitil<br />
Primivdra domnesc aice ni§te friguri rele care ucid pe om in<br />
timp scurt. Sub alte raporturi, clirna Egiptulul este sanatOsa.<br />
Egiptul este o tern roditOre, plinit de bogatil. Prin positia sa<br />
are o parte forte favoritOre pentru comercid. Dar acestd VA, nu<br />
pOte nici siS infloresca, nici se existe de cat en conditia ca sit o<br />
cultive, sub tote raporturile spre a ajunge la civilisatie. Egiptul<br />
nu este o tera frumOs5 ;<br />
campiile au numai vegetatia ce este din<br />
munca omului ; dumbritvi, padur1, erburi qi flori selbatece, riulete,<br />
nu se afla pe aici. Volney (pee ca nici o tera nu este mai<br />
pucin pitoresca pentru zugrafi §i poeti . . =Este de insemnat,<br />
adaogl el, ca nimeni, nici chiar arabii, nu 4ic ca aid sil fi nescut<br />
un poet. In scant, ce ar data Egiptenul pe fluerul lui Gesner §i<br />
Teocrit? n'are nici rinlete limpe4I, nici brasde fragede, nici adancimi<br />
singuratice . , . Tompson nu ar afla aid nici §ueritura<br />
venturilor in paduri, nici sgomotul tunetelor in munti, nici lina<br />
majestate a dumbravilor antice, nici vijeliile turbate §i linistea<br />
ce le urmezit.*<br />
In Egipt rare on ploy iarna ; iar vera nici odat5,. Cerul aici<br />
este tot-d'auna senin qi monoton; ochiul intalnesce numai v51 semenate<br />
de omen, sate cu fisionornie miserabilA, inaltate pe cat°<br />
o movila nisipOsil; desertele nemarginite , ale carer valuri aunt<br />
mai temetOre de cat ale ocenului; pe care citletorul nici odatit nu<br />
incepe as le strebati, fare se fie sigur ca aceste valuri nu or 6:4<br />
fie mormentul.<br />
Vitele aid sunt multe §i de cel mai bun sold; cal, mini, mule,<br />
eimile de mai multe feluri, oi, tote par a ar fi mai imbunat5tite<br />
in soiul for de cat on in ce alt parte, ins nimica mai mult<br />
de cat boil §i bivolii din Egipt.<br />
Venturile stint forte rele; dar cel mai red este ventul numit<br />
Camsin, in Egipt, §i Samun, prin deserturi. Din norocire suflit<br />
pucine chi.° ; 4ilele cand sufla aunt cele mai calde : suflarea lui lovesce<br />
ca caldura unui cuptor aprins. In deserturf, acest vent este<br />
mult mai periculos; ucide pe caletorii ce afla in sinul nisipurilor.<br />
CAmila, fiic5 a deserturilor, cand vine-acel vent, bag capul fn<br />
nisip, inchiclend ochil, ca sa scape de omoritorea lui inriurire. Dupd
LA EGIPT 179<br />
Herodot, armia lui Cambis, ce pled in contra oazisulni lni Amon,<br />
aflanduse in deserting, la calea jimigtate, intfilni acel vent, gi to'l<br />
soldatii perirri in valurile de nisip.<br />
Acum sl vedem care sunt animalele ce se afla.' in Egipt lima.<br />
Printre pesci, eel mai curios este cela ce se chiamii Bigir , ce<br />
semgnA cu gerpele gi tot d'odatI on patrupedele. Coda lui este<br />
scurtg; e lung de dou6 piciore; mite aripi inotg.tOre are pe spinare;<br />
minima ciniuri. Cutitul nu pate pitrunde sap eel. Mal<br />
este un fel ce se chlarnii Fahaca. Acesta se amflii cu aer, tend 1.6sufle:<br />
afaril, din apg , gi pantecele lui se face atunci forte mare.<br />
Ctind, din greutatea dosului, cade pe spinare, nu Vito sit se mai<br />
intOrea: gi semgnii cu un glob. ghimpos. Se apgrl ca ariciul. Vine<br />
in Egipt en apa pe Nil. Child se retrage Nilul , nu pOte en apa<br />
sN se inturne ; atunci locuitorii alergii gi it prinde. Copiii sejOcti<br />
on el. Arabii iiic a acest pesce are glas. Mai este and.' un peace<br />
electric numit Silurul tremurgtor. Arabii it numesc Road (tunetul).<br />
Arabii cred ca grtisimea ce are sub piele vindecii bOlele, o<br />
and pe tgeiuni apringi gi pun pe bolnavi asupra gazului produs<br />
de ardere.<br />
In Nil se ea nisce brosce testOse forte marl' ce se numesc Trionix.<br />
Ail falca cu buze migc6tOre ; sunt de tree piciore do lungi.<br />
In altg parte am vorbit de Tupinambis gi de Crocodili.<br />
§erpii aunt de cinci feluri mai cunoscuti. Cel mai frumos este<br />
cel cu capugon, vestit prin gragia colOrelor. Corpul lni este lung<br />
de nn picior. §erpele scital de la piramide, ce semaii on vipera ,<br />
are ace veninose ca vipers ; rare on it Mil mai lung de dou6 piciOre<br />
; este privit de locuitori ca cel mai inriutittit gi tote se tem<br />
de d6nsul. Vipera ceresta sail cornoratl, este tot atitta de temut:<br />
are pe d'asnpra ochilor un fel de corn, de tree linil de 'nalt.<br />
Vipera hage, este, cel pugin de dud piciOre de lungii gi tree degete<br />
de grOsa'. Cand to apropil de densa, rtidicit capul gi se pane<br />
in positie de ap6rare : mugatura el este periculOsA, dar nu atacit,<br />
dacti nu o superi.<br />
Flinch ca suntem la gerpi, sNvorbim gi de psili sal descintittori<br />
de gerpi, ce se ailii In Egipt. Originea for este forte veche. PsiliT
198 ciazontl<br />
figure in grbitorile religiose §i aunt cea mat curiOsti podal. Et<br />
4ic ca tine nn se trage din nemul Psililor, nu pOte as albs putere<br />
asupra §erpilor. Se preamblit, mat got, pe strade cu §erpI Irmaciti<br />
dupe gat. Unit pretind ca all ve'clut tierpt ce mu§ca pc psili<br />
de mini, de sin, etc. §erpele for favorit este vipera hage (Champ).<br />
Dawn lice ca afianduse odatit in Cair la generalul Buonaparte,<br />
vSlu nisce psili. Li se ficurit cite-va intrebtirI despre §erpl, intro<br />
altele, dad, se afla vre-un §erpe in acea case , qi de este, pot el<br />
sit-1 scOtit de unde se afla? Psilii respunserit ca este un §erpe, §i<br />
ca pot sit-1 scow. Apol se raspandira prin camere, insi , in un-<br />
ghiul unel camere se opriri qi spuserit ca qerpele era acolo. In adev6r,<br />
clutind, afiari un cerpe.<br />
Se vede ca iscusinta for sta inter) chernare ce limit); stligarea<br />
de ainor a §erpeltil : el contrafac glasul printr'o §uerilturi, dud<br />
ca a gerpelut birbat, cand iara ca a §erpeld femee, atunci §erpiI<br />
es din locul unde stall ascungi.<br />
Sunt ante §opirle frumose qi gufiterI marl §i hidoqI la vedere,<br />
precum gi scorpii veninose.<br />
Liliecii aunt de opt feluri ; ins5, col mat curios este acela care<br />
se chiarni Ruseta. Mal nu are codi, gi<br />
pe fags semana cu dude.<br />
Este priimitor de educatie; se dedi cu omul ce ii da si =Mince;<br />
linge ca un cane.<br />
Animale patrupede, Egiptul are : qacaliI, singurd lup al loculul;<br />
Hiena ce triesce in deserte; Ipopotamul ce locuesce partile<br />
Nilulul cele mai spre fading sem6diturile, dar nu ataca<br />
pe Omeni; cu sgomote §i focurl, locuitoril it gonesc in Nil. Egiptul<br />
are, printre vegetale, curmalii ce nu se afla in Egiptul de sus;<br />
Sicomorul; Tamarinierul, Cordia,Mixa, Acacia. Lebeec §i Casia,<br />
Fistula ce aunt de origini din India. In Egiptul de jos crest treslit,<br />
(lode felurl de Nimphaea, Lotusul gi Papirus; col din urmi<br />
este rar alto t.<br />
Locuitoril cultivi mai tote legumele §i bucatele nOstre. Marl<br />
de acestea, orezul, bumbacul, trestia de zahar se cultifi mult.<br />
Papirus sa4 Biblos, din tote plantele, in vechime, era aid forte<br />
mult, crescea prin 'mil, se inilta la clece piciOre. Cocenul (stru
LA EGIPT 199<br />
janul) lul are in verf o cosite. Alta -data, sub Romani, qi chiar in<br />
al XI-lea secol, in Franca, se scriea pe papirus. De aid vine qi<br />
vorba de papier. Se afle ince prin archive, Raise pe papirus din<br />
Egipt §artele regilor France', ale imperatilor gi papilor ; carti in<br />
grecesce qi latinesce. S'a gesit asemenea In Egipt, prin morminte<br />
acest papirus din care unii aunt Alice din timpul lui Moise. Cel<br />
mai fin papirus pe care serial cei vechi era acela ce sub Egipteni<br />
se chema impgrcitesc qi sub Romani Augustus; dupe acesta era<br />
eel ce se chiame Hieratin, intrebuintat la lucrurile religiose. De<br />
cand s'a neseocit chartia de bumbac, acel papirus nu se mai cultive<br />
§i s'a grit mult.<br />
D. Champolleon, ast-fel arete mi4locul cum din acesteplante<br />
se ficea papirus pe care se pOte aerie. « Se scotea cele doue<br />
margini, teea tivga in clone perti egale in lungime, qi despertea<br />
c'o impunseture cemequtele ce era mai 1a20 ai care format tivga<br />
al cerui diametru este de cloud see trei degete. Albetea ceinequtelor<br />
crescea cu cat se apropiai de centru. Aceste ceme§ute se intindee<br />
deosebite; fie-care forma o fOe iar dupe felurite preparatiT.<br />
lipee done fol una peste alta; betea, stningea gi polcia fie-ce<br />
foe, qi cu mai mute foi, lipite una de alta, ficea buceti de chartic<br />
de on ce lungime. Ungea pe urme cu unt de chitin acesta,<br />
chartie, ca s'o interesce in contra putrqlunei.<br />
Vom sfir§i acesta ca o scrisore a Id Omar &etre Amu , dupe<br />
ce lue Egiptul qi respunsul acestui din urme &etre Omar.<br />
