DES11013.1T01111

ti
1
, I
7
RADU COSMIN
ROMANI! LA BUDAPESTA
DES11013.1T01111
J.
BUCUIRETI
E.D1TURA :_113RARIE1 STANCIULESCU
BULEVARDUL ELISABETA No. 5
.
51,
1 9 2 0
s-
."
, a -
. ,

ROMANII LA BUDAPESTA

DE ACELA AUTOR
Satire poezii Editia II Alcalay.
Exodul (Pagini de Pribegie vol. I) Proza Steinberg.
Prin Ardeal Proza Alcalay.
Roman li la Budapesta Vol. I llesrobitorii" Vol. II
In capilala lui Bella Kuhn Ed. StAnciulescu.
Vor apare :
Epopeea Neatnului Poezii de rasboi.
Pagini de Pribegie Vol. II, III, IV.
Cantarea inlmei, poezii lirice.

Ostailor Wei, soldafi, ofiferi, generali,
izbavitori ai suferin felor noastre de veacuri,
fauritori ai Romaniei-Mari, singurul sprijin
de azi i de totdauna al lariat noastre ca slat
isi al midejdilor noastre ca neam civilizator
In tnijlocul barbarilor, incbin aceast& carte,
ca umil prinos.
R. C.

PRECUVANTARE
Epopeea luptelor noastre de la Tisa, cu ocuparea
Ungariei $i intrarea triumfala a armatei tom:Me in Budapesta,
au inscris una din cele mai frumoase $i stralucitoare
pagini its cartea marelui razboiu al lumei.
Pentru roma 121 ocuparea Budapestei e o apoteoza a razboiului
nostru sta nt de desrobire a neamului.
Pentru Antanta,un titlu de mdndrie ca unul din allati"
a intrat, prin lupta, o capitala a puterilor centrale,
Pentru Europa, o garantle de lini$te, cad not am starpit
acel cuib de intectie bol$evista ce ameninta tot restul
batranului continent.
Si,
in sfar,sit, pentru lumea intreaga, o dovada su-
blima ca bravul popor roman s'a aratat Inc'odata,a$a cum
e prin menirea, lui de yea-curie: straja neclintita $1 neinfranta
a civilizatiel latine la polite orientului.
Civic romanus sum" glasuiau cu mandrie stramo$ii
nogri.
Sunt roman' s'o spue cu glas tare fiecare fiu at Wei
mete. Si
portile tutulor sufletelor 11 se vor deschide.
Fire$te, nu ma .ga ndesc la invidio$1 $1 la du$manii
no$tri, multi, foarte multi, din pocate !
Am strabatut ca mpurile vitejiei noastre, Am pus urechia
la pa-manful stropit cu sange, $1 am auzit glasul
eroilor. Am stat de vorba cu bravii no$trl, generali, $efi
de Stat N.ajor, comandanti de regimente, ofiteri,gradati

8
si soldati. Am cercetat lagarele de prizonieri si din fulgerarea
cuvintelor altora, din aripele gdndului meu si
din jlacdra inimei, am prins icoanele vii ale celei din
urmd si mitt.* epopee militare.
Luptele de la Tisa sunt oglinda celor de la Siret.
Fegyvernek e un al doilea M'drdsesti.
0 fiterii nostri au ridicat sufletul soldafilor pdnd la
tndltimea admirabilei for pregdtiri. Soldatii s'au ardtat
vrednici de $efli lor.
Un suflet si un grind, oaste si cdpetenii s'au ridicat
ca un uria$ val rdzbundtor, inghiNnd$Iingropdnd trufia
si selbdtecia hoardelor maghiare.
Steaua neamului nostru veghia d'asuprii-ne. Dumnezeul
pdrinfilor nostri ne-a rdzbunat.
Cu jruntea sus ,si cu sujletul impdcat de dreptatea laptelor
noastre, privim, straluminafi de bucurie, clipa de
jaki, si a,steptdm cu incredere.. . viitorul!
Piedicele ce ne mai stau in cale, mana Domnului cel
Drept, si braful vitejiei noastre vor $ti totdeauna sd le
Mature.
Infelepciunea conducdtorilor nostri nu se va desminti,
Oricat de grele vor mai fi ceasurile vremei ce va sd vie.
Instinctul nafiunei" va fi, vecinic, cea mai bung busold
a neamului nostru.
Regele Romaniei-Mari .s'a ardtat vrednic de poporul
Sdu. Cele 15 milioane de romdni I se inching cu lucredere
si curates iubire.
Inger de veghe, Regina Maria aruncd din nimbul ei
de our raze strdlucitoare si calde pe tntreg cuprinsul
plaiurilor noastre.
Dinastia e temelia de granit pe care se reazimd mdreata
clddire a Ord noastre.
Un imn de serbettoare se tidied din toate inimile romonesti
spre sldvile cerului.
Umbra Marelui Mihaiu- Voevod ne binecuvdnteazd.
Tofi martirii Ardeolului, cu =di mucenici Horia, Clo,sca,

9
Cri$an $i Avram lancu, tresaltd rdzbunati $1 fericiti in
sfintele for cripte.
Rani le suferin(elor noastre de veacuri se inchid una
ate una.
Am impdrtit aceasta lucrare, Romanii la Budapesta",
In cloud volume.
Volumul I, intitulat Desrobitorii" e mai mutt osta,se$c.
Cuprinde o scurta reamintire a marei $1 dureroasei noastre
epopee de gsange din anii 1916-1917-1918. Ur-
.meazd a doua trecere a Carpatilor. Desrobirea Ardealului,
.ora,s cu ora$. Povestiri ostase$ti de solda(i $1 ofi(eri a
luptelor mai de seamd. A doua ojensivd. Luptele dela
Tisa. Povestiri d'ale osta,silor asupra celor mai memorabile
lupte, in deosebi asupra celor dela Feghyvernek.
Trecerea Tisei. Dezarmarea Ungariei. Starpirea boi$evismului
(comunismului) unguresc. Intrarea armatei romane
in Budapesta. Descrieri $1 impresii osta$esti asupra ca-
pitalei Ungare. Chestia Duna-rel. Rapoarte $1
dari de seam('
asupra alimentdrii Budapestei sub comunism $1 sub ocuparie
romaneascd. Presa strainii despre Romani la Budapesta
$1 drepturile noastre in jata conferin(ei de Pace
dela Paris. 0 povestire detaliatd a isprdvilor comuni,stilor
$i a Budapestei sub comunism. (Povestirea baroanei
de Taxis).
Discursuri d'ale lui Paul Dechanel, actual Pre$edinte
at Republicei Franceze asupra vitellei, jertfelor si drepturilor
noastre.
Presa ungard despre romani la Budapesta.
Volumul 1I-lea, intitulat In Capitala lui Bella Kuhn",
.cuprinde impreslile autorului acestei call din cele treizeci
de zile i0i capitala lui Bella-Kuhn sub ocupatie romaneascd.
Descrierea fiecdrui colti$or at Budapestei, dinainte
de rdzboiu, sub bol$evism, $1 sub romani. Cum
trdia armata roman& in Capitala Ungariei. Cum a dus'o
Budapesta sub comunism $1 cum a reinviat la addpostul

10
baionetei romdnedi. Convorbiri cu marii no#ri conducdtori
militari, ofiteri, generali,$efi de Slat- major; Convorbiri
cu personaliatile de seams ale Ungariei, oameni
politici, arti, ti, projesori, aristocrati, burghezi, $i proletari.
Vizitarea bol$evicilor in temnite $i in lagdre de prizonieri
etc. etc.
Oricd t s'ar pdrea de desvoltatd lucrarea mea, n'am
pretentiunea d'a fi scris nici o operd militant de technics
desdviirdtd, nici o povestire complectd a tot ce s'a fciptuit
mare( $i s'a putut vedea in epoca acestor zile de
glorie romdneascd.
Atilt specialidi in cele ostd$edi cat $i manuitori de
condeiu mai mederi ca mine vor desdvdrd, mal curd nd
sau mai tarziu, modesta mea tncercare.
Eu insu-mi le voiu fi mul(umitor, iar cititorii recunoscatori.
Uria$a epopee a neamului nostru au scris'o cu
nge, pe brazda tdrei noastre, frumos $1 pentrii eternitate,
osta$ii Romitniei-Mari. Stihuitorii $1 cd ntdretii neamului
sa picure mai departe din varful penei for picdturile
de our ale glorei noastre $i prinzand in tipare trainice pavestea
neamului, sa frilmbiteze, cat mai sonor, m'dretia
virtutilor acestui popor si
acestei armate romdne care,
inc'odatii, in zilele noastre, a pus noui cununi de laud
pe fruntea gintei latine.
R. C.

DESROBIRER ARDEALULUI
URCAND CALVARUL
Desrobirea Ardealului a fost visul nostru cel mare
si sfant.
Pentru acest vis ne-au rgposat §i mo§ii si parintii"cum
a spus-o un mare cantgret at neamului.
Pentru visul acesta ne-au sangerat cei mai buni flu
ai pamantului nostru §i am dat mortei, floarea cea mai
(le pret a tinerelei noastre.
In ziva judecAtei celei magi, and goarna Invierei a
sunat, poporul micei Romanii dela Dun 5re s'a ridicat
ca un singur om, §i pieptul vitejilor notri a pornit
deschis la marea serbAtoare a mortei.
Lung §i greu a lost Calvarul patimirei noastre Cglgii
notri erau multi, i uneltele for de omor covareau
slabele noastre arme.
laduri de foc Si de Fier au revarsat fiii lui Satan pestecapetele
noastre.
Campuri de lupta, sate §i ora§e n'au scApat de urgia
cumplitei for navale.
Alaturi de osta§i au picat, femei, mo§negi §i
copii
omordti tillhare0.e, In culcupl lor, pe strazile oravlor,.

12
pe brazda campurilor, vanati din goana negrelor pasari
de prada ale vrajmasilor.
Si multi au mai fost dusmanii !
Nici and in cartea neamurilor nu s'a pomenit popor
mai incoltit de toate partite, la teas greu, ca poporul
romanesc in lupta cu toate semintiile barbare : teutoni,
austriaci, unguri, bulgari, turci,
Papa si rusii, pe care o clips ni crezusem prieteni,
ne-au parAsit in ceasul cel mare si si-au tutors cutitul
spre noi.
Era. prey mull L
Am ridicat greaua truce de Fier cu care ne urcam
Calvarul, si le-am zdrobit tidva, ca la serpi.
Carat fereste-ma Doamne de prieteni, ca de dusmani
ma ap5r singur I"
Si, Doamne, cumplit ne-am mai aparat I
Campiile si dumbr5vile Ardealului, crestele Carpatilor,
apele DunArei si termul Marei, Jiul, Oltul, Argesul,
Neajlovul si Siretul, care, cu unza, care cu valul, vor
cants, d'alungul veacurilor, infricosatoarea vitejie a
bratului nostru si vor duce pe cele patru vanturi geinetele
puhoaielor vrkitnase spulberate de pieptul neinfricat
al vitejilor nostri.
Porumbacu, Sibiu, Brasov, Cerna, Bumbesti, T.-Jiu
Turtucaia, Mulciova, Arabagi, Balarii, Predeal, Dragoslave,
Tabla-Butii, Uz, Casin, Oituz. M5rasti si Mar5sesti
sunt nume sfinte de evanghelie, de la care, ingroziti,
isi vor intoarce fetele fiii lui Satan, comandati de Fatkenhein,
Von Morgens, Koch, Kuehne, Kraft von Del-
mensingen si Mackensen
I
Trufasa Germanic, hr5pareata Austrie, fudula si selbateca
Ungarie, blotovanoasa si primitiva Bulgarie, pa.
lida si nenorocita Turcie, isi vor aduce cu respect si
groaza aminte de taria de granit a poporului roman.
de baioneta osteanului nostru si de marii conducatori
ai armatei rornane.

13
Dar, pentru a vadi si mai bine stralucitele calitati
ale poporului 5i oastei noastre, in ce priveste, mai ales,
prima parte a razboiului nostru de desrobire, nu ga"sesc
mai cuprinzatoare si mai inaltatoare, pentru mandria
noastra de romani, decat cuvantarea marelui Irancez
Paul Dechanel, presedintele de azi al Republicei
Franceze.
Intr'un graiu olimpic, si incalzit de llacara confraternitatii
latine, marele barbat de scat al nobilei si generoasei
France, indurerat la cumplitele noastre stiferinte:
si electrizat de uriasele noastre virtuti ostasesti, astfel
s'a rostit la 28 Iu lie 1917, la Sorbona, in fata Presedintelui
Republicei Franceze, d'atunci di Raymond Poincar6
:
Domnule pre§edinte al Republicei
Doamnelor p1 Domnilor,
Ne-am intrunit aci spre a manifesta Romaniei dragostea
noastra fraleasch.
In limp ca si in spatiu Romania si Franta, care sant
de acelas neam, au acelas ideal.
Intre cele doua conceptii ce lupta !rare ele in acest
razboi, disputandu-si dominatia lumei, de o parte, forte
creatoare a dreptului ceeace in fond nu reprezinta
decal instinctul ieacurilor primitive --
de alts parte,
dreptul independent de forty si superior acesteia Romania,
fiica geniului latin, care in decursul secolelor
a fost zidul insangerat al Europei mai intai contra barbarilor,
apoi contra Turcilor, si care prin curajul ei
salvat civilizatia, era predestinate a lupta pentru cauza
dreptului.
Prin insasi faptul ea milioane de romani se afla inea
sub apasarea jugului strain, Romania ca si Italia ca si

14
Franta, era sortita a apara, nu spun principiul nationalitatilor
s'a dat acestui cuvant prea multe intelesuri,
care au servit al viola in momentul chiar cand
era invocat dar dreptul popoarelor ca §i al indivizilor
de a dispune de ei insi§i, adica ideia revolutiei
franceze care este §i la baza razboiului actual, constituind
maretia-i sfanta.
Totu§i, Cate dificultati pen tru Romani, inainte de a
se arunca in lupta
I
Granitele for intinse, expunandu-i atacurilor din toate
partite ale vecinilor, stapani pe inaltimi si pe puncte
strategice; natura solului §i produselor tor, compuse
,din. cereale §i petrol pe care Rusia, ce exporta acelea
produse, nu le putea cumpara si pe cari le vindean
in Austria si in Germania ; neintelegerile for cu vecinii
dela nord, de la 1878, nevoia de a-si
procura mate-
rialul de razboi nou, care be lipsea, in fine originele
insa§i a dinastiei tor...
1) -tor, date -mi voe sä evoc in acest moment o amintire
personals. Revad, sunt vre-o cinci ani de atunci
coastele impadurite ale muntilor Sinaiei §i,
colo sus, printre brazi, cari §i primavara erau Inca acoperiti
de zapadd 5i iti reaminteau zilele de Craciun,
in re§edinta sa patriarhala, pe Regele Carol, Suveranul
leal care 1si facuse fats de tara sa adoptivii intreaga
sa datorie, fericit' in acea zi. El, printul german, un
Hohenzollern, fericit ca povestege unui francez istoria
emotionanta a unei victorii repurtate.altituri de viitorii
nostri aliati, cea mai glorioasa amintire a tinerelii sale,
laurii sai de la Plevna.
Revad deasemenea, in palatal de la Cotroiceni, din
Bucures,ti, pe Printul mostenitor simplu, amabil, pe
Printesa plind de o gratie stralucita si de mita, cat t;i.
.pe colfii for mandri, in care par'ca se impreuna frumusetea
mare* anglo-saxona, cu eleganta fins a Orienttului
latin.

15
Ce drama sf4ietoare avea sa turbure mai pe urma
aceste sullete I Batranul rege, muri in adevar din cauza
nobilelor sale scrupule. Tandrul Rege, la randul Sau
a suferit mull. El a facut in public confesiunea Sa dureroasa
§i mandra, suporland In sufletul Sau lupta grea
prin care a invatat sa se domine, reprezentand victoria
treptata a unui om cinstit asupra simpatiilor sale de
famine si a amintirilor afectuoase din copilarie, prin
care se distinge vocatia regala ; pierderea tragica a
prieteniilor Sale, caci generalii germani cari i-au inva-
.dat teritoriul au fost colegii Sai de ,coala, camarazii
sai, unii incercand a-1 desparti in mod perfid de pc) -
porul Sau, celalalt vorbind desprer dan§ii cu marini-
Jnie : Nu §tiu dansii, exclama el, ca datoriile formeaza
o erarhie pe care nimeni dintre not n'o alege §i ca aceia
ce mi se impunea era sa apar Romania, asigurandu-i
idependenta in prezent si marirea in viitor. Germanii
spun : Germania mai presus de tot". Eu am
spus : Datoria mea mai presus de tot". Romania va
merge pans la capat alaturi de scumpii ei aliati. Sant
sigur ca i-am aratat marea cale a destinelor ei istorice".
Astfel toate piedicile care statuse la inceput in calea
interventiei Romaniei au cedat in fata acestei forte supreme
: vocea sangelui, strigatul fratilor subjugati, gla.
sul strabunilor ce odihnesc p este munti, cauza sfanta
a libertatei a dreptului uman pentru care s'au ridicat,
in cele cloud lumi, popoarele democratice §i liberate,
contra fortelor de vicle§ug, de cucerire §i opresiune:
Izvor de glorie neperitor pentru familia noastra din
Orient.
Din primele momente ale razboiului, hotararea d-lui
Bratianu era lupta. In Sept. 1914, d-sa trata cu Rusia.
Singura chestiune ce mai ramanea era alegerea Mcmentului.
Cand trebuia sa intre in actiune ? Iata ce se
Intreba primul-ministru roman ; iata ce se intrebau
d-nii Take Ionescu i partizanii sai, d-1 fi.
Filipescu si
a0erentii sai.

16
In zadar Puterile Centrale, isi inmulleau promisiunile
si amenintarile : nimic nu clinti nici pe Rege nici
pe ministrul sail in hotararea lor. Iar, aim], acum un
an, armatele lui Brusiloff luara ofensiva, rupand linii]e
dusrnane si recucerind Galilia Orientals, Romania la
randul ei se avanta, entuziasta.
Stiti ce-a urmat : sfortarea mareata a armatelor roinane
luptand singure cu Germania, Austria, Bulgaria,
si Turcia. "Trupele romane patrund mai intai victorioase
in Transilvania unde sunt primite ca arnate liberatoare;
dar curand dupe aceia vrajmasul concentreaza
masse imense de infanterie, cavalerie si artilerie
; armatele ruse obosite de chiar victoria lor, jenate
din 1101.1 de lipsa de munitiuni si intarziate si oarecum
paralizate de incuria biurocratica a vechiului regim,
nu pot sosi la timp ; Muntenia este ocupata ; romanii
invata sa cunonsca barbaria germanilor si coruptia lor
si vad cu durere capitala lor ciizand in mainile vrajmasului.
1) -lor, popoarele se cunosc In momente de restriste,
nici Regele, nici guvernul, nici poporul n'au avut vre-un
moment de slabiciune, mizeria era oribila, toate comunicatiile
erau tniate ; epidemiile se tineau lant ; se !Area
eh Europa intreaga se departeazii si totusi nimeni nu
se plangea.
La 27 Decembrie 1916, la Iasi, d. tiratianu exclama :
Oricare ar fi suferintele noastre si chiar Baca n'as
avea credinta in victoria definitive, credinta pe care
o pastrez intacta, Inca as avea convingerea ca sacrificiile
noastre nu sunt sterile, caci prin ele, am introdus
dreptul romanilor in constiinta Europei".
In fine vraimasul este oprit la Galati ; Moldova este
salvatii. Cu concursul misiunei francezq, cornandatii de
generalul Bertbelot, armata se reorganizeaza ; virtutiile
rasboinice ale soldatului roman sunt puse in valoare
de razboiul modern ; incetul cu incetul materialul so-

17
seste, asa Incat azi, armata romans reprezinta o armata
instruita de experienta razboiului si otelita de suferinta
care va libera patria si va coopera la victoria Aliatilor.
lata ce a facut Romania. lath' greutatile pe care a
avut a le invinge si nenorocirile pe care a avut sale
suporte pentru a-si lua locul cuvenit in marea lupta
pentru civilizatie.
Ea a intrat in razboi in uumele aceluias ideal de drept
si de liberare a popoarelor care a adus in tabara noastra
pe America si care sustine atat Rusia liberata cat
si Anglia, Italia, Belgia, Serbia si pe viitor si Grecia.
In numele aceluia§ ideal Franta saluta azi sora latina
care in momentele cele mai grele n'a disperat nici-
°data de victorie, pentruca nu credea posibil ca papa'
la urma dreptul sa nu trim-Me si care a dus marei noatre
cauze partea ei de vitejie si de durere.
Scumpul meu dome ministru Lahovaryi, D-voastra
care ati fost ad, Intocmai ca si d-nii Camille Blondel
si Saint-Aulaire acolo,,un pretios colaborator la, opera
comuna, astazi sub auspiciile Presedintelui Republicei
si in prezenta d-lui Albert Thomas, ministru al armamentului,
a carui calatorie In 'Romania a fost atat de
folositoare, armata franceza care e reprezentata de un
glorios mutilat de la Marna, de generalul Malleterrp si
de iarii si iubitii soldati, generalul Pau, Amiralul Four..
nier, generalii Brugere si de Lacroix, va va remite pentru
armata romans, stindardul lui Stefan cel Mare, pe
care trupele generalurui Sanaa Fau
regasit la Muntele
Athos.
Am impresia. ca in ac,est moment deciziv pentru istoria
Dv. si a noastra, Intreg trecutul Dv. glorios ca si
toata nenorocirea sublirna pe care o suportati de optsprezece
veacuri se inalta in fata noastra ; toti eroii
D-voastra, cazuti nu numai pentru libertatea for ci si
pentru libertatea noastra a tufuror, se ridica aclamand

18
In armata romank refacuta, pairia D-voastra fncununata
de not fapte de arme stralucite, iar in armata
noastra armata de la Marna, de la Yser si de la Verdun
Franta nemuritbare, Franta de la Poitiers, de
la Bouvines, de la Reims si de la Varmy.
De aci din vechea si scumpa noastra Sorbona, de pe
muntele slant, de pe cupola stiintei si artelor de unde
geniul francez secole intregi a imprastiat dreptatea. a-
supra lumei, simfim, o Romanie 1, avanturile inimei
tale generoase, in care curge acelas singe ca si al
nostru.
IN CAPITEA PIE1REI
Trecuse peste capetele noastre cea mai cumplita iarna.
Multi din luptatorii tarei pierisera de gloante, dar mai
multi, intepeniti de gerurile grozave, troeniti de zapezi
siberiene inchiserg ochii pe la marginea drumurilor
de refragere ale Moldovei noastre, sau in paturile de
spitale, rapusi de molimi.
1916 Inchisese ochii- in gemetele sutelor de mii de
muribunzi
I
1917, ,,anul refacerii" noastre, isi intinsese spitalele
ca mii de guri flamAnde dupa trupul istovit al eroilor
nostci.
Sub Inalta intelepciune si energie a M. S. Regelui, a
Principelui Carol, a sefului M. C. G. general Prezan si
a devotarpentului misiunei aliate franceze, armata noastra,
ca pasarea Phoenix, a reitiviat din propria ei
cenuse.
Si totusi, sub aripa mortei ne-am refacut
Vara lui 1917, Julie si August ne-au idus cea mai frumoasa
si bogata recolta de glorie : isbanzile dela Mara,ti
si Marasesti *)
*) Legate de numele a trei mari generali :
Averescu, Cristescu vi Grigorescu.
I

-
19
()stifle ImpArkesti ale Cesaruluinebun dela Potsdam
sfaramate, ca niste valuri, de digul de granit al piepturilor
romaneSti, inclinase arma franta, si ridicau,
Inalte, movilele mortilor la hotarul vitejiei noastre.
Gazetele streine preamareau pe urmasii lui Traian si
pe stranepotii lui Mihaiu Viteazul.
Capii statelor ne inaltau osanale.
Regele Angliei scria regelui Ferdinand randuri de
cald5 si ada.nca admiratie pentru emir dela Martimti.'
Mikadoul" (Imparatul) .Ta poniei trimitea generalului
Grigorescu, invingatorul lui Mackensen, o sabie de onoare
cu inscriptia Voi sunteti care scrieti istoria
45rei".
Insesi ziarele vraimasilor nostri, in deosebi cele germane,
erau pline de laude pentru neinfranta barbatie
a ostasilor romani.
Steaua noastra" parea mai stralucitoare ca on cand.
Si totusi, d'odata, nourii desi si negrii intuneca cerul
vietii noastre, fulgerator de iute.
Revolutia ruseasca adusese anarhia In rAndurile armatei
ruse.
Un
vant de nebunie sufla peste sufletul si trupul co-
losului dela Nord".
Tovarasii nostri de arme rusii, care si pan'aci ne 1Asase
tot timpul carnpaniei sa pierim cu zile sub ochii
for de vice satule §i fricoase de moarte, parasesc de
data asta frontul in masa.
Nu se multumesc a ne parasi si a ne lasa descope-
rili to fata vrajmasului. In drumul for spre respublica"
dau foc satelor si oraselor noastre si ne ataca rniseleste,
pe la spate.
Samanta vrajmasului nostru isi d5dea roadele.
Iatn-ne acum luptiind pe doua fronturi.
Tinem pe loc pe du§man, §i lovindu-i la mir", dezarm5rn
§i aruncam din tarn, peste Prut, pe necinstiiii,
§i selbatecii ru§i.
Tacoma

20
Fratii nostri basarabeni cotropiti, jefuiti §i schingiuiti
de bandele bol§eviste, fsi indreapt5 strigatele spre
noi §i ne chiama inteajutor.
Glasul sangelui ne da aripi. Alergam si sc5p5m Basarabia,
tinand straje la Nistru.
'Drept "recunostint5, facia smuls5 din trupul Wei marelui
§i sfantului Voevod Stefan, se alipe§te de buns
voe la sanul prea curatei sale maici.
Romania i§i. vede astfel, pe negandite, tmplinit o parte
din uriasul s5u vis : unirea tutulor romanifor.
Basarabia 1 0 raz5 pe soare pe fereastra unei temniti
CAci, un ochiu ne rade de bucurie §i altuL ne lacrameazg
de durere.
Armistitiul impus de vrbjma§ apasa greu asupra Capului
nostru.
Mainile §i picioarele noastre sunt legate. Trupul nostru,
tintuit pe stanca patimirei, isi vede vlaga irosindu-se.
Ca Prometeu inl5ntuit pe Caucas, ne shntim ficatul
sfa§iat de vultur. Vulturul teutonic I
Grozave au fost acele zile
Sa vezi pe inving5torii dtla Marasti §i 1115r5se§ti, trecand
dezarmati, Siretul ca sa-§i vada caminele parasite
d'aproape doi ani 1
S5 vezi prin Odle pi ora§ele Moldovei noastre nein-
vinse, casca prusaca §i pana de cuco§ a ungurului
SA vezi Iasii nostri sfinti, pangariti d'o Komandaturae
aermana 1
Si, mai sfa§letor tle%dt toate, un guvern romanesc silit
s5 isciileasca o pace, egala pen tru noi cu o sentinta
de moarte.
Multe lacr5mi s'au vArsat in acele zile de doliu pe
mormantul buatilor de painant ce ni se smulgeau din
trupul Ord si pe urma celor mai frumosi munti ce ni
se rapeau din masivul Carpatilor ca ni§te pietre scumpe
smulse dintr'o coroana regeasca 1
Si ce mare §i imparateasca o visasem noi coroana
aceasta 1
I
I

21
Unde era 'Dumnezeul pfirintilor nostri"
Ocliii se ridicau spre cer. Cerul p5rea mut.
Oamenii nostri politici isi puneau la Incercare tot genial
diplomatic i toala chldura sufletului ca sa Induioseze
inima vrajmasului. Inima acestuia p5rea de piatr5.
Risipiti pe chile exodului, cei mai alesi iii ai tArei ni
se stingeau, de inima rea, prin dephrtate colturi de
pribegie.
Putini, din mila dusmanului, (ce mila umilitoare I)
cutezau s5 se intoarca la vatra para'sit5.
Calatoriile cu aussweis" In teritoriul ocupat" au
fost, mai mult, drumuri spre cimitir, sau spre temnite.
Dus cu baioneta nemteasch, faceai tot drumul printre
cimitirile Aline de cdnusa Inca fumeganda a luptelor
si prapadului nostru.
Tara secatuita si de oameni, si de _vite si de hrana,
phrea un pustiu.
Mii si inilioane, puzderii de corbi umpleau campurile.
Cadavrele eroilor nostri, cu sutele, cu miile, zaceau
Inca neingropate.
Romania nu mai era deck o umbra de tarn, si o
lark de umbre
I
Grasi qi rumeni, plesneau in pielea lor, de traiu bun,
numai vr5jmasii.
Ca viermii se Ingrasau mereu din maruntaele cadavrului
nostru.
Parea ca .Domnul isi intorsese fata dela not I
INVIEREA
Sfanta si neclintita nadejde in Dumnezeu 1
Ca fecioara Maria, sta de veghe la mormantul celui
rastignit pe truce, Regina tarei.
Arhaughel at Mantifirei, Voevodul astepta cti mana
pe sabie, porunca. Domnulut.

,
22
Inima vitejilor no§tri balea Insangerat5, dar batea
Inca.
Nu venise ceasul.
Dar iata, ca o pasere a cerului spinteca vazduhul §1
o solie aducea vestea izbavirei noastre.
Pajura teutona cu aripele smulse §i ghiarele rupte,
I§i plecd Infranta capul sub pintenii razbunAtori, de
otel, ai cuco§ului galic.
Armatele mare§alului Foch sdrobise hoardele Kaizerului,
la Rin I
Germania sdrobita ceruse Pacea
Bulgaria zacea sub calcdiul
Batrana Dunare tresalta de fiorul primaverii §i Iii
prindea la brat' floarea albastrA a cerului Frantei.
Generalul. Berthelot sub faldurile birutoare ale tricolorului
frances aka pe pamantul nostru desrobit. Dela
Rege pans la soldat, dela boer papa la umilul plugar,
sufletul Wei a tresaltat la viata sub zambetul soarelui
latin.
Ingerul Domnului cants Invierea noastra 1
Ca
fulgerul, strAbate din nou tam libera §i tara cu-
tropit5 ordinul ceIei d'a -doua mobilizari.
Harta Romdniei mutilate e sf4iata In mil de bucati.
CAM no§tri, in vizita prin Moldova, sunt arestati
Inlet) noapte §i duTi cu duba la palatele ce li se Cu.
veneau, temnita
I
In Bucure§tii nostri dragi, tineretul §coiar, cu daschili
for §i toti bunii fli ai Capitalii huiduesc pe faimosu]
general Koch §i silesc famfara germana sa cAnte
Marseillaise a sub ferestrele hotelului Athene
Palace. Drapelele teutone sunt date jos. Firmele nemte§ti
ca §i vitrinele magazinelor barbare se prAbu§ese
ciuruite de pietre.
Barbarii scot mitralierele §i aMenintamultimea r5zr5tita.
Dar, la§ii n'au curajul sa (raga.

23
Arbanghelur razbunarii plutea cu sabia de foc d'asupra
capetelor lo.
sSi
a fost o navala de care, de cai, de dameni, de
soldati, de ofiteri §i de generali germani, austriaci, unguti,bulgari
§i turci, o goana de o§ti imparate§ti §i de
hoarde fugarite, cum rar istoria a lnscris in paginele
ei. Si in Capitala Romaniei Mari, an intrat Suveranii
tarei in fruntea o§tiilor biruitoare anglo-francoromane.
Soarele nostru 15i revarsa potopul de our pe fruntile
incununate de lauri.
PAUL DECHANEL DESPRE ROMANIA
DiScursul rostit de Paul Deschanel ca pre§edinte al
Camerei la receptia solemna a parlamentarilor, universitarilor
§i public4tilor romani la Palais Bourbon, la
24 lanuarie 1918.
Suntem fericiti, d-nul Prezident al Senatului §i eu
d'a va ura bun sosit in numele colegilor no0.ri §i d'a
saluta in d-v. generoasa natiune din care facell parte.
Nici cand Romania nu a fost mai aproape de inima
Frantei.
Drama morals care a desfactit'o de Austria §i Germania
pentru ca s'o aduca pulin ate putin alaturi de Antanta
este una din cele mai emotionante ale istoriei. Sfasierile
de con§tiinta contrarii §i murind . din pricing a.
cestui conflict, indetnnurile patriotice ale mini§trilor
sai erati printre ei, d-le Anionescu, iar d-voastra
le fliceati ecou scumpul meu Camille Bloridel mai intai
pentru o neutralitate poruncita de prudenta pe urma
pentru interventia hotarata de mutt timp ; curajul
regelui Ferdinand, zdrobit §i el, de cele mai scumpe
amintiri de familie §i tinerete, dar simtind in ,inima
lui de' soldat suferinteie seculare §i sufletul chiar at

24
Romaniei al RomAniei pe care o arde fiacara Latina
si care nu putea fi, in aceasta lupta suprem5, nici cu
bulgarul, nici cu maghyarul aceasta tragedie demna
de Eschil si de Shakespeare, nici o constiinta umanA,
mai mult ca consfiinta francez5, nu i-a simtit grandoarea
si frumuseta Ap1).
Apoi, a fost o Dona incercare, si mai dureroas5. Ar
mata romand aruncata. In plina lupta, pe un Intins
iinens de .loc Med de ajutorul promis de rusi, rezista
timp de mai multe luni armatelor germane, austriace
bulgare turce cu o, bravura si o tenacitate eroica, usurand
astfel celelalte fronturi. Zapada, friguJ, boala ajuta
pe cotropitori. Tifosul omoara 18.000 de oameni pe
tuna. Totusi nici un tip5t, nici o plangere. E datoria. E
Patria. Sublim5 pildg In fata ca'reia Germania chiar se
inclin5, pe care Franta o arat5 si ea, respectului lumei,
si pe care altii, vai I nu au inteles'o (Vii aclana.)..
Cu loath p5rAsirea ruseascg, armata romand s'a reconstituit
ca prin minune. Se cuvine Frantei si ofiterilor
ei, cinstea d'a fi cooperat la aceasta opera de salvare
si justitie : da, in paginile bot5ratoare ale istoriei
d-v. numele Frantei se intalneste mereu, si noi ne nigndrim
cu asta I (Apl. prelungite).
Aceasta resemnare, aceasta incredere de neinvins in
soldatii d-vodStra o vedem si in pop.ulatia d-v.
civila.
Aceleasi torturi sufletesti si fizice, acelasi curaj, acelasi
devotament, aceiasi cari tate. 0 femee este simbolul acestor
virtuti, regina D-v. siralucitoare de frumusele
si bunAtate. Institutul Frantei a primit de curand pe
poetica artist& Ea intra si noi ne felicit5m pentru
asta acolo unde nici d-na. de Sevigne, nici d-na de
La Fayette, nici d-na de Stail nu ar fi putut intra. Nu
voi s5 spun aci tot ceea ce- cred.
Dar nu pot sa ma Impedec d'a arata ca deungzi, and
ministrul D-v. la Petrograd, d. Diamandy a fost incarcerat
in conditiunile ce stiti, toata Franta era cu d. Nou

25
lens si. et; reprezentantii puterilor; caracterul sacru a
ambasadorilor trebue sa ramtina inviolabil (Apl.).
D-nilor, on care sant peripetiile acestei lupte.Tranta
§i Romknia, unite de azi inainte doua surori nedespartite.
La aceasta fraternitate intelectuala si economies lucreaza
cu toata ardoarea Comitetul interparlamentar ;
not ii multumim. Noi stim, d-nilor mebrii ai Padamentului
roman si D-nilor profesori ai Universitatilor
comane, cats forts si ce talente' ati pus in serviciul
cauzei comune, care e cauza insasi a liberiati spiritului
omenesc.
Ca si belgienii, ca si sarbii, grozav loviti d'asemeni
.s,i victime ca si D-v. a unor ingrozitoare crime ati avut
mereu ochii tintiti asupra stelei D-v. si nu va indoiti
(le viitor. Romania va esi marita din acest razboi. (Vii
aclani. prelung.) Franta se va bucura de fericirea sa
ca si de propria ei fericire. Cat despre mine, care nu
pot uita prirnirea magnifica' si cordials ce mi s'a facut
in tara d-v. inainte de razboi va dau intalnire dupa
,razboi, In Bucurestiul eliberat I (Traiasca Romania! Vii
aclam. Striga.te de triiiasca Romania!