(Amu, fie al luT D'El Aaz ! doresc de la tine, la priimirea acestei<br />
scrisori, sAmi<br />
fad despre Egipt, o scriere drepte §i vie.<br />
cat se pot ami inchipui ce vq en ochil mei acesta Ore frumose<br />
Salutare 14<br />
Amru respunse ast-fel :<br />
«0 domn al credincloqilor! inchipueseeti un desert sterp §i o<br />
knee minunate intre doT muntl, care unul semene cu un del de<br />
nisip, §i altul cu pintecele unul cal ofticos, sail cu dosul unei camile.<br />
late Egiptul! TOte productiile ci tote bogetiile de la Asun<br />
(Siena) pine la Men§a, pureed dintr'uu rIi bine-euventat ce cure<br />
cu merire prin mi4locul lul. Minutulcrescerei scilderei acestui
200 cALtronii<br />
riti este tot atilt de regulat, ca cursul sOrelni th al lunch. Este in<br />
an o epochs hotarita, child tote isvOrele din univers, platesc acestul<br />
imperat al riurilor, tributul la care providenta le-ati supus.<br />
Atunci apele Nilulni se imultesc, es din patul for §i acoperA tag,<br />
faca Egiptalui pe care depun o humit roditore. Atunci se tae comunicatiile<br />
de la un be la altul ; numal cu barcile cele numgrOse<br />
ca foile curmalilor, amblit ailed omenil.<br />
Cand vine minutul, ca apele vgrsate sa nu mai fie folositOre<br />
plmentului, 11111 reantrii in marginele ce ursita I-a prescris, qi<br />
lase ast-fel, sit se adune, pe unde an calaorit el, comorile ce a<br />
ascuns in sum! pAmantului.<br />
Un popor partinit de cer, qi care, asemenea albinei, pare ursit<br />
sa lucre pentru cel-alti; ftira ca el sa se folosescit din rodul muncei<br />
lul,deschide cu uprintit, in untrurile aremului gi depune shine*<br />
a citrii rodire o astepta de la facerile de bine ale acel fiinti<br />
ce face sa cresca qi sit pargaescit bucatele, Same* se desvolta ,<br />
mreja se rAdica, spicul se face prin ajutorul ce-i da o roil ce tine<br />
aid locul ploilor 1i care hrinesce sucul indestulator din te'rem.<br />
Dupit cea mai indestulatit rodire,vine cite o data seceta. Ant-fel,<br />
o dOmne al credincioqilor,Egiptul este chipul unui delert nisipos,<br />
unei vai apOse §i argintate, unei mocirle negro, mid land vertu<br />
gi undOse, unui parter impodobit cu flori de tot felul li unei grindiostii<br />
coperita cu grane galbene bine-cuventat sit fie<br />
urporul acestor minuni !<br />
Trel lucrurl fac , mai ales, indestularea Egiptului qi fericirea<br />
locuitorilor ; cel anteiti, as nu se priimesch proecte naseocite de<br />
licomia ficsalit, cu stop de a marl birul; a doua, sa se intrebuintese<br />
a treia parte din venituri pentru tin erea in bunl stare a canalelor,<br />
podurilor qi stavililor ; a treia, sa nu se pue bir alt-fel de cat In<br />
natura pe rodele ce produce pamentul. Salutare!,<br />
In Cairul vechill, cump6raiii un cap de mumie de om, pentru<br />
pucin lucru; dar fuseih silit sa -1 arunc, pentru desgustul ce'mi<br />
pricinuea a lui vedere. Era bine pastrat. Este lucru de mirare acesta<br />
arta de a balsanlila vechil Egipteni. and cineva vede corpurl<br />
omenesci de mai multe mii de ani intregi inch sub pinta ce
Lk EGIPT 201<br />
le coperg de atunci , nu pOte sit nu se mire de genial acestui<br />
popor.<br />
Herodot esplicg chipul on care se imbalsgmea mortii ale egror<br />
mumii le vedem ping astgcli.<br />
c Doliul gl funeraliul, (Ace Hero dot, se fac ast-fel : clod more<br />
nn om mai deosebit, tote femeile din casa lui , spoesc Cu tins capul<br />
gi chiar obrap ; Iasi pe mort acasg., gi tgi desvelesc Banal gi<br />
agatanduyi vestmintele Cu o IncingetOre, fgi lovesc peptul gi<br />
alergg prin oral insogite de rudele lor. Pe de alts parte, omenii<br />
inert igt bat peptul. Dupg acesta geremonie, due corpul mortului<br />
la local de balsa:nit.... Sant in Egipt nine persone pe care legea<br />
le-a insgrdnat cu imbalsgmitul gi care fac o meserie din acesta.<br />
Cand li se aduce un corp, el meta' adncetorilor modeluri de morti<br />
de lemn . . . . gi intrebg dupg care model sg-1 imbalsgmesci.<br />
Dupg ce se invoese la pregiii rudele so retrag (1). Ralsgmit irii lucrezi<br />
la dengii; gi iata cum fac la imbalsgmitul cel mai pregios :<br />
Mal Antal trag creerii prin ngri, parte cu un fergmeni tutors'<br />
parte prin micllocirea unor doctoril ce introduc in cap ; pe urma<br />
fac o incisie in pantece ca o piatri din Etiopia ascutita, prin<br />
acesta deschidere ce fac, scot inuntrurile, le curate gi be tree prin<br />
vin de Palmieri, apol prin aromate mgcinate; pe nrmg reample<br />
pantecele cu miry curate macinatg, canelg gi alte mirOse; pe urmg<br />
le cOsg. Indatg ce ag fa'cut acesta, earl corpul, coperinda'l en<br />
natrum in timp de gepte-4c1 Mile. Nu este ertat sal tie mai malt<br />
in sare. Aceste gepteieci cilia trecute, spell corpul giIi Invelesc<br />
peste tot cu bande de pang de bumbac, spoite cu gomi (2)<br />
ea care egiptenil se Beryl ca de o coca (cleig); rudele reiati apol<br />
corpul, Olio .de fac o catie cu formg omenescg, do lemn, Inchid<br />
aici pe mort gi 11 pun inteo salg hotgrit'a' pentru acest sforgit; 11<br />
agecli drep Impotriva zidului. Ast-fel este chipul eel mai magni_<br />
fib de a bglsgmi pe morti.<br />
Mai este un chip mai pugin costator. Se ample cu o licOre ce<br />
se scOte din ehedru ,gi stropesce pintecele mortului, farg sg facg<br />
(1) Iltdslimitul eel precloe costa un talant d'argint eau 5,400 Dv., cel d'al doilea,20 do<br />
mine pail 1800 live° 11 cal din nrmii pugin lucru.<br />
(2) Gom Arabic.<br />
12
202 ehtTortft<br />
nicY o incisie si fdr5 sg scOtg, matele. Cand a introdus acesta licOre<br />
prin fundament, 11 astupg, ca sit opreseg, lic6rea de a eqi, pe urmg<br />
sarg corpul in timp iar de 70 de Pe. In Vice din urnig, scOte din<br />
pantece licOrea care are atata pntere cat topesce inuntrnrile qi<br />
le trage cu el afarit Natrumul consumg cgrnurile, §i nu mai litmane<br />
din corp de cat pielea gi Osele. Acestg operatie sfargitg, (lag<br />
corpul.<br />
Al treilea fel de bglsgmit este pentru eel mai' sgraci. Injectg<br />
corpul en licOre mmHg surmaia ; pane corpul in natrnm in timp<br />
de 70 de Vilet2i 11 dal la col ce rag adus.<br />
Cat pentru femeile mai Insemnate, cand mor, nn le dg indatit<br />
bglsgmitorilor, nicY pe cele care sant frum6se qi care rig fost malt<br />
considerate, ci le dr, trei sag patrn vile, dupg ce an murit. Se face<br />
acesta de frieg ca balsgmitorri sit nn facg abus Cu corpnrile ce li<br />
se ineredinteza. So Vice cg pe nnul l'a pries en o femeie mortg de<br />
curand . . .1.<br />
NoI mal ficurim cate-va escursil In vecingtittile Cairulul. La<br />
2 lege qi mai bine de la Cair, Be ea satele Matarieh, EI-Cana<br />
gi Abazael. Celd'antgig se crede IA fie situat pe tgremul uncle fuse<br />
altit-datg vechiul ora§ Heliopolis. Acolo legiuitorii Greciet filosofiY,<br />
poetiI, venire sg, se adape din luminile cunoscintelor omenescI.<br />
In acestg cetate era templul grelui. Obeliscul ce s'a aflat aid<br />
se credo sg fi fost fa'cut in timpi'l lui Ozortasen care domni inainte<br />
de nascerea hil Abraham. Preotil de la Heliopolis eel d'antkig randuirg.<br />
numgrul 4ilelor ce compnn anul. Macron pretinde cg maI<br />
multe pop6re din Italia luarg de la preotii acestni vechig ora§<br />
datina d'a face asemnire intre fasele vietii omenegt1 qi acelea ale<br />
anului solar. La inceputul periodulul, adica la solaticiul de larnit,<br />
sorele se representa print'un copil nitsent de curand ; primgvera ,<br />
s6rele avea simbolul mid tingr, ',era avea drelyt emblemg un ma<br />
matur, iarna un bittrin ple§uv.<br />
Herodot descrie o sgrbgtOre curiOsit ce so ficea la Heleopolis i<br />
dar local nu ne iartg, sit o producem. Tot acest istoric Vice cg, nn<br />
fig al lnI Sezostris 6:did, aid doug obelisce. Uremia Heliopolis<br />
numit in veclaime pitnagntul lul Gesen, fuse Insemnat copiilor lui
LA EGIPT 203<br />
Iacob spre locuintil. Iosif luase de socie pe Asineta, filca until preot<br />
din acest °rag, ce se names. Putifar. Se credo ca aid a stat cat<br />
va timp familia Id Ins. CoptiI a ridies,t o capelit pe ruinele easel<br />
ce ar fi fost locuit maica domnulul. La o fontana ce se afth:<br />
in veciatate , se slice ca Maria a speat scutecele copilulul.<br />
istrto templul eel vestit, oraiul, palatele mkete, omenil, tot<br />
an dispkut sub nisipurile desertului.<br />
NoT vom vorbi despre iereroglife cello vom vedea de acum inainte<br />
pe multe monumente. Apol despre limba Egiptenil
204 CILET0/111<br />
CARTEA VII<br />
Vechea scripturit Egiptenii este cunoscutii sub name de scripturl<br />
ieroglifia; este compost): de semne numite ieroglifice, El<br />
oil<br />
etimologie insemnezg., caractere s'ante sapate. In sistema scripturd<br />
ieroglifice, trebuo a se is in bagare do Berg dou6 lucruri :<br />
1-iii, forma. materialii, a semnelor ce fac trei feluri de caractere<br />
numite ieroglifice, ieratice §i demotice ; 2 -le, espresia in parte a<br />
fie-citruY semn, care face trei feluri de semne, ce sant: figurative,<br />
simbolice gi fonetice.<br />
Scriptura ieroglificti, in parte, se compune de semne ce reprosentesti<br />
obiecte din lumea fisicii, cam : animale, plants, figuri de<br />
geometrie, etc. Num&ul acestor semne felurite se urea la opt<br />
ante.<br />
Scriptura ieratice, este un chip de scurtare a semnelor ieroglifice;<br />
spro exemplu un arbor, in loc s6-1 arete intreg , ca in ieroglifie,<br />
11 meta prin silueta lul numai.<br />
Scriptura demotidi, este de acee§i nature ca cea ieratid,numai<br />
ca num4rul caracterelor for era mai mic.<br />
Cea ieroglifica se intrebuinta pentru monumente marl; cea de
LA EGIPT 205<br />
a doa se Intrebninta de preoti, in ale for lucrurl; cea de a treia<br />
era cea mai intebuintati gi mai popularl.<br />
Semnele figurative aretA idea Jule lucru ale dire forme le re_<br />
produc semnele : ideea unai led, cal, om, eto., exprimati chiar prin<br />
figura fie - carpi din aceste obiecte.<br />
Semne le simbolice, exprima5 o idea metafisicil prin chpiul nnui<br />
obiect material ale carpi ciialita l ayea analogie cu idea ce era<br />
sit explice. Albina era semnul simbolic al ideei unui impgrat , etc.<br />
Semnele fonetice esprima5 sunetele Umbel vorbiti gi avea ace-<br />
leg fonctii ca literile In alfabetul de astidi al Europeilor.<br />
1). Champolleon Figeac, nnul din cel mai competinti autori,<br />
sub raportul acestil scripturl, dice : scriptura ieroglificit . .<br />
intrebuinta, deodatI, in acelag text, in acelas fras gi cite o dati,<br />
in aceeagi vorbA, 'cele trel felurl de caractere : figurativele, simbolicele<br />
gi foneticele, pe cand scripturile nostre moderne, ce semdni<br />
Intro acesta en scripturile celor kite popore din anticitatea<br />
elasicl, nu intrebuintez5 de cat caracterile fonetice, adici<br />
alfabetice . . . cu tote acestea nu se intim-TV, nici o ineurcItura,<br />
cAci sciinta acestil scripturl este r5spandit5 in ter5, gi inchipuind<br />
acest fras Dumnecleii a creat pe omeni. Scriptura ieroglific5<br />
se esprima 15murit : 1-id,<br />
vorba Dumnedeil prin caracterul sim-<br />
bolic al ideei Dumnedel; 2-1e, a creat, prin semnele fonetice ce represent5<br />
litera care formail vorba Egipten5 a creat, precedata<br />
sail nrmatit de semne fonetice gramaticale, ce aret5 vorba radical<br />
a creeat era la a treia persona.' blrbaesca a preteritului de la<br />
indicativul acestul verb; 3-1e, pe dmeni,sail scriind foneticesce aceste<br />
clod vorbe, dupti regnkle gramaticef, sad tr5gend semnul<br />
figurativ om urmat de tree punturl, semn gramatical al imultitului;<br />
qi nu era nici nn eciiivoc In expresia acestor semne, 145 ca<br />
eel anteill, ce era simbolic , nu avea valOre nici ca semn figurativ<br />
nici ca semn fonetic, 2-le clef semnul figurativ om ce inchee frasa<br />
ayes, flume acelaif inteles figurativ, 3-le cid semnele fonetice<br />
midlocitOre, expilmau suneto ce formal vorba trebuinciOsit pentra<br />
limurirea propositiei; gi, cu tote aceste, osebire a semnelor, Egiptenni<br />
care citea acest has sons, pronnnta ca gi and ar fi fort
206 chtToRii<br />
scris in intregime en semne alfabetice . . . Cat pentra somnele<br />
fonetice sail alfabetice, eta cum mergea . . . Egiptul dedat en<br />
o scripturg ideografieg ce zugrgvea ideele iar nu sunetele Umbel,<br />
nu putea sit se rgdice de o data la simplicitatea arbitrary<br />
a alfabetelor nOstre. Si lit se combine forma semnelor nuoi, en aceloa<br />
ce le avea, nu se lepgdg de figurile obiectelor naturale, uring<br />
intrebuintarea lor, §i otgri numal, dupg ce analisg silabele limbagiului<br />
sea, gi descompus sunetele ping la cele mai simple ele- .<br />
mente care sunt literile, cg figura unui obiect al egrui nume, in<br />
limbs vorbitOre, ineepea prin glasul A, va fi in scripturk caracterul<br />
A; ca figura nnui obiect al &gra nume , in limba vorbitore<br />
ar incepe prin articulatiea B, va fi In seriptark caracteral B,<br />
gi ast-fel inainte. In scriptara foneticrt, acilila ce se chiema Ahorn<br />
in Jimba egipteug, se flcu litera A; o straching, Berb, litera<br />
B; o mina, Tot, litera T, §i D; o secure, Kelebin, litera K, §i C.<br />
etc. etc. Din acesta ajunse cg tote obiectele al direr nume tneepea<br />
prin C, se floury semnul grafic al acestei litere; dar cite -va obi -<br />
ecte numai, cele mai cunoscute, acele a cgror forme; era determinate<br />
sigur §i putea sit se transcrie lesne, se otgrirg sa represen.<br />
tese sunetul C, gi ast-fel inainte. Furl dar un num6r ore-care de<br />
semne omofono ce exprimag acelaqi sand in alfabetul seris de<br />
egipteni , §1 acesta era trebuincios intrio scripturg in care corabinatia<br />
§i rinduirea materialg a soma elor era supuse la regule ,<br />
demne de monamente.. num6ral ieroglifclor fonetice nil se<br />
urea mai malt de cat la doa6 sate . . .<br />
Ping la afiarea pietril en inscriptil ce se grtsi la Rozeta, nu era<br />
nimica sigur despre acesta limbk Acestg piatrg inaltg de eliteva<br />
piciOre, era spat en trel inscriptil. Cea d'anteig era in caractere<br />
ieroglifice. A doa in caractere demotice §i a trela In limba<br />
greek ce era traductia ins criptiilor de mai sus neintelese &neg.<br />
Dup6 don ci de and de incercgri, lumina e§i din acest monument<br />
: 146 toxtul grecesc, dice D. Champolleon, dovedesco ca<br />
inscriptia este un monument al preotilor din Egipt In onorealui<br />
PtolomelEpifan; 2-le acest deeret spune de mai multe orinumele<br />
acestul rege gi alte nume propril ; s'a putut traduce :2i eerie In
LA EGIPT 207<br />
limba egipteng tote ideile exprimate in textul grec; dar numele propril<br />
grece, neexprimand nicl o ides inlimba egiptenA, nu s'at fost<br />
pntut traduce; a trebnit dar sA scrie in caractere egiptene snnetele<br />
ce formezi aceste name proprit in grecesce; 4-le trebue IA se afle<br />
in inscriptia egipteng de la Rozeta semne ieroglifice exprimind<br />
aceste sunete; pOte asemenea sra so afle in scriptura ieroglificA<br />
semne fonetice seu ex-primind sunetele iar nu ideele; 5-le textul<br />
egipten area o grAmadii de semne ieroglifice, deosebite printr'o<br />
intrnpare elipticA ce le ocolesce; acestit gramNiOril. este de mai<br />
multe orT repetatA in textul Egipten; numele propriA al regelni<br />
Ptolomel era repetat de mai multe on in textul grec; grAmA4i-<br />
Ora de ieroglife incadrate pOte sit fie nnmele lui Ptolomei, gi, in<br />
acestA supositie, semnele ast-fel grAmAdite, scriind acest name In<br />
ieroglife, aceste semne sunt alfabetice, §i eel finteiA este urn P, a<br />
doilea an T, etc. lag da. mai multe ieroglife alfabetice regAsite<br />
gi rArnane nu mai a complecta acest alfabet at'at de asteptat; 6-le<br />
multe stavile aunt And: grAm4iOra incadratI Wenn elips, seA<br />
cartug., este nnmele lui Ptolomeiii sell nu este? in casul d'anteiA<br />
este trebuincios d'a incerca adevArul acestui d'ant6iA resultat aL<br />
fabetic, asupra altor name scrise in ieroglife gi tot d'oclatA in grecesce,<br />
§i in care se afle tote literile cunoscate sell suposite a fi,<br />
prin numele lul Ptolomciu. Inscriptia greel de la Rozeta are mai<br />
multe alte flume propril cAtre inceputul el; dar textul ieroglific<br />
find sdrobit la acest punt nu se pOte face comparatie. Nu era<br />
nimica sigur de tot pang atunci in resultatul atetor in cAntAri.<br />
7-lea Belzoni descoperi la insnla File un chip on o inscriptie gresescA<br />
qi un mic obelisc purtand o inscriptie ieroglificA : se cunosen<br />
cg chipnl qi obeliscul formaii un singur gi acela§i monument<br />
.. . : inscriptia grecti numea asemenea pe un rege Ptoldl<br />
meill,o reging Cleopatra, §i se vedea in inscriptia loroglificA, in local<br />
chiar mule trobuia sA se afle numel e regeluiPtolomeiA, tot ace -<br />
egi incs.dratil<br />
grAmApri ce este in inscriptia de la Rozeta, so<br />
date en socotelA di era vorba PtolomeiA; acestantkiu resultat tras<br />
din inscriptia de la Rozeta, era dar en total sigur : numele rege-<br />
Ini Ptolomelii era scris dar on ieroglife : de atunci grAmIlior
gos<br />
ciaroRg<br />
de ieroglifef incadratit, care, pe obelise, urraa numelo &costal rege,<br />
nu putea fi de eat numelo Cleopatra, qi anteild semu al vorbel<br />
Ptolomeid, P, se gig fn scurt al cincilea d'al Cloopatrel; al doilea<br />