A DOUA OAR, PESTS CARPATI
DESROBIREA ARDEALULUI
A doua mobilizare a armatei romane "s'a facut la
28 Octombrie 1918.
Vrfijma§ul pfirasi curand Sara.
Totui Ungurii n'aveau de gand sa plece din Ardeal..
Se pfirea, chiar, ca. unii aliati ti sprijinea.
Oamenii no§tri politici au inteles pericolul. Au Neut.
sforlari uria§e ca sa formeze armate §i, pe mfisura formaliei,
soldalii no§tri intrau In Ardeal desculti, Ewa
chrute Med Coate cele trebuincioase, cfici Ora era secfiluitA:
Prfidalnicii no§tri vrfijma§i ridicasera tot, arme, tu-
nuri,
echipamente, munitii §i alimente.
Unele din divizii, cum, bunioard, a VII-a; compusa
din trupe moldovene s'a putut mobiliza mai repede.
Astfel la 6 Noembrie, reg. 15 Rfizboeni, a trecut frontieva
Transilvaniei pe la Priskani, fara sä intampine
vr'o rezistentii. In ziva de 8 Noembrie s'a ocupat Bursrecut.
La 9 Noembrie, Toplitza. La 11 Noembrie, Beghinul-Sfisesc.
La 12 Noembrie, Targul Mure§ului, La.
15 Noembrie s'a ocuppt Bistrita §i nodul de linie feratu,
°rapt Mure§-Ludos.

27
Populatia ungureascA a primit armatele romane cu
resemnare; populatia romaneasca cu entuziasm de nedescris.
Dup'd ocuparea orasului TArgul-Muresului, s'a ra'spAndit
vestea in toata Transilvania si in deosebi printre
populatia maghiard, ca s'a Incheiat Ia Belgrad un tratat
de armistitiu care prevedea pentru romani, ca, linie
de demarcatie, Mure§ul. Aceastd veste a fost primita
de cdtre populatia ungureasca cu cea mai mare bucurie,
iar de populatia romaneascd cu mirare Si Ingrijorare.
In acela§ timp a sosit §i ordinul ca trupele
romane as nu treac5 Mure§ul.
Din cauza acestui ordin, coloana diviziei a VII, destinatd
ca s6 ocupe importantul nod de comunicatie
Cucerdea, a fost oprita pe stanga Muresului, Ia minele
de sare dela Ulioara.
In timpul acesta, ungurii evacuau tot ce puteau din
Transilvania, iar trupele for ce se gdsiau la Cucerdea,
la Turda, la Cluj si la Dej, aveau o purtare-din ce iii
ce mai impilatoare fats de populatia Tomaneasca si In
special rata de' gardele nationale romane§ti.
La aceasta purtare, contribuia in mare mdsura
agitatia ce facea rectorul universitdtii diu Cluj, D-rul,
Aphaty.
Dupa tratative lndelungate eu generalul Vranchet
d'Esperay, comandantul armatei franceze de Orient si
cu generalul Berthelot, s'a abtinut de Marele Cartier
General, autorizatia ca armata romans sa ocupe localitdtile
Turda, Cluj Si Dej.
In ziva de 27 Noembrie, generalul Mo§oiu a fost numit
comandantul trupelor din Transilvania, care constau
din divizia VII, divizia I §i II vdnatori, niste improvizalii
de divizii carora In urina li hs'au addogat §i
artilerie.
In acest timp s'a ocupat Brasovul unde s'au luat
4000 de prizonieri din armata Iui Mackensen care se
retrAgea spre Germania.
§i

28
Regimentul 6 de vanatori trimis sa ocupe Brasovul
a prins in aceasta localitate 4000 de oameni hi frunte
cu generalul Koch, din armata Jui Mackensen care se
pregatea sa piece in Germania. A gasit la ei o mare
cantitate de alimente obiecte furate de acestia din
Muntenia. S'au gasit zeci de vagoane cu pachete a ate
5 kg., care n'au putut fi pornite spre Germania. S'au
grisit mobile furate si tot felul de obiecte.
Pentru toate, in fata jefuitorilor si in piezenta au-
toritatilor militare franceze si engleze s'au Incheiat
procese verbale.
La 1 Decembrie s'a ocupat Dejul La 3 Decembrie
s'a ocupat Clujul. Armata ungureasca din Cluj s'a retras
fara lupta.
In ziva de 7 Decembrie s'a ocupat Sibiu] si Petro-
§ani, iar comandamentul trupelor din Transilvania si-a
stabilit resedinta in Sibiu, unde s'a format si Consiliul
Dirigent.
Si
iata un caz unit In istoria tutulor timpurilor, a-
ceasta armata de ocupatie formats in pripa din riima-
§itele regimentelor noastre macinate limp de doui ani
la.moara Mortei, Bra a ft hranita, caci soldatii se hra-
neau singuri pe camp ca corbii, fara a ft echipata
lard munitia necesara, ea Insa, tot a pus singuri sta.panire
pe linia de apus, dela Dej, Ciucea, Deva, Hateg.
Carpati, cu alte cuvinte pe un crampeiu din Ardeal.
Restul teritoriului roman.esc era ocupat de Unguri.
Din fericire ungurii se luptat acum intre ei. Frau
in plina revolutie.
Noi avuram timpul necesar sa organizam mai temeinic
armata. Cumpararam cai d'ai armatei generaluiui
Berthelot, dela Salonic Si resturile de animale ce mai
aveau Moldovenii, caci in Muntenia n'am mai gasit
nimi c.
Umar la umar, clasa inalta si taraneasca organizara
nu numai armata de ocupatie ci si pe cea de atac cu
ai

29
care sa putem pretinde 'ca inamicul nostru de moarte
sa paraseasca linia §i sa mearga mai departe.
ORGANIZAriEA ARMATEI
Comandatnentut tn.] pelor din Transilvania a avut
marl greutati .ce nu se cuuoteau in tars in perioada
de organizare a armatei.
Trupele noastre in Ardeal, gasise Inca urmele revoltltiei.
Intrand au ocupat zone, sate, ora§e, dar,' in acela.
timp, ne-au pazit i de inamicul care incepuse sa se
organizeze.
Din lipsa tailor, s'a desfa§urat de comandamentele
militare, o lupti titanica pentru a lbrma diviziile necesare
pentru atac, §i care sä fie scutite de sarcina d'a
mentine ordinea. S'a determinat Consiliul Dirigent sa
ne dea voluntari, pe fratii fo§ti prizonieri in Italia, pentru
pastrarea ordinei §i se mobilizeze pe fo§tii voluntari
ardeleni in Romania.
Ne trebuiau forte pe frontul "de lupta.
Dar cum revolutia lasase urme, s'au dovedit §i §ov6eli...
In sfar§it, acolo unde se gaseau trupe ardelene,
aveau cate o companie, ate un batalion din Regat
nucleu de rezistenta, de disciplind §i men linerea ordinei
pentru cazuri mai grave.
Prin acest mijloc s'au putut degaja trupele diviziilor
§i rasa libere, pentru front.
Socialistii
§i Secuii, sub collianda colonelului Kratochvill,
incepusera a deveni amenintatori.
Frontul nostru avea 500-600, kiloinetri. Era foarte
intins.
Noi aveam trei divizii. A patra era in creatie.
In vremea asta Mamie Cartier rechizitiona cai, ii complecta
§i ii trirnitea pe front..
D'altfel, §i in Ardeal se aflau pesle 20-30 de mii de

30
cai din armata lui Mackensen. Se puteau deci rechizitiona
cu mare ca5tig pentru tars 5i fard paguba pentu
ardeleni, caii ace5tia find mai mult parasiti deck
-vandu
lie -am injghebat toate diviziile trebuincioase.
In timpul acestei pregatiri s'au produs doua greve.
POTOUREA RASCOALELOR UNGURETI
Pe la inceputul lui Decembrie guvernul Karoly a tri-.
rnis in mod clandestin, in toata Transilvania, 3000 de
agenti cu 30 de milio'ane coroane, cu insarcinarea d'a
face propaganda prin sa tele romane5ti contra ideii Unirei
cu Romania.
Milioane de manifeste, care de care mai murdare la
adresa Coroanei i paturei culte din Regat, au fost raspandite
prin toata Transilvania.
Centrul propagandei era Clujul, iar cel mai activ propagandist
era D-rul Aphaty care se intitula Comisar
auvernial AI Transilvaniei".
Consihul Diligent absorbise pe toti nationaligii care
perdusera deci contactul cu taranii, cu masa poporului,
a5a ca propaganda anti romaneasca a putut face
cati-va prozeliti.
Din aceasta cauza Aphaty a fost dat in judecata Curtii
Mat-pale, ca razvratitor contra sigurantei statului roman
§i conda inn at.
In special cloud consecinte mai grave ale propagandei
lui au fost greva dela Petro5ani 5i de la Caile ferate.
Consiliul Dirigent, format in pripa, dupd Adunarea
Nationale dela 1 Decembrie la Alba-Iulia, a inceput sa
preia administratia dela autoritatile ungure5ti care -
veati.' o atitudine pasiva, iar functionarii for refuzau cu
indariire sa depuna juramant de credinta Regelui Ferdinand
I,
Cea dintaiu administratie puss sub conducerea ro -

31
maneasca a fost, administralia Cailor Ferate ,din zona
ocupata.
De oarece, in aceasta. administratie, existau o mullime
de elemente recalcitrante incurajate dela Budapesta,
comandamentul trupelor din Transilvania s'a
vAzut silit sa expulzeze pe toli aceia cari faceau agi-
latiuni
si care nu se supuneau ordinelor sefilor rornani.
Comandamentul roman a invarstat Coate garile cu
functionari din regat. S'au luat masuri drastice. 500
(le grevisti au fost arestati. Directorul Maghiar al Callor
terate a fost exputzat peste granita.
Lucratorii grevisti credeau c'o sa fie, si ei, trimisi
peste granita Atata asteptau I Au fost 1nchisi cu totii.
D'atunci n'au mai fost greve.
Dupa expulzarea principalilor vinovati, Calle ferate
din zona de ocupatie au functional in mod desavarsit
si au devenit un instrument foarte pretios pentru operatiunile
ulterioare.
Tata cum povesteste maiorul Popescu Dumitru, coman-
41antul batalionului II din reg. 10 Vanatori, o scend din
potolirea" rascoalelor acestea.
Ne imbarcam pentru Bucuresti-Predeal" si ne oprim
la Pischi. pupa adunarea intregului regiment, uni-
Utile se impart.
Batalionul II, sub comanda mea, merge la Petrosani,
In regiunea miniera. Batalionul I ramane la Pischi-Deva,
detasand unitati la Huniedoara, Hateg.
Dupa aproximativ (loud luni, in care limp se potolesc
mai multe revolte ale minerilor, la Lupeni, Vulcan,
Petrosani si Aninoasa si se fac o serie de arestari si
perchezitii, rcgimentul se deplaseaza cu trenul la Deva,
iar d'aci prin marsuri pe jos, spre Brad.
Cu ocazia grevelor si revoltei dela Vulcan s'au dis-
.
tins mai multi gradati si soldati.
Intreallii, sergentul Popa Constantin, la Lupeni, intrand
intr'un local unde ungUrii faceau petrecere si

3.
unde Incepusera sa insulte armata si pe M. S. Regele,
ii declara arestati si voeste ca sa ridice vr'o 5-6 dintre
ei, cari erau capii scandaltaui cum primise ordinul
dela ofiterul care facea inspectia.
Ungurii sar pe el sa-1 dezarmeze.
Sergentul, insa, one energic si lara frica, descarca uni
foc de arms in tavan. In invalmasala, un ungur it im-
branceste si-I
loveste cu propria sa arms la frunte ru-
pandu-i putin pielea cu catarea armei.
Atunci, sergentul, infuriat peste masur5, incepe un
adevarat box, lovind in dreapta si in stanga cu patul
pustii si culcand vr'o 10-15 la pfirnant, ametill.
Fate semnul culcat si striga cu glas de tunet fn sala
Ca prin farmec, toti sunt la pamant.
In acest timp apare o sectie din compania de mitraliere
care ridica pe. vinovati, ii aresteaza si forteaza pe
ceilalti sa se imprastie.
Ungurii nu se astamplara, insa, dupa acest scandal.
In unire cu cei dela Vulcan si Petros,ani, declara
greva generals, silind pe lucratorii romani sa ineeteze
lucrul.
Desi se intervine de comandament in mod prietenesc,
fara a intrebuinta vr'o forts, la directia minelor
ca sa se reia lucrul, greva continua.
Mai mult MO, sub imboldul sefului socialist (un roman
ungurit)sunt atatate la revolta minele din Vulcan
5i Lupeni. Se inarmeaza peste 500 lucratori cu arme,
dinamita (peste 500 kilograme) furate din depozit si
planuesc sa omoare pe ofiterii romani si sa dezarmeze
pe soldati, trimitandu-i acasa.
Ei lucrau de comun acord cu guvernul dela Buda-
Pesta, care-i platea destul de bine. 0 multime de spioni
misunau intre Arad si Petrosani, aducand manifeste si
indemnand lucratorii la revolta.
In ziva de 8 lanuarie, seara, lucratorii din Vulcan,
ince') revolta ; cei din Lupeni stateau in espectativa,

33
lnsa refuzau sa reia lucrul 0 fmpu§cau Kin satele
dimprejur. Langa satul Braia, chiar, se instalasera In
tran§ee, impedecand circulatia §i barand drumul, ca
nu cumva populatia romaneasca din satele Inconjuratoare
sa ne vina noua In ajutor.
Nu dispuneam deck d'o companie la Lupeni 0 unit
la Vulcan, cu efecte reduse, in plus ate un ploton mitraliere,
avand §i o baterie de artilerie de munte la
Lupeni.
Lucratorii s'au retras pe inallimile din jurul Vulcanului,
de unde nu dispun lima decal decateva arme.
Se fac arestari in masa §i In acela§ timp §i la Lupeni.
Lucrurile se potolesc.

LUPTELE DIN MUNTII APUSENI
Ungurii trufai, incurajati de I5aroly §i de Antant5,
nu vor s5 tie seams de linia de demarcatie, ci se preg5tesc
sa ocupe ,,vechia frontier5, cu tot Ardealul" :
Gratie abilitsii oamenilor no§tri politici, f5ra culoare
de partid, am determinat Antanta sa ne asculte Si sa
dea ordin ungurilor sa p5raseasca Satmarul Cared-
Mari; Oradea-Mare, si
Aradul, circa 200 kilometri a-
dancime spre Vest de frontiera de Vest a Transilvaniei,
unde se g5seau trupele noastre.
Pans sa fie convinsa Antanta de oamenii no§tri politici,
a trecut Limp.
Acest timp a fost admirabil folosit de capetenide o§tirei
noastre pentru a face mobilizarea celor mai nuoi
patru contingente, a opta, a zecea parte din totalul
armatei noastre, prevazute cu cele necesare din vatra
sateanului §i cump5randu-se mai mult cu sila cele .de
trebuinta. Astfel am format o armata a§a ca, atunci
ca id Antanta, in fine, va impune ungurilor respectarea
hotararei sau mai bine zis nehotarArei hotarului
dintre noi §i unguri, noi sa fim in stare sa impunem
punctul nostru, de vedere inamicului nostru de veacuri :
par5sirea sfautului nostru p5mant str5mo5esc, pentru
ca sa-1 svarlim pe du§man in propria lui pust5.
Generalul Berthelot vizitand Ardealul a dat voe, ca

35
comandant al armatei franceze, ca armata romans sit'
ocupe Maramure§-Siget, Baia-Mare §i Zd Mill.
Aceasta aprobare s'a dat in urma rapoartelor trupelor
care aratau ea" bol§evicii ru§i se strecurau din Galitia
prin Maramure§, in Ungaria.
Cu piilejul ocuparii ora§ului Za ldu, ungurii au atacat
mi§ele§te un tren romdnesc care ducea un batalion din
reg. 15, la Tigani. Acest atac probeazd ea intentiile for
nu erau curate.
Incetul cu incetul, guvernul maghial- care, prin stipulatiile
conventiei de armistitiu dela Be 'grad, avea
dreptul sa organizeze 6 divizii de infanterie §i 2 de cavalerie,
a inceput organizarea serioasa a armatei Si in
timpul cel mai scurt unitatile constituite au format un
front in fata armatei roindne. Acest front se intarea
din ce in ce mai mult, in deosebi pe valea Cri§ului-
Repede.
Indata ce nuoile uuitati ungure§ti s'au stabilit in teritoriile
locuite de romdni dincolo de linia de demarcatie,
au inceput, dupa vechiul for obiceiu, cele mai
grozave atrocit511 contra romdnilor §i in special contra
intelectualilor, preoli, invaldtori, profesori, advocati,
ingineri, etc., fdptuind o multime de asasinate mi§ele§ti.
-
Tipatul de alarms dat de populatia romeineascd de
dincolo de linia de denial catie n'a lasat nesimtitori pe
romdnii deveniti aeum !then i nici pe guvern care,
linand socoteala de sentimentul opiniei publice, s'a
hotdrat, chiar fdra aprobarea Antantei, sa izgoneasca
pe unguri din toate teritoriile locuite de romdni §i sa
ocupe militare§te regiunea de dincolo de Carpatii occidentali,
pdna la linia conventionald stability prin tratatul
de alianta din 1916, incheiat de catre guvernul
din Bucure§ti cu Rusia, Fraota, Anglia §i Italia.
In acest stop, cornandantul trupelor din Transilvania,
pe baza informatiunilor ce avea despre armata

36
inamica, a Intocmit un plan de operatiuni care era caracterizat
prin formarea de coloane puternice care sa
atace In mod simultan pe tot frontul dela Maramure
pans la Halmagiu, pe valea Crisului Alb.
Ne-am injghebat diviziile. Le-am pus pe picior Incetul
cu incetul, meat, la Inceputul actiunei In muntii
Apuseni, sa avem pe front diviziile VI, VII infanterie,
I, II vanatori, II cavalerie si cu oarecare bunavointa
Consiliul Dirigent ne-a mai pus la dispozitie si o diizie
ardeleana.
Divizia VII era concentrate pe munti cu a VI si alla
In rezerva, iar pentru sud, doua divizii vanatori.
Actiunea, asa zisa de manunchiu sau lovitura de ciocan
era din vreme pregatita. Planul era facut. Trebuia
push', numai, mana pe buton._
Actiunea noastra consta la lnceput sa rupem frontul
dusman In munti si sa punem in deruta pe vrajmas.
ca, apoi, 'u or, sa-i dam peste cap.
Armata inamica era Impartita in cloud : armata rosie
(bolsevicii) si secuime, care lupta pentru patrie, fare
sa adere la bolsevism.
Asteptam, deci, numai momentul.
In adevar, ungurii nici n'au mai asteptat decizia conferintei
care nu mai sosea, ci au luat'o ei inainte atacandu-ne
viguros la Zalau In scopul d'a ne distruge
si a reocupa din nou capitala Regatului nostru. (Am
gasit scris in ordinele for de razboiu Bueurestii", ca
tints a operatiilor lor, ca sa arate cat sunt de viteji).
Atunci, armata si conducatorii nostrii, fare a mai astepta
vr'un ordin dela Paris, dar cu hotararea guvernului
si a Regelui, se asvarle cu toata furia asupra ungurilor
si secuilor si isi revarsa setea razbunarii pe
care istoria d'atata vreme o astepta.
. Nu trebue sa uitam ca organizarea abia Inceputa a
armatei, nu era Inca terminate.
totusi, soldatii nostri Cara haine, desculti, cu cio-

37
Inege In loc de pu;ti, fara cartu§e, cu franghii in loc
de centuroane pornesc In valtoarea mortei, In infernul
de foc al inamicului in zecile sale de mii de mitraliere,
In sgomotul de iad al tunurilor sale grele, al granadelor,
sparg sarmele ghimpate §i se izbesc de soldalii
vrajmaplui care erau bine echipati, chipesi la trup,
insa fricosi ca epurii.
In ziva de 16 Aprilie 1919, dirnineata la orele 3'/2 s'a
Inceput atacul pe toata linia §i dupa lupte indarjite,
inamicul a fost dislocat din pozitia sa principals de
lupta §i constrans la retragere.
Toate coloanele de atac, fara exceptiune, §i-au atins
obiectivele lor, to seara de 16.
Lupte mai Indarjite au avut loc la Tecso, Sein Varalia,'Hadad
(vest Zalau) §i Csucsea (Ciucea), defileul
Cri§ului-Repede.
In zilele urmatoare, fnaintarea armatei romane din
Transilvania s'a efectuat fara Intrerupere, asa Incat, In
ziva de 20 Aprilie, coloanele de atac au atins linia
Tisa-Ujlag, Satmar, Careii-Mari, Elerst, Beiu§.
In ziva de 21 Aprilie s'a ocupat Oradea-Mare.
Vitejii no§tri romana§i, gra sa
tie decal de chema-
rea for eroica de secole, ajung a doua zi de contra-.
ofensiva la 22 Aprilie, la Nord Tisa, centru Ciucea, la
sud-Hateg, si astfel, dela Maramure§-Siget pana la Deva
pe o Intindere de mai bine de 200 k. m., am vazut aceasta
armata de desculti impunand dreptatea cauzei
romane§ti nu numai ungurilor fugiti in debandada, ci
§i aliatilor §i lumei intregi, amintindu-le la toll ca, Intre
Tisa §i Duniire. nu avea nimeni altul chemarea sa
statuiasca dreptatea §i hotarele romanismului, decat
romanii Insi§i.
In fata spectrului mortei, inamicul nu s'a mai putut
opri. A treia zi de lupta apriga, Muntii Bihorului au
cazut in stapanirea noastra.
Satmarul, Careii-Mari, Oradea-Mare, deschid largi

38
portile lor acelor pe care d'atAtea veacuri ii asteptau.
Lesurile unguresti la Ciucea au umplut soseaua c'au
trebuit doua zile 'Ana s5 se curete si a face astfel
drum, liber avdntului ne mai pomenit al acelora cari,
cu on ce pret, isi cautau acum rAzbunarea meritata.
S'au b5 tut romdnii nostri si In ziva Invierii.
In ziva Invierii Mantuitorului nostru poporul romanese
de dincolo de linia de demacratie4 era cu totui
mAntuit de teroarea inamica si eliberat pentru vecie
de sub jugul unguresc.
Cu toate ca intreg sesul Ungariei se prefacuse intro
mare de apa din cauza ploilor torentiale, totusi, inaintarea
bravelor noastre trupe n'a incetat un moment.
La Nord, detasamentul generalului Marcel Olteanu a
ocupat Berecszas. Divizia II cavalerie, dupa luptele
crancene dela GOrtelek, a ocupat Mate-Szalka si a inaintat
spre 'Nireghyhaza si Csap spre a punk mana pe
comunicatiile ce duceau spre Galitia de unde le puteau
veni ajutoare inamicilor nostri.
In ziva de 23 Aprilie s'a ocupat Debretzinul dupa
luptd vie la Vamos Peres ( Vamos Perci), in care fortele
ungare au fost complect batute.
Operatiile spre Tisa au urmat pAna la 1 Maiu cAnd
s'a ocupat Nyreghihaza si intreg malul slang al Tisei.
La 2 Mai grupul de Nord a trecut Tisa la Tokay si
a pus stapAnire pe aceasta localitate.
Dupd lupte care au durat abia doua s5ptamdni, armata
ungar5 era complect sdrobit5 si aruncata dincolo
de Tisa.
Luptele au fost grele. In majoritatea cazurilor armata
noastra a procedat prin =nevi* datorita faptului c5
aveau divizia de cavalerie i trupele antrenate" la marsuri
si instructie, fiindca tot timpul iernei facuser5 instructie.
Alta buns mdsura luata de comandamente e ca
niciodata trupa n'a fost lasat5 in contact cu populatia
spre a fi feria de molipsirea bolsevismului.
o

so
Prin manevre de Invaluire divizia Secuilor a fost
constrAns5 a se preda §i, tot a§a, am capturat Si cele
l'alte unitati bol§evice. Restul l'am aruncat u§or peste
Tisa.
Dupa ce armata romans a ajuns la Tisa, fiindca tot
me g5ndeam c'am fi siliti si mergem mai departe . ..
comandamentul superior a pus In sector, pe Tisa trupe
ardelene tinere, care trecusera prin revolulie, s5 supravegheze.
Portile Budapestei erau deschise i numai consideratiuni
politice au oprit la Tisa Inaintarea triumfali
a armatei romane spre capitala Ungariei.
Ardealul era desrobit I

EPOPEEA UNEI DIVIZII
(Cu lead la comandamentul divistel II vinatori)
La 1 Noembrie 1918 ne gasiam la Braila.
D'acolo am fost concentrati la Sibiu Si am ocupat
pe linia de demarcatie, un sector pe valea Cri§ului All,
de jos dela Brad, valea Mureplui la Zam, pans in jos
l3anat (muntii Bihorului), toata frontiera Banatului papa
in Carpali.
In acest limp am avut multe actiuni spre valea Cri-
§ului Alb, respingand bandele de bol§evici ce veneau
sa ne atace §i Reg. 9 vanatori s'a distins mai mull in
aceste lupte. Au fost lupte la Baia de Cri§ la Biiyrtin,
Al Vah, Za. Lupte, mai mult hartueli.
Veneau cu trenul. blindat incepand sa traga cu tunurile
contra trupelor noastre a§ezate in pozitie. Se forman
mici deta§amente care incepeau atacuri, dandu-se
jos din trenul blindat. Imediat ce observau focul trupelor
§i artileriei noastre se urcau in tren §i fugeau.
In ziva de 16 Aprilie cand s'a hotarat trecerea liniei
de demarcatie Divizia II Vanatori a atacat pe valea
Criplui Alb, la Gura-Hontului §i Csucsea (Ciucea), Talacs
(Talaci), Vidra, cu toate regimentele de vanatori
§i divizioanele de artilerie cu, in plus, regimentele de
infanterie §i bateria de artilerie Beiu§' Reg. 2 V., 3
V., 9 V., 10 V., Reg. 24 art., Divizionul I din 29/4 Obu-

41
ziere si sectia de auto-tunuri (maior Vargo lici) si un eseadron
2 Divizionar de cavalerie.
Atacul a inceput la ora 5 dimineala, dupa un violent
bombardament a 8 baterii de artilerie.
Fapte eroice. Au venit regimente care la 5 dimineata
au cazut In spatele lor. Iutea la, ordinul de operatii erau
asa concepute ca s5 cad si de front, in flanc si in spatele
inamicului (operatii facute de general Dabija, ca
ref de Stat-major Lt.-col. Balacescu). Trupele s'au
scurs toata noaptea. Atacul s'a produs simultan asupra
lutulor fortelor inainice ce ocupau aceste pozitii. Acest
atac fulgerator a f5cut pe inamic sa reziste cu Inver -
unare cateva ceasuri, iar cand a v5zut cä e complect
Inconjurat, a fugit In cea mai mare debandada lasand.
peste 150 de morti, 5 tunuri si nenumArate mitraliere,
arme, munitii. Aci, toata lumea a avut glorie. Dela co.:
znandant de brigada pans la soldat, toata lumea era la
lupta cu arena, cu inima, cu tot. Si
colonel si general,
toti pe front. Manevra foarte frumoash a facut 2 Vatori.
Detasamentul colonelului Rasoviceanu a avut o lupta
frumoas5 la Criscior.
Inamicul era hotiirat sa reziste.
La Ciuci (Csucs) dupa o rezistenta darj5, In urma viuroaselor
noastre atacuri, cedand,- ungurii fugeau in
.debandada, desculti, cu capul gol.
Ofiterii ate 10-15 se urcau intro c5rura. Populatia
tungureasch ii striga sa le dea mancare, ei le raspun-
,deau din fuga :
Lasati-ne In pace ea ne-ajung romanii de pe urma 1"
Din ra'm5sitele for si intaririle ce le-au venit atunci,
s'au hotArat sa faca o rezistenta la Burtin.
Aci atacul a fost dat de reg. de Van5tori a cgrui coz-nanda
a avut'o maiorul de rezerv5, ministrul Diamandi.
Avantul trupei l'a ingrozit pe inamic, care fara sa mai
astepte atacul la baioneta, a fugit in debandata, lasand

42
Tot aci a fost Impu§cat colonelul Paulian. comandantul
Brigadei 3 Van5tori care se afla In linia Intaia,
Imb5rbd tanduii trupele la atac.
Apoi diverse atacuri, h5rtneli la Tinca, Nagy Salozar
la Gyula, Bekes-Csaba, Bekes, Gyoma, Condoros, Turkzele
§i marea batalie dela Solnoc pe ziva de 1 Maim
Divizia a fost citata pentru eroismul ei.
LUPTA DELA SOLNOC
Inamicul cu 2 brigade ocupa capul de pod dela Solnoc,
construit din mici centre de rezistent5, ferme,
case izolate, Inzestrate, fiecare centru, cu numeroase
cuiburi de mitraliere.
Aveau 60 de tunuri acolo, la acel cap de pod.
Lupta s'a Inceput la ora 11,10 ziva printr'un violent
bombardament de artilerie care a durat pans la ora
13,30, dupa care, regimentele 2 §i 3 vandtori se reped
la atacul cu baioneta. Reg. Beifi, fratii" nu s'au ldsat
mai prejos de vAndtori.
Inamicul a rezistat cu Indariire pang la baionet5, cand
a aruncat armele Si tot echipamentul. S'au desc5ltat, au
asvarlit capelele §i au luat'o la MO. A§a mare Ingramddire
a fost la podul Solnoc cg jum5tate din ei s'au
Inecat in Tisa (ca la C5lug5reni, pe Neajlov, Sinan Pa§a).
Vanatorii' cu baioneta ii urm5rea, iar artileria ii distrugea
cu focurile. Cand i-am razbit, an ridicat mainile.
Peste-500 au fost trecuti prin sabie §i spintecati
si desbr5call de soldati, (Cum e campul p'alocurea alb
de zapadd, p'alocurea negru aka stateau cadavrele).
Au cizut, Cdpitanul Chirescu Vasile si Sub-rOcot. Popescu
Niculae din Reg. 3 Vanatori.
Inamicul a lasat 800 morti. Nu i-au iertat soldatii
no§tri de loc.
D'aia, Ingroziti, cand treceau peste Tisalziceau :
Romanul nu iarta I" Firete !
Pentru flare ca ei nu

43
era iertare fats de cum se purtase cu romanii no§tri
dincoace de linia de demarcatie.
In toata actiunea aceasta s'a dovedit o con§tiinta as
fiecarui soldat. Pregatirea aceasta se Meuse de ofiteri
§i In special de general Dabija prin conferinte §i
vorbiri trupelor. Trupa avea o educatie solids militareasca
de discipline §i de avant o§tasesc.
Era o Intrecere intre regimente. Spiritul de corp eras
foarte desvoltat §i impingerea 'Ana la sacrificiu a persoanei
lui pentru gloria Regimentului din care facea
parte.
Cand sunt doua regimente alaturi se intrec sa meargA
mai repede.
Divizia a ocupat sectorul pe Tisa respingand mai
multe contra atacuri ale inamicului la podul dela Solnoc
§i mici deta§amente se Incercau sa treaca Tisa cu
barcile.
Inamicul a Incercat o propaganda bol§evica, care nth
i-a reu§it.
Mar§uri cat se poate de lungi. Mergea trupa zi §i noaptea,
continuu, fare a se arata obosita. Toata ofensiva
dela linia de demarcatie pang la Tisa, a avut numai
2 etape. Ce o marea, aceasta rezistenta era moralut
extraordinar de ridicat, entuziasmul cu care li primes
populatia romaneasca §i dorinta d'a *Inge cat mai
repede la Tisa. Tisa era pentru ei un talisman, pamantul
fagaduintii", care le ardea sufletul botarul tares
noastre I"
PRIMIREA LA TULCA
Primirea Inteun sat romanesc, ca la lnile§ti, In care
nu era un ungur, numai romani, nu se poate descrie,
tot a§a la Tulca
I
Inamicul parasise Tulca fare lupte se retrasese la
Nagy Salontza (Salonta-Mare, unde se hotarase sa reziste.

44
In tot satul era o zarvi §i un tumult de nedescris.
1'opulatia fusese anuntata de telefonista Primariei cis
armata romans e pe punctul d'a sosi In sat. Se vedeau
pe §osele femei despletite, barbati cu capul gol, oameni
cu hainele In brate ( toate nuoi) cautandu-i loc
sä se Embrace In haine de serbatoare spre a priori pe
fratii for liberatori. In r5scrucile satelor apareau cu
tricolorul roranesc, care nu vAzuse lumina zilei de
150-200 de ani In urma. Se repezeau la drapelul regimentelor
sa-I sarute, strigand : Uite-1 Uite-l!". Scose -
sera pe marginea drumului branz5, §unc5, paine, tot feint
de merinde pentru ofiteri §i trupa, innebuniti de fericire
ca v5d drapelul larei 1 Ca prin minune, fn mai putin
jumatate de ors o mass enorma, barbati, femei §i
copii, porneau cu stindarde puse pe pr5jini spre marginea
satului de unde o sa vina armata. Toti formau un
singur corp §i un suflet cantand DeOtapta-te romaneK,
§i alte canteCe patriotice.
La aparitia prirnelor patrule toata populatia era in
delir.
Soldatii inaintau ganditori §i le arrita. ca Ii Intelege
numai cu l5crAmile ce le curgeau pe obraji. (Aveau conseam,
nu puteau sta de vorba). Batranele neintelegand
rostul, intrebau :
.Ce au, maica de sunt suparati pe not ?"
Si le Intindeau din toate bunatglile.
Soldatii ridicau mina in sus ca semn de multumire
§i .grdbeau pasul sa ocupe liziera cea l'alta a satului.
Dupd ce avantgarda a pus stApanire pe sat, totul s'a
schimbat ca prin farmec. Comandantul acestui regiment,
col. Rasoviceanu, §i ofiterii au alergat in galop inaintea
populatiunei ce venea sá-i primeasca §i atunci s'au Intins
bra tele §i s'au deschis sufletele Intro uria§a Imbrati§are
frateasca.
Toata lumea plangea In delir.
Apoi s'a format un urin cortegiu.

45
Ofiferii Reg. 9 vanatori Inconjurati de masa asta enorma
de lume a pornit in spre sat. Cantecul for nu
era cantec, pared aerul Intreg cants, cantec din cer.
Para asta era intrarea lui Mihaiu Viteazul in Alba
Julia I
Am strabatut satul primiti de populatie cu tot felul
de bundtati.
Multi se intrebau :
Maica, or mai veni peste noi ?
Maicd, sa nu ne lasati de acum inainte. Si noi om
face tot ce ne-o sta In putintd, pe pamantul nostru sa,
nu mai vie ungurii, Inapoi.
Vine armata mulls ? Mai sunteti decat 5§tia ?
Cainii I V'a§teapta acum la Nagy Salon tza Si mi
s'ar rupe inima daca vr'unul din voi ar pieri de glontul.
du§manului.
CUM S'A LUAT NAGY SALONTZA
Ora§ mai mult unguresc. Eram In Tinca. Intreb la,
telefon pe tetefonista unguroaica.
Cali bol§evici aveti ?
Vr'o 400, Imi raspunde intaiu". Aud o voce groasa
certand pe telefonista, care adaoga repede schimband'o :-
Apoi eu nu §tiu".
Eu, amenint ca bombardez ora§ul iar pe ea o pun
pe rug.
Se produce In ora§ o groaznica zarva. Ora§ul se desparte
in cloud tabere. 0 garda alba care se luptd cu alt
ro§ie.
Seara, noi be trimitem cateva focuri. Cateva obuze
In marginea §i centrul ora§ului. Un obuz cade pe-o
casa evreiasca.
Telefonista, cred, ca le-a spus :
Se Impline§te amenintarea maiorului roman la
telefon'.