al celui anteiu, T, al §eptelea al celui-alt; al patrulea al celui<br />
d'inteiii, Tr., era al doilea ; numgrul semnelor recunoscute, crescu<br />
dar din tote tale -alto ce compunea. numole Cleopatrei gi eti jum4tate<br />
din alfabet §i odata ce grImaporele de ieroglife ineadrate,<br />
sell cartu§ele, se recunoscura pentru name de impe'rati §i regine,<br />
deosebite de etichetl ast-fel §i aceste cartu§e, find numerose pe<br />
monumento, alfabetul fuse lesne complectat, §i descoperirea cea<br />
mai doritl §i neasteptatii. . . se intamplg.. .<br />
Champolleon je jeune fuse acela clrui sciinta iT este datOre<br />
aceste descoperire.<br />
De atunci se filen o gramatica despre ieroglife.<br />
Pe in inceputul cristianismului In Egipt, alfabetul copt lua locul<br />
ieroglifelor. De atunci limba egiptena ce se stria cu semne<br />
ieroglifice, ieratice §i demotice, forte numerOse, qi cu expresii fe-<br />
lurite, sell figurativ, seri ideografic sell alfabetic, rii representand,<br />
unit ideile chiar, altii vorbele semne ale ideilor, incepu se; se scrip<br />
en o serie de 31de semne d'o expresie identica, tote infIti§and alfa-<br />
beticesce vocele §i articulatiele cerute spre a compune silabele<br />
vorbele limbel vorbitOre, §1 din aceste 31 de semne, 24 sant acelea<br />
chiar ce compun alfabetul grec §i tale -alto lepte aunt semne<br />
din vechiul alfabet demotic, Introduse in eel not ca sit esprime<br />
sunetele propril ale limbei egiptene.<br />
Origins limbel egiptene se perde in nOptea trecatulni. POte<br />
as fie din locurile de nude vine Nilul? nimeni nu scie sigur. Limbs<br />
egiptenal dar se vorbi In tot timpul cat tinu imperalia egiptenilor<br />
§i ensua sub concberantii ce venire aicT. Vorbele egiptene ce<br />
be afla in limbele ebraicii, siriaca, haldee, s'aii introdus prin influenta<br />
Wel egiptene, ca cea mat civilisag. Pena la Romani<br />
limba egiptensa: and; an perise pe acest grem. Sub dominatia<br />
Grecilor, numai contractul scris in limba egipteni, avea tgrie;<br />
sub Romani, ruggciunile cuviOse inchise fn morminte ea mumiile<br />
era4 scrim and In limbs, egiptenX, precum are% mannsorisele de<br />
11
LA EGIPT 209<br />
atunci pe papirus, ce se afle astetli in mnseele Europei. Plutarch<br />
pee ce Cleopatra, cea din nrme regine, vorbea in aceste limbs en<br />
streinii; soldatii romani redicare imperatului Gordien III un<br />
morment pe care scrisere in limba egiptene qi alte patrn idiome.<br />
Se dice ince ce a fost o carte scrise in limba egiptene, done vecuri<br />
de la Isns. Santul Ieronim pee ce santul Paul ermitul, scia aceste<br />
limbs gi somtul Antonie vorbea numai limbs egiptene. Biserica<br />
cre§tine din Egipt ne-a pestrat aceste limbs pene. Ia mipo-<br />
Gni secolului XVII; asemenea esempluri sunt mai multe.<br />
Limba ce in Egipt se chiame limba coptilor, este indentice en<br />
cea Egiptone. 0 rani-time de Orneni invetati ce s'aii ocupat de asemenarea<br />
dintre aceste done limbi, aii adus dovep de nature ce<br />
nn se 'Dote combate.<br />
Champoleon Figeac merge pane acolo de pee ce era aceeali<br />
limbs : tLimba copte, pee el, este limba egiptene : este acela§<br />
idiom in tote epocele existintil ei; dar aceste existents se desparte<br />
in doue periOde neegale, pe cend se intrebuinte una dupe<br />
alta celo done scripturi felurite ea A se scrie aceeagi limbs : mai<br />
inteie semne entice 1i primitive nnmite ieroglife, §i pe urine semnele<br />
alfabetuld grec , adeogite de cate-ba semne din vechiul<br />
alfabet popular egipten; ast-fel limbo. Copt's este cea egiptene<br />
scrise cu semne grece In lot A fie en semno ieroglifice.<br />
Limbo, egiptene era monosilabice in vorbele ei primitive. Ori<br />
ce vorbe mai mult de o silabe este vorbe compuse see derivate.<br />
Constructia sae sintaxa el este in ordine logics tiind socotelg<br />
de monosilabe ce statonicesc raporturile vorbelor propositie intro<br />
ale §i sunt snpuse in regule.<br />
Dar Inainte do a da o seurte idee de aceste regule, se, mai facer<br />
sate -va observatil. In limba egiptene se afie o multime de<br />
vorbe formate onomatopee. Aceste limbs prkede prin imitatie,<br />
legend un sunet mai emend de eat altul in expresia unei idei<br />
date, ca child acel snnet ar fi imitativ al ideel chiar. La egipteni<br />
numele celor mai multe animale este numai imitatia aproximative<br />
a strigetului fie-cerui animal, ast-fel porn] se numea Rir, etc,<br />
Pentru ()Models neinsufletite, se urma ince aceste lege a imita-
210 ciarronil<br />
Biel sea a egomotnlul lor, cum Sensen , sunet, tend aceste mi4<br />
lOce de intita0e an se mai puturl intinde asupra altor obiecte, se<br />
ciutl asend-rairi qi, prin alegerea sunetelor repeg, tari sell dalcl,<br />
rechemal obiectele ale direr cilalitatt fisice plrel analog° cu<br />
stele sunete :ast-fel vocea se chema auo; rdsf6tare, fufu etc. Pentru<br />
modal de a exprima ideile abstracts, intrebuintarl asimilatii-<br />
le trace din ordinea bake. Et/ un exempla : anima, het ; de la<br />
care, apoI, an flout o multime de vorbe ce tote an raport cu het,<br />
MI al se schimbe Adkins.<br />
Sant trel dialecte principale dialectal :<br />
Tebei, eel Memfitic (de<br />
la Memfis) qi eel Balmuric, din Taium. Cel mai vechil este acela<br />
al Tebei ce se Slice gi Saidic, gi care fuse fundul Umbel egiptene.<br />
Aceste dialect° eraii caracterisate prin ore -care schimbiri de consone<br />
de la una la alta : P, tebean so Tleea F in dialectal Memfitic,<br />
C jai T tebean era §,12i. th in eel Memfitic etc.<br />
Dar nol ne oprirgm aicl, nevoind el antrim in dominiul gramaticilor.<br />
Pe lunca de aid, in anal 1800, marele Vizir tithe:rise cu 70,000<br />
de omen, pe picior de a se bate cu -armia francesit, stricand astfel<br />
tractatul de la El-.A.ric, dupl. cererea Engliterd.<br />
Daps bittllia de la. Abuchir, , generalul Cleber, suscrisese cu<br />
conditil onorabile un tractat gi promises° degertarea Egiptulal;<br />
qi armia fre.ncesa se prepara de plecare. Englezii incredintarl pa<br />
vizir el trebue sl lovosel pe Francesi, caril in num& mic fiind,<br />
vor fi lesne sdrobitl. Vizirul ascultl §i porni cu armia, pe tend<br />
amiralul Engles Keith, stria lui Cleber ca nu primesce a ratifies<br />
conventia de la El-Aric, cerea, ca o§tirea francesi siipue armele<br />
jos, si dea corabille, munitiile qi bagagele. Cleber respunse printr'o<br />
proelamatie &Are al sei : cSoldati! La o ast-fel de insolenta<br />
se respunde numai prin victorie; preparativl de bltae<br />
Cleber ea notl mil de Omenlatacit pe vizirul co avea 70 de mil,<br />
11 sparse gi fi nimici armia care fugi prin deserte numai cu 500<br />
de Oment<br />
De in Cair In Suez la marea rol2ie; prin desert, aunt 28 de lege,<br />
Pe luugul mead drum se afra eats -va statil de repass, tinute de o
Li 'Bann 211<br />
companie gi unde ellgtorii an cele trebuinciOse. Cglgtoria se face<br />
in maT multe felon, Cu trgsuri, en anal gi en asini.<br />
Suezul este situat pe malul mgrei rogii pe costa Egiptulul sub<br />
29-58-10 de lat. Nord, gi 30-15-5 de lung. Est. Nume le de Suez<br />
se dr, asemenea istmulul ce desparte Asia de Africa aid,gi Mediterana<br />
de Marea rogie. Oragul are o fisionomie de miserie: nici un<br />
arbor nu invelesce marginile lui; nisi nu isvor nu se atia pe aid;<br />
dar se fed lacuri striegciose sb.'ngtittei in vecingtgtile lui.<br />
Fluxul gi refluxul mgrei aid este forte insemngtor. Cand se<br />
trage apa, fundal golfulul rgmine tot gol. Aid cllgtorii all dutat<br />
si afle locul pe undo Evreil, condugl de Moise, all trecut marea<br />
rogie gi unde egiptenil, ttrmindu'l s'a inecat. Unit aunt de<br />
pgrere cr, locul pe undo s'aii intimplat acestg trecere, se dig astgdi<br />
depgrtat de cite -va lege de termul mgrei, did pgmentul<br />
se littesce neincetat intre Marea rogie gi Mediterana gi prin urmare<br />
apele liairei rogii se depgrtezg. Herodot dice el lungul canalulut<br />
ce unesco Nibil en Marea rogie, 11 efiletorea in vecbime<br />
in patru Mile de navigatie (canalul era on ocoluri; adecg 32 de<br />
lege 'de langime.) Apol mai dice : De la marea septentrionalg<br />
(Mediterana) ping la marea australg, (marea rogie) prin muntele<br />
Casius, ce desparte Egiptul de Siria, este eel maT scurt. De la awet<br />
munte, la golful arabic (iar marea rogie) Bunt o mie de stade;<br />
dar canalul este cu Mgt mai lung old face intorsgtur . . ..<br />
Astgdi in linie dreptg, distanta este, de la o mare la eel altg,<br />
de trei-deci de lege. Prin urmare, de la Herodot ping astgdi s'a<br />
depgrtat de teal malte lege , gi locul pe nude au treout EbreiT ,<br />
nu se pOte no ennosce.