46
O prajina Ina Rd §i cu un cear§af alb se ridica :
Orasul s'a predat.
Toate autoritatile au facut apoi o manifestatie extra
ordinara.
Oras frumos, mai frumos ca Beke§ Csaba. La un restaurant
ni se da o mash mare cu §ampanie, torturi. Ofilerii
din garda alba fac Infratire cu not ca i-am seapat.
Probabil ca multi rosii" de frith se albisera pe loc.
CUM NE PRIMEAU FRATII IN ARDEAL
Populatia de prin centrele mai mari ale oraselor era
foarte dorita ca generalul comandant al diviziei, cu ofiterii
sa vie, sa-i vada In ora§ele lor. Asa a fost In Ora§tie
Haleg, Sarmisegetuza (Gradistea), Deva, Brad, Pe:tro§ani.
Populatia oraselor si intregului tinut din jur in uria§e
conclude nationale" s'aduna in centrul orasului, unde
cu Inteliginta' In frunte, preoli §i Invatatori, primari,
notabili si cu traditionala paine si sare, primeau pe
.general la marginea orasului unde totd'auna ridicau
arcuri de triumf. Se tineau discursuri de primire prin
care Isi exprimau suferintele din trecut si marea fericire
ce simtiau acum and vedeau ostasii M. S. Regelui
Ferdinand ca au venit sa-i libereze.
Serbarea Incepea printr'un parastas pentru memoria
celor cazuti In lupte, pe acele tinuturi, apoi tinea prin
cuvantari in care §i-aratau durerea sufleteasca pentru
fratii de dincolo de linia de demarcatie. Dupa aceasta,
se Intindea o masa mare cat Linea plata orasului, unde
_general, ()Uteri, soldati §i toata populatia jucau la oalta.
Era delir de fericire pe fala tutulor. Mai totd'auna
era §i muzica.
Dupa masa comund, urmau diferite productii d'ale
-ostasilor no§tri si d'ale lor, In special coruri de dominisoare.
Apoi, vizitam, in corpore, localitatile istorice

47
din imprejurimi, morminte d'ale eroilor nationali. Tineretul
se desfata la baluri.
Cam pe la ora 6 se lua ramas bun. Armata plea
urmandu-si mai departe opera ostaseasca.
Ofensiva noastra corespunsese cu serbatorile Paste lor.
Ce delir 1
I'auziai zicand :
°data cu Invierea Domnului, am inviat si noi!
Inteo noapte ajung inteun sat, Alcsil (?) pe va-.
lea Crisului-Alb. Opresc automobilul. Era seara pe la
'9'12-10. M5 pomenesc cu o cucoana foarte bine imbracata
si cu un domn :
Ce doriti ? De ce v'a ti oprit ? N'aveti nevoe de
nimic ?
Era in ziva de Paste 1 Nu mancasem nimic 'Ana' la
ora asta .si i-am raspuns, totusi, ea e prea tarziu, nu
vreau s5-1 sup5r.
Domnul si doamna se reped la automobil, desfac
portita si m5 dau jos.
Vam inteles, sunteli nemancat I i la noi e masa
puss de eri noapte dela ora 12, si pentru toll care treceti
pe la noi Noi suntem inval5torul invatatoarea din sat,
ne faceti cea mai mare cinste data poftiti la noi, la
mass.
$i m'am dus.
Masa, imbelsugata I In special gazda mi-atragea atentia
:
Merele astea le pastram din anul trecut numai ca
sa vi le d5m dumneavoastr5 acum l
Aveau foarte multe bun5t5ti pe masa lor. Se vedea
ca trebue sa fi pastrat ca sa le aiba acum,
Nu ne mai lass sa plec5m. A trebuit sä dormim la ei.
Acolo am ciocnit primal ou rosu l

DESCRIER! DE LUPTE
Pitoresti povestiri d'ale soldafilor si ofiterilor
.Soldatul Cluceru Dumitru, despre prima lupta cii
ungurii bolsevici.
Va spun drept c5 mi se erase a§teptand la Dobra,
unde eram lnapoia liniei de demarcatie, In rezerva.
Mai pe urma la Zam, uncle eram pe linia de demarcatie,
a§teptand mereu ca sa ne atace ungurii. Dar, de
unde sa se Intamp le a§a, c5ci Joate erau numai zvonuri
c5ci credeau c5 cu amenintarea aceasta o sa ne
sperie. Dar, s'au In§elat amar I Caci a§teptand mereu
a venit Si zioa fericita and am dat not peste ei. Si
cum s'a petrecut ? Primind ordin regimentul nostra
pe zioa de 30 Martie, am parAsit linia de demarcatie,
§i apropiindu-ne de ei, am mai stat 3 zile In comuna
Ro§iea, de unde, In seara zilei de 2 Aprilie, am plecat
Si de aci, §i am mers toata noaptea peste dealuri §i
v5i In frunte cu d-nul locot. Po.oiu Joan, comad. Plutonului
1 de Mitraliere, care ne Incuraja In tot momentul
ca un adevarat parinte. Mergem, mergem pans
vedem ca Incepe a se rev5rsa zorile zilei. Mai mergand
2-3 kilometri, un soare stralucitor a inceput a rasari.
Urcand pe un deal incepa sa se vada satul Zolde§ uncle

49
erau criminalii si hotii de maghiari. Cumarazii mei,
desi erau cam obositi, dar totusi fetele for erau foarte
vesele. Din cand in cand se auzea vocea dulce a d-lui
locot. Posoiu Ioan : Haideti, haideti baeti, caci nu mai
avem mull, acum sosim".
Era o liniste fermecatoare, se auzea numai sgomotul
isvoarelor si cantecele pasarelelor. Mai mergem cite-va
sute de metri la un moment dat se aude un sgomot
teribil ; uitandu-ne In toate partile observam, cam la
dreapta noastra, pe o creasta de deal, la .liziera pactu
rei un puhoi de utguri sculati ca din senin, sarind
pe transeie si hodorogind pe ungureste, ce 9 n'am inteles.
Le cazusem In flanc. Ne pomenim ea cateva focuri
de arms. D. locotenent da ordin imediat : Maralierele
In bataie I"
Ilitralierele noastre Incep sa secere. Vedem cati-va
unguri rostogolindu-se. Se incinse o lupta strasnica,
gloantele' vajaiau nenumarate. Parte din ei Incepura sa
fuga pe o valcea. Dar, In valcea au ramas I Putini au
mai scapat cu viata. Pe urma, am inaintat pans in sat.
Cei can s'au strecurat si au fugit din fata noastra, i-au
ajuns gloantele pe ulitele satului Zoldesi. Esind din
sat la campie, spre Gura-Hontului, ne-au Intampinat
fratii nostri, scapati din ghiara ungurilor, cu slanina si
cu paine alba. Citeam pe fetele for o bucurie nespusa,
erau ph-ui de fericire si nu aveau destule cuvinte de
lauds si multurniri. Am facut apoi un mic popas. Ne-am
luat ziva bung de la ei si ne-am urmat opera noastra
mai departe.
Mergand Inainte spre Gura-Hontului, Incepu iarasi
sa ne viziteze gloantele, poc f poc I Luaram iarasi formatie
de lupta si Incepem o inainlare fulgeratoare pe
o campie numai cu grail. Veneau gloantele mereu ca
potopul, dar Dumnezeu era cu not I Am Inaintat vreo
4 kilometri pans la un moment dat cand am vazut ungurii
pe soseaua care ese din Gura-Hontului, paralel cu

50
linia ferat5. Imediat din ordinul d-lui locotenent mitralierele
au fost puse In bfitae si an Inceput s5 trap.
Caldretii §i caii an fost trantiti la p5mant. Apoi a apfirut
in fata noastra artileria inamic5, §i a Inceput sa
tragd cu 2 tunuri In noi crezand ca o sa ne puie pe
fuga, dar s'a Inse lat iardsi cdci a fost greu s5 sperie
pe nepotii lui Stefan cel Mare §i ai lui Mihai Viteazu
Asa a s'au gandit ca .e mai bine ca tot ei sa se Intoarca
de unde au venit, si s'au gandit foarte mull
pans au putut ca sa mai seadd iar5§i de vorbd cu noi,
dar n'au avut limp nici atunci caci tare se grabeau
cand ne-am apropiat iarfisi de ei.
ATAOUL DE LA ZOLDIS
Povestirea sergentnIni Anghel Marin (comp. 5 R. 2 Vitiator')
Dup5 o a§teptare Indelungata primim ordin ca sa
gonim pe dusman. Era pe la arneaz5. Soarele str5lucia
pe bolta azurie parch rie zambia §i ne ardta isbanda.
In sufletul fiecarui osta§ era dorinta arzfitoare de a da
piept cu magbiarul. C5ci flacaii no§tri §tiu ea ungurul
nu are curaj sa dea piept cu ostasul roman. Mergem
toga noaptea, compania noastra avand a ataca In fata
satul Zoldis. Drumul find prea greu din cauza muntilor
si padurilor ajungem la ora 5 dimineata. Cand de
odatfi, ,ajun§i In fata satului, patrulele rroastre dau de
sentinelele inamice, care .trag foc, facand alarms. Atunci
lacaii nostri Isi iau formalia de Jupta aruncandu-se
cu o furie Ingrozitoare asupra satului Dusmanii Ingroziti
o iau la fuga, .unii desculti, cdci nu mai au timp
sa se Incalle. Ocupand satul, fratii nostri romani, ne-au
exit Inainte, si cu lacrami In ochi multumesc lui D-zeu,
§i noua, osta§ilor romani, care i-am sc5pat de urgia
ungurilor. Iar fetele ies cu flori $i' primesc pe fiii Romaniei
Mari, cu strigale de ,,Traiasch Romania Mare,
Traiasca armata romana", iar noi ne simteam mandri
f

51
de a fl liberatorii fratilor subjugati. Duna ocuparea
satului, inamicul se retrage In dezordine. FlacAii nostri
strangand randurile asteapta ordinul. De °data d-1 capitan
Iliescu Nicolae apare inaintea noastra si ne zice :
.Inainte I
baeti, ca dusmanul nu are curajul sa stea in
fata flacallor mei *.
Atunci, pe fata fiecliruia ostas, se citea iubirea si
spiritul de discipline ce doresc sa arate sefului for
peniru cuvintele Incurajatoare. Ei merg inainte pang in
apropiere de gura Hontului unde inamicul voia sa mai
reziste, inaint5rei noastre. Aci inamicul avea tunuri,
mitraliere care incep sa traga cum ne vad. Atunci d-1
capitan ne striga : ,,S5 nu aveti teams, copii, si mergeti
inainte I Tar IWO nostri se intrec, care nud de
care, sa fie inainte, ca stiu ei ca d-1 capitan iubeste
foarte mult pe acei ee nu se tem. Merg ostasii sub
ploaia de gloante imbarbatati si de plutonierul nostru
Gherghina Ion care e in fruntea plotonului, caci d-1
capitan alerga ImbarbAtdnd .toata compania. Ajungand
In apropierea satului de ()data apare pe linia feral&
un tren blindat asupra noastra, iar noi nu ne-am Inspaimantat
ci, mai cu furie, ne-am aruncat asupra ina-
Vazand ungurii ca noi inaintarn, au luat'o la
sgnatoasa, lasand mai multe tunuri mitraliere si o mare
can titate de munitiurii, si am luat mai multi prizonieri
Era pe la amiazi. ploaie r5coritoare Incepe sa
cads ". OstSsii nostri erau tare asudati. Dupg un mars
de 24 ore am intrat iarasi In gvanposturi la margine
.de vest a satului Gura- Horitului'. Era seara. Fie-care
stam la posturile noastre cu ochii spre inamic. Desi
obositi, nici cei cari nu erau de santinele nu puteau
sa doarma, ci sa uitau cu drag la satele scapate de
_sub urgia ungurilor, si la cele ce se mai vedeau inainlea
noastra care asteptau minutul In care sa fie si ele
liberate. Mi se parea ca turlele bisericilor si pomii se
.aplecau In spre semn ca sa mergem mai lute, Ca de

52
mult ne asteaptd. Si aceasta se adeverea cAci, de cite
on intrarn intr'un sat, vedeam bAtrani, copii, fete .i
feciori care eeau inainte cu flori si tricolorbrile roma'nesti.
Si .cantau de bucurie 1 Am vazut batrani si
batrne care plangeau. de bucurie caci bunul D-zeu i-a
Invrednicit ca sa vadd prin satele for pe ostasul Romaniei
Mari. Si strigau cu mic cu mare : Sd trdiascd
Romania Mare 1 SA tralasca armata Romani 1" Si rdsuflau
printr'un oftat adanc ca au scdpat de sub jugul
urtguresc. Iar not mergeam mandri priveam cu inima
plind de bucurie, cAci D-zeu ne-a dat putere sa ludm
parte la desrobirea fratilor nostri. Si nu puteam sa le
aratam multumirea noastra feta de primirea frdleasca
ce ne faceau cdci numai cei scdpati din robie stiu srt,
o facd I
IN LUPTA DE LA BUTIN
Povestirea cApitanului Reg. 2 V. comandantal coznpaniei 4-a mitrallert
Regimentul nostru inainta pe soseaua ce duce dela
Gura-Hontului la Butin. Cam la 120Q metri de sat, avangarda
noastra .este primitd cu focuri de pe liziera
satului. Batalionul nostru is formatie de luptd cu don&
compAniit in linia 1-a, una in linia douq, cloud sectii
de mitraliere pe flancul drept si
celelalte doud pe flan-
cul sting.
Primim ordin de inaintare. Un uragan de focuri porne0e
de la inamic. In *fata satului un grau mare de
cloud palme acopere campul. Pe dreapta si stanga acestui
camp lat cam de 900 metri, e cite o mancdtura
pe fundul cdreia curge o apa. Amandoud malurile stint
acoperite de vedere de sdlcii pletoase. Cu tot focul
inamieului,
intarit pe liziera satului, inaintam. La 600
metri 4e sat focurile. se intetesc. Ne oprim .un moment
pentru a mai rdsufla. Focurile Irish nu mai contenesc
$i mai ales o mitralierd a carei gloante ne vajie
pe la urechi fdrd sa stim de unde trage.

53
Sergentul Darman Florea care comanda una din sec-
Vile de pe flancul stang, observa ca mitraliera inamica
era In turnul bisericii, biserica situata chiar la mijlocul
pozitii. Sergentul i,i is sectia 1i fur4induse pe fundul
vaei Inainteaza 'Ana la 150 metri de linia inamica.
Pune sectia in batae pe malul rapei, se mascheaza bine
cu craci i deschide apoi un foc violent §i bine ochit,
cu amandoua piesele asupra ferestrelor turnului bisericei
(caci se vedea bine acum era doua ferestre si pe
fiecare era cite o mitraliera care trageau nesuparate
de nimeni). In mai putin de 5 minute au incetett dis-
parand si
piesele de acolo. Linia de tragatori inainteaza
§i ajunge la inaltimea sectiei, apoi Intr'un ultim salt,
cucere§te satul. Ajuni In sat, primul lucru care l'am
(cut a fost de sigur sa vedem ce este In turn : Mitralierele
fusesera aruncate Intr'un colt, amandoua aveau
rezervoarele de apa gaurite de gloante. Intin. i pe jos
.5 unguri morti toti loviti In cap §i doi raniti. Peretii
§i ceasul de deasupra ferestrei erau ciuruite de gloante.
LA CIUCI (Csucs)-
(Blaiorn1 Popescn D-tru din 10 Mater' povesteste):
Mind schimbati de trupe ardelene plecam la Deva.
D'aci, pe jos, la Brad. Batalionul I continua a ramane
In Deva, iar batalionul II merge spre Halmaj §i intra
sub comanda d-lui colonel Rasoviceanu cu reg. 9 vanatori.
Inaintam spre Csucs (Ciuzi), ocupand satul Leasa, In
dimineata zilei de 10 Aprilie.
Ungurii ocupau satul Csucs §i inaltimile din apropiere
care predomina cu 2-300 metri pozitiile noastre.
Cateva posturi inaintate care pazeau un tunel al call
ferate ocupau fnaltimile ce inchid defileul, se retrag
fara a II inlocnite de noi, lasand pe unguri sa ocupe
acele pozitii.

54
Pe la ora 12 din zi, d'odata, ne pomenim cu gloante
ce veneau din spre stanga, chiar in flanc.
Nu aveam nici o trupa la stanga batalionului men
§i, daca ungurii ar fi Post mai intreprinzatori, ar fl reu§it
sa se ware pans In spatele pozitiei noastre.
0 recunoaVere trimisa la gura tunelului e primita
cu focuri chiar din tunel, pe unde cu putin mai inain
te, trecuse alts pa trula ie§ind chiar dincolo de tune!,
Bird a avea perderi.
Ne organizam in pripa pe pozitie linia ce ocupani
cu 2 companii in linia intaia si una in rezerva, avand
fiecare companie ata§at un pluton mitraliere, era in,
forma de arc de cerc, fdcand MIA §i spre Ciucs §i spre
muntele Danila (cota 606) si tunel (cota 305).
Imediat dupa masa incepe sa ploua si °data cu ploaia
si atacul inamicului, care, insa, se multume§te sa traga
cantitali enorme de cartu§e fara sa piece la atac.
De oarece focul for ne gasea in camp deschis, fara
adaposturi terminate, mi§carea unitatilor era foarte
grea Suerau gloantele §i se infigeau pe langa not eu
sutele. Din fericire distanta era mare, (cam 1200 metri)..
Toate gloantele trase depe cota 305 bateau in flane
traneele noastre care faceau fata spre Ciucs, a§a ca,
toga ziva era cu neputinta sa scoti capul, iar aprovizionarea
era greu de *tit.
In cliteva ore ImpAnaserA dealurile, de mai sus, cu
mitraliere bine ascunse dupa stanci §i tufe. Dealurile
ocupate de ei erau impadurite, ale noastre netede, descoperite,
§i trageau toata, ziva, de la 'T dimineata, Nina
seara la 8, cu mici intreruperi in timpul mesei.
In timpul noptei nici o "actiune, mai ales in primele
zile. Dupa 2-3 zile, batalionul e schimbat de reg. a
vanatori, iar la stanga, is loc batalionul I din 10 vanatori
(mai putin doua companii, una la Divizie, alts
la Petro§ani).
Peste 48 de ore schimbam din nou pe 9 vanatori §i

55
ramanem patru zile ,pe pozitie 'Ana in dimineata de
16 Aprilie cand se ordona atacul diviziei II vanatori,
la ora 5 dimineata.
Reg. 10 Yana tori ataca de front cu batalionul II In
linia I-a, sprijinit §i d'o companie cu 1 pluton mitra-
Here care opera pe partea cealalta a Criplui, asupra
cotei 606. Restul regimentului, in rezerva brigazii a 4-a.
Batalionul II ataca asupra cotelor 3Q5, 365, satul
Ciucs, (Ciuci) legandu-se, la dreapta, cu reg. 9 Vanatori.
Dupe o pregatire de artilerie care tine 20 minute,
pornim la atac ; pe valuri de plotoane, sustinuti de focurile
de mitraliera din tramee. Reu§im sa ajungem
aproape de creasta, strabatand in salturi repezi valea
ce ne desparte, cu perderi foarte putine. Artileria inamica
trage scurt de tot cautand sa loveasca in trupele
ce inainteaza la atac, apoi lunge§te tragerea. Mitralierele
inamice, asaunse bine, trimit valuri de gloante on de
cite on unitatile noastre se arunca inainte. Cu mare
greu tate isbutim sa reducem cateva piese, de mitraliere
inamice, la tacere. Odata ajun§i la primele tramee
inamice, ai notri sunt stapani pe situa tie.
Compania 5-a, in inaintare, are mai molt de suferit
de focurile inamice. In calea ei da peste mai multe
randuri de traiwe, din care ungurii Crag la disperare
nevoind sa cedeze.
Mitralierele noastre se sacrifice aruncandu-se inaintea
infanteriei si reuesc a tintui pe inamic in tran§ee,
In timp ce infanteria noastra navalege la atac.
Aci, in fata tran§eelor inamice, cade, greu ranit la
picior, sublocotenentul ,Serban Ion, acela§ care Inca de
doua on fusese ranit in timpul luptelor din Carpati
Mar4e§ti, cade pe cand alerga in fruntea companiei 5-a
pe care o comand a.
Pe cand 11 duceau brancardierii, el zicea :
Nu-mi pare ran de altceva deceit ca nu pot sa
vad Tisa. D'atata timp ma gandeam s'ajung la ea, §i
si

56
tocmai acum, and pusesem pe miguri pe fuga, trebue
sa va parasesc !
In timp ce compania 5-a inainta spre Ciucs, compania
7-a ocupa cota 305 urmarind cu focuri pe inamic.
Acesta se retragea pe albia Cr4ului, d'alungul caii
ferate.
Compania 6-a, aflata in rezerva liniei I-a, se interpusese
intre compania 7-a Si a 5-a, facand legatura.
Sublocotenentul Florescu, cu plotonul, observand pe
unde se retrag ungurii, scoboard. Pe la dreapta cotei
305 §i le ese in tale, aruncandu-i inapoi spre apa Cri-
§ului. Multi cgutau sa se ascunda in salciile dupa mal,
dar soldatii no§tri, observandu-i, fi vanau ca pe rate.
Se frirs*§e apa de singe.
Un soldat, Dop Marin, voind sa loveasca cu baioneta
inteun ungur, acesta ii striga :
Nu da, mai, frate, ca'
mi-s roman !
Daca e§ti roman, ce cauti aici sa to lupli cu mine
? raspunse soldatul, Si fi dete o lovitura zdravana,
aehitandu-1.
Tot acest soldat, prinzand aproape de gara Ciucs trei
unguri cu o bucatarie, i-a impu§cat pe cite Si trei.
lntr'un beciu, da peste doi unguri ascung pe care
ii 1mpu§ca fard multi vorba §i pleaca mai departe.
Toata ziva de 16 Aprilie dureaza urmArirea inamicului.
Seara, regimentul s'a oprit tocmai la Gura-Hontului,
caci mersese mai bine de 40 k. m. Oamenii erau
sleiti *de lupta §i de mar§, in plus mai era §i ploaia
care Ingreuia foarte mult mar§ul.

LUPTELE REGIMENTULUI 9 VANATORI
IN TRANSILVANIA BSI UNGARIA
1. Recunonterea de la Ciuci
La 2 Aprilie 1919, Regimentul 9 Vanatori se afla la
Halmagiu pe care-I ocupasem in urma retragerei ungurilor
provocati de tirul artileriei noastre ce batuse
din imprejurimile dealurilor dela Baia de Cri§ spre
Ocsi, unde se afla trenul blindat al ungurilor, ce apara
linia for de rezistenta.
Ocupand Halmagiul, ne apropiasem de nodul de drumuri
ce ducea unul, spre Arad §i altul spre Va§cau-
Beiu§-Oradia Mare.
Comunicatia spre Arad se facea cu §osea §i cale ferata
ce trecea prin Gura Hontului, care era ocupat de
unguri, iar spre Vascau de unde Incepea cale ferata,
.drumuri rele §i anevoioase treceau peste Dealul Mare,
prin Muntii Bihorului spre
Dela Halmagiu ungurii s'au refugiat inspre Gura
Hontului, iar trenul blindat statea In gars. Infanteria
era a§ezata pe Dealul Cremeneasa cu mai munte cuiburi
de mitraliere. Dupa a§ezarea mitralierelor s'au
impra§tiat prin padurile dela Dula lau, Poiana §i Valea
Zimbrului. Cu o zi Inainte comandantul regimentului
.9
Beiu§.
Vanatori, Colonelul Rasoviceann, dimpreuna cu o pa-
hula de 8 oameni Si un tun de munte au plecat In re-
-cunoa§tere spre Ple§cuta, Gura Hontului. Ajungand in
Valea Taca§ele, a gasit patrulele noastre In recunoa§tere
angajate cu patrulele inamice. In acest timp un
fdran roman informeaza ca 2 trenuri blindate au plecat
spre Gara Ciuciu. Ajungand Tanga Gara Ciuciu §i voind
.

58
s5 inspecteze locul unde linia ferata era distrusa de
noi, Colonelul Intalne§te trenul la cotitura liniei ferate
la o distanta de 40 de metri. Personalul militar ungu
resc al trenului surprins probabil de aparitia uni °file
superior la o a§a mica distanta. nu a deschis foc, de§it
avea mitraliere §i tunuri pe platforms.
Colonelul, folosindu-se de momentul acesta de inac
liune s'a inapoiat imediat, trecand dupa cotitura fit
urcandu-se in tr5sur5, a plecat in grabs spre satuI
Ciuciu la Cota 224, unde se gasea tunul, ordonand des
chiderea focului.
Astfel personalul trenului a fost impiedicat sa repare
linia intorcandu-se cu cea mai mare viteza inspre Gura
Hontului. Populatiunea mirath ca un Colonel cuteaza,.
sa mearga singur in recunoa§tere pans in linia inamicai
aduce laude lui Dumnezeu ca a mantuit pe indraznetul
(Ater, care a scapat astfel comuna Ciuciu de noi jefuiri
§i maltrathri din partea bandelor ungure§ti. Tot a§a a
scapat §i comuna Plescuta §i celelalte de prin prejur de
ticaloseniiie ungurilor care venisera sa stoardi tot ceiaa
ce mai puteau gasi.
2. Atacul dela Ciuciu gl
Dealul Mare
In apusul soarelui, in ziva de 15 Aprilie, un calaret.
aduse in goana mare un plic pentru regiment, care segasea
in Halmagiu. Dupd cateva minute orav lul era in
mare ferbere. Na se spusese nimic §i cu toate acestea,
lumea presimtea ca ceva gray trebuia sä se intdmple_
Se primise ordinul de atac, care trebuia sa inceapi
in zorii zilei. In seara aceleia zile, pela orele 9, regimentul
tacut Si lini§tit se strecoard pe Valea satului
Criste§ti i in intunericul noptei coloana parea ca a.
fantorna uria§5.
Planurera astfel ca in zorii zilei regimentul s5 cadl
in flancul i spatele inamicului la Ciuci.

59
Marsul se continua pe Valea aleasa, Inteo taoere asa
de adanck Mat impresiona si pe cel mai curagios luptator.
Dupa doua ore regimentul ajunse langa o bisericuta
ascunsa tainic sub poalele unui deal, care prim
albeata si incremenirea ei, ne tintuieste locului. Ne descoperim
si ne Inchinam cu toata supunerea sufletului
care se Oa in grea cumpand. Dela bisericula, drumut
urca din greu spre varful muntelui, inspre cota 420.
Intreaga coloana defila prin fata bisericutei, descoperindu-se
si facandu-si semnul crucei, iar printre randuri
se auzea din cand in cand cate-o soapta : «Doamne Y
ne rugam tie ; ajuta-ne».
Coloana se misca necontenit, iar bisericuta in asteptarea
ei de veacuri, ne aparea ca cel mai cumplit judecator.
Pela miezul noptei, capul coloanei ajunse in varful
muntelui si trebuind a se urea si bateria, Vankorii depusera
o munca uriasa ca sa ridice tunurile. Nu se auzea
deck flueraturile si acelea pe soptite, indemnand
caii. Pela ceasurile 4 dimineata tot detasamentul era
adunat in varful muntelui, deasupra satului Lazuri. Tot
regimentul se culcase, dormind linistit iar patrulele inaintate
pazeau pe truditii ostasi.
Intr'un tuffs, la o lumina slaba, comandanhil regimentului
dicteazd ordinul de atac, iar dapa terminarea
ordinului toti se culcd, colonelul ramanand singur si
veghind pentru toti si pentru toate.
Bisericuta din vale, care ii aptiruse pe neasteptate 11
urindrea si-1 infiora, caci in razboi, aparilia unei biserici
inaintea luptei, e un semn:rau.
Perltru a suporta greutatile zilei, colonelul isi facuseo
injectie cu cafeina.
Cum se ivira zorile, se ordona atacul, iar vanatorii
pornesc gravi si hotarati spre pozitiile unguresti dela
Ciuci. Artileria deschisese focul, iar atmosfera se turbvrd.
Padurile tremur, satele vuesc, iar Vandtorii ina-

60
inteaza furtunos prin satele Lazuri si Maguricea. Incendii
uiase ridica, aratand pang unde ajunsese atacul.
La aripa stang5, in primele raze ale soarelui, se
Tad liniile noastre care Inainteaza, iar inamicul surprins
se zbate, tmproscand cu furie moartea. Sub loc.
Barsan cade fulgerat cu primul val de atac si alti soldati
cad iar corpurile for semneaza pe campie, drumul
spre victorie. Satul Ciuciu este cucerit de Bat. 1, iar
Bat. 2 satul Vidra. Un alter maghiar, care ramasese
pe pozitie, §i vazand ca nu mai este nici o scapare, se
ascunde Intr'o lantana, improscand cu granate. I se
arunca si lui una care l'a potolit.
Cand -soarele se ridicase de trei suliti, l'a gasit pe al
9-lea de Vanatori in plind victorie ; inamicul se retrasese,
iar populatia ese Inaintea ostasilor ingenuchiand
Si multurnind.
De aci atacul se indreapta spre Dealul Mare, trecand
.din Valea Crisului Alb, de cealalta parte a muntelui in
Valea Crisului Negru. Dealul Mare, era aparat de cadelii
Unguri, care fusesera tinuti In esec de dire Bat.
Beius pentru a pazi spatele reg. 9 Vanatori, care atacase
satul Ciuci.
La ceasurile 4 d. a. Vanatorii atacau Dealul Mare,
unde an fost intampinati de Cadetii Unguri, frumosii
copii blonzi, si pe o ceata deasa se incepe un atac furios.
Gloantele plouau cjin toate partile, iar caprioa-
Tele speriate de Impuscaturi, fugiau sus pe stanci. Cadetii
bravi, rezista si mor langa mitraliere, iar dupa o
ors si jumatate sunt pusi In deruta. Ajunseram In varful
muntelui, de unde, o clips, privim spre zari in di-.
rectia orasului Beius, si urmarirea continua fara Incetare.
Detasarnentul Col. Rasoviceanu, se revarsa ca un val
napraznic In vale, spre satul Cristiori, unde inamicul
luase din nou pozitie, dar, la apusul soarelui satul era
atacat si cucerit. De aici pe inoptate, se ataca satul

61
Carpinet, iar cadetii, unguri travestiti in femei, lupta it
cu ultima inversunare. Se inoptOase de mult, si satul
cucerit, cazuse in liniste complecta. Batalionul cadetilor
aproape sfaramat, se retrase inspre Vascau, pe care it
ocupa in timpul noptei.
Toti adormisera pe marginea soselei, frigul patrunzand
pang la oase, facea somnul cu neputinta. Linistea
profundii, a satului era turburata de bubuiturile artileriei
inamice, care din cand in cand mai tragea cite
un foc dinspre Vascau. Un paraia§ care curgea pe langa
sosea, ne §optea la ureche, a§a de dulce si mangaios.
pentru sufletele §i corpurile noastre obosite, ca, un
moment pare ea, am intelege un glas de infratire §i
de iubire a popoarelor.
Ileana, fata preotului Damian din Carpinet, care luptase
in liniile noastre, aducand nespusa bucurie parin
tilor sai, care o credeau moarta. In aceasta noapte ne
opriram aici, caci merseseram luptand, 40 de km. dand
4 lupte, toate victorioase, luand prizonieri §i pe comandantul
batalionului de cadeti, Titl.
Dupa ce inmormantaram mortii, ceremonie la carea
luat parte §i populatia indoliatii de pierderea;acestor
mandri feciori, am pornit sa ataciim Va§caul.
Intreband pe prizonierii cadeti unguri, dece an luptat
cu a§a indaratnicie, ne-au raspuns : Cand cineva
moare, trebuie sa fie o fiinta, care sa-i tie lumanarea,.
ei bine, not am tinut lumanarea Ungariei,Kare a murit"
Si cati dintre cadeti nu s'au sinucis aici I
3. Spre Bel4
In Vinerea Patimilor, pornim spre Beius, dar de pe
dealurile din jurul Beiu§ului suntem primiti cu un infernal
foc de artilerie. Lupta deveni apriga si dura pans
noaptea tarziu. In acest timp, printr'un atac de noapte,
se cucereste satul Negru, care este pus in fiacari, jar

62
lupta, continnand in acest tablou sinistru, pans la rasaritul
soarelui, se terming cu retragerca Ungurilor.
In turnul bisericei din satul Tarcaia, un.steag alb uria
dpi
mi§ca cu moliciune cutele, la adierea vantului. Era
in sat unguresc, care se preda. Noi Inaintaram in limi§te
spre Beiu§, trecand de satul Tarcaia, ins5, deodata,
suntem atacati cu focuri de mitraliera dinspre
gradinile satului. Furia soldatilor no§tri, deveni nein.chipuit
de mare §i, cu tipete de razbunare se aruncara
-asupra satului, executand pe acei ce luptasera in franc-
1irori §i punand foc satului.
In curand satul nu noi era deck o ruins i o jale,
cuprins de o sinistra there. Coloana noastra se indrepta
in spre Beiu§. In fruntea coloanei, se daduse onoarea
de a intra intai, Batalionului Beiu§, ca un semn al bra-
-vurei ce aralase. In fund, pe so§ea placuri-palcuri de
populatie, ne ies inainte ca bratele incarcate de flori.
.Delegatia oraplui, cu preotii in frunte, ne prime§te,
binecuvantand ceasul
Raspunzand urarilor populatiunei, colonelul le spuse :
,,Pace vou5, suflete obidite I In noaptea Invierii ati in-
viat §i voi".
La miezul noptei danganitul clopotelor, chiama pe
credincioi la Inviere. sr la flacara slabs a lumanarilor,
se vad Inca fetele cat sunt de ingrijorate. Invierea aceasta
sub stapanirea romaneasca li se pare un vis
-sublim ca ai
al blandului fiu in Nazaret, care a pa-
limit §i a murit pe truce, pentru a izbivi neamul omenesc,
in timp ce satul Tarcaia ardea Inca, ca o pedeapsa
pentru nelegiuirile sale.
* *
In ziva de Pa§ti pornim spre Tinca, pe drumul care
e presurat de munitii §i arme lasate de bo4evici in
goana for precipitata. Padurile se tin lant, pe o parte
4i pe cealalta a §oselei care duce spre Holod. Palcuripalcuri
de tarani ne ies inainte cu capetele plecate spre

63
pamant cu respect profund In fata armatei, iar in ochii
for plini de lacrirni se cite§te o bucurie, ce nu ar putea
fi talmacita Indeajuns. In seara aceleia§ zile eram
la Holod, unde am poposit dupa un mar§ de 26 km.
iar noaptea care se lash, 2duse o lini§te profunda pe
meleagurile unde fusese atata zbucium omenesc cu cateva
zile mai inainte. In zorii zilei, plec5m din nou spre
Salonta. Inaintea ochilor no§tri incepea campia, al cArei
.colorit primav5ratec ne Inveselea, iar atmosfera curata
ne Inviorea, dandu-ne puteri sa putem suporta cu mai
multa uprinta mar§ul. In sakul Ripa, preotii §i populatia
ne ies In cafe, vrand sa ne spuie cuvirrte de mul-
4umire, dar plansul le Inabu§e glasul. Fetele §i nevestele
cu bratele pline de flori ie§ira inaintea Van5torilor,
apoi luandu-se de mans, Incepura sa cante §i sa joace
Inaintea coloanei, Cantecele, erau, un amestec §i de
tristete §i de veselie, dand o impulsiune soldatilor, cari
lnaintau cu multa vioiciune, fermecati de glasul atriaretilor,
dar mai cu seama de frumusetea f.etelor ; apoi
urandu-ne ramas bun, incheiau : SA luati seama, domni§orilor,
spuneau bAtranii §i femeile, c5ci la Salonta
du§manul s'a oprit, §i v'a§teapta cu gaud 'rau.
4. La Saimaa-Mare.
Trecusem de satul Tinca, mare chiar cat un ora§el.
Aici intr5m lntr'o zona Impestritata de populattune maghiara
§1 romaneasca. In acest or5§el, populatiunea ma:
.ghiar5, nu ne-a mai intampinar decat nurnai cu steagu-
rile albe, semn de supunere. Si,
dupd un scurt popas,
,porniram spre Salonta, care este granita naturals etnograflca
a populatiunei romane§ti. Campia care se Intindea
In fata noastra, era Invaluit5. Intr'o ceata sub -
tire, care aeoperea turlele bisericilor §i ale cladirilor
publice din Salonta. Nu dupa mult timp Ins5, soarele
primavaratec cu. razele lui calde risipi ceata, dezvalu-

64
indu-ne astfel inaintea ochilor no§tri, toata privelistea
orasului. Merseseram multe ceasuri si, ordinul era ca
orasul sa fie cuprins Inca In timpul zilei. Tunul inamic
ne intarnpina cu ghiulele putin primitoare, care,
dealtfel, ne era u familiare. La randu-ne, Vanatorii inunda
campia din fata Salontei, pregatindu-se de atac. Dupa,
cateva ghiulele trimise de artileria noastra bra multi
ceremonie, dinspre ora§ se vad In zare lirnbi de foe.
Se parea ca, un incendiu'se produsese. Spectacolul dand
curaj Vanatorilor nostri, dupa cateva asalturi se .pro-
-nunta atacul final, care se stranse la portile orasului.
In fats adestui atac brUsc, inamicul parasete orasul,
iar populatiunea cu steaguri albe, se pregate§te de a
veni Intru intampinarea armatei.
Dupa, bothbardamentul artileriei noastre, ce aruncase
panica in randurile bolsevicilor, punandu-i pe fuga, orasul
acuma predat, cazuse intr'o Iiniste mormantalk
Groaza si spaima Inprastiate, de catre bolsevici plutea
Inca In. aer, (land flori populatiei ce statea ascunsa
prin case. La aparitia primelor noastre patrule, tot -o
ra,u1 se ilumineaza grabnic, iar populatia cu multa
sfiiciune apare in calea noastra, avand Infatiprea unor
stafii, ce apareau In calea noastra din Intuneric, pentru
ca, dupd cateva momente, sa dispard iarasi in negura
noptei. Comandamentul regimentului se instaleaza
la Casa Oraplui, (Primaria) care e o cladire impozanta,
iar 2 steagul regimentului este asezat In camera de ceremonii.
Curand, notabilitatile orasului se prezinta Colonelului
Rasoviceanu, pentru a arata supunere §i a cere sprijin,
si printre acestia se gaseste Contele Colmar Tisza, fratele
fostului Prim-Ministru maghiar, care mullumind,
pentru ea armata romans i-a scapat de urgia bolsevick
cere sa i se des un bilet de libera circulatie §i ajutorul
de a-si scapa sopa, care se gasea in apropierea
Salontei, la Guesd.

65
i
astfel, un colonel roman 4i pune semnatura, pentru
a garanta viata §i a proteja pe fratele marelui §ovinist
si du§man al romanilor, Stefan Tisza. lata deci
cum cronicarul avea dreptate : Nu vremurile sunt la
canna omului, ci bietul om sub carma vremiiw
Dupd doua zile, In care timp toate satele invecinate
au fost dezarmate, al 9-lea de Vanatori pornqte mai
departe.
5. In sere Be lus
Vreme urata. 0 ploaie deasa, rece ne patrundea pana
la oase, inghelandu-ne §i facandu-ne sa ne amintim
de aceiag ploaie Si de acela vant de sub un cer de
plumb, ce ne facea sa tremuram in tranve la Amzacea
in 1916 1
Cel putin acum eram In mi§care 1
Soldatii, aplecati inainte cu birbia sprijinita in piept,
aparandu-se de ploaia ce le intra in fata ca ni§te ace,
mergeau hotarati, caci pana seara, trebuia sa ajungem
la hobos.
In apropierea oravlului Sarkad, o multime de cardreti
cu steagurile albe §i cu tricolorul romanesc, jucandu-§i
cu mandrie caii, ne Intampina cu strigate de veselie
§i de urale nesfar§ite. Sunt Romanii dela Mekerek,
o insula in mijlocul ungnrilor, care auzind de trccerea
armatei rornane, cu toata vremea uratii au venit sii ne
intampine. Femeile impodobite frumos, ca de sarb5.toare,
aruncau flori §i priviri ga1eF mandrilor Vanatori,
parca fi sorbiau. Comandantul privea la copii, ce se
tineau hut, strigand : Traiasca 1" iar o Romanca dezghetata
parca ar fi inteles mirarea colonelului de a vedea
atata lume stransa, caci 1i spuse :
Nu to miry ca vezi atata lume' pe aici, dar nu
§titi Dv, de cand va apeapta neamul pentru a va sat.batori".
5

66
Femei le si fetele merg in capul coloanei, cantand si
judind, si insotindu-ne pana la Sal kad.
De aid incolo nu ne mai primeau Romanii cu urale,
caci intrase n in campia ungureasca, care se continua
in zare pana la Tisa. Gaud treceam prin sate. populapile
lie Snlampinau cu gravitate si in tacere, iar pe
case arborau steagurile albe, obisnuitul semn de predare
si supunere
La Dobos am ajuns noaptea tarziu.
ComandaPtul regimentu)ui se instaleaza in caslelul
Contelui Vengheim, iar insangeratul drape] al regimentului
intra cu severitate in somptuosul caste], si e a§ezat
in sala de gala,unde portretele stramosilor familiei
au incremenit si mai tare in inmobilitatea lor, privind,
cum infrunta cu indrazneala acest simbol al mandriei
si vitejiei romane.
Casielut e Can't, iar servitorii se strecor ca piste
umbre prin ca erile p .stiff si reci.
Intr'o sala de vanatoare, o multime de tablouri reprezinta
rnagnati unguri imbracati In haine pline de
fireturi, calari, cu jobenuri elegante, cu' atitudini pline
de trufie, pleeand la vanatoare. Panoplii uriase ce sustin
diferite colectii de arme ale unor timpuri trecute,
complectea a mobilierul acestor camere tacute. Comandantul
se instalase Intr'o camera, al carei camin ineepuse
sa arunce razele prieteneti de caldura si ascultarid
in liniste melodiile stranii ce vantul le sufla afara
cu suspinuri triste prin arborii parcului, gandi: Sic
transit gloria mundi..."

LUP TELE DE LA TISA
Itefacerea armatei. Ungurii afac pe Ceho-Slovacl.
Prime le ciocniri cu not la Tisa
Vitcjii nostri °Masi desrobiser5, deci, Ardealul, ii alungse
pe unguri peste Tisa gi priveau, in setea razbunarii
lor, s re portde Badapestei ce le stfiteau deschise.
Dar, in vreme ce ostasii nostri improvizali isi faceau
astfel singuri drept Ile, ungurii inspaimfintati incepuserfi
a cea: a sgoinotos, in tola lumea, iertare si iertare I
Cons:but Confer intei de ace de la Paris in loc sfi sustilifi
duce:ea la bun sfiirsit a inceputului de hotarare
pe care-1 luase anterior §i a carei executiune ungurii o
sit iaserfi cu cat va isle mai inainte, striga romandor :
opritr-va I opritt-va 1
13uirnaciti, istov ti i suferind de toate, ostasii nostri
nu m:ii intelegeau nimic. In marinimia for de suflet
ins5, in mila lor fat't de cei inviusi, §i in credinta
in fine ni se va face dreptatea asteptatfi, ei an realizat
§i aceia ce altii niciodata 'ar fi facut in locul for : s'au
oprit 1 S'au oprit dupd ordinele §efilor §i au inlaturat
astfel catastrofa totals a acelora can fi atacasera, crezfind
in sustinerea calduroasa a cauzei noastre pe cale
-pacinica la Bucuresti 11
in consiliul dela Paris; &find
astfel viata §i putinta du§rnanului d'a se desmetici din

68
haosul in care cazuse, d'a se reface si organiza, ih nadejdea
sigura ca aceasta refacere nu va mai fi intrebuintata
fmpotriva noastra.
Ramase astfel romanul cu arma si cu ciomagul in
mans pe frontiera trasa de cursul tisei, unde s'a fixat
definitiv la data de 1 Main. 1919.
Au tacut smart ungurii trei saptamani dincolo de
Tisa, tremurand inima In ei de teams Ca rornanii nu
se vor indura si ca vor trece mai departe la Vest de
Tisa. Totusi, cuvantul dat a fost linut. Insa indata ce
inamicii nostri si-au refacut armata in ragazul ce le-am
dat pu tine mai curate ganduri, acestia au Inceput din
nou sa-si crate coltii, astfel ca pe la 25 Main ei, iarasi
trimit un iad de foc de toate armele asupra posturilor
noastre Insirate pe tot lungul tarmului sting al Tisei.
A fost destul un mic raspuns al uneia din cornpaniile
noastre la Szolnoc pentru ca, inteo singura noapte, ei
s'arunce fn aer toate podurile de peste Tisa de frica
amenintarei d'a o trece a trupelor noastre.
Disciplinati insa cu disciplina de fier si naturals, din
convingere si nu din sila, sovlatii
nostri fsi pastrerth
rabdarea.
Ne-am Increzut si de data asta In cuvantul marilor
nostri aliati care, vai, atunci cand in fine a sosit, n'a
fost, cum credeam, punerea in imposibilitate d'a mai
lupta a inamicului nostru incoltit, ci din contra, pur
§i simplu invitatiunea catre romani d'a se retrage pe
Hula frontierei de campie din pusta Tisei dintre not si
unguri, fara a da nici cea mai mica garantie asupra
romanilor contra a ce ar fi decurs dintr'un asemenea
pas necugetat.
Insa, armata noastra nu era lipsita de sefi.
Din primul moment acestia au vazut prapastia ce ni
se saps prin aceasta invitatiune si au primit-o cum se
cuvenea. Au raspuns indata acelora can fsi luasera
drepturile d'a statui dreptatea care anume erau con

69
Qlitiile Indeplinirei acestui desiderat si cu ce conditiuni
am Ii fost dispuqi sa-1 ascultam.
Dela Rege "Ana la sublocotenent, condueatorii nostri
au fost la inaltimea vitejiei de pana acum a osta§ilor,
noOri ceriind siiigura §i cea mai eficace dintre garantii
.clezarmarea. vrajmaului 1
In timpul nesfaritelor tratari in jurul acestei garantii,
inamicul nostru se intarea, se inarma (nu fard concursul
dezinteresat... al unora dintre marii noOri aliati) Si
se organiza In vederea revan5ei si reintoarcerei impi-
Iiirei seculare asupra sfantului nostru Ardeal.
si
Trece o zi, tree doud, tree saptarnani, depdete luna
granita nu se mai Infliptuia. Dar §i acum §efii nostri
veghiau necontenit. Armata noastrii se -echipase cu de-.
pozitele nesfar5ite de echipament capturate dela inamic
in fuga lui disperatd, Cu armele, mitralierele §i tunurile
luate prin luptd dela el si cu cele necesare d'ale
hranei. Pe de altd parte, instructia trupei i ofiterilor
a fost reluatd §i dusa repede la inaltimea starei for suflete.5ti.
In vremea aceasta, guvernul bolevic dela Budapcsta
vazand ca ronifinii s'au oprit pe Tisa §i-au facut planul
ca, cu armata reorganizata, sa atace pe Ceho-Slovaci
in scopul d'a pune mina pe minele de carbuni dela
Salgo-Targan §i pe trecatorile Carpatilor spre
Atacul trupelor bo4evice a inceput la 23 Maiu cand
au luat ofensiva pe tot frontul de Nord. Dupd lupte
uware cu Ceho-Slovacii au atacat Si ocupat Miskoltz.
Unitatile romane care se vaseau pe dreapta Tisei au
fost retrase pe malul sting, pe masura ce Ceho-Slovacise
retrageau spre Nord pierzand orice legatura cu trupele
romane.
Ne mai existand nici un interes, Intreg detapmentul
roman dela Tokay a fost retras spre malul sting.
Nina la 1 Iunie, armata Ceho- Slovacd a evacuat Caovia
§i Eperies, localitali care au fost ocupate de trupele
ro§ii.

70
Incurajati de retragerea precipitate a trupelor Ceho-
Slovace, bol§evicii an conceput plan ul d'a trece chiar
Tisa in regiunea Tokay spre a a taca trupele romdne §i
a le scoate din teritoriile ocupate de unguri.
Astfel In ziva de 2 Iunie, doud batalione bol§eviste
an trecut Tisa pe malul slang, in dreptul localitatii
Vencsello (Vencelo), in scopul d'a forma un cap de
pod pentru inlesnirea §i asigurarea_ trecerei unitatilor
mai mari.
Dupe lupte Indarjite, trupele noastre din sectorul
Vencelo an zdrobit cumplit pe inamic §i l'au svarlit in
Tisa.
Majoritatea oamenilor care au scapat din lupta s'au
Innecat In, valarile
TOului.
Cu prilejul luptelor dela Vencelo s'a constatat c5 In
armata bol§evicilor unguri erau multi germani din
Austria.
Armata romans se limiteaza acum d'a face o acoperire"
pe Tisa, e§alonand" rezervele inapoi in scopul
d'a odihni trupele, d'a da oamenilor congediu §i d'a
perfectiona instructia.

S'AU ARS CA NISTE FRAIERI
(§mecheria, inteligenta st veselia ostearralni roman pe main' Tisei fn
focal luptelor). Povestirea locotenentului Iordan Ion.
La 7 Mai 1919, compania 7-a din Reg. 2 VAnatori ocupa
sector pe Tisa. De cealalta parte a Tisei, to dreptul
sectorului nostru, inamicul ocupa satul Vejeni, cu
lucrari dealungul tArmului drept al Tisei. Distanta ce
ne despartea de inamic, nu era mai mare ca cloud sute
de metri, latimea Tisei, in acel Joe
Toata ziva si noaptea, inamicul nu ne slabea cu fo-
cu', cum scoteam capul, gala pic-pocul
Flacaii nostri erau de mutt obisnuiti cu asemenea
bAzait de muste, cum ii zic ei cand se inteteste dantul
mai vArtos, astfel ca acest sgomot it auzeau si-1 primean
nepasatori. Grija for mai mare era acum, Ia
purceii care se roteau In frigare pe jaratec, ca nu cum
va sa se dogoreased rAu si nu vor avea cu ce trage o
inghititura de yin.
Era pe la ora 12 din zi. Friga'rile cu purcei se InvArteau
d'asupra jeratecului. Voinicii isi pregateau ospatul,
fara grija, deoarece ti auzeam :
,,Lasa-1 dracului de inamic mucos. Cata-i lumea
nn trece Tisa". Altul raspundea :
Ce sa treaca, ma, ca ant doua catele de pusti mi-
I

TE
traliere pe pozitie ; toata ziva rnarae de ciuda, ca nu
mai vine ocazia sa-si infiga coltii in carne de ungur`.
Asa trecea vremea, cu glume. Sectorul era linistit mai
mult ca on and, iar voinicii asteptau cazanul cu vin
de la rezerva.
Dar, deodata, auzim impuscaturi dese, putina
liniste,
apoi iar se repeta impuscaturile in dreptul nostru.
Gloantele suerau de mama focului, despicau vazduhul
fumuriu, iar tinta nu o atingeau, caci secerau numai
varful salciilor, dupd inalul Tisei.
Flacaii nostri cu grija la frigare si cu pofla deschisa
Isi bateau joc de gloantele inamicului, glumind :
E loc pe, aldturi, pe sus ; duceti-vd- unde a dus
mutu iapa, si Nanu carlanu si sa veniti cand va vom
chema not ".
Rar cite un glont ratacit, venea dupa flancuri, care
ne mai dadea de lucru, dar tot cu destinatie aiurea
Numai ce-1 auzeam pe telefonistul Budoiu Ion :
Du-te la dracul, numele meu nu este scris pe
tine".
Mai taci, ma, moard stricata", ii ziceau ceilalti
camarazi.
Ce sa tac, ma, ca e de ras, cum trag damblagii
Astia de unguri" si cu dispret scuipa spre Tisa. Pau
fira -ti ai dracului de pocitanii, voi sa aparati Ungaria ?4.
Dar mustaciosii lui 'Arpad, se vede ca in aceastd zi,
aveau mancarime la limbd si scarpinisi de piele, Ca
trdgeau de mania focului, sa dea jos norii dupd cer, si
alta' nu.
De la o vreme focul se mai domoleste, ai nostri isi
vedeau de frigari, fiecare cu purcelul lui, (cumparat
cu arginti ferecali si platibili la sfantul asteapta, cum
zicea Budoiu Ion.
Dar telefonistul Budoiu Ion, se vede c5 si pe el it
scarpina in ceata manca pielea, ca nu se aslampara
de loc, ba urea pe pozitie, ba cobora la telefon.
I

73
Intr'un timp fl vad c5 vine cu capela in mama.
Doinnu le locotenent inamicul are pofta sa stea
de vorb5 cu noi, scoate capul din rimed, si strigh :
Roomaan I Roomaan I". Ce sa-i
fac ? ii trimit un glont,
sa-1 achit ?
Nu, ii raspund, las5-1 sa vedem ce vrea,
Inamicul vrea cu orice pret prietenie cu noi.
I-anvezi, mai baete, ce mai spune ?
nu
D-le locotenent, strigh mereu Roman, roman",
pusca, ed noi nu puscain la voi".
Bine, ce e de facut Budoiule?
D-le locotenent, firas sa flu cu partite mete, id-
sa -ti -i pe mine ca vii aduc cu aici ca pe niste fraeri".
Numai ce-1 vad pe Budoiu, ca-si pune toata arta si
talentul dracesc In joc, Isi improvizeaza un steag rosu,
11 ridica si striga la unguri :
Baa, veniti voi aici, ca si noi suntem din garda
rosie".
Ungurul Inc5ntat ese din masca, si striga si el, sa
venim noi la ei. Dar Budoiul smecher, le raspunde :
,Bad, noi am veni, dar nu avern barci, vedeti
bine, ca toate barcile sunt la voi, trimiteti barci ca
venim".
Ungurii ies mai multi afara, cam cincizeci, ne spun
ca yin la noi, dar sa tipam armele in apa. Budoiu
raspunde :
Mintenas tipam armele In apa".
Numai ce-1 vad pe Budoiu, ca isi mai i-a un tovartis,
pe soldatul Brezeanu Joan, umple brain] cu araci lungi
de salcie si urea amandoi pe dig, Tanga apa, si striga
cat ti i-a gura :
Na, fratilor, tiparn armele in apa, nu ne trebue"
si incep amandoi sa arunce aracii in Tisa.
Luptatorii lui Arpad, strigau satisfacuti :
No, asa moi, frace, tipali voi toate armele.
Ai nostri se tavaleau de ras, In timp ce Budoiu isi

74
conducea opera inceput5 si tot murmura pe infundate :
Hei, mai fratilor, si-a b5gat ei in plug cu dracul,
dar, au s5 plece cu boii firs coarne".
Budoiu ii cheam5, c5 pot veni, s5 nu aibd teams, ca
not aici suntem tovardsi, oflteri nu avem, i-am tipat
pe toti". Isi d5 cuvantul de cinste, ca nu le face nimic
si nici nu li se va int5mpla ceva.
Ungurii convinsi a au deaface cu tovardsi de ai lor,
se urea doi dintre ei intr'o bared si pornesc catre malul
nostru.
D-1 Budoiu, extrem de satisf5cut sarea ca un cocos.
si tot murmura :
Ara, drace, ard pe spinarea lor, acum fi am ploeon".
Dupa zece minute, parlamentarii lui Kuhn Bela, sosesc
la 15rmul nostru, foarte insphirndntati, galbeni la
jald ca turta de cear5, de oarece aproape de farm ati
priceput, c5 au fost trasi pe sfoar5.
D-1 Budoiu al nostru, este delegat sa primeasch aceasta
solie. Dar smecher, pentru orice intamplare isi
luase grenade in buzunar, ascunsese o caralaind in iarb5,
iar inapoia lui, isi mai formase o escorts de patru
smecheri, cu baioneta la arms, pititi in iarbii si gata
pentru orice.
11 priveam cum fi debarc5, cum le strange mina si
ureazd bun venitapoi ii conduce la postul telefonic.
Acesti prlamentari rarmin cu ochii holbati and
vad de ce este vorba si ca not suntem numai romani
si c5 nu am tipat nici o arms.
Incep sa murmure, ca s5-i trimetem inapoi, c5 ei sunt
parlamentari si ca D-1 Budoiul si-a dat cuvantul de
cinste, D-1 Budoiu le da cu tifla in nas.
Bah, v'ati ars ca niste fi aieri, s'o spuneti lui mutu
asta".
Care mutu, ma" intrebA ceilalti camarazi.
Ce nu stiti cai e mutu, al dela manutanta".

75
Se facuse ceasul unu, tocmai sosea si mull asteptatul
cazan cu vin. D-1 Budoiu randueste ospatul plotonulul
1-iu si ca baeat cu crestere buna, cum zice el, isi invita
si parlamentarii la masa, ii ospateaza bine si leda
de bautura. Le mai arunch cafe o vorka de incurajare.
Nu fiti prosti, mancati si beti, ca acum va trimetem
la ai vostri, nu e frumos sa plecati de la noi
nemancati si nebauti, asa se cuvine la parlamentari.
Unul din unguri tot suspina adanc ca amar ne-am
Ocala" si poate peste doua ceasuri vor fi Impuscati..
Dar Budoiul, Ii incuraja mereu :
Da-te dracului, tine dracu mai strica si pe voi
dotia gloante, gloantele ne trebuesc pentru cei dupa
mal" aratand cu mana.
Ungurii dupa malul celalat, se tot enervau, asteptau
cam de mult, inapoierea parlamentarilor. Tot intrebau
ca nu-i mai trimetem, sau sa trimetem si noi doi ro
mani la ei ca parlamentari.
Dar D-1 Budoiu, le raspunde :
Asteptati, ba, mult si bine, ca parlamentarii vostri
sau pus pe chef aici la noi, de ce ne-ati trimis betivi,
mai trimeteti Inca doi parlamentari cum se cade.
In acest limp eel cu catelele de pusti mitraliere, sta
gala cu mana pe tragaci, ochii drept la cei cincizeci
unguri dupd mal, sa-i mature cu o singura banda.
Celor dupa mal, le mai trimete Budoiu, un ultim adio,
zicandu-le :
tiaa, mai stati putin, ca va trimetem, cu posta
aeriana, niste pachete cu scrisori recomandate.
Nu a terminal vorba, ca ghluleaua recomandata a
cazut drept in mijiocul ungurilor, catelele Incep sa latreurat,
iar ungurii amar pacaliti isi cautau culcusul.
Dupa dotia ore, artileria noastra i-a scos din acea
pozitie, fugeau en bagajele in spinare, mai rau ca soarecii,
cand ii prinde apa.

76
Astfel am scapat de ei §i focul lor, iar D-1 Budoiu le
4:15dea cu huideo I Zicandu-le :
Mutati-va, ca nu ati platit chiria §i va da proprietarul
afard.
Asa trecea vremea pe front, mai. cu glume, mai cu
.gloante, ca de nu ar fi acestea §i inima buns a romanului,
tine stie ce s'ar intampla ostaplui roman, s'ar
,prapadi de unit.
PREGATIREA ARMATEI BOLSEVICE
In timpul acesta guvernul sovietelor din Budapesta
inchee un armistitiu cu Ceho-Slovacii, desigur in urma
staruintelor Comisiunei de Pace dela Paris.
Incurajat d'aceste succese, Bella-Kuhn §i consortii
concep planul uria§ d'a organiza in graba armata, d'a
ridica efectivele pang la zece divizii §i cu aceste forte,
,bine echipate §i bine inzestrate cu material de razboiu
sa porneasca ,,o cruciada contra romanilor cu scopul
d'a-i alunga din Ungaria §i chiar din Transilvania l"
Pentru a §i intari unitatile de luptii, guvernul sovietelor
bol§evice a facut apel la toti ofiterii din vechia
armata ca sa intre In armata ro§ie, asigurandu-le solde
gras platite §i o avansare repede.
In urma acestui apel toate unitatile iu inceput sa se
-complecteze cu fo§ti ofiteri austro-ungari care "aveau
o practica razboiu desavar§ita §i cari mergeau voio§i
ca sa lupte pentru realizarea unui ideal atat de mare
cum era liberarea Ungariei de trupele romane. Comandamentul
bol§evic a terminal prin a face ofiterilor
toate conce,sfile posibile. Si s'au acordat distincliuni,
iar familiile for au fost bine asigurate din punctul
de vedere material.
In aceste conditiuni armata bol§evica i§i ca§tigase un
moral destul de tare §i Incetul cu incetul i§i complec

77
tase toate lipsurile atat in oameni cat i in material..
Dar iat5 cum descrie un distins ofiter de stat-majororganizarea.
armatei liol§eviee :
Dupa actiunea din Aprilie care a copdus la distrugerea
fortelor inamice roii la Est de Tisa, comandamentul
armatei inamice, guvernul Bella-Kuhn organizeaza
armata. Aceastd armath pe baza unor principii
la Inceput bo4evice (Muse .grey total In actiunea din
Aprilie, nedisciplinata, deci destr5b5lat5 i push in retragere
spre Budapesta, la Inceputui actiunei noastre.
S'au gandit sa reintroneze disciplina, sa se incadreze
armata bine cu ofiteri ale caror drepturi &h fie recul
noscute de soldati.
La. Inceput, Inainte de actiune, prin Aprilie, recrutarea
ofiterilor se f5cea prin alegere de catre soldati..
Rezultatul prost i-a facut sa schimbe imediat recrutarea
ofiterilor dupa urmiitorul principiu :
Se numea de c5tre Ministerul de R5zboiu comandantii
Diviziei Si comandantii de Corpuri de Armata,
alei din personalul ]or de incredere, de obiceiu oameni
politici. Aproape toti comandantii comuni§tilor nu
fusese nici unul militar de rneserie (mai toti evrei) ins5,
statele-majore ale for era ofiteri activi. De fapt acetia
erau comandantii, cei dintaiu numai semnau.
Comandantii pand la ultimele elemente ale armatei
se alegeau astfel : Comandantii Diviziei alegean pe Comandantii
regimen telor; acetia pe comandantii balalioanelor
; acetia pe comandantii companiilor; acetia
pe ai plotoanelor, etc. In principiu, acest sistem era de
fapt eel mai bun, funded erau destinali acetia s5 aibh
autoritatea morald necesard, Ins5 directia for fa'rd pre-
&ire, de oarece putini dintre ei erau activi, putea sa,
clued la defectiuni.
In timpul eel mai scurt, aproape tntr'o lund, §i-au
reorganizat complect armata dit elementele deja recrutate
§i din unithti speciale batalioane §i regimente

78
"telefoniste, telegrafiste, miniere. Armata pe bresle I
Aceste unit5ti au fost organizate imediat dupa ac
'iunea din Aprilie §i avea in special rolul d'a inhhusi
orice mi§care contra revolutionary, a forma reg mente
de teroare in spatele trupelor recrutate dela Cara, chci
nu prea aveau incredere fn ele.
Contra, revolutia a fost inabu ita la Budapesta in
chipul cel mai sangeros §i barbar. La Parlament, palatul
Regal Si pivnitele palatului Bathiany se vad §i a
zi urmele de sange ale teroarei.
Prin Main, suntem informati ca sistemul de recrutare
at ofiterilor aratat mai sus 11 schiniba Si de dataaceasta,
dupa principiul examin5rei.
Aceasta ,selectiune, fire§te, e cra mai bunA.
Se poate deci spune ca armata ungureasca in ajunul
actiunei sale era o armata bine organizate, cu elective
mai mari c'ale noastre, comdndata destul de bine.
Comandamentul superior, datorit5 ofiterilor de Stat-
Major bine ale§i din vechia armata, se prezinta destul
'de bine, eland dovadA, in timpul actiunei noast, e, d'o
conducere dupa toate regulele §tiintifice militare. Aveau
un plan bine alcAtuit.
Aceasta incredere a armatei ro.ii crescuse si mai
mult in urma actiunei contra Ceho- Slovacilor, din Main,
pe care rettise sa-i impingA aproape pe tot frontul,
mult in spre Nord si s'ar fi realizat, poate, distrugerea
complecta a armatei Ceho-Slovace data Antanta n'ar fi
intervenit.
Aceasta actiune lea merit foarte mult curajul §i le-a
ridicat mult moralul a§a .c5 in actiunea contra noastra
ungurii erau foarte siguri de reu§ita operatiunilor.

79
REORGANIZAREA ARMATEI ROMANE
Iitta cum mi-o povesteste un distins un general din
comandamentul superior:
Dupa cc am aiuns la Tisa, fiidca tot ne g5ndeam sa
men gem mai departe, am pus in sector, pe Tisa, trupe
ardelene si am Inceput recomplectarea diferitelor urn-
ta ti.
Am mat masuri ra
s5 avem garnituri C. F. de rezerva
pentru orice manevra, cu functionari siguri si
am avut 30 de garnittui, trenuri complecte, pentru
transportut cate unut batalion
Ca o mare preve lire am adus pontonieri, avioane
etc. Pe masura ce vedeam ca avem posibilitatea sa-ni,
de', cereain inereu cele de lipsa.
Lipsa de et h p intent §i ti aeftuni din tara se sinitia
'Rrozay. Cu multa diplomatie am reustt sa ne cornplecieze
Constant lrigent.
E hipainente am mat gasit la Debretin.
In zdrente eram. Era o mandrie sa vezi pe soldatii
tiotri in zdrente cat erau de disciplinati.
Au veldt multe misiuni sheltie d'au vazut pe soldatul
no§tri in zdrente, insa disciplinat si cu incredere
iinliaiisul.
Masumile noastie de pregatire au continual d'alungul
Tibet cautand uiei eu s'avem informati asupra inain
cului.
UNGUrill NE ATACA
La 20 Iunie inamicul i§i terminase organizarea fortelor
sale armate
Tot timpul incercase sa conrupa pe soldatii no§tri
prin mituire, infratire §i bol§evism. Credean acum ca le-a
ca§tigat sufletul.

80
Dau ordin hoardelor for sa treaca, la Est, Tisa §i sai
s \rade inapoi peste Carpati pe ,,hainii de Valahi' In aplauzele
si in surasul unora dintre aceia cari eratt
,,marii nostri aliati".
Pe la 26 Iunie, areopagul din Paris mai {null ne ordons
de cat ne sfatueste sa parasim cursul Tisei pentru
a ne retrage inapoia hotarului statuit, si aceia penedrept,
lard nici un fel de garantie.
Noi insa, taxi acum pe dreptul si fortele noastre, ne.
gasiam in masura a le raspunde-cu hotarare si demnitate
ca fare garantia ceruta nu poate fi vorba de sfaturi
nici de ordine dela nimeni si c'atunci vom decideprin
not insi-ne I
Ungurii ne ataca.
Frontul nostru de peste 360 km., de la Csap pan&
la Segedin, ocupat din suta in surd de metri cu cateun
singur om, n'a put ut, bine inteles, rezista puhoiului
lui Atila.
S'a retras deci pas cu pas, cu demnitate, cu Meredere
in iscusinta marilor nostri conducatori, al caror
cap si sef al Marelui Cartier, General Prezan, venise
el insusi, in mijlocul trupelor, pentru a lua dispozitiile
militare in sensul gruparei celei mai judicioase a fortelor
noastre, pentru ca la momentul prielnic, sa lichideze
ei insusi si in mod definitiv chestia ungureasca.
Concentrarea strategics a grosului fortelor noastre
era deja terminate la 24 Iulie cand puzderia de ungurime
isi bagase in linie, contra anteposturilor noastre,
si ultimele rezerve disponibile putand inainta, in dreptul
Solnokului 50-60 kilometri in adancime Si in Ole'
locuri pand la 20-25 km.
Inimile romanilor din WA erau inghetate in acest
Urn p.
Descurajarea produsa de bucuria unora dintre aliati
se citea pe sufletele tuturora acelora care erau necunoscatori
In chestiile militare si nu judecau decat dupik

81
distanta piarunderei in adancime a fortelor dusmane.
Ba, Bella-Kuhn trimisese o depesa lui Clemenceau
prin Radio in termenii urmatori : Am trecut Tisa; Inaintam...victorioi
; romanii, cutropitorii tJngariei, fug In
debandada u.
La un moment dat, se 'Area ca in inasele noastre
populare din Cara perise orice nadejde de indreptare.
Nu tot acelas lucru credea cercul conducatorilor armatei
noastre, care calculau cu sancre rece, fail a se
turbura de succesele ware ale inamicului contra soldatilor
nostri izolati din anteposturi.
Generoasa Franta Meuse deja propunere repetata sii
energic sustinuta pe langa vecinii inamicului nostru,
Jugo-Slavii si Ceho-Slovacii, pentru a interveni intep.
ajutor pe care not nici odata nu ram cerut, caci cram
hot5rati a ne limpezi treburile noastre numai prin
not in§i-ne".
MAR1LE LUPTE
La 25 Julie, pregatirjle find terminate, ordinul de
tnaintare a pornit si cu el piepturile voinicilor din toate
regimentele noastre de Oita reiau fru! avantului din
Aprilie, oprit pentru un limp, nu din vina si nici din
dorinta lor,
Ungurii, dupa somatia conferintii de la Paris ca sh
lase pe Ceho-Slovaci in pace, adunase toate fortele depe
frontul acesta si le adusese contra noastra. In momentul
cand ne-au atacat ei aveau 8 divizii concentrate
pe Tisa.
Frontul nostru era foarte intins, 600 k. m.
Noi cu forte putine.pe acest front nu puteam lucra
cleat prin manevra.
Planul conceput de comandamentul maghiar era d'a
ataca armata romans de acoperire pe Tisa in trei puncte:
la Nord (la Tokay); la Sud (la Csongrad), cu forte se-

82
cundare a cate o divizie ; iar la centru (la Szolnoc) cu
grosul fortelor cel putin cinci, §ease divizii. Restul forlelor,
In rezervA, la Czegled §i Budapesta wide se organiza
a 9-a divizie.
Dupa lupte violente pe Tisa, grupurile dela Tokay
§i Csongrad reu§esc a trece Tisa pe malul stang §i a
respinge trupele noastre de acoperire care se retrAgeau
In interior, disputand terenul pas cu pas.
La Szolnoc s'a deslantuit cu cea mai mare furie atacul
principal al armatei maghiare. Acest atac a fost
executat de cele mai bune trupe care au pus piciorul
pe malul stang al Tisei sub protectia unui formidabil
bombardament de artilerie.
Pan& In ziva de 22 Iulie trecusera la Szolnoc patru
divizii §i a cincea era fa curs de trecerea raului.
Trupele romane din sectorul Szolnoc se g5seau In
ziva de 23, la Est de Mezotur, de Turko, Kis-Uyszalas,
Kunhegyes.
In acelas timp coloane ungure§ti, puternice, trecusera
Tisa §i la Nord de Szolnoc, la Tisza-Bura, Abad-Szalok
si Tisa-Fured.
In fata acestei situatiuni destul de grave, comandamentul
superior roman, Marele Cartier §i Generalul
MardArescu, comandantul trupelor din Transilvania, se
hotare§te ca sA pastreze,defensiva In regiunea Rakamaz-
Tokay ; la sud, Csongrad, sa arunce coloana inamicA.
peste Tisa, cea ce chiar face generalul Leca, dupa care,
apoi, din spre sud, da anal lovitura inamicului colaborand
la centru cu grupul de manevra de sub comanda
generahlui Mo§oiu cu misiunea d'a da lovituri de ciocan,
d'a ataca In flanc §i In spate si a svarli peste Tisa
grupul de forte inamice ce trecusera la Szolnoc 1i
care
Inainta spre Oradea Mare.
Dupd lupte crancene la Kis-Uyszalas (Salasul mic),
la Kenderes, la Kunhegyes Si Fegyvernek, In zilele de
24-25 Julie, inamicul complect biitut a fost asvarlit
peste Tisa gra sa alai aiba vr'o speranta de succes.

83
Mare le succes obtinut de trupa de manevra contra
inamicului, dela Szolnoc, se datore§te urmatoarelor
fapte :
a) Divizia II cavalerie a acoperit in mod perfect concentr5rile
diviziilor I §i VI infanterie, despre a c5ror
prezenta inamicul n'a avut nici o cunWinia.
b) Concursul pe care comandantii de divizii 8i
l'au
dat in tot timpul actiunilor, sprijinindu-se reciproc, putern
zice, In mod ideal.
c) Cooperarea diferitelor arme pentru atingerea scoyului
comun : zdrobirea duptanului. '
In ziva de 24 Iulie, producandu-se un atac inamic
contra flancului stang al acestui grup, a intervenit imediat
rezerva generals a grupului care a restabilit situatia.
In ziva de 25, aripa dreapta a grupului general Mooiu,
reg. 17 Mehedinti, find contra atacat de forte
superiore §i cople§ita de numarul inamicului, a fost
sustinuta puternic de divizia II cavalerie care a arunat
in lupt5, pe jos, o intreaga brigada de ro§iori (bri-
gada III-a, a colonelului Neagu) care a reu§it s5 o-
preascii inaintarea inamicului.
In aceasta lupta crancena inamicul a perdut peste
20 de mii de oameni.
Descrieri din epoca mariior lupte de pe Tisa
lath cum descrie un colonel de stat-majof, "mi§carile
diviziei I, care a luat parte la marile lupte de la Fegyvernek.
Gaud trupele ro§iL au inceput atacul, 20 Iulie 1919,
Div. I se g5sea in zona Careii Mani, Erinibala Falva,
Litea Mare.
In seara de 20 Iulie s'a primit ordin ca Div. I intra
In compunerea grupului General Mo§oiu §i &á se in-

84
rpea transporturile pentru a se concentra in zona
Caba, Ptispok Ladany.
In dimineata zilei de 21 au si inceput transporturile,.
parte cu trenul, parte pe jos.
Cartierul Diviziei In dapa amiaza zilei de 21 s'a transportat
la Caba, Comandantul Diviziei (fost) general
Mihaescu lease comanda grupului de gord si Divizia
famasese ftira comandant.
In seara zilei de 21 a vent general Obogeanu si, ca
cel mai vechiu, a luat coinanda Diviziei.
In seara. de 22 Iulie, trupele Diviziei, mai pin serviciile,
erau deja poncentrate in zona artitata.
Flip dca inatnieul trecuse Tisa co forte de cel putin
3 divizii si lnaintase 'Ana aproape de Cargzak, comapdamentul
superior a mat dispozitii Ca, char in ziva
de '23, DiVizia sa so concentreze Intre Cargzak si 1410
doros, jar In ziva de 24 a si inoeapa.ofensiva 8n flans
si spatele grosului fortelor inan3ice impreun4 cu Div.
VI §i. Div. II cavalerie.
In dimineata zilei die 23, trupele Div. I, erau puse
in mars, iar sand capul coloanei brigadei I a exit din
Kargzak spre Modoros la ora 13; a fost primit cu focuri
de tun si pusca din directia Modoros.
In urma unei recunoasteri, avangarda a Inaintat si
a respins unele forte inamice de cavalerie si artilerie.
Pupa acest incident Divizia si.a continuat
mar§ul §i
s'a adunat In zona indicata de comandament.
In dimineata zilei de 24, la ora 4, Div. I s'a pus in
mars pe directia Kenderes, gara Fegyvernek, In formatie
pregAtitoare de lupta, peste camp, fiindcii drumuri
uri existau, tinand legatura, la stanga, cu Div. VI,.
Jar spre dreapta, trimetand batalionul maiorului Zamfir
din Reg. 18 Gorj in ajutorul Div. II cavalerie.
Tot la ora 4 dim., Div. VI rosieungara a inceput atacul
contra uuei brigade din Div. VI romaneasca pe
care a respins'o pand la Kargzak. Cu tot acest incident,.