212 CALTOEIY<br />
CARTEA VIII<br />
Tog locuitoril din Egipt vorbesc de Dine dintuitOre numiteAlmee.Aceste<br />
femel se add la un sat nu departe de Cair; se gdseso<br />
asemenea prin cetate. Ele se deosibeac in cloud feluri : in oulem,<br />
cele care cants numal §i in almee. Aceate femel ding Bed dintuese<br />
prinhar emurile odor bogati; purtarea lor este neruginati<br />
danturile lor ante aunt scandalOse. In danturile lor, ele se inbet1<br />
4e exaltatie pine la delir qi atunci Old tot felul de respect &Are;<br />
personele ce privese §i stmsu§1 care persona lor. Se area coprinse<br />
de o patimi adancit pentru vre unul din priviteri ca'rui indrepti<br />
fait nicl o ruqine, fel de fe] de provocatil arptOre de amor. Cele<br />
real multe aunt frumOse; excesurile dar de tot felul §i mal ales<br />
bduturile spiritose, le vesteclesc indatd. Sunt investite ca cele mai<br />
luxOse odalisce. Se afld prin tote ormele §i satele §i plitte,sc o<br />
tax gavernitmeutului. Mehemet-Ali exilase pe celemal multe din<br />
Egiptul de sus. De atunci au inceput sa degenere almeele. Cavalil<br />
le-ad luat locul. Acestl cavali aunt Omeg neru§inati ce se investmentd,<br />
ca femeile §i dintuesc intriun chip cu total supdrator bunelor<br />
moravurl.<br />
Intr'o Ali merserdm sa visitam locul unde ail lost vestita cetate<br />
Memfis §i piramidele de la Sahara.
LA EGIPT 213<br />
Memfis era capitals regilor Egipteni , control civilisatiel omeneed,<br />
artelor, sciintelor; rivala Tebel. Invetatii, din secolil incetati,aii:discutat<br />
multi ani asupra loculul undo a fost acestg cetate:<br />
npil clic64 ca este acolo undo se al Cairul vechiA; altii, intro<br />
piramidele de la Giza si satul ce porta acest name. Diodor din<br />
Sicilia 11 pone pe puntul de pgment al Delta la local undo Nilul<br />
se desparte in maT multo ramuri. Arabil crcd &I era pe langg<br />
satul MetraheniT.<br />
De la expeditia Franessilor incOce, dopy cercetgrile membrilor<br />
institutului ce urmarg armia Franoesil in Egipt ; de la descoperirile<br />
ce s'aU flout in urmg si de alti cglgtori invgtati, s'a aflat<br />
cg Memfis era pe luncile node sent astgcli satele Metrahenii, Bedrehen<br />
qi Menf. Pgrerea arabilor era dar intemeiati.<br />
Manes care fa eel antei4 rege al Egiptulul, voind sit scape de<br />
inriurirea preotilor, pgsgsi Teba din Egiptul do sus, uncle preetii<br />
avers tots puterea, $i venind in Delta, zidi cetatea Memfis in al<br />
18-lea secol Inainte de era cresting.<br />
Mai multi antori vechi ail vorbit de Memfis; intro altii Herodot.<br />
Dar sit venim la un enter arab Abdalatif, Fe vela rninele acestel<br />
cefati : (Co MCI intindereanemarginitg a cetgtei acestia si Malta<br />
anticilitate la care se nrcg, en tote asprimea a molter governamente<br />
ce all oubjugat aceste locuri, en tote stgruintele mai moltor<br />
popOre ca sg, o nimicesci, co tots grentatea a patru mil de aril<br />
ce a trecut peste ddnsa si all adaegat causele dargmgret Of, ruinele<br />
acestel cetati areta and In ochiT privitoriler ca o noire de<br />
mai mnite minuni care cufundg, intelepciunea si pe care omul eel<br />
mai elocuent ar incerca In desert al descrie. Cu cat o privesci..<br />
en atat simti mai molt mirarea ce-ti insuflg. . In numeral minnnilor<br />
ce imiri, printre aceste mine, este camera sail scorbnra<br />
ce se chiamg camera verde, facuti dintr'o singurg piatrg de nog<br />
cots de inaltg, si opt de lungg, pe septa de largg. Cat pentru 11gurile<br />
idolilor ce se vgd in aceste ruin,<br />
. este un luau mai presus<br />
de on ce descriptie si despre care nu se pate da idee . .. Dar<br />
ceea ce este alma mai demo de mirare, este exactitatea formelor<br />
lor ; justetea proportiilor si asemgnarea for en natura. Nei am m&
214 ciaToail<br />
snrat una care, fa'ril pedestal, era mai milt de 30 de coti de inalta<br />
; largimea de la costa drepta la cea stengg, era de 10 cot! ...<br />
era numal dintr'o platril de granit Mats. frumnsetea chipulul<br />
acestor statue, este tot ce artaomenesca potesi faci mai excelent...<br />
lipsea nnmai imitatia carnurilor 1i a sangeluil. am vqat duo!<br />
lei pull' in feel unul aprOpe de altul : vederea for insufla spaimg.<br />
Cu tout a for colosall marime, *trail adev6rul formelor si proportiei<br />
lor.<br />
Dupe; autorii mai vechi, precum si dupg documentele istoricegg<br />
site in Egipt, boul Apis, imaginea taurului ceresc, era hriinit gi<br />
adorat aid; tot aici era mormentul lui Oziris, templul zed Ator<br />
(Venera) si al ha Escalap , templul cel mare al lui Fta (Vulcan)<br />
§i o multime altele.<br />
De la zidirea Alexandriel, Memfis rdmase capitala preotilor.<br />
Strabon visits Memfisul qi it descrie ca nn oraq mket, on tog<br />
intristarea ce pricinneli ruinele palatelor, a basinelor ce-I atrasera<br />
mirarea, qi cu tote statuele colosale ce'l oprea de a pa§i. Dar<br />
sub domnia Romanilor, dupd ce rgspandi data strelucire, acest<br />
ores pen sub un morment de nisip.<br />
0<br />
Astiicli nu mai famine nici o urmii din acesta miretg capital&<br />
padure de curmali a resent pe mormentul cetatei eel gigantic-<br />
Din dad in cand, cate un ciiletor se vede /*gaud pe aceste locurl;<br />
§acalii se aduni en turmele, in tote noptile, ¢i plangerile<br />
for lugubre pare ca se indrepta la cei ce nu mai sent.<br />
Trista gi sfa'qiitore vedere in adever, si eu atet mai malt cacl<br />
ne spune cat de misers este ursita omenosca, cum piere farts nrini<br />
ori ce a vietuit, ce a stralucit. Marire, glorie, bogs ie, frumnsete<br />
tot ce ne farmed, se sting fara urmit. Nu este un singer om ea<br />
rui aceste triste cugetki sa; nu-4 vine in minte; en tote acestea<br />
Omenii pun ateta prep pe aceste dulci vamitati I Care este causa ?<br />
Asembarea ursitel omului peritor cu natura bunu rilor trectitOre<br />
face aceste bunuri as fie dorite ateta de omen!.<br />
Nu departe de piramidele de la Giza, se aflii piramidele de la<br />
Sachara, despartite printr'o bacata de de§ert. Aici a fost anticul<br />
cimitir al oragului Memfis, somenat de piramide qi de morminte.