85
Div. I §i-a continual marwl, iar la ora 11,45, Reg. 31
infanterie care forma aripa stanga a Div. s'a isbit de
stanga Div. VI ro0e ungara la Vest de Kenderes.
Dupe o scurt5 pregatire de artilerie, Reg. 31 a atacat
cu energie trupele Div. VI ro0e, dar find contra
ataeat de fort-e superioare, a dat inapoi cateva cute de
metri. Revenind insa batalionul maioralni Gberman,
(Reg. I Dolj), la 'contra atac, a respins trupele inamice
spre. Kenderes.
In acest atac 0 contra alga a cazut colonelul Tonto-)
roveanu coniandantuI brigadei II infanterie.(Culare s'a
repezit and a vazut Ica dau ai lui inapoi, sa vadd ce-i;
.0 a fost lovit in cap de un glont.
La ora 13 lupta se angajase pet tot frontul de Reg.
31 Calafat, 1 Dolj, 18 Gorj, fard a se observa vr'un profit
in favoarea noastra.
. Atunci colonelul arozeanu a impins Reg. 17 Alehedinti
care era inapoi spre dreapta Div. peste Oran,
asupra aripei stAnga a inarnieului, concentrandu-se in
acela timp tot local diviziei inamice asupra satului
Kenderes din care inamicul 1 i facuse' un bun punct de
sprijin.
La ora 6,(18) satul Kenderes a fost luat. Trupele Diviziei
au'inaintat pang an atins calea terata SAlasul-Mic,
Fegyvernek.
*Inserand-se, (8 seara) trupele an bivuacat fn for -
niatie de lupta pe pozitiile care le atitisese.
In dimineata zilei de 25, conform ordinelor superioare
primite, Div. I trebuia sa continue ofensiva pe
frontul Fegyvernek, Lusa, dupace ora§ul Salasul blic va
tl luat de trupele Div. VI care trebuiau sa-1 atace din
directia Kargzak.
Un batalion din Reg. 31 Calafat (maior Constantinescu)
primise ordin sa atace tot Sala§u-Mic, din directia Kenderes.
Tana la ora 9 ora. t' Sala§ul-mic (Kis Uyszalas) cra

86
fricii in mainile inamicului, iar Reg. I Do lj era angajat
serios la calea ferata, sud Kenderes, cu trupele ina
mice.
Despre Reg. 17, Divizia I n'avea nici o cuno§tintat
fiindca rupsese legatura cu Reg. 18 Gorj §i inaintase
singur spre Fegyvernek.
Comandamentul Diviziei vazand ca Divizia nu poatecontinua
ofensiva spre directia ce i se daduse, prin or-
dinul de operaliuni, din cauza Salaplui-Mic,
colon.elul
Grozeanu s'a dus personal impreuna cu locotenentli5r
descu §i au 'lupins batalionul maiorului Constantinesca
§i la atae asupra Sala§ului-Mic iar la 9 §i 4,5 batalionul
maiorului Constantinescu infra in Sala§ul mic.
Dupa ruarea Sala§iflui mic §1 chemarea trupelor Di
viziei, VI sa inainteie spre Sala§ul mic, trupele Div. I
§i-au schimbat directia spre Sud-Vest inaintand spre
Fegyvernek (Reg. 17 Mehedinti care inaintase spre Fe
gyvernek, la ora 9 ocupase acest sat, insa, find atacat
de forte mult superioare, a fost respins.
Batalionul maiorului Strehaianu a suferit pierderi
mari, a caiut chiar maiorul. Intai a fost lovit in Tank.
S'a pansat. Lovit in picior, s'a pansat din nou. A treia
oars o schija l'a lovit in piept. L'a doborat. Reg. 17 s'a
retras prin Korzardort Tene spre Vladimir-mir.
La ora 12 Reg. 18 Gorj se angaja iar in lupta spre
fermele Kisgabris §i Hosi, 6 kilometri ras5rit de Sza7
parfalo.
Putin dupa aceasta, §i Reg. I Dolj care la stanga Regimentului
18 Gorj a continuat lupta. Lupta a tinut.
'Ana la ora 3 (15) fara nici un progres pentru noi.
In acela timp se auziau focuri in flancul drept §i
cam in spatele Diviziei I.
Fiind Ca eram nelini§titi de actiunea Reg. 17 despre
care nu mai aveam nici un raport, general Obogeani
impreuna cu locot.-col. Grozeanu Si major Goescu s'au
dus prin ferma Gaistmir spre Fegyvernek ca sa gaseasca,

87
Reg. 17 §i s'fi vada cum este actiunea la aripa dreaptfi.
Pe la ora 3 (15112) cam in dreapta punctului Fekete-hale
cAnd s'au angajat cu automobilele pe drumul care duce
spre Fegyvernek au fost primiti cu focuri din lath' §i
din flancul drept de cfitre infanteria inamicfi, dela dislanta
de 400 m. Pe o alee zfirim un grup de zece in-f
anteri§ti.
E unul cu cascA, sunt d'ai no§tri 1
Ei Insfi se Indreptau spre Fegyvernek.
Sunt unguri I Inapoi 1
Ei deschid focuri §i ne-au urmarit cu focuri mult
limp. Ne isbim de un ,ant.
sUite husari I Vin spre noi.
Noi scoatem revolverele §i tragem in ei pans ce am
intors automobilele.
Apoi ne-a gonit cavaleria inamicA.
Cfind la ora 4 p. m. era momentul cel mai critic al
Diviziei, flindca Incepuse miscarea de retragere §i Reg.
18 Gorj din cauza eh In miscarea de retragere Reg. 17
desvfiluise aripa dreapfai s'a trimes ?numai deck un
batalion de rezerva spre Fegyvernek care a curAtat
campul de patrule §i de slabele forte inamice ce se
Inflltraserfi Inapoia aripei drepte a Diviziei i Inca trei
batalioane din rezerva generals a Diviziei §i cu toata
artileria s'a contra atacat fortele inamice, din ferma
Polgar Layos §i Horsi, pe care le-a respins.
In urmfi loate trupele Diviziei an continual cu cea
mai mare- energie urmarirea inamicului In directia
Fegyvernek, Szaparfalo, iar la ora 8 seara, trupele Diviziei
trecuserA la Vest de satele : Fegyvernek, Szaparfalo
,i gara Fegyvernek ramfinfind peste noapte In
formatie de lupta.
In seara de 25 s'a mai pus sub ordinele Diviziei brigada
colonelului Rotaru din Div. VI §i 2 baterii de tunuri
automobile.
In dimineata zilei de 26, Divizia I, ajutata de trupele

88
de mai sus, a continual urmarirea inamicului spre
Szolnok.
La ora 10 trecuse brigada II la Vest de TOrok Szt_
. Miklos.
Dupa un repaos de cloud ore, s'acontinuat din non
urmarirea pang la podurile de peste Pisa dela Szoluoke,
FEGYVERNEK
Lt-Colonel Aleman Nionlae, povestepe :
De fapt trei zile de lupta am avut.
Am inceput la 23 Julie cand .regimentul se ducea pe
zona de adunare de unde trebuia s5 inceapa contra ofensiva
a doua zi la 24, contra bolpvicilor.
In marpl acesta avangarda a fost primita cu focuri
de artilerie §1 pu§ca de cavalerie vrajrna§e care urinarise
trupele transilvanene §i se infiltrase adanc In diviziile
noastre ce urmau sa se concentreze.
Dupa o lupta scurta la care a luat parte un singur
batalion (maior Strehaianu a murit a treia zi din rani),
cavaleria si artileria vrajmaa au fost respinse §i trupele
noastre au putut sa-§i urmeze mar§ul spre locul
de adunare.
A doua zi, pe la ora 3, d. a., ocUpam, prize lupta o
ferma (Magyarpal). Totul era devastat ca §i cum ar fi
stat multa trupa acolo. IntrebAnd pe fermier ce-a fost
acolo ne-a r5spus :
500 de bol§evici cari an dorm4 azi noapte aici.
Intr'un moment, dupa ce se inserase bine, intro un ofiler
de husar. Toli dela masa au sarit In sus : Ce e
nou ?". El le-a raspuns din use :
Suntem pierduti. Au venit trupe romanqti din
Regat 1 ".
In ziva de 23 uugurii au tras peste 100 lovituri de
-tun, plus focuti de arms. In, fata noastra ei au avut

89
aproximativ, 2 escadroane de cavalerie, 1 baterie de
artilerie.
In ziva de 24, regimentul nostru a inceput lupta de
fapt, pe la 12 din zi, fiind la ektremitatea dreapta a
Divizier I a generalului Obogeanu, cdzand la aceasta
ora In flanctil trupelor bolsevice care aparau satul Kenderes.
Lupta intreaga divizie.
Din cauza acestei caderi in flanc, dusmanul a inceput
iniediat retragerea.
Vrajmasul pentru a evita aderea regimentului In
spatele for si a le taia retragerea, arunca cavaleria in
fata noastra si in special in aripa dreapta, facandu-ne
fats prin cavalerie descalicata, putind infanterie si multe
mitraliere Si o baterie de artilerie. Se angajeazd lupta
la .grupul de ferme Magyar pal, Magyar Bella, si Vodeanar-Major.
Lupta dureaza 'Ana la ora 9 seara, Regimentul
cu batalionele maior Streh5ianu, si maior
Terpu, dupa lupte darje, pune mina pe 14 15 'ferme
care erau aparate cu multe trupe de infanterie, cavalerie
desdlecate si multe mitraliere vrajmase.
La orele 9, vra'jmasul respins peste tot se retrage in
directia Fegyvernek. Regimentul bivuacheaza iii mijlocul
cankului, luand bate dispozitiile de sigurant4 si
de legatura cu restul diviziei.
In special noaptea p 'Ana pela 12, bolsevIcii, prin soldati
imbracati civili si aseunsi prin culturi semnalizeaza
prin rachete luminoase prezenta trupelor noastre.
Aceasta semhalizare are de efect ca artileria vrajmasa
din directia Feghyvernek si Szaparfalo trage in directia
avanposturilor noastre pana pela 11119 12 noaptea.
In acea zi regimentul men a avut doi morti si 23
raniti.
In ziva de 25, la ora 4 jumatate dimineata in urma
unui foc violent ce s'aude la Feghyvernek, departare
de 3 kilometrii, regimentul porneste tot cele doua batalioane
In spre Fegyvernek pentru a veni In ajutord

90
trupelor romfine care trebuiau sa fie, or un batalion sub
comanda maiorului Zamfir (Gorj), ata§at pe Ifinga Divizia
de cavalerie, sau trupe din Divizia de cavalerie.
Imediat dupa pornire prime§te ordin d'a ataca in directia
Szaparfalo.
Inceteaza deci mar§ul spre Fegyvernek §i ia directia
Szaparfalo.
Dupa un mars de nici 1 km., este primit cu focuri
din directia Szaparfalo "§i
In acela§ Limp din dreapta,
dela Fegyvernek.
Batalionul maiorului Terpu prime§te ordin a ataca
In directia Fegyvernek, iar batalionul maiorului Strehaianu
Lu directia Szaparfalo.
Intr'un avant irezistibil, distanta de 5 kilometri care
desparte batalionul de aceste 2 sate, e parcursa In mai
putin d'o mit%
Batalionul maiorului Terpu ia cu asalt satul Fegyvernek
din care gone§te trupele bol§evice (care reu§isera
Intre orele 4 5 dimineata a goni din acest sat
batalionul maiorului Zamfir din Keg. God) §i se stabile§te,
la Sud-Vest de acest sat, cu dreapta razimat pe
Tisa cautand a face legatura cu major Strebaifnu.
Batalionul maiorului Strehaianu, dupa 2 ore de lupte,
ajunge In fata satului Szaparfalo, pune mana pe primele
case din acest sat, Insa, In acest timp vrajma§ul find_
amenintat pe linia de retragere aduce In continu forte
proaspete, reu§e§te a opri inaintarea batalioanelor iar
dupa o lupta de peste 8 ore, vrajma§ul, reu§ind a aduna
forte de trei, de patru on mai maxi cu peste 40
50 mitraliere (cuiburi de cate 6 7 Inteo casa) apoi
4 5 baterii artilerie grea, iar trupele noastre consu-
/nand In timpul acestor 8 ore de rezistenta aproape Intreaga
munitie, cazfind ccmandantui batalionului, major
Strehaianu, doi comandanti de canpanie §i.avand perderi
morti §i raniti foarte mari, trupele noastre sunt
nevoite a se retrage vr'o 3 kilometri fnapoi Si primesc

91
ajutoare nuoi, unde rezista fdra insa a mai fi atacate devrajma§
de oarece §i-all ajuns scopul, putand sa-§i scurga
parte din trupe pe la Tisa-Bo, iar parte pe la Solnoc.
Pe cand vrajma§ul i§i concentra parte din trupe pen
tru a opri mersul inainte spre Solnoc, restul trupelor
din Divizie ataca din no,u iar vrajma§ul find slabit
prin trimiterea trupelor la stanga lor, restul trupelor
din divizie reu§e§te sa inainteze §i sa-1 pima in debandada,
in retragere. In ziva aceasta am avut 4 ofiteri.
morti, 2 raniti, trupa morti 55, disparuti 32.
Sublocot. Strdabeann, comandantal =spaniel 5 de reservi, povestever
Am fost pe ziva de 25 (cea mai grea pentru mine).
In rezerva batalionului. Prin inaintari, (inamicul ata
cand legatura dintre batalionul meu Si batalionul
am ajuns fn linia I sub focuri grozave de artilerie pe
care inamicul Il concentrase contra batalionului 2. Atm
stat trei ore oprit de focal de mitraliere inamice pe
un camp complect descoperit (dadeau gloat*, focuri
infipte", de sus in jos, ei erau totdauna adapostiti prin.
case.
Dupa trei ore, incetand focurile inamice, am pornit.
imediat ocupand patru ferme, unde Intarindu-ma, amstat
pans la orele 2 lipsit de munitii, tr5gand focuri
foarte rare care (land de banuit inamicului c'am slabit
fortele a pornit la atac. Prin foc via, cu ultimile
gloante ce mai aveam inamicul n
fost respins. Incer
cand a mai ataca Inca de trei on gratie munitiilor
stranse de la oamenii morti Si raniti. (Aveam camp,
deschis ; un glont pornit dela inamic nu se oprea 4kilometri.
Nu era un §ant, un arbor. Asta a fost cauza
ca n'am putut aduce munitii dinapoi).
La orele 2 jum. primim focuri din dreapta. Intele
gem ca suntem ata-cati de flanc. Prin facerea fetei la
dreapta unui pluton focurile inamice, inceteaza. In a
3),

92
celas timp, WA, peste 3 baterii inamice, grele (nici la
Cirepaia n'am 'nit bombardainent c'aici) Incepe un
_foe de rafala" (grinding) care forteaza prima linie sa
tedeze terenul cucerit ca destule sacrificii.
Cedarn pas cu pas o portiune de 1 kilometru, in care
limp maiorul Strehaianu, in momentul cand `voia sa
Lraverseze un drum, d fast lovit d'o schije, cazand In
mijlocul soldatilor. Taut de camaraZi, cateva zeci de
metri,
ramane mott pe teren.
Ne linea la 20 m. inamicul. Le vedeain si mustatile,
trasaturile fetei, riu numai silueta.
Ajangand la prima linie de rezistenta, venindu-ne
.ajutoare, rezistam pe pozitie respingand desele atacuri
inamice care la un moment dat Inceteaza focul. Prin
recurioa§terea facuta mai tarziu inamicul se retraseFe.
rapte marele: In timpul retragerei, exemplul dat de
soldatul Sanitar Spataru care vazand pierderile cama-
_azilor sai §i-a aruncat brancarda, punand mina pe o
pu§ca Mitralierd cu care a tras din locurile cele mai
periculoase (mijlocul soselei, cea mai batuta de 'Mira-
liere pana ce a terminat incarciitura, dupa care trece
la alts mitraliera ai carei servanti fusesera dobdrati si
.continua tragerea cu eficacitate, Se oprise linia de tragatori;
cand a inceput acest sanitar tragerea a ridicat
moralul trupeili a facut sa se mentie trapa pe pozitia
pe care sus numitul soldat o ocupase.
Cand am ridicat a daua zi pa maiorul Strehaiann
.care fusese impu§cat in cap, du§manii Ii jucasera pe
piept cu bocancele cad se cuna5tea bine urina tintelor.
(Am glisit la ei, tunuri italiene ti fabricatie 1919. Foeturi
gasite la Buda-Pesta, aratau c'au fast plgtite In
our §i giuvaeruri).
Fabrici Intregi le-am gasit demontate de bol§evici si
date pe tunuri. Colonelul Romanelli era In solda bol

93
§evicilor, avea 2 milioarte ,pe luna! (?) Noi am avut
dese scandaluyi cu ofiterii italieni.
Snplocot. Steam Nioolae, povestefte :
In ziva de 25 Iu lie, la ora 5 dimineata, batalionul
primeste ordin a ne pune in formatie de lupta In di
rectia satului Fegyvernek, care, d'altfel, chiar in sears
de 24 fusese ocupat de batalionul maiorului Zanifir,1
Gorj.
Nu ant niers 500' metri 5i cn toata tirea ce avusesem
a satul e ocupat d'ai nostri am prithit focuri de
acme.
Chiar din area dimineata batalionul maiorului &Mar
fusese atacat §i respins.
Satul Fegyvetnek eT4 achin ocupat cam aproximatiir
(le 2 i1atalioane Ina/Mee. Fgra a avea lupte crancene,
acupam satul si ne ()prim :la vest de Fegr7ernek pe
main' Tisei. 'Trebnia acuni sa facem legatura cu bata
lionul maiorului Zamfir care se retrasese Ia satul Tisa-
BO'. Abia am primit stirea ca tegatura s'a facia intre
batalionul nosttu 5i batalionul maiorului Zamfir prin
patyule Ali cavaleFie, and, diu stagga, ne vine §tirea
ca inamicul ataca din nou cu forte considerabile. Apia
auzim aceasta si chiar vine sub-locotenentul Caplescul_
care apara centrul cu un pluton de mitraliere §i caruia
ii murise servanth de la doual piese, iar piesele erau
aproape sa cads in mainile vrajynasului. Fara a mai
a0epta alt ordin ca sa facem legatura la stanga
cu
batalionul maiorului Slrehaianu, imi iau plotonul si
un rest de soldati din compania 9 si ma indrept
spre locul unde ramasesera cele 2 mitraliere spre a
le lua.
Ajung la 30 metri de locul unde se gaseau §i impreuna
cu sub-locot. Caplescu pornim sa ataam flancul
sting pentrn a se retrage cat de putin vrajmasul si a
putea lua aceste mitraliere.

94
Lupta e crancena. Mitralierele le-am putut lua. Insa
sacrificiul a fost prea mare, caci din 40 de oameni cu
cati ma dusesem acolo nu s'au mai Intors inapoi decat
4. Eu, personal, am fost Impans de baioneta Si era sa
flu fa'cut prizonier dacfi, din Intamplare, nu se gasea
Hogg mine sergentul Angheloiu Florea care printr'o
lovitura de arms omoara pe soldatul bol§evic care ma
atacase.
In timpul cand eu luptam,--batalionul primise ordin
de retragere, de oare ce batalionul maiorului Strehaianu
fusese atacat §i avusese perderi foarte marl a§a
ca Incepuse retragerea.
La retragerea noastra din Fegyvernek, toata popu..
latia ne-a atacat : femei, barbati, copii. Ne-am retras cedand
terenul pas cu pas vr'un kilometru cand eu ne
mai putand de obosit, n'am putut sa ma retrag cu batalionul
§i am ramas cu mai multi oameni raniti grin
aisle
porumburi.
Inamicul n'a mai continuat Insa Inaintarea §i am ramas
papa a doua, zi In acele porumburi, cand batalionul
era din nou la Fegyvernek.
Soldatul Willa Nicolas, care a laptat la Fegyvernek, povesteete:
Pe ziva de 23 Iulie am intrat In lupte la Kargzag.
Intaiu §i Intaiu am primit focuri de artilerie, obuze I
Erau numai ni§te patrule de infanterie §i le-am dat
Inapoi panfi ce ne-am Intalnit cu grosul fortelor. In
dreapta noastra .era Reg. 17 Mehedinti §i In stanga Reg.
31 Calafat Si 1 Doti.
Compania noastra de avantposturi
era Inainte. La ora 12 ziva ant luat noi contact cu
trupele Tor.
Inaintau §i ei spre hoi §i noi spre ei pana la distanta
BOO metri. Case rare pe camp Si In fiecare casa erau
mitraliere.
Am primit ordin sa Inaintam spre ei. ram pus In

95
.debandada. rani urmarit pan4 la Kenderes. Acolo a§e-
_zap pe marginea satului, inamicii, cu peste 60 de mitraliere
si artilerie, ne urmareau mereu. Graul luase loc.
Inaintam catre Kenderes sa ocupam satul. Erau fo-
-curi de witraliere care ne luase §i auzul si tot. Am
inaintat 2 kilometri dupa sat, pe care-1 cucerisem. Am
primit ordin sa stam. Apoi am intrat in avantposturi.
Ordin sa facem transee pans dimineala.
Dimineata am lasat ranitele la trasuri §i am luat numai
pusca, pelerina §i cartusele (§i .painea). Am inaintat
/Ana la ora 12 si ne-am oprit pe pozitie. Ain dat
peste ei intariti la ni§te ferme.
Compania noastra era In rezerva (Batalionul I rezerva).
Ne-a batut artileria vr'o doua ceasuri. Nu mai ve-
-deam soarele de fum 1 Noi am facia gropi in pamant
§i la un moment dat ne-a chemat pe tot batalionul I
la postul de comand5. Era vorba sa ne retragem din
cauza unei cavalerii jnamice care ne urmarea In flanen!
drept.
Noi nu ne-am retras. A e§it d-1 Locot. Dogaru Nicolae
§i a spus s5 nu ne retragem, sä strigam ura 1" Foc §i
Inaintare I Am inain tat.
Eisvazand cai luAm
not pe flanc an inceput retra-
gerea §i i-am urmarit pada i-am gonit dincolo de Fegyvernek,
spre Szolnoc.
Am ocupat Fegyvernek seara. Cand am intrat am
&sit soldatii nostri. Bolsevicii facusera buzunare din
pielealor si le bagase mainile In buzunare si scrisesera
.ca asta era pacea pe care o vor ei. Pe altii scrisesera :
Pamant am vrut, parnant ne-am facut I"

TRECEREA. TISEI ,
Inamicul fugea In dehandada caci Inaintarea vitejilor
nostri devenise fulgeratoarer
e Cu pretul a grele sacrifich superioritatea covarsitoare
a inamicului fusese 1nfranta din primele ore ale bataliei.
Kisujszalas, Kenderes, Fegyvernek, Mezotur, Szolnok,
sunt numele chre Incadreath bt talia de distrugere a
inamicului 1ntre 25 Iulie si 1 August.
Campul acoperit cu lesuri peste tot. Care parasite in
toate partile. Tunuri de toate calibrele rasturnate. Muniliir
presarate in toata lunca Tisei.
0 debandada ne mai pompriita In istorie.
Cu groaza, ca un torent o rupse vrajmasul la fuga de
la Tisa spre Budapesta. Vaete, descurajare si spairna e
tot ce se mai vedea 1ntre Tisa si Dunare.
In ziva de 25 Iulie, trupele neastre au mai avut de'
luptat Cu diviziile V, VI si VII unguresti.
In ziva de 27, eau Inceput pregatirile de trecerea
Tisei proectate pentru noaptea de 28-29.
S'a suspendat trecerea prin directia Szolnok pentru
eh comandamentul superior hotarase ca trecerea principala
sa se fats in directia Fegyvernek Kotolek.
In seara de 28 s'a bagat reg. 99 infanterie care sa,
ocupe tot frontul In toata lunca Tisei.

J7
Dupa respingerea inamicului peste Tisa s'au aruncat
doua poduri la Tisa-Bo si Iiis-liorij).
Cu ocazia aruncarei podurilor, trupele noastre n'au
avut aproape de loc perderi eeea ce dovedeste ca lovitura
ce s'a dat armatei bolsevice la Szolnok a fost
decisive' si ca el n'a avut timp se' se desmeticeasca si
se' is mfisuri pentru apfirarea eficace a Tisei.
In ziva de 30 Iu lie, povesteste col. Aleman, pe and
intreg regimentul cantonat ea Tisa-Bo as tepta ordinul
de trecerea Tisei, un aeroplan vrfijma§ vireaza d'asupra
regimentului si aruncfi palm bombe, din care 3
in mijlocul regimentului, fall se' explodeze; a 4-a cade
la v'o 500 m, de regiment, in camp, si explodeaza.
Peste o jurnfitate de ore' and regimentul 'era jumfitate
trecut Tisa, vireaza al doilea aeroplan aruncand
asupra podului alte 3 bombe. Prima la vr'o 200 m. mai
jos de pod si face explozie in ape'. Celel'alte doua cad
in mijlocul unui batalion fall a face explozie.
Minuni I S'ar crede poveste. Tot ce-a cazut In mijlocul
trupei n'a facut explozie".
Divizia II vfinfitori a .fost aleasa a trece cea dintaiu
Tisa spre a face cap de pod, pela Tisa -BO.
Trecerea s'a executat in zorii zilei de 29-30.
Dupti violent bombardament de artilerie al malului
drept al Tisei, in deosebi la Szolnoc unde se fficea de
cfitre not o mare demonstratie pentru a insela.pe inamic
asupra adeveratei treceri, s'a efectuat trecerea
mai sus.
,Ma plimbam pe malul Tisei, povesteste col. Rasoviceanu,
pe langil niste salcii.
Szolnocul ardea.
Patru ore Tabam plimbat singur in tacerea aceasta
$i simliam in suflet ca o prevestire.
Eteodata o suta de guri de tun incep skurle ca'n iad
in puterea noptii.
Au trecut dela not primele bard.
7

98
Parca-I vad §i acum pe plotonierul Tuzlaru, calare,
tuns, plecand in recunoatere. NH se raporteaza ca digul
e ocupat. Patru sute metri dincolo de Tisa era ocupat
d'ai no§tri.
Tuzlaru arufica iu aer o racheta, semn c'a ajuns la
dig. Cea mai frumoasa racheta din viata mea.
Locotenentul Lazarescu a trecut cu compania piept
la piept in fata digului. A trecut batalionul I.
Trece apoi §i steagul desfa§urat. Se crapa de ziva.
sSi trecea falfaind steagul regimentului In cutele earuia
sburau, peste Tisa, sufletele a 28 ofiteri §i 800 sol-
dati morti 1
N'am sa uit toata viata clipele de fru-
musete In care trecea, In barca, steagul nostru falfaind.
Maiorul BAdescu descrie trecerea astfel :
DupA un violent bombardament de artilerie, §i dupa
un atac la baioneta dat d'o companie din 9 vanatori ce
a fost trecuta in barci, a trecut apoi toata divizia IL
Bombardamentul tinuse un teas.
Lansat prima barca. Emotie I
A fost primiti cu focuri. A doua barca ! A treia
Incarcare la baioiteta. Ura
Aruncarea primei rachete Victoria a noastra.
Compania a trecut toata".
Vanktorii din Dobrogea, din Moldova §i din esurile
Munteniei §i Olteniei trec Tisa In luntrii §i pe pontoane
la Tisa -Bo, In noaptea de 28 spre 29 Iulie sub focul
puternic al catorva mitraliere bine ingropate pe eel
l'alt mal 4 Tisei, pentru a cauta Si distruge spre Vegt
ramasitele du§manului cu care voiau acum sa termine
cu orice pret.
In doua ore jumatate pontonieri indernanateci terminasera
aruncarea podului pe vase dela TisasBo §i in
acea zi, divizia II-a vanatori cu regimentele 9, 10, 3
4i '2, careia Ii urmeaza divizia I vanatori, en regimentele
1, 5, 6 §i 4, tree podul subt ochii M. S. Regelui,
Reginei,- Generalului Prezan §i Intregului comandament

99
superior, §i In ordine, se Indreapta spre Budapesta
Poveste§te un alter de artilerie:
Trecea armata Tisa, pe podul dela Tisa- Bo, sub -
rochii Regelui §i Reginei, sositi de curand pe front.
-Cu zece minute inaintea sosirei perechei regale, trei
,aeroplane inamice au aruncat bombe asupra podului.
Mie, mi se umpluse ochii de lacrami and am vazut
ye Retie §i pe Regina trecand podul in sunetul muzicei,
Toata armata trecea a§a, In sunetul muzicei, ca incurajare
ca trece hotgrul tarei.
Regele exclama :
Trec Oltenii mei 1
CAPTURAREA DEZARMAREA INTREGEI
ARMATE UNGARE
20 de mii de osta§i romani trecusera Tisa din prima zi.
Dis de dimineata, a doua zi, urmeaza divizia VI §i
1-a, Indreptate spre aceea§ directie.
Trupele- trecute pan'aci cad In spatele du§manului
care se mentinea la Kis-Kore In fata Tisei §i deja a
, doua zi, ele silesc pe acest inamic sa se retraga in de-
,handada. Pe un al doilea pod de pontoane, trece Tisa
mai la Nord, Iiis-liOre diviziile VII cu reg. V de.munte
5i a II de cavalerie care se Indreapta cu aceea§ repeziciune,
§i ele, tot spre Vest, spre Capitala Ungariei.
La Sud, lntre Szolnoc Si Szentes, zidul puternic al
fomanilor trece pretutindeni Tisa, parasita acum deiinitiv
de vrajma§.
Pe toate §oselele, pe toate caile ferate, pe toate drumurile
.§i potecile, o adunatura zapacita de bol§evici
§i §ovini§ti maghiari amestecati cu tunuri, cai, care,
1?ucatarii, automobile, duc un amarnic ,pohod na Sibir"
spre Btidapesta I
Cavaleria noastra, Insa, nu le da timp.

100
Dupe' ce am trecut not podul, inamicul deli in debandada,
voia totusi se' ne prinda in capcana
concentrat fortele In spre Abony, Cszegled, Keskemet,
lasand drumul, spre Buda-Pesta, liber, cu intentia
d'a ne ataca in flanc si in spate atunci cand not
am inainta spre Buda-Pesta.
Noi i-am depcoperit intentiile le-am taiat toate co-
municatiile cu Budape;'ta, prin cavaleria neastra ce
le-a cazut in spate. In acelas timp grupul de manevra '
dand atacul spre Abony, a capturat doua divizii bolsevice
in timp ce un alt detasament taia liniile de retragere
a trupelor inamice ce ce gasiau la Tokay si
Miskoltz.
In total, au fost in ziva aceea 3 divizii capturate, iar
a doua zi, restul, la Czegled si Keskemet.
Brigada V rosiori inainta acum spre Buda-Pesta. Brigada
I rosiori spre Waitzau (Nord. Buda -Pesta). Brigada
iV rosiori spre Keskemet si constrang la predare
neconditionata toate convoiurile inamice, dezordonate,
care sunt, apoi, randuite, organizate si conduse de sentinelele
noastre romane, inapoi, spre Tisa, In spre lagarele
de prizonieri fixate in Maglod, la Tapiosuli, la
Uyszas, la Czegled, la Keskemet, si Abony.
Deja la 4 August, 30,de mii de prizonieri umpleau a-
,
ceste lagare.
Tunuri, chesoane, munitii, cai, material de razboiu,
de tot felul cad In mainile ostasilor nostri.
Si iata cum opera de dezarmare a armatei ungare
care, multi vreme, formase pentru aliatii nostri nodal
Gordian, era acum definitiv deslegata prin bralul vanjos
al ostasilor nostri.
GROAZA UNGURILOR DE ROMANI
Mare groaza aveau ungurii de roinfini!
Inamicul batut se retrigea In debandada lasand materialul
de razboiu 1A mina noastrg. La un moment dat
$

lot
incearca desfacerea stavilarelor Tisei pentru inundarea
terenului.
Motocicli§tii for care venisera sa distruga stavilarele
cand an dat cu ochii de noi au fugit prin tufi§uri §i
paduri, lasand motocicletele In mana noastra.
Rezistenta for In toate partile era de scurta dwata.
Cum vedeiau sclipind baioneta romaneasca, fugeau
fiecare Incotro putea, spunand populatiei :
Nu putem sta piept la piept, cad romanul nu iarta.
ANARHIA UNGARA
Nu si -ar fi putut nimeni inchipui sa vezi o tara aka
dezordonata §i fara stapan cum era Ungaria la intrarea
noastra.
Nu mai putea nimeni raspunde cine era stapan ? state?
particularii ? Era rasturnata ordinea socials.
Averile fusesera comunizate, rangurile sociale desfintate.
Un haos I 0 babilonie 1
Ceva ca pe urma unui cutremur.
Toate liniile ferate erau blocate de nesfar5ite vagoane
devastate. NITA era un singur tren de la Tisa la Budapesta
1
Toga lumea parasise casele §i fugise.
De aceea, cand de la Tisa inaintam spre Budapesta,
contil i grofii, nobilimea Loath' ne ie§ea In cale cu temeneli
§i osanale, multumindu-ne ca la ni§te mantuitori.
Ei fusesera cei mai nenorociti sub bol§evism.
Tot ne-au pus la dispozitie :- casa, masa .
. . etc...
Baeti d'ai contilor ne rugau :
Vin cu trasura mea cu soru-wea sa VA luam la
noi, la castel.
Mureau numai sä le facem cuno§tinta, §i cinstea sa
mergem acasa la ei.

102
SPRE BUDAPESTA !
La 3 August patrulele de cavalerie ajunsese in maroinea.
Buda-Pestei.
Iata cum povesteste soldatuldmmezeanu Nicolae, mar-
§ul din spre Budapesta :
Intrasem. dupa trecerea Tisei, In salmi Bezenzok.
Ce mai vii erau p'acolo ! Am instalat avantposturi.
Au venit parlamentari la divizia NI a D-lui general'
Holban §i la noi, la general Obogeanu, ziva, sa le spue
ca se predd 2 divizii bol§evice care ne asteapta la Czegled.
Noaptea aceea am ilormit la Uyszas, spre Abony ;
D'aci la Czegled, seara, dupa un mars de toata ziva.
Compania 3-a In ariergard5, fares sA Inchidem din °chi,.
am ajuns dimineata. Aid am primit vestea ca, brigades'
IV Rosiori a generalului Rusescu a intrat in Budapest"
in seara zilei de 3 August, iar la amiaza zilei urmato
are. grosul trupelor noastre.
Bucurie mare, pe noi
Dimineala, iar mars. Am ajuns In Nagy-liorii, fa
piata orasului, plina de castraveli §i dovleci gata sA-i
expedieze la Budapesta a carei unica hrana erau.
Am stat aci doua zile. Capul bol§evicilor spanzurase
aci 75 de persoane. Noi l'am prins si divizia noastra
l'a condamnat si pe el la spanzurAtoare. Populatia if
scuipa si striga ca trebue omorAt. Era complice si
lemee.
Am fost primili bine de populatie, cu multi bucurie.
Am stat 2 zile sr netam inapoiat iar la Czegled. Aci
am stat vr'o 15 zile. Am luat paza lagarelor de prizonieri
si prizoniere. I'am pus sA faces i'nstructie. Ofteri
erau v'o 400. I'am expediat apoi la Szolnoc, la divizia
ardeleang. Am primit apoi ordin de plecare. Compania
3-a fost trimisa inteu.n Ostrov la Dunare, ,Raskeve.
Au intrat seara cu compania.

103
Ora frumos, in brain' Dungrei. Ne-au primit notabilitgtile
oraplui cu intreaga populatie. Am stat 2 zile.
Apoi, ordin, in mars spre Buda-Pesta I
Un colonel adaoga :
La Tisa-Bo trecuserg strupele. La Iasladan5, avantposturile.
Generalul Dabija isi avea postul de comanda
chiar acolo.
Dimineata pe la 5 incepe un bombardament de artilerie
la aripa stanga a noastra. Svon ca inamicii atacase
aripa noastra stangg: Bombardamentul a tinut mai
bine de 2 ore. Divizia noastra s'a pregglit de atac, apoi
a intervenit In luptg.
0 ora dupd incetarea bombardamentului ni se anunta
la telefon ca inamicul ce ocupa Ujszas a fost respins
de o brigadg a noastra de infanterie silit sit se
predea.
Pela orele 11 ziva, apar primii parlamentari unguri
insotiti de ofiteri italieni cerand armistiliul.
In sufletul flie-cAruia se pecetluia cg izbanda va fi
pang la sfar5it numai §i numai a noastra!
In ce prive5te armistitiul nu s'ar fi gandit nimeni
dela soldat pang la general, pang ce nu-I rgpuneam
cu desgvar5ire pe du5man, s'ajungem la Buda-Pesta.
"La Buda-Pesta, fratilor !" asta era mirajul.

INTRAREA IN BUDAPESTA
De§i dep4ind ordinele ,5efilor sii, dupa cum i se irnputa,
de oarece mi§carea de inaintare Ora forte hidestulatoare
i-ar fi putut fi fata15, Generalul Rusescu 1mi
descrie astfel intrarea in Budapesta. Redau Inse§i cuvintele,
generalului, textual cum se gasesc in acest
MEMORIU
Asupra operallunilor Brigade.' a IV-a Regina dela 31 Inlie 3 August
1919, datkintrirei In Budapest..
Prin ordinul general de operatiuni din 30 Iulie, brigada
IV a intrat in compunerea Diviziei II-a cavalerie,
prevazfindu-se, dupi trecerea Tisei, pentru fiecare brigada,
un sector separat, acela al brigadei a IV Ro,iori
cu directia generals Sud-Vest. ,
Instructii verbale §i scrise prevedeau §i up rol principal
al cavaleriei cu un caracter de oare care Independents,
ca inamicul sa fie isbit In toate directiunile,
Intors, §i sa nu fife lasat de-a se organiza, etc.
0
31 Iulie.
In amurgul zilei de 31 Iulie, brigada IV ro5iori termina
trecefea la Tissa-KOre la 24 §i ajunge la Psz.
Hayzonghios, unde se gase§te poprit escadronul de des-

105
coperire §1 un batalion de infanterie ce luptase Cu inamicul
/Ana la ora 22.
Din proprie tnitiativii iau dispozitiuni de atac §i la
ora 3 dimineata brigada infra in cantonament la Pe ly.
1 August.
Se raporteaza situatiunea §i la ora 9, farA a se a§tepta
vr'un ordin, din proprie initiative, spre a nu se
perde tirnp, ma pun in mar§ In urmarirea inamieului
Ordinul de operatiuni at Diviziei II (primit in mar§)
confirms aprecierea juste a situatiunei de catre brigada-
Actiunea dela Pe ly §i urtnarirea grabita a brigadei a
IV a avut de elect punerea in deruta a Diviziei VI rokie
care, pe distanta dela Ianoshida 'Ana la Tapio Gyorgye
(le peste 15 km., pe dreapta §i pe stanga drumului, aruncii
din carute §i abandoneaza cantitati enorme de
munitii de infanterie §i artilerie precum §i multe mitraliere,
prin culturi.
In noaptea de 1 August se cantoneaza in Tapio Gygorgye,
in contact cu grosul fortelor inamice dela
Czegled.
Dupe diferite informatiuni §i dupe discursul lui Bella-
Kuhn tinut la Tapio, am dedus ea moralul armatei ro§ii
era cu totul slabit Si situatinnea guvernului zdruncinata.
2 August
In cursul noptei, mi se complecteaza-,informaliile
despre inamic, ca se execute o retragere dela Abony
spre Czegled §i d'acolo o pregatire spre Buda-Pesta.
Inca de cu noapte incercuesc inamicul. cu recunonteri
.de ofireri §i, fara a mai agepta vr'un ordin, din proprie
initiative, ghidat de ordinul general dela 30 Iulie,
dau ordinul de operatiune pentru ziva de 2 August,
prin care, in zorii zilei, arunc 2 escadroane §i apoi a.
.3-lea in spatele §i flancul inamicului, iar cu grosul forjelor
ma indrept spre Sorek Psz, de unde a§tept mersul
operafiunilor.
In acest timp primesc ordinul de operatiune al Di-

106
viziei II cavalerie pentru 2 August care ma indreapta,
prin Czegled, la Alberty.
Din judecarea situatiunei la fata locului, c5ci inamicul
incepuse retragerea, derog dela ordin §i ma indrept
prin Tapio Szt. Marton la Alberty unde se intercepteaia
capul coloanei inamice.
Pe §oseaua dintre Alberty si Czegled se fac peste 3000
de prizonieri i 4 baterii de diferite calibre, mai multe
autocainioane unul blindat.
0i ,
Se poate deduce ca data nu operam decat la primirea
ordinelor §i litera cum le primisem, pe langa ca ar fi
Post prea tawiu, nu se oblineau rezultatele atat de ho.
taratoare fara perdere.
Pe cand ma aflam in localitatea Alberty, pe la orele
14 sose§te automobilul cu representantii misiunei italiene
din Buda-Pesta.
Ac4tia, aratanduli identitatea ne-au pus in vedere o
adresa a Locot.-colonelului Romanelli, pre§edintele misiunei,
catre comandamentul cavaleriei din aceasta direttiune,
cu rugamintea de-a opri orice inaintare spre
capitala Ungariei pand la sosirea raspunsului Antantei,
alaturata find §i copia dup5 telegrama noului guvern
ungar catre D-I Clemenceau.
Aceasta imprejurare m'a pus in masura sa apreciez
ca situatiunea la Buda-Pesta e disperata, ca guvernuL
ungar nu mai poate face fata Imprejurarilor Si ca recurge
la expediente.
Astfel, o actiune temerara prin surprindere ar putea
avea §anse de reu§ita cu efect hotarator in Intreaga
Ungarie, armata 0i
particulari, §i apoi a pe acea di-
rectie nu mai sent alte trupe mai avansate ca ale noastre
(brigada IV roOori).
Evident, interventia misiunei italiene nu am luat'o
in serios, dar nu o puteam lass sa piece inapoi §i am
crezut ca trebue s'o trimet Marelui Comandament, cu
actele originale, aratand §i situaliunea cu indicatia ca

,
107
ma voiu indrepta spre tuda-Pesta, iar misiunea, prin
()rice mijloc, sa fie oprita.
Acest raport, din eroare, mi se 'pare, ca fam.adresat
Marelui Cartier General.
Dupe expedierea misiunei Impreuna cu situatiunea,
vazand ca, 'Ana la ora 15, nu primesc raportul situatiunei
dela Czegled, caci nu era terminate, amen Inaintarea
la Pesta si dau usb ordin de operatiuni, print
care indreptam intreg regimentul 11 Ro§iori la Czegled,
iar cu Reg. 6 sa se termine capturarile lie tot lungul
§oselei.
Din aueasta se poate deduce ca, potrivit imprejurarilor,
am renuntat a pleca la Buda-Pesta in acea sears.
Pe Itata lima ce, In timpul noplei, am primit informatiuni;mai
dare dela Reg. 11 de capitularea Corpului
I armata ro§ie §i a diviziilor dela Czegled, dau ordinul
de operatiuni pentru
3 August.
In darea ordinului de operatiuni am fost gliidat de
ordinul Diviziei II, cavalerie care irni facea cunoscut ca
inca din ziva de 2 August sent pus sub ordinele Diviziei
VI-a.
Astfel, potrivit situaliunei, am previzut ca Reg. 11
cu cinci escadroane, o sectie de artilerie §1 doua grip,puri
de mitraliere sa termine operatiunile la Czgled §i
spre Sud. Reg. 6 sa lase un escadron §i doua plutoane
pentru paza prizonierilor §i a intreg materialului dela
Czgled la Alberty, iar cu restul de trei escadroane §i
0 doua plutoane; o sectie de artilerie §i doua grupe
de mitraliere, sub conducerea mea directs, sa ma tnklrept
spre Buda Pesta. .
Pela. orele 9 dimineata (3 August) cand mi§carea se
incepea deja, primesc, la Alberty, ordinul Diviziei VI-a
prim care se ordona ca brigada IV sa actioneze in di-
rectia Czegled-Kecks-kemet pentru a termini incercuirea
inamicului la Sud.

108
Fara cea mai mica ezitare §i ftira a mi trece prin
gaud ca pot comite cea mai mica calcare de ordine,
mentin ordinul de operatiune dat, punand in vederea
regimentului 11 a executa singur §i In Intregime, spre
sad, ordinal Diviziei VI-a, pe care i-1 alatut In original,
aceasta din judecarea situatiunei reale.
Astfel, daca a§ fi reversat mi§c,area celor trei escadroane
ale Reg. 6 ro§iori dela- Vest (dinspre Buda-Pesta)
la Est (spre Czegled) ale carui elemente deja erau pornite,
s'ar fi perdut peste done' ore, iar recunoa§terile
ar fi trebuit abandonate. Se ajungea la Kes-kemet ce
se &sea la 50 k. m. Alberty prea tarziu §i Rag. 11 ar
fi trebuit sa opereze tot singur, caci Invaluirea n'ar ft
putut avea efect decat facuta cu repeziciune.
Mai mult, efectivul regimentelor brigadei IV Ro§iori
5 escadroane cu efectivul /Ana la 150 cai dadea o tarie
Reg, 11 singur ca a unei brigazi, avand pe Tanga 2 tunuri
§i grupe de mitraliere. Apoi, Inca din ajun, cu actiunea
energica numai a 3 escadroane s'a Influentat
capitularea.
Corpul I Anna to cu atat mai u§or ar fi fost capturat
mai cu smith' ca In randurile inamicului demoralizarea
era acum mai mare.
Deci, cu credinta ca execut o actiune bine judecata
§i temerara cu riscul §i sacrificiul insa§i at persoanei
mele, caci In tot timpul m'am aflat In capul coloanei,
cere sa execut nu numai ordinul, dar chiar mai mult.
Ajuns in Imprejurimile oraplui, la raspanteea Sarvasz-Cz.,
am surprins mai multe companii cu piramide.e
facute §i o baterie gata de tragere.
Pentru a nu perde o clips, am impus celor peste
100G de luptatori inamici sa se impra§tie imediat sub
amenintatea de moarte §i o parula a lost lasata a
scoate inchizitorile dela arme §i a demonta tunurile
In urma, am aflat ca rolul celor doua companii §i
al bateriei inamice era d'a ma opri pana la ,sosirea de-

109
legatiunei guvernului 0, sub presiune, sa renunt la Inaintarea
spre ora'.
In adevar, nu strabat decat vr'un kilometru fi sunt
intampinat de o delegatiune de trei a guvernului unguresc
,ce venea in.goana automobilului, ca sa ma roage
a ma opri, avand comunicari importante.
La randul meu, i-am rugat sa ma scuze, dar sunt in
timpul de trap 0 nu pot opri coloana ; dupa care, am
parcurs o distanta de Inca 3 k. m. §i, cand am apreciat
ca am intreaga capitals in bataia tunului, am oprit.
Plouad torential, am intrat inteo locuinta §i am angaiat
urmatoarele tratative :
Delegatia imi spune : .Guvernul se aila intrunit In
consiliu §l ma roaga a ma retrage cu trupa".
Am raspuns: Nu numai ca nu ma retrag, dar,
imediat voiu intrk in ora§ §i oprirea de inaintare nor
o poate ordona decat Comandamentul superior roman,
la care, le spun ca trebue sa se adreseze ; §i, in fata
delegatiunei, dau ordin celor doua tunuri a pune
baterie asupra oraplui (5000-6000 m.), dupa care, adaog
i .Timp nu este de perdut, orice tratative altete
cleat ce prive§te deta§amentul meu, care este fapt
indeplinit, nu le pot trata eu, si dumnealor sa se ad-
reseze Comandamentului armatei remane, la Torek Szt,
Melo& Delegatiunea, in fata mea, cOmunica Guvernului,
la telefon, -hotararea.
Raspunsul, tot telefonic, a fost ca autoriza delegatiunea
a se duce la M. C. G. iar eu sa trimet un delegat
la Consiliul de Mini§tri.
Le-am facut cunoscut ca voiu veni chiar eu, fixandu-le
ca data pans la orele 20 tratativele nu vor fi terminate,
bombardez ora§ul 1
°data cu plecarea misiunei, am raportat §i situatiunea.
La Consiliul guvernului ungar, am ajuns la ora 18,30 t
Yenise gi
capitanul Mihaile.scu ce intrase cu un escadron
spre MalxasfOld, Est -- N-Est Pesta.

1 In
Guvernul imi comunica ea a§teapta sosirea §i a de-
Iegatului misiunei italiene, locot.-colonel Rornanelli. Le
raspund ca e deprisos §i nu se putea schimba Intru nimic
hotararea mea.
Consiliul Imi face cunoscut ca kituatiunea este dill-
Lila ca populatia e agitate, ca 20.000 de lucratori armati
se vor rbscula, iar 3 regimente ce au in ora§,
poate: ca nu vor putea fl stapanite la intrarea armatei
romane.
I-am asigurat sa n'aibi nici o teams, cä armata romans
va mentine ordinea cea mai perfecta in Buda-
Pesta, ca trebue sa Intru §i sa-mi pue la dispozitie cazarma
huarilor Herzog Ioseph" (acum Lenin") §i care
sa fig evacuate de trupele ungare. (Ira raspandit svonul
ca toate cazarmile erau minate, dar n'am dat crezare).
Discutiile prelungindu-se, le pun In vedere ca armata
ro§ie Intreaga este capitulat5. ora§ul e Incercuit
de trupele noastre 5i catastrofa e inevitabila.
0 singura concesie ce le pot face este ca grosul fortelor
mele (real nu avem nimic mai mult decat cele
3 escadropne, 2 plutoane, 2 tuntiri §i 2 grupuri de mitraliere)
sä fie oprite, pentru 'noapte, acolo unde se
gasesc, iar In ora sa nu Intre decat brigada IV, deja
sosita cu mine.
Ora find avansata, le pun in vedere ca din eroare
am uitat a contramanda ordinul ca la ora 20.30, dace
nu se terming tratativele, bombardamentul sa Inceapa
chiar find eu In ora§.
Consiliul cedeaza1 Si la ora 20 (8 seara) un ofiter de
legatura ungur este trimis cu ordinul meu ca trupa
sa Intre In ora§!
La cazarma am primit defilarea trupei. Apoi, am revenit
In ora§ 5i am luat quartier la hotelul Dunapalota"
(Rietz) in care erau often italieni §i frau
cezi.

iii
Alte tratative n'am facut decat cele privitoare la delasamentul
meu.
4 August.
A doua zi, 4 August, am fost rugat din nou pentru
a scoate trupa din .oras. Le-am raspuns ca sunt si raman
si, in cas contrar, ma retrag la punctul initial
din ajun si Ineep operatiile de bombardament,
Pe la ora 10 soseste dela Viena o delegatie engleza
si franceza care cere a o primi in audienta.
Din conversatiunea oficiala, delegatia lass sa se inteleaga
ca ar fi bine sa nu se ocupe Buda-Pesta si, mai
mull, ar fi voit sa cunoasca situatiunea.
Le-am raspuns ca sunt chestiuni ce nu ma privesc
pe mine si, cat despre situatiune, un cunosc deck aceea
ca sunt cu brigada IV rosiori la Buda-Pesta si ea armata
rosie a capitulat la Czegled si In Imprejurimi.
Delegatul francez, \Bachet, m'a lant sa inteleg ca ar
voi sa vorbeasca cu mine in mod confidential.
In aceasta conversatie mi-a comunicat ca la Viena,
sub auspiciile Antantei, se voeste a se constitui un guvefn
ungar si se urzeste a se opri Inaintarea armatei
romane si ocuparea Buda-Pestei.
Dorinta, Insa, a misiunei franceze, si crede ca a intregei
Frante, este ca armata romana sa, Inainteze si sa
ocupe, cat mai repede, orasul.
Le-am raspuns CA aceasta este fapt Implinit Inca de
ieri i armata romana continua Inaintarea.
Crezand importanta aceasta declaratiune a delegatului
francez, l'am rugat a veni personal cu mine la comandamentul
trupelor din Transilvania.
In drum spre Manor, l'am prezetat D-lui general Mardarescu
cu care a convorbit.
Acestea sunt toate detaliile a caror exactitate se poate
vedea din ordinele originate pe care sunt trecute si
orele.

112
Mudd Finial, comandaatal bristle!' 2-a de United povestelte:
',and inaitam spre Budapesta satele gramada pe osea
ne primead veseli, ne dedeau oamere, rnancare.
Prin oral ;, ca la nunta priveau la noi, Dar inima lor,
numai ei .5tiau ce e In ea .
Mar§ul l'am facet in dirute cu trupa, pe 30 km. In
Budapesta am intrat pe Ulloy-Utza. Antanta era vorba
s5 ne opreascA. Totu§i noi am pus'o in fala unui fapt
implinit.
Am intrat in Budapesta pela ora 2 ziva, am pus artileria
jumatateln pozitie, §i jumatate in rezerva. Ne-au
intampinat deputatiuni.§i a venit inaintea noastra ministrul
de R5zboiu ungur hol§evic insotit de dpi secretari
§i au luat contact cu generalul Holban, uncle, apoi
a venit §i generalul Mardarescu. Le-am facut cunoscut
co-nditiile noastre,, pe cari el le-au primit fail nici o
rezervA.
A intrat intaiu o brigada care a luat mAsuri de siguranta,
chiar brigada mea, infiintand patrularile
Brigada 2-a a facut defilarea pe strada Andrassy In
fata generalului Mardarescu. Pe urniA, am inceput serviciul
de comandant al Pietii.
Dela 4 August ne gasim aid.
Mag9zinele toaie au stat inchise yea .trei zile. Credean,
poate, ca noi suntem vandali. Dupla trei zile, cite
until, cate until, au Inceput sA deschid5. Era o lipsa
foarte mare. Nu se mai gasea nimic. Generalul Holban
a luat mAsuri §i le-a distrbuit indata populatiei 32
vagoane grail §i Mink ate 400 grame de om. Azi
exista Ma birou de alimentatie, azi se gasesc he toate.
Am Inceput evacuArile. Din partea lor-nici o opunere.
Pe ici colea cdte o reclamatie. Am gAsit maxi depozite
bo4eviste de Mina, le-am luat, dar tot pentru populatia
orapilui.

113
Gramm ostdsestl asupra intrarit in Budapesta
Un soldat : Primina ordin de mar§ spre iBudapesta.
Pornim. Aveam de facut 45 km. .Si era o noapte I
Am ajuns seara la Sordcsa.
Am lasat trenul de lupta (trasurile) §i am ajuns tot
noaptea In Kis-Pest. (Pesta mica).
A doua zi, ora 12, ordin sa intram In Pesta.
Toata divizia era adunata in marginea Budapestei.
Am defilat in fata generalului Mardarescu §i a tuturor
generalilor cari au intrat cu not in Pesta.
Am stat 15 zile in Pesta Maud patrulari prin ora§
ziva §1 noaptea.
D'aci, ordin sa intrani in Buda. Acolo not am schimbat
pe un batalion al reg. 8 vanatori in cazarma
Nandoe, bosniaca.
Aci am stat vr'o 15 zile facand instructie §i politic
ora§ului. Am gasit aci arme, munilii §i am arestat 18
often bol§evici §i trupa.
D'acolo, ordin sa plecam in directia Sud, la Arad, in
adevarata Romanie-Mare I
Un caporal :
Ne-am luat drumul spre Buda-Pesta, in mar§ de mai
inulte zile, pans am ajuns in ora§.
Din sat in sat vedeam Ca mereu se desehid satele,
din ce in ce mai marl; vedeam §i dealuri §i vii. Ni se
spune ca e Pesta I
Am ajuns in Kist-Pest (Pesta-Mica).
Aci ni s'a parut foarte frumos. cladiri foarte marl,
fume vesela c'a scapat de bol§evici, parte din ei, parte,
se uitau cam urat
I
In mijlocul ora§ului am plecat,in dezarmare din casa
in casa.
Lor le era frica vfizandu-ne cu baioneta la pwca.
Scoteau de voe, dela ei, tot ce aveau material de
razboiu.

114
Buda-Pesta, ca ora§, destul de frumos (sic), mare
deschis I
Aci am dat peste depozite unde s'au pus garzi pans
ce s'a 1ncarcat tot ce-a fost material de razboiu.
Aci ne simteam foarte mandri ca suntem victorio§i I
De era timp de pace, nu mai ajungeam noi pe-aici I
Ei ne-au crezut raj pe noi. Le-am dovedit contrariul.
Destul-§i-au batut §i ei joc de noi I
Cine §tie ce-or face ai mei In vremea asta I
N'am fost p'acasa de trei ani de zile I
P'aici fetele sunt foarte fericite Rau di nu ne prea
putem 1ntelege la vorba cu toate.. I
Va sa zica, antegarda strategics compusa din divizia
II cavalerie §i divizia II vanatori, parcurge in ziva de
3 §i In dimineata de 4 August distanta de 100 km.
dintre Tisa §i Buda-Pesta, facanduli intrarea solemna
In dapitala Ungariei la ora 12 din zi.
Multimea nesfar§ita §i Impestritata a ora§ului 4i prime§te
Cu recuno§tinta ea i-a scapat din ghiarele prapastiei
bol§eviste.
In aceia§ zi majoritatea trupelor antegardei se Indreapta
spre Vest, trecand Dunarea §i formand un cap
de pod solid la Vest de ea, urmarind §i dezarmand
§1 ultimele rama§ite din armatele vrajma§e.
Si astfel, dupa veacuri de suferinta §i umiliri cu ocuparea
Budapestei, Dumnezeu a pus pe fruntea noastra,
°data cu laurii celei-inai
mari isbanzi de arme a ro-
rnanilor §i pecetea celei mai mari bucurii, pe care un
popor viteaz §i greu Incercat o merits 1

EXPUNEREA SINTETICA A LUPTELOR.
DELA TISA, A DEZARMAREI UNUARIE[ SI
OCUPAREI BUDAPESTEI
(co mi -a facnt'o an valoros general la Wand comandament)
Cand ungurii atacara cu repeziciune pe Ceho-Slovaci,noi
ne gasiam cu un picior peste Tisa, la Tocay, unde
facusem un cap de pod. Ceho-Slovacii retragandu-se
spre Miskoltz au rupt legatuta cu noi. Era o legatura
camaradereasca.
Noi ne-am reintors pe malul sting al Tisei.
Daca Ceho-Slovacii au fost batuti, desigur ca nu se
putuse stabili un aranjament intre ei ti
noi.
Cert e ca aceasta noua ne-a folosit.
Bella-Kuhn s'a imbatat de gloria eftin ca§tigata.
A crezut ca armatele rosii sunt invincibile.
Imediat dupa somatia Conferintei de la Paris ca sa
lase pe Ceho-Slovaci in pace, aduna toate fortele de pc'
frontul Ceho-Slovac §i le-aduce contra noastra. In mo-mentul
cand ne-au atacat ei aveau 8 Divizii concentrate
pe Tisa. Frontul nostru era foarte in tins, 600 k. m.
Noi, cu forte putine pe acest front nu puteam lucra
decat prin manevra.

116
Ne-au atacat pe trei puncte. Atacul principal ni l'au
dat la Solnoc. Cele secundare la Tokay §i Csongrad.
Aid iar o chestie de valoare, din punct de vedere
strategic, ce va servi in viitor pentru studiarea campaniei.
De aceste atacuri ale inamicului comandamentul
nostru n'a fost nici surprins, nici nelini§tit.
Aveam totul pregkit, prevazut pentru a face fats oricarei
eventualitati.
Noi aveam disponibile 4 Divizii. Cate una facea rezerva
grupurilor de Nord §i de Sud. Alie doua formau
rezerva generals a comandamentelor trupelor impreuna
cu Divizia de cavalerie.
Prin mijlocul informatorilor am putut afla intentiile
§i fortele du§manului. Comandanhii an lasat ca atacut
inamicului sa se izbeasca de trupele de acoperire §i sa
se uzeze cat mai mult. Grupul de manevra format din
rezerva generals n'a fost pus in mi§care decat a cincea
zi dupa trecerea Tisei, dupa ce inamicul a fost complect
uzat Si obosit de catre trupele de acoperire in
tarite, bine inteles, cu rezerva grupurilor din regat.
Imediat ce am vazut ca e desemnat atacul principal,,
ne-am transportat trupele de manevra ce trebue Intr'un
punct unde, numai dupa o zi de mar§, am putut
da lovitura asupra grupei principale inamice care a
fost aproape surprinsa.
Fiindca la Solnoc, unde ace§tia incepuse inaintarea,.
au gasit rezistenta, repede s'au epuizat, desorientat §i
obosit. Si and comandamentul a vazut unde se deseneaza
atacul principal (Prin Impingerea acestei perdele
de acoperire find intinsa, acest atac principal
am aflat la bol§evici grupuri mai mari de lupta) la
Ciongrad, i-am respins numai cu trupe de acoperire
din Divizia I vanatori §i sus la Tokay, cu Divizia II
Vanatori.
Noi am concentrat imediat .prin C. F. R. grupuril
de manevra.

117
Ada ca, la terminarea concentrArei a c5ilor ferate
ne-a gasit la o zi de mar§de trupele noastre ce n'au
fost deci observate. Am dat lovitura.
Dumanii nu §tiau ce directie au luat trupele noastre.
La Kis-uyjas si Feghyvernek, and am luat contact
cu ei, an inceput sä se desmeticeasca. luat trupe
dela Mezo-tur §i adus la Kis-uyjas, sa faca fats pericolului.
Contactul s'a luat cu Divizia I si o parte din Div.
VI de infanterie.
Actiunea a fost a§a de repede ca inamicul a fost surprins.
Luptele din partea trupelor noastre au decurs normal.
La Inspaimantat pe du§mani agt de mult aceasta
lovitura ce le cadea In flanc §i le ameninta spatele, ca
in timpul noptei de 26 au asvarlit munitiile s'au suit
in carute 0-au fugit.
Debandada a fost o nebunie.
Lovitura data de noi a constat In a-i lasa sA treaca
forte cat mai multe ca sa aiba pericolul In spate.
N'au avut prudenta sa-si
coca un cap de pod. Credeau
c'au ispraviro cu romanii.
°data actiunea principalii hind sdrobita celel'alte atacuri
an Incetat dela sine. Au inceput sa se retraga.
Noi am ajuns In fata Solnocului. Aci an minat podul
i l'au svarlit In aer. Pontonierii no§tri an facut alt pod
i an preparat locul unde trebuia facut p6dul §i In aeela§
timp s'au concentrat In acest loc §i diviziile ce
iurman sa treaca Tisa.
Cand totul a fost pregatit, in timpul noptei, In zori
de ziud s'au aruncat podurile §i am inceput trecerea.
Inamicul voia sa ne faca figura :
.Si-a
concentrat fortele inspre Abony, Czegled Keske-
meti, lasand drumul spre Buda-Pesta Tiber, cu intentia
de a ne ataca In flanc §i in spate atunci cand noi am
inainta spre Buda-Pesta. Noi i-am descoperit intentiile

118
§i le-am tdiat toate comunicatille cu Buda-Pesta prin
cavaleria noastra ce le-a c5zut In spate, In acela timp
grupul de manevra (land atacul In directia Abony unde
a capturat dou5 divizii bol§evice, In timp ce un alt de-
ta§ament
tdia liniile de retragere a trupelor inamice ce
se g5seau la Tokay §i Miskoltz. In total au fost In ziu.a
aceia 3 divizii capturate, iar a doua zi, restul, la Czegled
§i Keskemet.
Apoi, imediat am trimis trupele Div. I Vanatori la
Buda-Pesta urmate de Div. II Vdnatori, precedate de
cavalerie si
patrule.
In seara de 3 August, e drept, a intrat In Buda-Pesta,
hazardandu-se, brigada IV ro0ori sub comanda generalului
Rusescu..
Ocupatiunea unui ora§ fnsa, e efectiva and infra infanteria.
La bariera s'au fdcut somatiuni de generalul Mardarescu.
A venit ministrul de rdzboiu din partea primului
ministru Peydl spunandu-ne ca nu garanteaza de trupele
din cazarmi.
In oja an defilat trupele Div. I Vanatori i pe urm5
am procedat la o6iparea tuturor localurilor principal;
Palat, Ministere,' etc.
Am facut patrule.
Imediat le-am aratat ungurilor bunfi vointa §i marinimie
impfirlindu-le 70 de mii de paini §i brand pentru
populatie.
Grupe de lucrdtori de mine, au venit in corpore la
General Marddrescu §i l'au rugat sa trimeata trupe -din
regat ca ei n'au incredere In garda lor.

DOCUMENTE OFICIALE'
Contra ofensiva romans din Julie 1919 contra fortelor
maghiare $i ocuparea Budapestei
I. Consideratiuni generale
Dupe Infrangerea armatei maghiare, prin ofensiva armatei
romfine din cursul lunei Aprilie 1919, situatia
guvernului comunist maghiar se sdruncinase mult In
interior. La aceasta mai contribuia §i situatia Ingrijitoare
de pe frontul cehoslovac, cAci In timp ce trupele
romane, prin actiunea ofensiva din Aprilie, se apropiase
de Tisa, trupele cehoslovace, care ocupau Intre Dunare
,51. Carpatii paduro§i linia demarcation,ala nord Vacz (pe
Dunare).nord Budapesta-raul Ipoly- Losoncz- lJngvar, Inainteaza
pe toata frontiera spre sud, In directiile Csap-
Salgotarjan-Miskolcz. In ziva de 1 Mai, grupul de vest
cehoslovac ocupa localitatea Fiilek (sud-est Losoncz),
In timp ce un alt grup de forte, rutean, la est-sub comanda
Generalului Henoque, ocupa linia Csap-Miskolcz-
Ozd, facand leg4tura cu trupele noastre din regiunea
Csap-Muncacs §i cu cele din capul de pod de la Tokay.
Amenintarea directs a capitalei Ungariei determine
Comandamentul armatei ro§ii maghiare sa-§i Indrepte
toate sfortArile contra frontului cehoslovac. Se mai a-

120
tribue guvernului sovietic maghiar 4i intentiunea, Ca,
dupa distrugerea fortelor cehoslovace, sa-si deschida
un coridor In spre nord-est, cu scopul de a restabili
legatura cu guvernul sovietic de la Moscova, care susfinea
materialmente si moralmente regimul comunist
din Ungaria:
Aceasta legatura fusese intrerupta prin ocuparea de
catre trupele cehoslovace a liniei Miskolcz-Csap-Ungvar-
Muncacs.
Luptele dureaza In a doua jumatate a lunei Mai si
In prima jumatate a lunei Iunie. Trupele cehoslovace,
Inferioare in numar, nu pot rezista si sunt nevoite sa
se retraga, iar trupele ungare Inainteaza 1i ocupa linia
Kaschau-Eperjes, continuand actiunea 1i nord de aceasta
linie.
Eats cu inaintarea continua spre nord In Cehoslovacia
e trupelor rosii. Conferinta de pace intervine energic,
iar guvernul sovietic ungar este obligat sa cedeze
somatiunei ce i s'a facut de catre Consiliul suprem
aliat, acceptand la 23 Iunie conditiunile armistitiului si
retragerea la 15 klm. sud de vechea linie de demarcatie.
Succesele militare contra' cehoslovacilor, cat si Inabusirea
contra revolutiei incercata la Budapesta, ridict1
moralut trupelor rosii, care din zi In zi devin mai agresive
fats de Romani.
Guvernul comunist, pentru a-si
asigura consolidarea
In interior si marirea prestigiului In afara, are nevoe
si de sucsese contra Romanilor. In acest scop, utilizeaza,
ca pretext refuzul guvernului roman, de a trata
cu guvernul comunist maghiar, precum si refuzul categoric.
de a se retrage armata romans pe linia de demarcatie
stability de Conferinta de pace, ce pare ca li
s'ar fi promis °data cu oprirea actiunei for contra Cehoslovacilor.
Profitand de ragazul acordat de armistitiul cu Ceho

121
slovacii, °data cu noua grupare, o parte Insemnata din
fbrtele devenite disponibile de pe acest front, impreuna
cu alte unitati din rezerva, organizate din nou, sunt
transportate §i concentrate pe frontul roman. Tot °data,
se procedeaza cu febrilitate la complectarea armatei,
careia ii mare§te efectivul prin noui recrutari §i creearea
de noui unitati, prevazand-o cu toate mijloacele
moderne §1 serviciile necesare.
La sfar§itul primei jumatati a lunei Tulle, comuni§tii
dispun de o armata destul de puternica, Inzestrata cu
un bun material de infanterie §i o puternica artilerie,
care cuprindea §i unitati suficiente de artilerie grea de
150 mm., 305 mm. §i chiar cateva piese de 420 mm.
(care, 1nsa, n'au Post 1ntrebuintate).
IL Gruparea fortelor inamice in vederea actiunei
ofensive contra romanilor.
Din informatiunile obtinute inainte de pronuntarea
atacului §i care au putut sa fie controlate §i complectate
prin interogatoriile luate prizonierilor, din documentele
capturate, cat §i din alte surse, constituirea
organics a fostelor armate ro§ii maghiare era urmatoarea
Corpul I armata, cu postul de comanda la Czegled,
era compus din 3 divizii : Divizia 2-a, Divizia 7-a
§i Divizia 6-a.
Corpul 2 armata, cu postul de comanda la Siofoc,
vest de Dunfire (in formatie), era compus din 3 brigazi
independente, de graniceri §i Divizia
8-g".
Corpul 3 armata, cu postul de comanda la Hatvan,
compus din Divizia 1-a, Divizia 5-a §i 2 brigazi inde-
-pendente de Secui, aflate in regiunea Tokay.
Corpul 4 armata, cu postul de comanda la Budapesta,
compus din 4 divizii Divizia 3-a, Divizia .4 -a §i
§i 2 divizii de lucratori, In regiunea Budapesta.

122
Dupa inforrhatiunile cele mai de Incredere, efectivul
total al armatei rosii ungare, se ridica la aproximatir:
170 batalioane, cu un efectiv de 80-90.000 arme
127 companii mitraliere cu 964 piese,
90 baterii artilerie de toate calibrele, cu un total
de 327 guri de foc.
10 escadroane.
9 trenuri blindate.
13 companii pionieri.
10 companii aviatie (40 aparate),
Aproape toate aceste forte au fost aduse pe frontul
roman si anume : Diviziile 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7, iar dupa
unele informaliuni ar 11 fost transportata si Divizia 8-a
de la vest de Dunare. In total 8 divizii, plus 3 brigazi
independente si- un detasament mixt puterrlic.
In ajunul atliunei, aceste forte erau grupate *) :
a) La nord, In regiunea Tokay-Miskolcz, un grup de
forte constituit din.:
Doua brigazi independente de Secui si lucratori,
grupate In regiunea Kirely Helmecz-Tokay.
De tasamentul Santo, de Carla unei divizii si un regiment
infanterie In regiunea Tokay si sud Tokay.
Toate aceste forte erau in linia I-a. pe Tisa,
Divizia I -a rosie in rezerva grupului, In regiunea
Miskolcz.
b) Un grup central de forte In regiunea Szolnok, cel,
mai puternic, si, care urma sa dea lovitura principala
era constituit din 3 divizii. -
Divizia 7-a si I-a, pe Tisa, in regiunea Szolnok.
Diviziile 5 si 6 In spatele Diviziei 7-a: prima In
regiunea Iasz Ladany-Ujszasz, a 3-a In regiunea Abony.
Legatura Intre Grupul de nord si cel central era facuta
de Brigada 80 internationals, grupata In regiunea
Poroszlo.
*) A se vedea sohitele 1 ei 2.

123
c) Grupul de sud, constituit din Divizia 2-a, concentrate
In regiunea Csongrad-Mindszent, avAnd Divizia
4 a In rezerva in regiunea Kistelek, care supraveghea
5i frontul sarb.
d) Rezerva general5 a armatei a fost formats din o
jumatate din Divizia 3-a §i un regiment de Husari, in
regiunea Czegled-Abony.
Afars de aceste forte, concentrate pe frontul roman,
mai eratl in interiorul Ungariei urmAtoarele unit5ti:
Dona divizii de lucr5tori in regiunea Budapesta,
pentru siguranta guvernului sovietic.
Divizia 8-a in formatie in vest de Dun5re, in regiunea
Hasmasker (160 klm. vest Budapesta).
Trei brig5zi independente de gr5niceri, care supravegheau
frontierele cehoslovaca, jugoslava §i austria
III. Planul de campanie al inamicului.
Dupa informatWe obRnute de la ofiterii prizonitri,
din modul desfa§ur5rei ibtiunei, precum' §i din continutul
ordinelor de operatii capturate, planul de campanie
al Coniandamentului suprem maghiar, pare, a fi
fost urmatorul :
1. Trecerea Tisei in dimineata zilei de 20 Julie, ora
3, simultan cu toate cele 3 grupuri de forte, in punctele
Tokay, Szolnok, Csongrad §i Alindszent.
2. Dupd trecerea tuturor fortelor pe stanga Tisei, continuarea
ofensivei pentru a atinge hula Satmar-Careii
mhri- Oradia mare- Nagy Szalonta-Arad.
Pentru atingerea acestui obiectiv, actiunea trebuia sa
se pronunte dupe urmatorul plan de detaliu:
a) Grupul de nord (cele doua brig5zi independente
Divizia I-a) fortand trecerea Tisei in 'regiunea Tokay,
avea insgrcinarea sa ocupe nodul de comunicatie
Niregyhaza §i orapil Debretin.
b) Grupul din centru (I)iviziile 5, 6 §i 7) trebuiau si

124
pronnnte atacul principal la Szolnok si dupa trecerea
Tisei, sa inainteze cu :
Divizia 6-a catre Cargzag.
Divizia 5-a catre Turkeve.
Divizia 7-a catre Mezotfir-Gyoma,
dupa ocuparea carora, aceste 3 divizii urmau sa inainteze
concentric spre Oradia mare.
Legatura de actiune intre Grupul de nord si grupul
principal de la Szolnok trebuia facuta de Brigada 80
internationals, care urine sa treaca Tisa in regiunea
Poroszlo.
4 Grupul de sud (Divizia 2-a) avea Insarcinarea sa
treaca Tisa pe- la Csongrad si Mindszent si sa inainteze
In directia generals Oroshaza-Bekescsaba, asigurand
dreapta grupului din centru.
In privinta inceperei atacului, Coniandamentul ungar
botarase ziva de 20 Julie, bazandu-se pe datele gresite,
pe care le avea, asupra valoarei tariei fortelor noastre
din Transilvania.
In adevar, Comandamentul ungar avusese tot timpul
!Ana In luna Julie, sfiafle,
ca Divizia 7-a, care luase
parte In luna Aprilie 1919 la Infrangerea si izgonirea
Ungurilor de pe linia demarcatie din Muntii apuseni
i alungarea for peste Tisa, fusese transportata In Luna
Mai din Transilvania In nordul Moldovei.
In schimb, comandamentul ungar n'a avut timpul sa
se informeze si nu stia, ca In a doua jumatate a lunei
lunie si prima jumatate a lunei Iulie, s'au produs alte
schimbari In gruparea fortelor si In efectivul trupelor
armatei romfine din Transilvania.
Astfel, 1111 se stia, ea In locul Diviziei 7-a, Marele
cuartier general roman a trimis In Transilvania Divizia
I-a, care terminase transporturile la sfarsitul lunei Iunie,
hind grupata in alta zone decat aceea unde fusese Divizia
7-a, precum nu stia nici de Divizia I-a cavalerie,
ca a fost transportata In Transilvania din Basarabia,
In prima jumatate a lunei Julie.