LA EGIPT 215<br />
Acest cimitir se chiama lunca Momiilor. t Vederea acestul lee ,<br />
Igoe un cal6tor, este cu atet mai intristatore, cad lacomia sl'patorilor<br />
a rspandit aid devastatia ; mormintele impodobite de<br />
sculpturi s'au despoiat; tilremul este coperit de codri de nisip,<br />
pricinuit de sapaturi gi este semgnat de osiiminte omenesci pe din<br />
afara, albite de timpuri, r6magita din tale mai vochi generatii<br />
omenesd..<br />
Aceste piramide se zidira de regil din a treia dinastie gi Bunt<br />
tale mai vechl monuments egite din mina omenesca.<br />
Din aceste gage piramide, trei se afla mai aprOpe de satul Sachara;<br />
tale alto trei sent mai departs gi vecine on maul Abuchir<br />
Cea mai mare piramida de la Sachara, gi in care generalul Munitoll<br />
antra eel anteia, stint mai multi ani, are terace gi este fermata<br />
de gait) graraedi piramidale puse a.supra-i. Inuntrul ei se<br />
compune de o Bala intinsti cu un plafond forte malt. Acosta Bala'<br />
gi lespedele pe care cad sant de granit rogu; un put patrunde<br />
aid in pament. Mai este tin put ce nu este coperit ca eel tutteia,<br />
afara din piramide; servo de trecere gi trebue sii to cobori pe aid,<br />
ca sa antri in piramide printr'o silica strimta gi cite -va trepte de<br />
sari. Acolo se Mil, dupg clisa arabilor, mai multe camere in care<br />
nimeni nu pote patrunde gi in care stmt cosciuge cu mumii:<br />
portile for sent zidite.<br />
Se afla aid o piramide de cdramidi. Herodot 4ice ea a Scan)<br />
un faraon Asihis gi el avea inscriptia acesta : gNu m6 de sprecui,<br />
comparandumg on piramidele de piatrii; eii stint mai presas de Get<br />
sill lei, cad am fest zidita on cgrami4li Mout° din huma scosa<br />
din fundul laeului . . .1,<br />
Parerea lui Herodot despre numele celui ce a zidit'o, s'a cunoscut<br />
nesigura, prin aflarea mai multor dovep contrarii in urma.<br />
In una din piramidele de la Abuzir s'a deschis dod antrari :<br />
tins la Nord, cei-alts spre Sud,scoOnd pietrele cu mare ostenela<br />
A doa piramide Luca este deschisa despre Nord. Galeria prin care<br />
antri, cobora, apoi se urea pine la o camera mormentala. Sant gi<br />
alto mai multe piramide, dar nu merits a le mai ingira aid.<br />
La jum6tate cale de la Abuzir gi Sachem , in nisce maluri, a-
216 chtT0B.II<br />
fiargm niste scorbnri forte intinse. Aid este putul luT This. Tote<br />
aceste scorburl sent pline en mnmii de Ibis, invglite in vase de<br />
pgment. Aceste mumii aunt mdlione. Egipteniiaveg aid cimitirul<br />
paserilor Ibis, morte in tern si pe care el le priveg ca santite,<br />
D. Jumelle a descoperit in vecingtate alto scorbure ce inchipuesc<br />
nn apartament complect tad in piatrg. Se cite eft acest<br />
loo a fost momenta' maul rege. Mal departs, in altg scorburg, se<br />
aflU, statue Jul Sezostris cea vestitg, culcatg pe piiment. Picierele<br />
el nu mai sent; dar fag masts, este de 34 de piciere in lungime.<br />
Lacrarea acestel statue este perfectit; este de piatrg alba ca marmura.<br />
Acestit statue este aceea de care vorbesce Herodot, oil Dania<br />
voind AV pue statua lui line. a acestul principe , preotil II disera<br />
cg an se ermine, egei Sezostris bgtuse pe Seiti, etc. In timpil<br />
eel vechi era pug in templul lul Hator (Venera), care a trebuit<br />
as fia, zidit aid, Tot aid se ails status Venerel strain.<br />
Este timp si lgsgm mormintele si sg vorbim de religia egiptenilor<br />
celor vechi.<br />
Idolatria materialists nu a fost tot-d'auna cultul egiptenilor-<br />
La inceput el credal inteun singur Dumnepil. Porfir, , filosof<br />
vechhi, dice ca Egiptenil aqua la inceput intr'un singur Dumnwileil.<br />
Herodot gad dice ca locuitoril Tebel (eel din Egipt) eyed<br />
idea unul deft singur, frult inceput si nemuritor. Lambic, ce a pgtrans<br />
serios spiritul filosofiel egiptene, mitrturisesce el Egiptenil<br />
eredeil intenn singur clef', urtlitor al universului, mai presus de<br />
tote elementele, nematerial, necreat, nedespiirtit, etc. Doctrina<br />
simbolici invetg, egprinmarele flamer, Be argta =mai<br />
un Sett singer, si prin varietatea puterilorpurccse de la den -<br />
aul, meta unitatea puterel lui. Religia for dar era un monoteism<br />
carat ce se argta pa din afarg printr'un politeism simbolic, aid<br />
an singur Dnmnecleg ale cgrui cualitgti si atributii, se persotitcag<br />
in alti agenti sctivi, seg. Pitati supuse hi.<br />
Trel punturi mai insemnate avea acestri religie. 1 -ill, Dogmele<br />
sett morale : a 2-lea ierarchia ce argta rangal si autoritatea 4eilor<br />
supusi, 3-lea canal sett forma agentilor d ceremoniile sate<br />
ce intrebnintag in public tioa In secret.
LA EGInt 217<br />
Prin dogme era recunoscuta unitatea lal Dumneclea; nemurirea<br />
safletului; o alts viata de pedepse gi recompense. Nimica nu<br />
pOte sa explice mai bine cele-alte doug punturl, adica, ierarchia<br />
4eilor supull,de cat urmatOrele ronduri scrise de D. Champ° lleon<br />
le jeune in mi4locul ruinelor gi monumentelor din Egipt.<br />
4 In templul Calabshi, in Nubia, dice el, am aflat o no gineratie<br />
de 4ei care adaoga cereal formelor Ell Amon . . . Amon-<br />
Pa, fiinta supiema ... fiind ansugI el tats -sou, este calificat de barbat<br />
al maice-sei (zea Mut). Portia luI femenini, inchisi chi3r<br />
in a lui persona, barbitesca gi femeesca tot de odatif.... Cei-altt<br />
401 al EgiptulnI stint numai nigte forme ale acestor doug principil<br />
constituante, veclute sub deosebite raporturl, hate in parte<br />
fie-care. Aceste sunt numai nisce abstractii curate ale marelnY<br />
pg. Aceste forme doiare, triare, lac nn lant necarmat ce cobOra,<br />
din car gi se materialiseza pe *lent gi sub forme omenesci. Cea<br />
din lima, din aceste incarnitri este a lul Horns, gi acest awl din<br />
marginea lantalul, face, sub namele d5 Horamon . . . al cleilor<br />
gi Anion Horus (Amon cal mare) este A a acestul lank. Portal<br />
de plecare at mitologiel Egiptene este o triada fermata de trel<br />
041 : de Anion-Pa, adica Amon barbatul gi tatal; de Amut, adica<br />
femeea gi mama, gi de Cons, fial copil. Acosta triada, manifestanduse<br />
pe *neat, se intelege din Oziris, Izis, gi Horus : dar Ozirie<br />
gi Iris sant frati. La templul Calabshi am aflat triada de la afar-,<br />
git al caril trel membri se confundb.' cued tree membri ai triadel<br />
iniciale : Horns porta aid name de barbat al mam' gi fiul ce a<br />
avat de la maica-sa gi care se chiama Maluli, este 4eal cal mare<br />
de la Calabshi. Cind-cleci de bas reliefs, areta, genealogia lui.<br />
Art -fel dar triads de la sfergit se forma, de Horns, de muma-sa<br />
Izis gi fiul sea Maluli, ce toti antra in triada iniciala : Anion, muma-sa<br />
Mut gi fia for Cons. De aceea la acest templu gi Maluli era<br />
sob o forma asemenea an a lui Cons, sub acelag costum gi impon<br />
debit cu aceleagi insigne. Mimi 4eul cal tear ports aid mai<br />
malt titla de domn de la Talmis silica de la Calabshi . . ..<br />
Intregimea sistemei religiose era compusi de o serie de triada,<br />
felurite, dar nu despartite, leganduse unele cu altele prin insociri
218 cialTora1<br />
colatorale . fie-care nom (tinut) ave a triada sa gi aceea ce era adoratg<br />
bateau templu in capitals unel provintil, se adora in tote<br />
templurile aces provintil ; fie-ce nom avend, ast-fel, un cult particular<br />
pentru trey bucgt1 deosebite ale flintei Durnnepesci, co gi<br />
ele aver' forme gi name in parte.<br />
Pe multe monamente se all spat iadul egiptenilor. Este un<br />
loc uncle patru-clecI gi duoi dejudecgtori stall gi agteptg sufletele<br />
mortilor. Malts din pedepsele r8nduito pentru cel pgcgtoil la<br />
egipteni, s6mgng en ale nOstre. Cand faptelo bane ale sufletelor<br />
judecate pot sa fie de o sem'a' en cele rele, acele suflete se trimit<br />
sa se bucure de fericirea cereseg ce gustg ceY drepti. Adesea,<br />
acesti jadecgtori trimita sufletele pe pgment ca sg mai trgiascg<br />
sub felurite forme, potrivite en naturaplcatelor cefgcuserg, ping<br />
ce se pocaiafi; lumea dar era luatg drept un lot de dureri.<br />
Acestg trimitero a sufletelor sub altg formg pe pgment pOto<br />
cg a dat idee lul Pitagora ce visits Egiptul, gese secoli inainte<br />
de lens, sa croiascg sistema lul de metempsicosg , B65 trecerea<br />