125
La aceste noui forte, despre sari Ungurii nu aveau,
cunostinta, se mai adauga si Divizia 2-a, transportata
din vechiul regat pentru ocuparea Banatului, la inceputul
ofensivei ungare.
Plecase deci o divizie, In schimb insa armata de operatiuni
din Transilvania nu dispune decat de 2 divizii
ardelene (a 16-a si 18-a) in acoperire pe Tisa, 2
divizii de vanatori, o divizie de infanterie si o divizie
de cavalerie.
Mara de inIormatiile gresite ce le avea asupra tariei
fortelor noastre, Comandamentul ungar mai era informat
gresit si asapra efectivelor unitatilor pe care le
considera mult reduse.
In adevar, ungurii an putut afla, Ca In luna Iunie se
daduse drumul in concediu la 2 contingente (12 si 13),
dar n'a aflat, ca in urma dispozitiu,nilor luate de Mamie
cuartier general, pentru a nu se slabi valoareat
combative a armatei din Transilvania, aceste doua contingente
an lost inlocuite cu alte doua (10 si 11), chemate
in acest scop de la vatra si care an sosit In Transilvania,
la unitatile respective, inainte de a se pronunta
ofensiva maghiara.
La aceasta se mai adaoga parerea gresita, pe care
si-o facuse ungurii asupra Diviziilor 16 si 18 ardelene,
de a caror valoare combative se lndoiau, dupe luptele
din luna Mai, ce an avut loc Intre unguri si Cehoslovaci,
la care Divizia 16-a luase parte In regiunea Tokay,
cum si de faptul, ca ele find In acoperire pe a
Intindere foarte mare, nu ear fi putut concentra Cu
uprinta. Asa, ca dupe socotelile lor, scazand cele doua
divizii ardelene, nu mai ramaneau decat 3 .divizii de
infanterie (1 si 2 vanatori si infanterie) si o divizie de
cavalerie.
Toate aceste socoteli gre§ite au determinat Comandandamentul
ungar sa nu mai intarrie ofensiva de'
data de 20 Julie, crezdnd, ca este momentul oportun,

126
ca, cu 8 divizii, de care dispuneau, sa poata da lovitura
celor 3 divizii romane din vechiul Regat i sa
ajunga astfel la Muntii apuseni, inainte ca ele sit fie
Intarite cu alte trupe aduse din Regat.
IV, Gruparea fortelor romane
Din punctul de vedere al apararei, situatia noastra
strategics era Intrucatva avantajoasa, avand frontul
acoperit de un obstacol (Tisa), iar flancurile sprijinite
pe fronturile armatelor aliate (la nord cehoslovac §i la
sud franco-sarb).
In schimb, avem desanvatajul unui front prea Intinse,
dela Csap pans la gura Muresului.
Fats de aceasta intindere mare a frontului, In raport
cu fortele aftate In Transilvania, apararea nu .se putea
face, decat adoptand un dispozitiv de acoperire cu o
e§alonare a rezervelor In adancime, din ce in ce mai
puternice. De asemenea si In plus, o rezerva strategics
dispusa astfel, In cat prin transportul cu calea
ferata si pe jos sa se gaseasca concentrate In momentul
oportun, on unde inamicul ar fi dat lovitura principal&
Tinand seama de aceste principii, gruparea fortelor,
care a fost adoptata pentru todta perioada, de la sfar-
§itul ofensivei noastre din Aprilie 1919 pans la ofensiva
maghiara de la 20 Iu lie, a fost urmatoarea :
1. Grupul de nord, sub comanda Generalului Mihaescu
Nicolae, era constituit din
Divizia 16-a ardeleana (intarita cu Brigada 12 artilerie)
In acoperire pe Tisa, In sectorul gura Some§ului-
Abad Szalok, facand legatura la Csap cu Ceho-Slovacii.
Divizia 2-a vanatori In rezerva grupului, In regiunea
Nireghyhaza-Debretin.
2. Grupul de sud, sub comanda Generalului Holban
Stan era constituit din ;

127
Divizia 18-a ardeleana, in acoperire pe Tisa, in
sectorul Abad Szalok gura Muresului, facand legatura
la stanga cu trupele franceze din regiunea Szegedin.
Divizia I-a vanatori in rezerva grupului de sud,
in regiunea Bekescsaba.
3. Rezerva generals a Comandamentului trupelor din
Transilvania, formats din 4 divizii (2 de infanterie si
2 de cavaleriey:
Divizia I-a in regiunea Careii maxi~ Er Mihalyfalv.
Divizia 6-a in regiunea Beretyo Ujfalu-Oradia mare-
Naghy Szalontza.
Divizia 2-a cavalerie in regiunea Szehalom-Veszto-Szarkad.
Rezerva generals depindea direct de Comandamentul
trupelor din Transilvania.
Mara de aceste forte, dupa cererea comandamentului
in prima junAtate a lunei Iu lie, i s'a pus la dispozitie
si regimentele de infanterie ale Diviziilor 20 si 21,
care-si terminase organizarea. Aceste regimente au fost
cerute pentru a asigura spatele armatei de operatiuni.
Totalul fortelor de operatiuni, in ajunul ofensivei
(19 Iu lie) se ridica la :
6 Divizii infanterie (Diviziile 1 §i 2 Vanatori, Diviziile
1 si 6, Diviziile ardelene 16 si 18) si infanteria
Diviziilor 20 §i 21.
2 Divizii de cavalerie.
V. Desfatirareaactiunei
In dimineata zilei de 20 Iulie, la ora 3, dupa un puternic
bombardament de artilerie de toate calibrele,
inamicul is ofensiva pe tot frontul.
Trupele de acoperire se opun cu inda'rjire acestor
atacuri §i prin contraatacuri inceard a respinge pe
inamic.
La nord, in regiunea Tokay, inamicul, in forte superioare
(2 regimente), sub protectiunea unei artilerii

128
puternice, a§ezata pe dealurile de la Tokay, trece Tisa
prin punctele Szabo les, Tokay §i Tisa Dob §i ocupa localitfitile
Timar, Rakamaz ¢i Eslar, formand un cap de
pod. Sub protectia acestui cap de pod, trece §i restul
fortelor din Divizia I-a Si brigadele de Secui, aflate in
aceastfi regiune. La sud de Tokay, unitati din regimentul
30 inamic ocupa localitatile Tisa-BO §i Tisa-Dada.
Prin contraatacuri puternice date In acest sector, trupele
noastre reu§esc sa respingfi pe inamic de la Tisa-
Bo, §i Tisa-Dada §i sfi reocupe aceste doua localitati,
cauzfindu-i numeroase pierderi; Intre care 130 prizonieri
; Insfi din cauza artileriei de pe dealurile de la
Tokay, nu pot respinge trupele inamice ce trecuse la
Rakamaz §i sunt nevoite sa se fixeze la teren pe linia
Bergzel (pe Tisa)-Szantohalom-Tisa Eszlar (pe Tisa).
Iu regiunea centrals Szolnok, la ora 3 dupfi un puternic
bombardament de artilerie, o brigadfi de infanterie
din Divizia inamica reu§e§te sit treaca Tisa,
pe podul de peatra aflat pe §oseaua Szolnok -Tisa Sajol,
si sfi ocupe localitAtile Tisa Sajol-Racozi (est Si sud-est
Szolnok), formand un cap de pod, sub protectia cfiruia
trece §i restul fortelor de pe dreapta Tisei.
In fata acestor forte numeroase, trupele noastre de
acoperire (Regimentul 91 Infanterie §i o parte din Regimentul
92, din Divizia 18-a) sunt nevoite sä se re-(
tragfi 'Ana la vest §i sud, de Torok Szt kiklos, rezisland
pas cu pas.
La sud, In regiunea Csongrad-Mindszent, Divizia 2-a
inamica atacfind cu putere Szentes' §i Mindszent, respinge
posturile noastre Inaintate din Divizia 18-a. Prin
contraatacuri puternice, date imediat, rezervele noastre
din fata localitfitei Szentes reu§esc sa arunce pe inamic
lnapoi peste Tisa §i
sa,reocupe in seara zilei pozitiile
anterioare. La sud, Insfi, in regiunea Mindszent, posturile
noastre inaintate se retrag §i inamicul ocupA localitatea
Hodmezo Vasarhely.

129
Dupa cum se vede, In prima zi de ofensiva, inamicul
In forts covar§itoare, in urma atacurilor (nver§unate,
pune piciorul pe stanga ,Tisei In dreptul localitatilor
Tokay §i Szolnok, iar la sud ocupa ora§ul Hodmezo
Vasarhely.
Pe restul frontului, toate celelalte Incercari de trecerea
Tisei au fost respinse Si trupele s'au mentinut pe
pozitiile ce ocupau.
Ix 4
Din desfa§urarea luptelor din cursul zilei de 20 Julie
§i din faptul, ea inamicul a reuOt sa treaca Tisa §i sa
puns stapanire in mod solid pe tarmul sting, tocmai
In sectoarele care erau mai puternic aparate, coman-
damentul Incepe sa-§i
formeze convingerea asupra pla-
nului de atac al inamicului, plan pe care de altfel II
obtinuse §i prin mijlocul informatiilor Inca din ajunul
Inceperei ofensivel, adica : un atac principal la centru
§i doua atacuri secundare la aripi.
domandamentul trupelor din Transilvania is hotardrea
ca pe de o parte grupurile de nord i sud sa intervink
cu rezervele generale de grup, sa respinga atacurile
secundare de la Tokay §i Csongrad §i, sa cedeze
terenul In fala Szolnokului, unde se pronuntase atacul
principal, luptand pas cu pas, strangand fortele inamicului
In 3 directiuni divergente : spre Kis-Ujszallas, Mezotar
§i Szarvas ; iar, pe de alts parte, hotara§te concentrarea
rezervei generale (transportata cu calea ferata
§i pe jos) in regiunea PaspOk .Ladany-Cargzag
(vezi schita Nr. 2).
Potrivit acestor dispozitiuni, In d;mineata zilei de 21
Julie, Grupul de nord Intarind cu o brigada de vanatori
(Regimentele 2 §i 3 vanatori), din rezerva grupului,
fortele aflate In sectorul Rakamaz, dupa lupte Indartfte,
reocupa localitatile Timar, Rakamaz, Balsa §i Sabolks,
pricinuind inamicului pierderi simtitoare §i capturand
. 9

130
70 prizonieri, doua tunuri de camp, 11 mitraliere pi numeros.
material de razboi.
Acieste forte ale grupului, in in-aintarea lor, ajungand
in zona de actiune a artileriei inamice (intre care pi
tunuri de 305 man.), instalata pe dealurile de la Tokay
§i
contraatacata de forte superioare, punt nevoite sa se
opreasca in fnaintarea for §i sa reocupe vechile pozitii,
pe care se intaresc si resping incercarile de inaintare
ale inamicului.
Linia Berezel-Szantohalom-Tisa Eslar, pe care s'au
oprit trupele din acest sector, a fost ocupata de Brigada
41 infanterie din Divizia 16-a pi Brigada 3-a vanatori,
este concentrate la Nireghyhaza, ca rezerva a
grupului de nord.
Pe frontul grupului de sud, inamicul contina inaintarea,
ataca in regiunea Torok Szt Miklos, cu Divizia
6 -a, trupele Brigazei 46 infanterie (Regimentele 91 pi
92 infanterie) din Divizia 18-a, care se retrag pe o linie
la est Si sud de Torok Szt Miklos.
In acelap Limp, Divizia 7-a inamica, indreptandu-se
in directia generals Mezotiir, ataca unitatile inaintate
ale regimentului de infanterie (Brigada 45 infanterie)
care se retrag spre Mezottir.
La sud, in regiunea Csongrad-Mindszent, Divizia 2-a
inamica reinoind atacurile, ocupa orapul Szentes, reupind
s respinga regimentul 90 infanterie.
In acest timp, Comandamentul Grupului de sud concentreaza
Brigada I-a vanatori la Oroshaza, cu misiunea,
de-a ataca Impreuna cu regimentul 90 infanterie
din Divizia 18-a, fortele inamice trecute in regiunea
Szentes-Mindszent, a le respinge peste Tisa si, a curati
astfel de inamic toata zona cuprinsa intre gura Cri§ului
§i
gura Murepului, in timp ce a 2-a brigada de vanatori,
brigada 4-a, cu regimentele 4 pi 6 vanatori, este
dirijata in regiunea Gyoma-Devavania, pentru a actions
ih sectorul de nord al Diviziei 18-a, In directiile Turkeve
Si Mezottir.

131
Luptele desf4urate de inamic in cursul zilei de 21
Rulie confirms §i mai mull, ca atacul principal al inaanicului
se pronunta In regiunea Szolnok. Comandaanentul
trupelor din' Transilvania avea nevoe, ca ma-
:rievr4 proectata a se executa cu rezerva general:a, din
klirectia Piispok Ladany-Kargzag, sa fie cat mai bine
acoperita. In acest stop, pe 15nga m5surile, pe care le
is asupra modului cum trebue sa manevreze grupul de
sud, pune la dispozitia acestui grup (din Divizia I-a
'cavalerie, care nu putea fi utilizatA, din lipsa de cai)
Dina brigada ro§iori (Brigada 4-a), care este transportata
1a Szarvas, precurn §i un deta§ament de 1000 calgreti
luptatori pe jos, care este transportat .1a Gyoma.
Cu aceste trupe, si cu cele din rezerva grupului, aratate
mai sus, Comandamentul grupului de sud este ascum
Iri masura, ca, prin manevre in retragere, cedand
terenul pas cu pas, sa Indeplineasca dispozitiunile comandamentului,
adieg, de-a uza cat mai mult fortele
inamice, de a forta pe inamic sa-§i impra§tie cat mai
mull unit5tile in directiuni divirgente (Szarvas, Mezotur,
Tiirkeve ; Kis Ujszallas) §i de a-1 tine astfel In nesiguzanta
asupra manevrei proectate.
*
in cursul zilei de 22 Iulie, inamicul continua a ataca
cu Inver§unare, Int5rind cu noui forte din rezerva trupele
trecute pe stanga Tisei. Astfel, in sectorul grupului
de nord, trupele din capul de pod Rakamaz sunt
Araarite cu unitati din Divizia I-a ro§ie.
Pe de alts parte, In scopul de a Inlesni actiunea trupelor
ce Inaintau in directiunea Szolnok, Comandamentul
trupelor ungare executa o nou5 trecere a Tisei, fn
dimineata de 22 Tulle, pe la Tiga Fiired. Contraatacul,
,executat imediat de doua companii din regimenttfl 84
infanterie, reu§e.5te pentru un moment sa arunce inapoi,
peste Tisa, fractiunile inamice trecute prin acest punct.

132
In dupa arniaza zilei, inamicul atacAnd cu noui forte
din Brigada 80 internationals (Regirnentele 26 §i 27),
in care se semnaleaza §i unit5ti din Divizia 3-a, adusa
de pe frontal Cehoslovac, reu§este s5 resping5 trupele
noastre §i sa ocupe localitatea Tisa Fiired.
Cum aceastA actiune a inamicului, din directiunea
Tisa Fared, ar fi putut sa stinghereasca manevra pro-
ectata si,
deoarece inarnicul din regiunea Rakamaz, In.
urma atacurilor date cu Indarjire, nu rew§te sa mige
trupele noastre, care se int5rise pe pozitiunile din fats
Rakamazului, dupa dispozitiunile luate de Comandamental
trupelor din Transilvania, grupul de nord is
masuri, ca sa transporte Brigada 4-a vanatori, ce o avea
in rezerva grupului, spre Tisa Fared, cu scopul
de a arunca peste Tisa fortele ce se semnalase, ca au,
trecut in acest punct..
In sectorul de nord al grupului de sud, alte fortes
inamice tree Tisa pe la Tisa Szolos Si Tisa Roff, silind
regimental 18 vanatori din Divizia 18-a, care se gasea
in acoperire in acest sector, sa §i adune unitAtile la
Kunhegyes. Aci, regimental find atacat de forte superioare,
se retrage pAna la 4 klm. vest de Madaras, jar
trupele inamice ocupa localitatea Kunheghyes.
In sectorul Szoknok, Divizia 6-a §i 7-a inamica sunt
intarite cu Divizia 5-a si se fac numai recunoateri ofensive
in diferite directiuni.
La aripa stanga a grupului de sud, Brigada I-a vanatori,
impreuna cu regimental 90 infauterie din Divizia
18-a, Inainteaza de la Oroshaza, in cursul zilei Off
22 Julie, pe doua coloane, pentru a ataca §i respingefortele
inamice din regiunea Szentes-Mindszent-Hodmezo-Vasarhely.
Coloana de sud (un batalion, una baterie §i un escadron)
ocupa localitatea Hodmezo-Vasarhely, dap&
care se indreapta spre Hiindszent, angajand o lupta
crancena la marginea de sud a acestei localit50. Ina-
.

133
micul find mult superior in numar, coloana noastra
s'a retras la satul Hartely, pentru ali coordona a doua
zi actiunea cu acea a coloanei de nord.
rh acest Limp, coloana de nord (4 batalione §i 4 baterii)
a ocupat localitatea" Szegvar.
Pe tend aceste actiuni se desfa§urau pe fronturile
grupurilor de nord §i sud, rezerva generalii a comandamentului,
push in miscare din noaptea de 20121 Julie,
continua concentrarea in zona ordonata, in mod
regulat, gra ca aceasta miscare sa fie descoperita de
inathic, cu toate ca aeroplanele inamice cutreerau vazduhul.
In seara zilei de 22 Iu lie, concentrarea rezervei este
aproape terminate, iar grupul de manevra, format din
aceste 3 divizii (Diviziile 1 si 6 si Divizia 2-a cavalerie),
pus sub comanda generalului Mo§oiu, este gata de aciune.
Dupe cum se vede din schita Nr. 2, acest grup de
manevra a fost concentrat in timpul hotarat, numai la
una zi de mars de locul unde trebuia sa aiba loc isbirea
decisiVa a inamicului. Infanteria acestor divizii,
find transportata cu calea ferata, nu era obosita si,
prin urmare, era in masura de a incepe actiunea imediat
§i cu toata vigoarea.
Misiunea, care s'a dat grupului de manevra de catre
comandamentul trupelor din Transilvania, era, de-a
ataca in flancul gang si spate, cu cea mai mare energie,
trupele inamice, care se gaseau acuma angajate in
lupte serioase cu fortele grupului de sud, in cele 3 directii
: Kis Ujszalas, Tiirkeve, Mezotiir §i amenintate din
directia Szarvas.
*
it it
In ziva de 23 Julie, inamicul continua cu aceia hotarare,
atacurile in regiunile unde reuise sa treaca
'Tina.

134
Grupul de nord, in regiunea Rakamaz, respinge toate
atacurile, iar inamicul In cursul zilei nu mai incearca
cleat recunoa§teri, prin patrule, a pozitiilor ocupatede
trupele noastre.
Grupul de sud, in sectorul Szolnok, line incle§tat peinamic
in directiile, In care se angajase.
Divizia 6-a inamica, care ajunsese In seara de 22
Iulie cu primele elemente in apropiere de Kis Ujszallas,
ataca in dimineata de 23 Iulie aceasta localitate pe la
vest, In timp ce alte doua coloane inamice ataca pe la
nord-vest Si nord.
La sud, o coloana din Divizia 7-a inamic5, tare de
aproximativ doua regimtnte infanterie §i trei bdterii
artilerie, Inainteazd §i ataca localitatea Mezotilr, In timp.
ce alte forte inamice, din Divizia 5-a, Inainteaza spre-
Turkeve.
Dupd lupte cancene, inamicul, mult superior In numar,
reuse0e sa ocupe localit5tile Kis Ujszallas Si MezOttr,iar,
trupele Grupului de sud se retrag luptand'
pe stanga canalului Bereteu.
Alte trope inamice, care au incercat sa atace la Szarvas
Si Ocsod, au fost respinse.
La aripa stanga a Grupului de sud, dupa lupte aprige,
actiunea se desfapra in mod favorabil si inamicul este.
respins din localitatile Szentes §i Mindszent care sunt
reocupate de trupele noastre, astfel, ca In seara de 23=
Iulie, tot terenul .de pe stanga Tisei, cuprins intre gura
Crisului Si gura MureFilui, este complect curgtit §i inamica!
aruncat peste Tisa, iar trupele noastre din acest
sector raman disponible.
Fatd de aceasta situatie, Comandamentul trupelor din
Transilvania is indsuri, ca In regiunea Szentes-Mindszent
sa rdmana numai trupele care au fost In acoperire,
iar Brigada I-a vanatori sa fie dirijata la Szarvas,
unde, impreund cu Brigada 4-a roO.ori §i 3 batalioane
din Divizia 18-a, sa constitue un deta§ament in regiu

135
nea Ocsod-Szarvas, sub comanda Generalului Lecca, cu
misiunea de a ajuta actiunea Grupului de manevra,
printr'o actiune energica indreptata spre nord de Szarvas
si Ocsod, in directia Torok Szt Miklos astfel, In
cat sa cada In flancul si spatele inamicului.
Din Brigada 46 infanterie (Divizia 18-a), detasamentul
de 1000 calareti pe jos si Brigada 4-a vanatori, Comandamentul
grupului de sud constitue un alt detasament,
sub comanda Generalului Papp, grupat in regiunea
Gyoma-EndrOd-Devavanya, cu misiunea de a se menline
pe stanga Bereteului desfasurand o activitate neintrerupta,
In scopul de a imobiliza pe inamic.
Grupul de manevra, in ziva de 23 Tulle, isi dispune
fortele pentru actiunea hotaratoare, ce trebuia sa alba
loc a 2-a zi, deplasAndu-le din regiunea Kaba-PtispOk
Ladany spre vest, In regiunea Cargzag-Madaras, avand
Divizia 2-a cavalerie pe dreapta, la Madaras si imprejurimi,
Divizia I-a la centru si Divizia 6-a la stAnga,
cu o Brigada la Kargzag §i una in rezerva grupului.
In definitiv, dupa 4 zile de lupta. din ziva de cand
inamicul a pronuntat ofensiva, trupele noastre se gasesc
intr'o situalie cu totul favorabila si In conditiuni
de a asigura suceesul final. Unul din atacurile secundare
ale inamicului (eel de la SzentesHodmezo Vasarhely)
este zrlrobit complectamente ; celalt atac secun.dar
de la nord este imobilizat si inamicul nu mai poate
face un'pas inainte ; iar in contra atacului principal
al inamicului, trupele noastre proaspete sosite pe campal
de lupta, sunt dispuse in conditiuni minunate
de a putea, printr'o singura lovitura, sa ajunga la rezultate
stralucite.
Se apropiase deci momentul hotarator,cand trebuia
data lovitura decisiva cu toata puterea. A mai Intarzia,
s'ar fi dat inamicului posibilita tea de a-si aduna In sectorul
Szolnok noui forte, din acelea cu care incercase
atacurile secundare, cu scopul de a ne obliga la o im-

136
pra§tiere a fortelor noastre. Prin urmare, trebuia lucrat
repede, energic §i cu toata hotararea, profitand de situatia
critics, din punct de vedere strategic §i tactic,
In care inamicul se gasea In acest moment. In musecinta
Comandamentul trupelor din TransiLvania dispune,
ca In ziva de 24 Iulie, grupurile de nord, §i sud
sa contraatace pe tot frontul §1 sa execute cat mai
mune incursiuni peste Tisa, In scopul ca fortele du§manului
sa fie imobilizate §i Impedicate de a alerga
In ajutorul celor ce aveau sa sufere lovitura Grupului
de manevra, iar Grupul de manevra sa Inceapa In zorii
zilei de 24 Julie atacul hotarator in flancul stang al inaruicului.
I
*
*
In ziva de 24 Iulie, pe frontul Grupul de nord, In
sectorul Ral:amaz, fortele inamice, superioare In numar,
stint complect imobilizate qi nu mai Incearch aproape
nici o actiune importanta, marginindu-se numai la
cercetarea frontului prin patrule. Recunoa§terile ofensive
facute de Divizia 16-a, arata ca trupe din
acest sector ar fi In curs de transport In directiuni necunoscute.
La aripa stanga a grupului, in regiunea Tisa Fared,
unde inamicul trecuse §i ocupate aceasta localitate §i
de unde putea sa ameninte §i chiar sa pada in flancul
§i spatele Grupului de manevra, este atacat in dimineata
zilei de un detasament format din Brigada 4-a vanatori
(Regimentele 9 §i 10 vanatori), doua batalioane din Divizia
16-a §i 5 baterii, §i, in urma unei lupte Indarjite,
inamicul este aruncat peste Tisa, iar localitatea Tisa
Fared ocupate de Regimentul 10 vanatori. In acela§
timp Regirnentul 9 ro§iori, din Divizia 2-a cavalerie,
care fusese trimis la Grupul de manevra de la Madaras
spre nord pentru a-i acoperi dreapta, ocupa satele Tisa-
SzttImre §i Tisa-Igar, ce se aflau la sud de Tisa- Fared'

137
i is chiar pane la actiunea de Ia Tisa nixed. Prin aciunea
desfa§urata In acest punct, ivamicul find cornplect
zdrobit Si aruncat peste Tisa, Grupul de manevra
scapase de grija de a-§i mai acoperi flancul drept §i
spatele In aceasta directie §i putu astfel sa intrebuinteze
toate fortele in atacul hotarator, pe care-1 executa.
Grupul de manevra, in dimineata de 24 Iulie, incepe
mi§carea spre obiectivele ordonate.
Divizia 2-a cavalerie, inaintand de la Madaras si acoperind
dreapta Grupului de manevra, ocupa in legatura
cu Regimentul 18 vanatori, dupa o scurta lupta,
localitatea Kunhegyes.
Divizia I-a, inaintand din regiunea Szilagy tn-Mandoky
tn, angajeaza lupta cu inamicull care ocupase din ajun
pozitie la 5 klnt nord §i nord est de Kenderes. Luptele
dureaza cu inver§unare din ambele parti toata
ziva de 24 Iulie, timpul carora soldatii din Divizia
I-a an dat dovada de o bravura neintrecuta, iar
ofiterii in fruntea unitatilor lor, le-au condus cu
un deosebit avant, spirit de sacrificiu §i dispret de
moarte. Colon elul Tomoroveanu Victor, §i multi altii
often cade eroic pe campul de lupta, conducand oamenii
la atac. In fata acestei vitejii, dwaanul nu poaterezista
; el este zdrobit si se retrage In dezordine spre
sud de Kenderes, iar trupele Diviziei I-a se opresc pe
timpul noptei pe linia Fegyvernek-Kenderes.
Brigada 12 infanterie din Divizia 6-a, care Inainta Ia
aripa stanga a Grupului de manevra, de la Cargsag In
directia Kis Ujszallas, angajaza o lupta serioasa pe linia
lacurilor Kecs-Kerito §i Csina-Bereg (N. E. de KisUjszallas).
Inamicul find atacat cu toata Inv er§unarea, este
nevoit sa se retraga spre Kis Ujszallas, urmarit de aproape
de Brigada 12 infanterie. In ivaintarea sa, Brigada
crezandu-se acoperita pe stanga de trupele Grupului de
sud, care se gasea pe Bereteu, §i find antrenata in ur.
marirea inamicului, neluand masuri suficiente pentra

138
acoperirea flancului slang, la un moment dat este atacata
de forte inamice in acest flans, forte care inaintan
de la sud. In fata acestui atac neasteptat, brigada este.
nevoita sä se retragg pe linia lacurilor. Kecs-Kerito si
Csina-Bereg, unde, odatg cu sosirea noptei, ocupa pozitie
de rezistenta. -
Pe timpul sand se desfgsurau de cgtre Grupul de manevrg
aceste lupte crgncene, Grupul de sud, cu detasamentul
Generalului Papp, respinge atacurile pe care
inamicul le pronunta pe frontul Ttirkeve, Mezottir, asupra
localitgtei Gyoma, si-I forteaza sa se retragg spre
Mezottir si Tiirkeve. Primind not intgriri, inamicul reinoeste
atacul asupra detasamentului nostril, care-1 ur-
marea spre Ttirkeve 9i-1 forteaza sä se retraga spre De-
vavania.
In seara zilei de 24 Iu lie, detasamentul General Leccap
format din Brigada I-a vangtori, Brigada 4-a rosiori si
trei batalioane din Divizia 18-a, terming concentrarea
in regiunea Szarvas-Ocsod si este in masura de a interveni
in luptg.
Pe restul frontului Grupului de sud, pang la gura
Muresului, se produc incursiuni peste Tisa din partea
trupelor de aconerire, incursiuni sustinute de artileria
de pe malul slang al Tisei. Aceste incursiuni opresc
Divizia 2-a infar4erie inamicg, de a fl transportata pe
campul de actiune al Grupului de manevrg.
In urina lupteTor din cursul zilei de 24 Julie. Comandamentul
trupelor din Transilvania, in scopul de a Inlesni
mai departe reusita Grupului de manevrg, is dis-
positiuni, ca sa se execute contra-atacurile si
sä se con-
tinue incursiunile pe fronturile Grupurilor de nord si
sud, si, in acelas timp, din cauza, ca atacurile inamicului
de pe frontal Grupului de nord, la Rakarnaz, slgbise
foarte mult si se putea face acuma fata pe acest
front numai cu Divizia 16-a, intarila cu Brigada 49 infanterie
din Divizia 20, ordond concentrarea Diviziei

139
2-a vanatori si Brigadei 5-a rosiori, cu trenul si pe jos,.
In regiunea Madaras-Kargzag-Piiuspok Ladany, concentrarea
care s'a terminat In seara de 25 Iulie.
Aceasta forts forma o noua rezerva la dispozitia Comandamentului
trupelor din Transilvania, In scopul dea
face fata oricarei eventualitati, In cazul cand Grupe
de manevra ar fi fost pus In situatiuni dificile.
In cursul noptei de 24/25 lulie, in amicul dandu-si
seams de atacal neasteptat pronuntat de Grupul de
manevra, incearca sa adune de pe restul frontului fortele
ce mai avea disponibile, transportandu-le cu carutele,
pentru a face fata loviturei, care se pronunta decatre
Grupul de manevra.
5 5
In zorii zilei de 25 Iulie, Grupul de manevra reincepe
actiunea. Regimentul 17 infanterie din Divizia I-ar
care ocupase din ajun localitatea Fegyvernek, este atacat
cu indarjire de forte superioare inamice dinspre
Szaparfalu si dinspre Tisa BO, §i, cu toata tenacitatea
cu care rezista acestor atacuri disperate ale inamicului,
find coplesit de numar, este nevoit sa se retraga pans
la 3 klm. este de Fegyvernek. Intervenind imediat rezervele
Diviziei I-a, precum si parte din Divizia 2-a cavalerie,
Regimentul 17 Mehodinti porneste din nou Ia
contra atac, cu un avant de nedescris, asupra trupelor
inamice ce ocupase localitatea Fegyvernek, si, In urma
luptei eroice, In care, acest regiment pierde aproapeo
jumatate din efectiv, reuseste sa zdrobeasca compleot
pe inamic, care in fata furiei cu care se luptau vitejii
Mehedinteni, nu poate rezista, este zdrobit si pus pefuga
In debandada, iar localitatea Fegyvernek este ocupata
de trupele noastre, care urmaresc pe inamic si
inainteaza pans la sud de localitatea Saparfalu.
Pe cand acestea se petreceau Ia aripa dreapta si la
centrul Grupului de manevra, la aripa stanga, Brigada,

140
11 infanterie din Divizia 6-a, care urma dispoziliunile
luate de Comandantul Diviziei 6-a (Generalul Marcel
Olteanu) inlocuise Brigada 12 infanterie, inainteaza §i
ataca trupele inamice, care se gaseau la Kis Ujszallas,
le respinge §i ocupa aceasta localitate, inaintand pans
la 8 klm. sud vest de ea.
Deta§amentul Genera lul Papp, din Grupul de sud,
reincepe contra-atacurile in directiile Tfirkeve §i Mezotar
in timp ce deta§amentul General Lecca inainteaza
din regiunea Ocsod-Szarvas din directia TorOk-Szt-Miklos,
ajungand pang in seara zilei 10 klm. sud-vest de
aceasta localitate.
In timpul noptei de 25/26 Iulie, inamicul vazandu-se
aproape inconjurat profits de intunerec, abandoneaza
foarte mult material, arunca muniliunile din carute §i
.se retrage in goana spre Szolnok, far 2-a zi, 26 Iulie,
in urmarire, Grupul de manevra nu mai intalne§te decat
mormane de proectile §i material abandonat si captureaza
toate resturile, care nu reu§ise Inca &á se sire-
-coare pe podul de la Szolnok.
Succesul in aceasta batalie era deplin ; trebuia insa,
,ca inamicul sa fie zdrobit complect, §i, In consecinta,
Comandaruentul trupelor din Transivania is dispozifiuni,
ca Grupul de manevra sa urmareasca, calcand
In urma du§manului in directia Szolnok. Inamicul insa
In retragerea lui disperata, arunca in aer podul de
peste Tisa de la Szolnok §i trupele noastre sunt ne-
'voite sa se opreascii.
Lovitura pe care inamicul o primise la Fegyvernek-
Kis Ujszallas s'a resfrant §ii asupra trupelor inamice
ce mai ramasese in sectorul Rakamaz §1, in ziva de
26 Julie, fiipct atacate, se retrag in debandada, para.sind
mult material de razboi, precum §i podul de vase
de la Tokay, care ramane in mainite Diviziei 16-a.
11 R

141
Dupa izgonirea vrajmaplui pe malul drept al Tisei,
Comandantul trupelor din Transilvania adreseaza :
0 telegrams M. S. Regelui.
Un ordiri de zi trupelor.
Aceste documente le dam in intregime mai jos.
*
* Ic
Majestatel Sale Regelul
Trupele noastre, care vegheau pe prmul stang at
Tisei, an fost atacate de inamic pe tot frontul, In Dimineata
zilei de 20 Julie 1219.
VrAjmapl find bine utilat, a reusit sa Impinga perdeaua
noastra de acoperire pe toata Intinderea frontului,
sä execute o trecere in masa In regiunea Szolnok
§i sa Inainteze in directiunea Szolnok-Debretin-Oradia
Mare, pe o adancime de 50 klm.
Du§rnanul find Insa pretutindeni manevrat energic
§i la timp, dupa lupte crancene §i neintrerupte de 7
zile, bravele noastre trupe au reuit sa-1 arunce pe
dreapta Tisei, In tot lungul frontului, in complecta debandada.
Mandre, ca an tiut sail, indeplineasca .inca o data
datoria fats de neam, lard Si tron, bravele trupe ale
frontului de vest I§i indreapta gandurile cu dragoste §i
supunere catre tron §i Intr'un singur glas striga :
Sa Traiasca M. S. Regele, comandantul de capetenie i
sa Traiasca M. S. Regina, ingerul protector al celor
In suferinta!
SkTraiasca A. S. R, Principele Mo§tenitor §i toate
Vlastarele dinastiei !"
Comandantul trupelor din Transilvania
General MARDARESCU
*eful de Stat Major
General PANAITESCU

142
Ordin de zi No. 53, din 27 lulle 119 st. n.
Straja find pe Tarmul stang al Tisei, pentru a apAra
-vatra stramwasca §i pentru a asigura viata, cinstea
i avutul Intregei populatiuni din regiunile ocupate de
-voi, Bra deosebire de neam §i de credinta, inamicul
trecand Tiski, s'a napustit asupra voastra, atacandu-vd
furios In to lungul frontului.
Dupa lupte craneene §i nelntrerupte de 7 zile, du§manul
lovindu-se de zidul format din piepturile voastre
ode bravi, a Post zdrobit §i aruncat peste Tisa In cornplecta
debandadd.
Prin acest nou fapt .stralucit de arme, falnicile divizii
romanqti au fiicut dovada, Inca odatd, lumei Intregi,
,de neintrecutele virtuti ostd§e§ti §i neclintitul spirit de
cu care sunt Inzestrate.
Credinta, ca prin sfortdrile fdcute v'ati fndeplinit o
,datorie sfanta fald de neam, lard §i tron, este cea mai
,desavar§itd u§urare pentru toate greutntile, prin care
ati trecut.
Sunt neintrecut de multumit §i mandru, ca m'am gh-
.sit In rnijlocul vostru §i v'am comandat Intro Intreprindere
atat de mareata.
Multumindu-va la fiecare In parte, va zic :
Sanatate §i totdeauna voe Mina, bravi ostag ai ardnatei
din Ardeal I
Comandantul trupelor din Transilvania
General MARDARESCU
Seful de Stet Major
General PANAITESCU
VI. Continuarea operatiunilor la vest de Tisa
In urma dispozitiunilor Marelui cuartier general, de-a
rurmari cu energie inamicul la vest de Tisa, 'pans la
.complecta lui distrugere, Comandamentul trupelor din