sufletelor Bab alte forme pe pgnont.<br />
Inturrandune din escursiile nOstre, gi trecend apa Nilulal pe<br />
la insula Podah, an arab ne art locul uncle fuse inecatg o fetg<br />
tengrg, sora unel beiii mare, din ordinal autoritgtei gi din vointa<br />
pgrintilor eY. Cilti-va anted au vorbit de acestg tragic morte;<br />
dar in felurite chipurl. Arapul ne-o spuse Mean chip mult<br />
mal simple gi mai aprOpe crepment.<br />
Era in Cair nu franc ttngr gi frames venit aid pentru speculatil<br />
comerciale. TOte femeile , intalnindul pe strade, stall gi it<br />
urmaii Cu privirea lor, tat era de gragios gi plgcnt. Palma se<br />
dase in tot Cairul despre frumnsetea acestul o,n gi ajansese ss<br />
fie idealul fern eilor. 0 Mg tengrg, sora mad beiii , ce se afla in<br />
serviciul lei Mehemet -Ali, se Named de acest bgrbat din ve<br />
dere gi din landele ce awilea in tote 4ilele Wendt's° despre densnl.<br />
In<br />
scut, acestg tingrg fetg, ne-mal put6nd infrtna patima<br />
sa, se informg de casa gi numele amantuld el gi afla mi416ce se<br />
Y1 vela in secret. 0 datg, ea Be duo in casa Id ; dar, politia,<br />
avdnd bgnuelY,o urms gi o surprinse in bragele acestul ghianr. De
LA EGIPT 219<br />
la casa amantulul sad, f u tereta la inchisOre; autoritatea o condemni<br />
la m6rte , dar Mehemet-Ali hotart sa o trimita in sinul familiei<br />
el pe care o raga sa o erte. Parintii fetel declarara ca name<br />
sangele aceatel criminale pote Brt spele afrontul adus asupra familia<br />
lor, gi nici rugaciunea Jul Mehemet-Ali, nici lacrimele filed<br />
for nu putura sa schimbe hotarlrea luatit de dbn§ii. Gidea<br />
dar, laa pe feta qi porni nOptea cu densa , pe jos , catre Cairul<br />
vechia, la local uncle era sa o ucida. Pe tale feta intreba pe gide<br />
nude o duce gi 11 riga sa nu o per4a. Ajungand in NO en insula<br />
Podah, o puse intr'o buck Aid nefericita feta, intelese 61, 4ilele<br />
el sunt In pericol, gi ingenuchind, raga on lacrimi pe ne1mblanpul<br />
ei eonducator sa o crate. Dar in acel timp, gidea o<br />
lovi in cap, o puse in sac gi o arunca in Nil.<br />
Fiind ca ne aflam la datinele acestor popOre, sa vorbim despre<br />
n tth tile musulmanilor.<br />
La =animal:a' poligamia este ertata; despartenfile forte lane.<br />
Musulmanul se insora en o feta pe care nu a vaclut'o nici odata,<br />
numal ea sa fie insurat. Femea este la &Ili un instrument de<br />
placere, ce trebne sa-1 serve ateta timp cat va voi el. Fetele nu<br />
daa zestre, ci ba'rbatii asigura o suing de haul Ore-care in folosub<br />
femeei. IIn musulman are drept sa so insOre en patru femei<br />
gi sa alba an nemarginit num& de tiitOre. Fetele se marita forte<br />
tinere; gi s'a vaclut de multe on un om de einci-clecT de ani, lu-<br />
And socie o feta de 4ece ani.<br />
Mad don familiI se Invoices pentra o insurare, gi se otarasce<br />
un termin pentru nunte barbatul so da la petreceri en arnica sei ,<br />
iar rairesa este condusit la bae de rudele el en ceremonie. In lioa<br />
de nunta o duce la casa mirelul on mare pompa, gi cu =mica.<br />
Toti amicii gi nucleic imprumuta pe miresa en obiecte preciOse eu<br />
care o impodobese in acea cli. Convivil afla o mesa intinsa la cam<br />
ginerelui. Dupa ospat toff so due gi ltie<br />
pe miri singari. Atunci<br />
mirele vede faca socia sole pentra anteia Ora. Dad. miresa a pastrat<br />
curatenia morel sole, ginerele trebue sa arete, a dos -cli, o<br />
batista slingerati la toti invitatii giensugl in vecini. Dar data se<br />
intampla din contra, mirele gonesce indata pe miresa din casa
220 ciLtmonli<br />
sa. Multe din aceste nefericite s'aii lids de pgrintil lor, la ast-fel<br />
de Intemplare.<br />
Mai in tote dilele vgprgm, ca gi in cele-alte pgrti ale Turciel<br />
pe strade copii de musulmani, trecend en mare pompg ca sit mergg<br />
A' se tae imprejur. Dar aid, aceste procesil suet gi mai curiose.<br />
in 4ioa card Mil unlit musulman bogat este sa se tae, sgracii se<br />
folosesc de acestg ocasie ce le crutg cheltuelele ceremoniei gi trimit<br />
pe copii lor la tgere tot intr'un timp. Ast-fel yen mai multi<br />
copii, earl, investiti mgret , insotiti de robl gi de o bandg de<br />
musicanti, de dgntuitori cavali, de femei cc strigg si arena, In<br />
trecgtori en apg de rose, trecand pe strade gi urmand unul om<br />
care portg cu sine o cutie nude se aflg instrumentele de tilere, ei<br />
se duc la gemie, de nnde, inturnanduse acasg, se pun Ed ingnance;<br />
dupg mancare se face tgerea imprejur.<br />
Copii, feciori gi fete, la musulmani, aunt supugi la acestg operate,<br />
de la etatea de 6 ping la 10 ant Pentra bilrbati, este privity<br />
ca un mipoc de igieng gi de curgtenie ; pentru femei, ca un<br />
mipoe de a astampgra argita dorintelor simtuale.<br />
Acestg dating este veche in Orient. Ebreil o practical"' ; ei o luara<br />
de la Egipteni. Iar In Egipt se crede introdusg de Etiopieni.<br />
Tote =mine barbgtesei ce se ggsese In Egipt portg urma acestel<br />
operatil. Herodot ants vorbesce despre acesta dating. gColsidienii,<br />
Etiopieni) gi Egiptenil, dice el, stint singuril omen) ce se tae imprejur<br />
anca din timpuri necunoscute. Fenicienif gi Sirienii din Palestina,<br />
dic chiar el cg all hat tgerea improjur de la Egipteni; dar<br />
Sirienilde la mgrginile Termodonulul gi ale Parteniusulni, gi Macronii,<br />
vecinil lor, spun ca o au luat de la Colgidieni . . . . Rind<br />
cg tgerea imprejar pare la Egipteni gi la Etiopieni, ca este forte<br />
antics, nu void putea spune care din aceste clod oath,<br />
o are luatg<br />
de la cel-altg . . . cat pentru cele-alte popore, A luat'o de la Egipteni<br />
.<br />
Bruce vorbesce despre tgerea ce se face femeilor In Africa despre<br />
miaP-di ; gi all autori and, aretg, modul cu care se face acestg.<br />
operatie In Egipt. Dar noT vom trece sub tgcere aceste da
LA EGIPT 221<br />
tine barbare pentru respectul ce purthm gustulni celul bun gi<br />
lasa'm medicii sh vorbesch.<br />
Sa ne inturam la costumul femeilor de aid gi sa arethm viata<br />
for in Ihuntrul familial lor.<br />
Ele se invillesc intenn val de matase numit habarah, ce le copore<br />
de la cap phi la piciere, un fel de domino, mai pucin grades.<br />
Cand o femee este mhritath, habarahul el este negru; al<br />
fetelor este alb. Pe fags mirth un fel de jumhtate de masa de<br />
mhtase seh de alte stofe. Sub habarah porth alte vestminte. Acest<br />
port se schimbh insh dupe clasa ¢i averea acestor femei. Fe-<br />
meila Febbilor, pucine pOrth mhsci gi nici una viand lungi.<br />
Viata de harem este trista in adever; dar pentru aceste creaturi,<br />
nhscute gi crescute in acest fel de inchisori, se pare duke<br />
gi frame.* ale par inch fericite de trista for conditie; dar acesti<br />
fericire este ca fericirea robului ce nici o data nu a gustat dul-<br />
cetile libertiltei. Indiferenta for pentru sOrta femeol din Europa,<br />
pOte sit se asemene cu nepgsarea orbulni ce nu a v6Ot nici o data<br />
i4ele sorelui gi fermachtorea privire a naturel. Femeiele Musulmane<br />
nu ail nici cele mai d'anteih cunoscinte. Abia sciii ss cose ;<br />
nu se ocuph de nimic folositor; tree timpul, esercitanduse in danturl,<br />
sreg frangd corpul, sh cante, seu sa asculto cantand, sh fume<br />
giea<br />
bea gerbetul; sa mergii la bae gi sa gads la oglindh tots tlioa.<br />
Priimesc visite de femei; dar aduuhrile for favorite sent pe la<br />
bhi undo se desfhtezi mai tag clioa intregh.<br />
Acolo uncle se ell' mai multe femei adunate, blrbatul stitpauul<br />
do cash, nu pote sii intro nici intriun chip. Numal bhrbatul<br />
singur are dreptul a phtrunde in haremul femeilor sale dud nu<br />
se mai afil aid nici o anti femee strains.<br />
Apartamentul lahrbatilor are alth antrare, gi alth mate deosebig.<br />
Porta ce comunich dintr'nn apartament in eel -alt nu se deschide<br />
de cat stipanului. Hrana gi alte lucruri trebuinclose tree<br />
de la seleamlic la harem, prin mipocirea unel ferestrul : acesti<br />
ferestril represents o gaud: in phrete. In acesta gang se afla o<br />
cutie care o astuph gi care se inturnh in loc. Cutia are in sine<br />
clod cane una vq.utii de o parte, cei-alth de alth parte. In ma
222 chtToitil<br />
din aceste caze se depuno hrana co va se,' o duel la harem : atunel<br />
cutia se Interco gi infetigezi cam din cei-altit parte, pe cand cea<br />
IncArcati se aire in partea haremului.<br />
Cand femeiele se preamble pe strade, bitrbatii for nu is insogem<br />
mai nici °data. Ele amble singure; rare or! se insogese de<br />
eunuci.<br />
Femeile felahilor sunt tot atat de libere ca gi bArbatii.<br />
Eta cum se esprimi un dilator despre aceste din urnal :<br />
Aceste fame!, supuse, rAbdAtOre muncitore ri curagiese, ce<br />
merits iabirea gi rectmoscinta barbatilor, aunt martire ale for :<br />
bArbatii le indatorezit la muncele ode mai grele, ca pe vitele tea.gAtere,<br />
dar ale suferit, lerA sa murmure, tole mai role tratitri gi<br />
indreptA &etre cel ce Is chinuese ast-fel, vorbe de iubire Ili de respect<br />
vedeti acel om tAcut gi posomorat ce trace series, turbu.<br />
rat de grija de ay duce ciubucul, pe cand femeea se it urmg, incitrcati<br />
de mai multi copil ce'i porta pe umeri, cum gi d'o multime<br />
de obiecte ce are pe cap, pe brace, pe spate; se Wane cu<br />
greutate, se abate sub poverile el; dar ce-i pes1 stgpanului! el<br />
merge gi sogia trebue sb-I<br />
ajungit . a . Fiva ore ea rAsplittitit, pen-<br />
tra devotamental el, pentru rgbdarea-1 angelicg, eel pugin sin-.<br />
garul obiect al rgsfittgrilor sogului ei? nu; are rivale, soil o sa<br />
snit Fericita ants, cand nu o gonesce din mai .. Pugin Felahl<br />
sunt mil nu se inserit cel pugin cu clece ferns! in vista sa,<br />
alungindule una dupe alta Unil citletori flit ca femeile fela-<br />
hilor al mare pornire &Are libertinagil Citletorii judecA, pe<br />
Disco simple aparente, caracterul for Pete in trivia, au onnosout<br />
niscar-va fiinte nefericite, impinse de miserie, la o conditie<br />
ruginitere; dar a credo el este ast-fel cu tote egiptenele, ar<br />
fi ca cand s'ar lua esceptiile dropt regula . Femeile Felahe ce<br />
nu sunt prea sgrace, se imbracg Cu galvari, ca o camera tag, alti,<br />
emeriti de bumbac albastra gi do o bucatg de aceeagi storg ce to<br />
serve tot d'odatA do habarah, de vAl de cap. 0 pun pe cap in chip<br />
ca tale doue cipAtee se ca0A pe umeri; cu un ctipateiii igi copes<br />
talia, cu eel -alt faga cite o datii... Cele ce pot sit cheltuescA cativa<br />
lei, cumpArg o bucatg de stofit en fete gi igl fac vg,lul. Il prind
LA EGIPT 223<br />
in dreptul ochilor prin ajutorul unor lantulete de anima sal de<br />
argint ce le 1114. in Oral capului . . Doug torte de arama marl<br />
le serve: de bracelete . Cele mal sarace au numal galvaril, cam*<br />
albastra gi habarahul, gi tote amble ca piciOrele gole .<br />
Datina d'a purta obiecte grele pe cap, este pito ceea ce be face<br />
sa capete acel eciiilibru, acea supleta, acele pose elegante gi majestOse<br />
tot d'odata care fac sit se uite vestmintele for cele prOste.<br />
Cand le veijl treeend prin lunca cu o =fora pe cap, Cu un<br />
brag sprijinit pe gele, pe clod cel-alt, doscriind an semicerc, se<br />
pun° en gragie asupra capuluT ca sit sprijine vasul, crecli a vedea<br />
mergend o statue antics sail una din musele grecilor . . . gi lute-<br />
legi ca Venera negra de la Atena a putut sii allia tot atiti ado-<br />
ratori ca cea alba. Cam* cea langi fluturOsa, desemna formele<br />
gi face A. to mid do a for regul aritate. An ragele gi cracil rotancli,<br />
piciorele mid .. Colona vertebrala areata ; ochil nmbriti<br />
de gene lane; pieptul tare desvoltat gi dintil forte albT. Dar<br />
gam for este urlta, nasal lat... faca bronzata, gi fac obrajil forte<br />
neplacutI,facendu'gi, cu indigo, o mare patit Intro bud gi barbie.<br />
Palma, manele unghiile, aunt tints c'o fad rogie ea fol de hene..<br />
Genele and aunt tinte<br />
.<br />
...<br />
Clod nn musulman more, rndele mortulul exprima durerea for<br />
prin tipete ; femeile igT smnlg Oral, gi adresed mortulul felurite<br />
intrebari ce au raport ca viata loT. indata ce more se<br />
fac preparatil de Mmormentare, del profetul a recomandat adeg,<br />
grabl, ca sit nu se strice corpurile mortilor afara. Cam viata<br />
parasesce pe un mustilman, mortul se pune pe o meal ; 11 rade<br />
11 spell gi 11 acopere intr'un giulgia do pind nos. Indata ce se<br />
ag6P. eorpul in costing, 11 pOrtit la morment, en capul Inainte ,<br />
privilegiii de care se bucura mnsulmanii , eaci cregtiniT sant indatoratI<br />
sa scOta mortiT en piciOrele inainte. Mai anteia convoiul<br />
mortulul merge in gemie undo Ise face o seurta ceremonie ; de<br />
aicT in cimitir. Pe cale, este insogit de Omeni ce cants, de servitoriT<br />
mortului, apol plangetori pentru bani, cad In aceste locurl<br />
se dig Omenl ce an acesta profesie. Patna Omeni ports cosciugul,<br />
dar pe cale, de este mortul sarac , on ce musnlman trece, se opresce<br />
gi is local nnui din purtatorT , apol 11 lad altul ce 1ntfl
224 CALETORIT<br />
nesce mai in urmil. In morment mortul este age4t cu capul cdtre<br />
orient. El fac toil gustare pe marginile grOpei gi in urmi<br />
toti se inturnd la casa reposatului. Numai imamul, remine fined<br />
la morment,ca sa asculte intrebdrile ce fac mortului eel dol fingerT<br />
Nachir gi Munchir; apoi se intOrce la casa mortuld sa spue familiel<br />
lul tot ce a. ant it la morment.<br />
hmenii nu pied don pentru un mort; dar femeile igi tints<br />
manele gi bragelegi inturnd pe dos gorvetele, covOrele, pernele, etc.<br />
Cimitirul musulmanilor de la Cair este spre maul oragului<br />
forte intins. Fie-ce famine sapd in acest terem un morment, dupd<br />
phIcerea sa. Acest morment este coperit en o bola de cairn*<br />
sed de plata Aid inc,ap cinci gi gese morti ; indltimea lul<br />
este stet cat un mort pOte sit se rddice clod va veni sa -1 visiteze<br />
col dol angerl Nachir gi Munchir. Pe bolta mormentuld este o<br />
tertra lungdretd gi zidit ; pe cdpatiele el so add o steld de piatrd<br />
ce semind prin forma cu o coafurd de om sed de femee. Acest cimitir<br />
ca cele mai multe este deschis. In Constantinopol Etna, cimitirile<br />
deschise gi umbrite de chiparigi degi, aunt locul unde se<br />
adund locuitoril la preamblare. Pe cimitirele crestine de la Campo-mare,<br />
nu numal merg locuitoril sa respire aer carat , ba and,<br />
pe la serbitorile Pagteld, so fac danturi publics. Cimitirele din<br />
provincil gi ode din Egipt, musulmane, stint muse la Hicomia<br />
gacalilor ce scobesc mormintele.<br />
- Intro Nil gi Mocatan, se add. mormintele Mamelucilor. Aid este<br />
gi mormentul lui Mehemet-Ali gi al familiei sae. Dar cele mai<br />
frumesemorminte aunt acele acute de Candi Ain biti gi FatimitT.<br />
Intro cele-alte, acela al sultanului Barcuuc, se deosibesce prin<br />
mandrete. Este zidit in al 14-lea secol. Pe cele done cdpitfie ale<br />
fagadel lul se inalti done minarele la o inditime de 40 de metri<br />
pe cele doud ungiuri ce corespund, so add doug cupola In care se<br />
gisesce : inteuna mormentul Califuld, In cea-altd mormentul<br />
fiulul set.<br />
Am ultat sa vorbim de doud porti monumentale ale acestul<br />
°rag gi care se add spre nordul le. Beb-El-Fotuh (porta invingeril)<br />
gi Bab-El-Nasr (porta ajutorulul). Cea din urma pOrti a-
Lk EGIPT 225<br />
duce aminte d e o crutlime a lui Selim I. CAM lug Egiptul<br />
In anul 1517 §i prinso pe Turman-bel, col din urmil, cap al mamelucilor,<br />
, it spandurg d'asnpra acestii porti. Amendoug aceste<br />
porli au o frumosi arcbitecturg.<br />
Cilgtoria de la Cair in sus pe Nil ping la Teba gi mai departe<br />
este cea mai interesantl, din cause multimel §i frumusetel monumentelor<br />
remase de la Egipteni. Ruinele Tebei mat ales ail<br />
ferment pe top' ciletorii care le-ag visitat. ClIgtoria intr'acolo<br />
se face cu bgrci marl qi invelite ce se inchiriazg pentru cloud qi<br />
tree Lunt. No! eram otgriti sa vedem aceste locuri interesante;<br />
dar ne fuse cu neputintg, din cause cgldurilor celor marl care<br />
incepurg atunci qi din causa unei epidemii ce incepuse s'a' cosescii<br />
Ornenii. Ne inturnarilm la Alexandria en speranta de a visits Teba<br />
in toms, viitere. Aid me' despirtiiii de socil mei de &Anode ; el<br />
plecarg din Egiptii; car eil rime:seatand ping ce case fratilor<br />
Polichroniaderdlmnrimise band trebuinclogi de a urma egigtoria<br />
in alte pgrti.<br />
Mis-Lia'si pgrintele el plecaserg pentru Wit<br />
FINS