143
Transilvania, pentru a nu da pas inarnicului sa se reculeag5,
sa se organizeze 9i sa opuna o noua rezistenta,
is masuri pentru trecerea Tisei In sectorul Tisa-Bo-Fegyvernek.
In acest stop, se ordona Grupului General
Mosoiu, format din Divizia si 6-a, sa face demonstratiuni
In sectorul Szolnok, pe ca.nd Grupul General
Holban format din Diviziile 1 si 2 vanatori, sa pregateasca
si sa execute trecerea in sectorul ordonat.
In zilele de 27, 28 sr 29 Iulie se fac toate pregatirile
de trecere, garnisind intreaga bucla a Tisei, unde urma
sa se arunce podul cu artileria celor doua divizii de
vanatori, punandu i-se la dispozitia grupului si obuzierele
si artileria grea din rezerva Comandamentului trupelor
din Transilvania.
Pe cand Grupul General Holban pregatea trecerea in
sectorul aratat mai sus, sosesc, transportate cu trenul
din vechiul Regat, Divizia 7-a §i Regimentul vanatori
de munte, trimise del Marele cuartier general pentru
Intarirea fortelor Comandamentului trupelor din Transilvania.
Cu aceasta divizie, impreuna cu Divizia 2-asavalerie
§i Regimentul vanatorii de munte, se formeaza Grupul
General Demetrescu, care este concentrat In regiunea
Madaras, cu scopul. de a trece Tisa pe la Kiskore.
Divizia 2-a infanterie, care fus6se trimisa de Marele
cuartier general, ca sa ocupe Banatul, find push la
dispozitia Comandamentul trupelor diu Transilvania de
catre Marele cuartier general, este 'concentrate In zona
Kan Hegyes, In apropierea punctelor de trecere.
In noaptea. de 29130 Ellie,
trecerea Tisei fiind pregatita,
in urma unui bombardament puternic, Grupul General
Holban arunca peste Tisa, cu birdie §i pontoanele,
primele elemente de infanterie, care surprind pe
inamic, it alunga de pe farmul stang at Tisei Si pun
stapanire pe terenul, in dreptul caruia trebuia sa arunce
podul. Imediat dupe trecerea acestor prime elemente,
podul de vase este aruncat peste Tisa

144
zilei de 3Q Iu lie, Divizia 1 si 2 vAnatori tree Tisa, f5r5
s5 intampine rezistent5 din partea inamicului, iar in
duph amiaza zilei trece Tisa, tot prin acest punct si
Divizia 6-a din Grupul General Mopiu.
Diviziile 1 si 2 vdnatori, imediat dupa trecere formeaza
un cap de pod pe linia Tisa Suly-Simony tn-
Homorszag psz-Szoro to 10 klm. vest Tisa BO).
In momentul cand se executau trecerile la Tisa Bo,
Grupul General Mosoiu, dup5 dispozitiunile Comandamentului
trupelor din Transilvania, printr'un foc pu-
'ternic de artilerie §i incursiuni de infanterie, a atras
si tinut pe loc atentia inamicului in sectorul din fala
Szolnokului, cuprins intre Tisa Ptispoki si Tisa Veszeny.
Dupa trecerea primelor divizii, rolul demonstrativ
al acestui grup find indeplinit, Divizia I-a din-Grupul
General Mosoiu a lost inlocuita cu Divizia 18-a, iar
aceasta divizie a fost indreptata spre punctul de trecere
de la Tisa BO, unde ajunge in ziva de 31 Iulie sl
trece pe malul drept al Tisei.
In noaptea de 30131 Iulie,krupul General Demetrescu,
din regiunea Madaras, arunca prin surprindere podul
de la Kis-Kore si in ziva de 31 Iulie intreaga Divizia
7-a, urmata de Divizia 2-a cavalerie, tree pe dreapta
Tisei.
In timpul
and se pregateau trecerile de mai sus peste
Tisa, Diviziile 16 18 executau incursiuni de trecere pe
restul frontului. cateva Jnitati din Divizia 16-a, trec5nd
Tisa pe la Tisa Lok, ocupa in cursul zilei de 27, 28 §i
29 Iulie, pe malul drept, localitatile Takta Szada-Takta
Harkany-Tisa Lucz-Arokto- Ptrugy §i Tacta Kenez.
Motivele care au determinat Comandamentul trupelor
din Transilvania asupra alegerei punctelor de trecere
ar5tate mai sus, sunt urmatoarele :
1. Pentru punctul de trecere de la Tisa Bo :
a) Acest punct era in imecliata apropiere a zonei
unde avusese loc.desf5surarea batdliei si, prin urmare,
trupele, care ramasesera disponibile dupa lupta, puteau

145
sa fie imediat concentrate pentru executarea trecerei.
bJ Tisa face In aceasta parte un intrand spre est, cuprins
Intre Tisa Roff §i Tisa Pfispoki. Spatiul format de
acest intrand era suficient pentru desfa5urarea unitalilor,
care ar fi trecut Tisa, Si, In acela timp, se gasea
sub protectia focurilor de artilerie, a§ezata pe malul
slang al Tisei, pe cele doua laturi de nord §i sud ale
buclei, la Balla-Fegyvernek §i Tisa Roil= Tisa Saly. Prin
incruci§area focurilor acestei artilerii de toate calibrele,
se putea curati §i matura toata zona dinaintea punctului
de trecere, aka, ca inamicul luat prin focuri de
anfilada, era pus In imposibilitate de a impedeca trecerea
trupelor noastre.
c) Nu era prea departe, de sectorul, unde se facea
demonstratia de catre Grupul General Mo§oiu sector
care se prelungea pana la Tisa Verseny, pe unde
inamicul a§tepta sa se produca trecerea §i, prin ur-
mare, dupa Indeplinirea misiunei Idemonstrative,
u§or
fortele acestui grup se puteau deplasa, pentr9 a fi trecute
pe dreapta Tisei.
d) Materialul de poduri putea sa fie repede, §i cu inlesnire
adus, putand fi transportat cu calea ferata pan4
la gara Fegyvernek, In apropierea punctului de trecere,
de unde o §osea buns dacea pana la Tisa-BO.
2. Pentru punctul de trecere de la Kis Kore :
a) Nu era nici prea departe, nici prea aproape, de
punctul unde se executa trecerea de catre grupul principal.
b) Materialul de poduri putea sa fie transportat cu
calea ferata chiar pana la punctul de trecere.
c) Fortele, pe care le-ar fi Intalnit, find putin numeroase
(Brigada 80 internationals), putea sa fie uglr
surprinse §i alungate..
d) .Trecerea se putea executa mascat de perdelele de
plantatiuni, care se gaseau in aceasta parte:
Pe langa avantajele tactice, pe care le prezentau punc-

146
tele de trecere alese, din punctul de vedere al operatiunilor
ulterioare, desf4urarea strategical- putea si se
execute In conditiuni admirabile.
In adeva'r, cele doua grupuri, odata aflate pe dreapta
Tisei, interpuneau fortelor du5mane de nord §i de sud
§i puteau, prin manevre pe linii interioare, sa ra'spundA
la orice actiune de front, sau de flanc, care ar fi incereat
inamicul.
Dupa cum rezulta de mai sus, se vede, ca in ziva
de 31 Julie, fortele noastre formau doua grupuri : un
grup principal la nord de Szolnok, format din patru
divizii (Diviziile 1 si 2 vanatori si diviziile 1 §i 6 pe
dreapta Tisei §i Divizia 2-a in rezerva generals a Comandamentului
trupelor din Transilvania, la Tisa 13o-
Fegyvernek, stanga Tisei; iar un alt grup secundar,
format din Divizia 7-a, Regimentul vanatori de munte
§i Divizia 2-a cavalerie. (Cu patru brigade roiori).
Grupul principal avea misiunea de a lua contactul
cu fortele principale ale inamicului, §i profitiind de starea
de desorganizare in care se &eau, a le nimici si
captura; iar grupul secundar avea misiunea de a acoperi
flancul drept §i spatele grupului principal §i a interveni
la nevoe In actiunea, ce s'ar fi desfa'§urat de
grupul principal.
Inamicul, dupa retragerea, pe dreapta Tisei, I§i concentrase
grosul fortelor in triunghiul Czegled-Abony
Kecshemet §i lasase descoperit drumul spre Budapesta,
probabil cu intentiunea, de a antrena fortele noastre
Inspre eapitala Ungariei §i a ne ataca apoi in flancul
sting §i spate. Aceste intentiuni insa ale du§manului
an fost descoperite la timp §i, in consecinta, Comandamentul
trupelor din Transilvania, in desfa§urarea
strategick dispune ca :
Cele patru divizii ale grupului principal sa inainteze
In formatiune romboidala, avAnd Divizia I-a vanatori
In cap, Divizia- 6-a la aripa stanga, Divizia 2-a vanatori

147
la aripa dreapta si Divizia I-a la centru §i inapoi. Grupul
secundar (General Demetrescu) sa inainteze cu Brigada
2-a roiori in directiunea Kaal-Fiiszes Abony, iar
.cu restul fortelar In directiunea Iasz Apaty-Heves. Divizia
de cavalerie, cu trei brigade, afara de brigada
trimisa spre nord, sa execute o larga conversiune spre
sud, pentru a intercepta toate comunicatiunile ce du-.
,ceau la Budapesta si a cadea in spatele inamicului,
care se concentrase In triunghiu] aratat mai sus. Grupul
de nord, elementele care luptase la flakamaz, sa
Inainteze In urmdrirea inamicului ce se retragea in directiunea
Miskolcz, iar In golul care era intre Kis-KOre
si rtkkay, sa treaca Tisa cu brigada 49 infanterie pentru
a face legatura intre Grupul General Demetrescu
5i trupele biviziei 16-a de la Tokay, care urmareau pe
inamic.
In ziva de 1 August, pentru largirea capului de pod
,,i pentru stabilirea legaturei cu -Grupul General Demetrescu,
se ocupa de catre Grupul General Ho lban localitatile
Pe ly, Iasz Kis Er si Iasz Ladany, iar Grupul
General Mosoiu Inainteaza In directia Beszenszog, de
unde respinge pe inamic, care incercase sa opuna rezistenta,
§i ocupa pozitie la est de rdul Zagiva. In acest
limp, un detasament din acest grup, stabilege, la nord
de Szolnok, legatura cu trupele din Divizia 18-a (doua
batalioane), care trecuse si ocupase Szolnokul. Aceste
trupe, Irish, ale Diviziei 18-a, In cursul serei flind atacate
de inamic, sunt fortate sa paraseasch Szolnokul,
.care este reocupat de inamic. Celelalte forte de pe res-
4111 fronturilor, care trecuse pe dreapta Tisei, Isi maresc
In ziva de 1 August raza for de- actiune. Astfel,
Divizia 7-a din Grupul General Demetrescu ocupa regiunea
Heves-Atany-Kom1O, iar divizia de cavalerie ajunge
pe linia Iasz Bereny-Tapio Gyorgyo, de unde in-
Iercepteaza comunicatiile spre Budapesta, In timp ce
deta§amentullrimis la nord (Brigada 2-a roiori) ajunge

198
la Faszes Abony, unde intercepteaz' comunicatia grupulpi
inamic de la Miskolcz.
Pe frontul Grupului de nord, detapmentele Generalului
Hanzu (Comandantul Diviziei 16-a), trecute pe
dreapta Tisei in regiunea T9kay -Tisa LOk, resping In
regiunea satelor Takta Kenez Si Ptrugy mai multe atacud
partiale ale unor deta§amente raslete inamice, iar
Brigada 49 infanterie din Divizia 20-a, push' la dispozitia
Grupului de nord, este trecuta pe dreapta Tisei
pe la Tisa Fared, cu misiunea aratata mai sus.
Prin rezistenta inamicului la Beszenszog, , §i prin atacurile
ce le-a dat pentru reocuparea Szolnokului, ser
confirms §i mai mult informatiile ce avea Comandamentul
trupelor din Transilvania asupra concentrarei
fortelor inamice In regiunea Abony Czegled-Kecskemet
§i, In consecintA, comandamentul dispune, ca In ziva
de 2 August trupele sá intre in dispozitivul ordonat
pentru desf4urarea strategics amintita mai sus, iar
inamicul sa fie atacat en !WA vigoarea, on unde vat.
fi Inta lnit.
In ziva de 2 August, Grupul General Holban InainteazA
§i ocup5 f5ra nici o rezistenta din partea inamicului,
cu Divizia I-a vanatori, localitatile Tapio Sze le-
§i
Tapio Gyorgyo, iar Divizia 2-a vanatori r5mane pe locT
pentru a intra In dispozitivul strategic ar5 tat mai sus,
Grupul General Mo oiu Inaintdnd cu Divizia 6-a In
linia I-a, In directiunea Rekas, urmata de Divizia I-a
in linia 2-a §i avand un detnament de flanc spre Szolnok,
Intampina o puternica rezistenta din partea inamicului
pe rant Zagiva, In special In regiunea Rekas. Rezistenta
inamicului pc frontul Grupului General Mo§oiu este
Inddrjita §i lupta, care se desfkoarA, dureaz5 cu Inver§unare
toat5 ziva. Catre sears, Insa, bravele noastretrupe,
antrenate, cu un avant indescriptibil, reu§esc sa
resping pe inamic, s5-1 pun5 pe Rana §i sa ocupe bocalitatea
Rekas, iar detapmentul trimis la Szolnok o--

149
cups aceasta localitate, In retrggerea lui, inamicul a-
Tuned armele si munitiunile si se Indreapta spre Abony-
Czegled. Trupele Generalului Mosoiu II urmaresc de
aproape si in zorii zilei de 3 August, localita tea Abony
.este Inconjurata cu o brigada din Divizia 6-a pe la
vest si alta pe la est, In timp ce Brigada 4-a rosiori,
ajungand la Alberty Irsa, pe linia ferata Czegled-Budapesta,
cade de la vest asupra Czegledului, unde se gasea
Comandamentul Corpului I armata inamic, sit in zorii
zilei de 3 August, inamicul vazandu-se Inconjurat atat
la Abony, cat si la Czegled, trimite parlamentari penstru
capitulare. Parlamentarii sunt trimisi la postal de
comanda al Con-,andamentului trupelor din Transilvania,
iar Grupul General Mosoiu si Brigada 4-a rosiori (Lt.-
Colonel adjUtant Atanasescu) procedeaza la dezartnarea
celor trei divizii inamice (3, 5 si 6 din regiunea Czegled-
Abony. Numarul prizonierilor capturati In aceasta zi
trece peste 1000 ofiteri si 30.000 oameni trupg, precum
un enorm material de artilerie, munitiuni si acme.
Lovitura data inamicului la Fegyvernek-Kenderes-Kis
Ujszallas-Mezottir Incepe sa-si produca efectul. Inami-
cul, zdrobit
materialiceste si moralmente in aceasta ba-
talie, nu mai este capabil de a mai opune vre-o rezis-
.
aenta serioasa.
In timp ce aceste actiuni se desfasurau de catre grupul
principal In zona Szolnok-Rekas-Abony, Grupul
General Demetrescu continua cu Divizia 2-a cavalerie
4ndeplinirea misiunei data de Comandamentul trupelor
din Transilvania si ajunge In seara de 2 August cu:
Brigadele 3 si 5 rosiori In regiunea Tapioszer (30 klm.
-est Budapesta), avand primele elemente de recunoastere
pang in apropierea Budapestei ; cu Brigada 4-a toliori
la Alberty lrsa, dupd cum s'a aratat mai sus ; in
tine Brigada 2-a rosiori de la Fuszes Abony executa
recunoasteri spre Miskolcz si Erlau, Divizia 7-a si Regimentul
vanatori de munte asteapta in zona ocupata

150
din ajun desiA5urarea actiunei grupului principal, gala,
de a interveni In aceasta actiune.
Deta5amentele Generalului Hanzu ocupa in regiunea
Tokay localitatile Szaros Patak, Szerensz, Takla Harkany
; iar Brigada 0 infanterie Inaintand de la Tisa,
Fiired, ocupa localitatile Poroszlo si Baborna, stabilind
legatura cu detapmentul din Divizia 7-a ce opera sprenord.
Generalul Papp, Comandantul Diviziei 18-a, care ramasese
In acoperire pe Tisa, trecuse Inca din ziva de-
1 August pe dreapta Tisei cloud batalioane, care ocupase
localitatile Tisa Varkony si Tisa Veszeny, iar ire
ziva de 2 August se consolideaza pe aceste pozitiuni.
Din modul cum s'au destasurat operatiunile In ziva
de 2 August 5i anume din faptul, ca cea mai mare parte
din fortele inamicului au fost capturate, iar cele care
mai ramasesera, erau inconjurate 5i gala de a avea aceia5i
soarta, Comandamentul trupelor din Transilvania
I5i da seams, ca inamicul nu mai e capabil de nici
rezistenta 5i is dispozitiuni, ca pentru ziva de 3 August
:
Divizia de cavalerie (Brigazile 3 5i 3 ro5iori) sa
continue recunoa5terile spre Budapesta, precum 5i a intregului
sector la nord 5i la sud de oral.
Brigada 4-a ro5iori sa Inainteze pe la vest de
Kecskemet 5i sa intercepteze comunicatiile spre Seghedin
ale trupelor inamice care se gaseau la Kecskemet..
Divizia I-a vanatori, Divizia 2-a v.5nMori 5i Divizia
7-a, prin mars fortat, sä Inainteze direct asupra
Budapestei.
Grupul General Mopiu (Diviziile 1 5i 6) sa continue
distrugerea cumplecta a unitatilor inamice ce-au mai
ramas In regiune Kis. Kun Felegyhaza- Kecskemet.
Divizia 16-a, Impreund cu deta5amentul din Grupul
Genera/ Demetrescu, sa Inainteze si sa ocupe Miskolczul.
c

151.
VII. Ocuparea Budapestei
In cursul zilei de 3 August, Grupul General Holban
executa un mars fortat de aproape 50 klm., fara a mai
Intampina nici o rezistenta si ajunge cu Divizia I-a vanatori
la Gomba, Divizia 2 a v6natori la Tapio Sze le si
Tapio Gyorgyo, acoperit pe front cu divizia de cavalerie,
care ocup6 in seara zilei (cu Brigada 5-a rosiori)
iu regiunea Peczel,_(15 klm. est Buaapesta), iar cu Brigada
3-a rosiori localitatea Monor. Divizia 7-a ajunge
in regiunea Iasz Apaty-Iasz Mihalytelek. Grupul General
11josoiu inainteaz4 cu Divizia 6-a de la Abony si ocupa
Nagy KorOs, iar Divizia I-a ocupa regiunea Czegled-Abony.
In seara zilei, Brigada 4-a rosiori, care
inainta pe dreapta grupului, ajunge la sud de Kecskemet,
interceptand la sud de aceasta localitate toate comunicatiile
spre vest si Seghedin. Un detasament din
Divizia 18-a, care trecuse Tisa pe la Szentes si ocupase
Csongrad,Jfiainteaza spre Kecskemet. Trupele inamice
(parte din Diviziile 2 si 4) vazandu-se astfel in-.
conjurate, trimit parlamentari pentru predare. Si aiti
se captureaza cateva mii de prizonieri si mari cantitali
de materiale de razboi.
Tot In aceasta zi, trupele inamice dela Miskolci (Divizia
I-a si parte din brigadele de Secui) fiind complect
inconjurate, se predau fara lupta, capturandu-se astfel
si 'In
aceasta regiune mai multe mii de prizonieri si
marl cantitati de material de re'zboi,. arme si munitiuni.
* *
In ziva de 4 August, la orele 16, trupele noastre ajung
la portile Budapestei si, in urma sornatiunei facuta de
Comandantul trupelor din Transilvauia, care pjunsese
°data cu Divizia I-a vanatori, se prezinta o delegatie
diu partea noului guvern Maghiar, pentru predarea o-

152
ralulni. Dupa ce s'au luat toate mdsurile de sigurant5,
trupele noastre intra triumfatoare in Budapesta. Populatia
ungard rdmane inm5rmurita la aparitia vitejilor
no§tri, cari fn timp de 15 zile numai, zdrobise complect
cele 9 divizii inamice §i ajunse in inima Ungariei. Ea
pastreaza In tot timpul defildrei Diviziei I-a vanatori,
ce-a avut loc pe strada Andrasy, In fata Generalului
Marddrescu, Comandantul trupelor din Transilvania,
cea mai mare lini§te.
°data cu intrarea trupelor noastre in Budapesta, se.
captureath Inca cateva mii de prizonieri §i mari can-
Mali de material Si munitiuni, far ordinea §i viata normaid
Incepe sä-§i is cursul, spre satisfactia tuturor can
suferise teroarea regimului ce se spulberase.
A doua zi dupa intrarea trupelor romane in Budapesta,
Comandantul trupelor din Transilvania adreseazd :
0 telegrams M. S. Regelui,
Un ordin de zi trupelor,
0 proclamatie catre populatiunea Budapestei.
Aceste documente, de o importanta deosebita, be reproducem
mai jos :
* *
*
Majestatel Sale Regelul
BIICuitEm.
Am onoare a raporte, ca eri, 4:August orele 18, trupele
au ocupat Budapesta fara rezistentd.
,,Dupa luarea masurilor de mentinerea ordinei, am
trecut In revista §i am primit defilarea trupelor (o brigad5
de infantenie §i un divizion a trei baterii din divizia
I-a vanatori, precum §i un divizion din brigada
4-a rogori) pe Andrasystrasse.
Guvernator al Budapestei Pam numit pe generalul
Holban.
Populatia a prima trupele noastre in mod simpatic.
Comandantul trupelor din Traneilvania
General MARDARESCU
$eful de Stat Major

153
Bravl °stag at comandamentului trupelor din
Transilvania I
Acum cateva zile, va gaseati pasnici pe malul stang
al Tisei, formand cu piepturile voastre zid de aparare
pentru toata suflarea omeneasca de dincoace de Tisa.
In dimineata zilei de 20 Iu lie, dusmanul nelegiut,
tare turbura linistea inimei Europei, v'a atacat In mol
furios.
Vrajmasul, mare in numar si mijloace, a trecut pe
stanga Tisei si ametit de izbanda impingerei perdelei
noastre de acoperire, a Inaintat ca o vijelie spre rasarit
In primele zile ale bataliei, atras fiind.de bogatia si
frumusetea Ardealului, aceasta podoabfi a neamului romanesc.
Cel de sus Irish, care imparte i veghiaza la infdptuirea
sfintelor noastre nazuinti, a facut, ca bucuria
inamicului sa fie numai vremelnica. In adevar, sosind
momentul intrarei in luptfi a grosului trupelor noastre,
dusmanul a fost aruncat peste cap dincolo de Tisa, cu
mad pierderi, in oameni si materiale de rfizboi.
De asta data, Insfi, punerea Tisei Intre not si vrajmas
nu mai era destul. Inamicul, care ne atacase in
mod Indraznet, trebuia Ingenunchiat, zdrobit In asa masura,
ca sa se poata dobandi In mod sigur linistea
noastra si Intregului apus.
Sprijinit pe voi, Bravi ostasi ai comandamentului trupelor
din Transilvania, Inaltul comandament a hotarat
trecerea pe dreapta Tisei si continuarea operatiunilor
pana, la sfarsit, dincolo de Tisa. Inamicul care simtise
barbatia loviturei voastre, n'a mai fost In stare sa opuna
,nici o rezistenta si diviziile lui dezorganizate, In urma
bataliei de pe stanga Tisei, au fost capturate una cite una.
Astfel, In curs de 16 zile numai, inamicul a fost cu
alesavarsire distrus, iar In ziva de 4 August, orele 18,
trupele noastre au ocupat Budapesta, ducand cu ele

154
nigtea tuturor cetatenilor pagnici ai Ungariei gi prin aceasta,
risipa norilor din centru Europei.
Faptul strAlucit de arme savargit de voi, va ramane
pe vecie inscris in cartea neamului si in istoria omenirei
; deci, va puteti mandri de 'roadele ostenelilor
voastre, gi cand va veti inapoia la vetrele voastre, puteti
spune tuturor cu seninatate, ca v'ati facut pe deplin
datoria 110 de neam, tars gi MM. LL., care in momentele
grele ale bataliei au, venit in mijlocul nostru gi au.
urmarit de aproape bravura voastra.
Sunt nespus de mandru, ca v'am comandat, si adanc
recunoscator tuturor, pentru inima ce v'ati pus in infaptuirea
izbandei, va multumesc la fiecare in parte gi
va zic :
.
Sanatate gi totdeauna voe bung, bravi ostagi ai comandamentului
trupelor din Transilvania.
Comandantul Trupelor din Transilvania
..-
General MARDARESCU
*
Proclaffiatie
Seful de Stat major
General PANAITESCU..
Se aduce la cunogtinta populatiei urmatoarele :
1. Armata romand nu face razboiu locuitdrilor, ci
armatelor care au atacat.
2. Soldatul roman garanteaza linistea, avutul gi viata
cetatenifor.
3 Toti locuitorii sunt obligati sa pastreze ordinea gi
sa respecte legile tarei, precum gi ordonantele ce se
vor da.
4. Viala in orag isi va urma cursul normal, circulatia
find permisa pana la ora 21 ; dela aceasta ora, toate
localurile vor fi inchise.

155
Se interzice Intrunirile sau circulatia In grupuri mai
mari de 5 persoane.
Locuitorii, cari vor instiga In contra ordinei si voraduce
prin glas, prin scris, sau prin gest prejudicii trupelor
romfinesti, vor fi pedepsili conform legilor r5z-boiului.
Budapesta 5 August 1919.
Comandantul trupelor din Transilvania.
General MARDARESCU
Seful de Stat Major
General PANAITESCU
Ordin de zi No. 57
Bravi ostasi ai Comandamentului trupelor din Transilvania.
Domnul General Presan, Seful Marelui cuartier general,
care s'a g5sit In mijlocul trupelor In tot timpul
ofensivei de la Tisa la Dunare si deci a v5zut si cantarit
sfortdrile noastre vitejesti, a bine-voit a Ira trimitecaldurosul
sau salut camaraderesc de mai jos, pe carema
grdbesc sa vi -1 aduc la cunostint5, fiind, pe de o
parte, o scum/A rdsplatd a meritelor voastre ostAsesti,
iar pe de alt5 parte, o hot5rfire in ceeace priveste
conduita voastra in teritoriile de curand ocupate, pentrir
a ramane pururea nestirbita reputatiunea Armatei romane,
Comandantul trupelor din Transilvania.
General MARDARESCU
.**
Seful de Stat Major
General PANAITESCU
General 1Jarddrescn
Comandantul trapelor din Transilvania
Cu o profunda emotiime si inalta mandrie natio-

156
cite fapte de razboi ale armatei de sub comanda
D-voastra, si va rog, sa primiti si
sä transmiteti la
toti camarazii, ofiteri si soldati, expresiunea admiratiunei
mele.
Am credinta, ca acum, and dusmanul a fost Ingenunchiat
si distrus, armata ce comandati se va conduce
eu locuitorii teritoriilor cucerite In asa fel, Incat lumea
Intreaga va putea constata, ca not soldatii romani suntern
cu adevarat reprezentantii unui;popor cinstit, drept
tun si Inaintat.
General (ss) PREZAN.
Nr. 8730
din 61V1111919.
Domnului GENERAL PREZAN
eful Iarelni Curlier General
No. 180.
Cu adanca recunostinta va multumesc, pentru cuvintele
Incurajatoare, ce-ati binevoit a adresa mie si
trupelor de sub comanda mea, In urma stralucitelor
.operatiuni dela Tisa la Dunare.
Domnia voastra, care v'ali gasit In tot cursul acestor
operatiuni In mijiocul trupelor, ati putut aprecia sforlarile
uriase facute de ele si, cuvintele ce ne sunt adresate
din parte-va, ne uinple sufletul de bucurie si
rharesc Increderea in not
Ma voi grAbi a aduce cat de curand la cunostinta
,ofiterilor si trupei ordinul Domniei-Voastre de multumire,
spre a se bucura cat mai de vreme de roadele
sfortarilor lor.
Comandantul trnpelor din Transilvania
General (ss) MARDARESCU
* *

157
Ordin de zi Nr. 58
(114 io/whisis
Cu a deosehita bucurie §i mandrie aduc la cuno§
tinta tuturor, ofiteri §i trdp5, telegrama de mai jos a
Domnului Prim Ministru, care, pe tkimpul operatiunilorrecente
dintre Tisa §i Dun Are, a bhaevoit a veni In
mijlocul nostru, urmarind clips cu clips desfa§urarea
viguroasei noastre contra-ofensive.
Cuvintele Domniei-sale calde §i InaltAtoare Bunt o
pretioasa rAsplata a vredniciei Voastre, lie care vä puteti
mandri.
Comandantul trupelor din Transilvania
General MARDARESCU
31' de Stat Major
General PANAITESCIT
Cop le dupa telegrama D-lui Prim-Ministru
Cu simtimant de calda recuno§tinta pentru glorioasa
noastra ogire §i de Ina ltA mandrie nationals, am aflat
complectarea infrangerei anarhiei du§mane §i intrarea
trupelor noastre in Budapesta. Prin victoria ei, 0§tirea
nqastra a desAvar§it opera vitejeasca prin care a asigurat
unitatea nationals §i tot odatA, a nimicit primejdia
care ameninta civilizatia Europei centrale.
VA felicit din inima pe Domnia-voastrA §i pe demnii
Domniei-voastra camarazi de arme §i ma bucur, ca.
Dumnezeu v'a dat gloria de a conduce aceste operatiuni-
IOAN I. C. BRATIANU
Domnului prin Ministru
I. I. C. BRATIANU
In numele meu §i al trupelor In sub ordine, vA rog
respectos, sa primiti viile noastre mullumiri.

158
Greutatile i sfortarile uriase, prin care am trecut pe
timpul recentelor operafiuni de la Tisa la Dunare, sunt
larg rasplatite prin caldura cuyintelor Inallatoare §i in,
-curajatoare, ce-ali binevoit a ne adresa.
Armata, Insufietita In tot cursul campaniei de cele
mai stralucite calitati osta§e§ti, a fost, este §i va fi neclintit
scutul proteguitor al scumpei noastre Romanii
mari, Infaptuith cu atatea sacrificii.
' Neamul, Tara Si Tronul sa se bizue pururea pe inima
ca1da si bratul vanjos al aparatorilor lor, care sunt
mandri, de-a le fi putut ca§tiga toata Increderea In
vrednicia lor.
.somandantul trnpelor din Transilvania.
General D.IARDARESCU
*
Sefal de Stat Major
General PANAITESCU
Pe restul teritoriului Ungariei, Intre Tisa §i Dunare,
-diferite detawnente ale noastre urmaresc si distrug
grupurile razlete inamice, care scapasera necapturate
clin zonele In care s'au dat loviturile, §i astfel, In tot
teritoriul Ungariei, ocupat de trupele noastre, ordinea
cea mai desavar§ita Incepe sa domneasca.
Ocupatiunea Budapestei a durat de la 4 August pans
la 17 Noembrie 1919.
Inainte de plecare, Comandamentul trupelor din Transilvania
In unire cu Inaltul comisar al guvernului, a. adresat
catre populatiunea capitalei Ungariei urmatoarea
proclamatiune :
*
*
Proclamatine
Armata romaneasca se retrage. Budapesta va fi evacuata.
Parasind Capitala Ungariei, Romania tine a afirma
Inca o data, ca in urma atacurilor de. pe Tisa care a mo-
4

159
ti vat actiunea sa militara n'a fost calauzita de cat de
legitima aparare, si cerintele militare. Orice gand de
asuprire, sau de razbunare, i-a fost strain.
Armata romanesca a cautat ca sa faca cat mai upara
posibila pentru populatie prezenta trupelor In Ungaria,
Si, nici o sfortare n-a fost neglijata, care sa upreze viata
populatiunei suferinde.
Cu simtamantul cte a-§i fi exercitat dreptul 5i de a II
indeplinit o datorie de umanitate, armata romaneasca
tine Inca o data sa afirme, ca a considerat totdeauna
afacerile launtrice ale Ungariei, ca apartinand singure
poporului ungar, caruia dore5te restabilirea
evitand orice persecutiuni politice, sociale, sau religioase.
Aceste conditiuni sunt necesare unei carmuiri
durabile, care s5 exprime vointa poporului ungar, sa
faca posibila vindecarea trecutului si
sa aduca inchee-
r ea Pacei, dorita de Romania 5i aliatii ei.
Armata romaneasca multume5te pentru atitudinea
.corecta a populatiunei Capitalei, in tot timpul ocupatiunei.
Comandantul trupelor din Transilvania
General MARDARESCU
liuistei,
Badapesta 12 Noembrie 1919.
Inaltul comisar at Guvernutni
Ministru DIAMANDY

SOLDATII NOFRI IN UNGARIA t
BUDAPESTA
(Povestesc doi °Merl de artilerie)
Disciplina ostaseasca
Steteam de vorba cu un soldat bol§evic care star
cu maim, In buzunar In fala mea. D'odata 11 vad pe bol-
§evic ca scoate fulgerator mina plina de sange.
Un soldat roman 11 strapunsese cu baioneta.
Cum, domnule major, eu, care am luptat la cot
cu dumneavoastra nu stau cu mina 'n buzunar §i el ?
Parlitu 1
Soldatul roman, omit politic la Budapesta
Mai stall mult p'aici, baefi 1
Auz Ca mai e §i-o Viena 1
Tot la Budapesta
Facu-le de franfuzi §i englezi ce tot ne fac zile
fripte c'acu ii dezarmam §i pe ei.
Ce de-a mai ca§ile 1 Parch sunt toate manastiri.
Altul. Treceam la defilare In Budapesta. Un soldat
ese dela locul lui §i vine in capul bateriei.

161
Traiti, domnule sublocotenent, p'aici, chiar pe
strada asta m'au dus cu baioneta, ca prizonier, §i acum
tree calare I
inteligenta rara soldatul roman. Veneau soldatii
cu cai dela un capat al Budapestei exact unde-i
spuneai, fares -sa rataceased. Mergea ca prin satul lui,
pared I
Grozav an soldatii nostri simtul orientarii I
Cum ati petrecut in Budapesta ?
Tot In tramvay duceam bdcatariile de campanie.
Da, fie ca am inalecat §i pe leii de la Parlament.
La grddina zoologicd.
Ma, ce n'au aeolo I stieleti, alifanti, gi.
rafe, lei, dar tot n'au faraoni! (Voiau sa zica, oameni
cu coada de pe§te I)
'Privind casele Budapestet,
Mari c4i 1 Mai marl c'ale lui Dini Mihail de la
Craiova I
Dupes ce-i ganisem pe unguri dela Szolnok.
In loc de buns ziva unguresc, a la solgai", le strigau
A la Szolnok I
Tot to gradina zoologicd la teatru, dau de un om
fix ca o statue. Soldatii stau cu ochii fixi la el.
E viu 1
Ba, nu e, a nu mi§ca I
Domnule Sublocot., des -mi voe sa-1 fac ce say mi§te,
si striga omului statue.
A la Szolnok I
Rade omu-statue. Rad toti soldatii.dese pgdpfidese.
Vazurati, ma, ca e om §i Inca viu I
Sentinele la Hungarie. Veneau tot felul de unguri
cu rugficiuni.
Unde merge music ?
La general Holban.

162
Ba, mai stai §i afara I Nun tai cu generali vrei sfi
verbe§ti.
Inlina soldatulul
Veneau copiii saraci unguri cu gamela la cazanul lor.
Soldatii le dadeau mancare.
De ce be dai ?
Domnule locotertent, am §i cu doi acasa
Sute de copii veneau. Fiecare t§i lua portia lui de
mancare acasa I
MaOna de tocat cane
Vad pe unul Intel) zi fugind cu o me§ina de tocat
came, in brake.
Ce e aia, ina I
0 initraliera d'a mica cu care ne tocau pe not
nerntii I Si fiindca s'a spus ca ni se da premiu cui vom
aduce ate o mitralieri la Djvizie, alerg §i eu cu asta.
La vizifa medicala
Soldat, desbraca-te, n'auzi I ?
Codindu-se mereu, cu mare greutate, §i de frica, soldatul
se desbraca Si r5mane ca o caina§e . femeeasca,
cu dantele §i decoltara.
Ce e asta pe tine, ma, unde e catnap to cazona ?
P'aia o pastrez s'o dau la inventar in buns stare.
Jineurl" (menu).
In mar§uri, soldatii strdngeau §i ei cae gaseau. Din
ranita fiecaruia e§ea ate un cap de cocb§.
La 7 dim. b5ga bucatarul In cazan carnea de vacs
data de .regiment.
La 8, bagau ei in acela§ cazan porcul.
La 9, ga§tele §i curcanu.
La ora 10 b6,gau puii.

163
La ora mesei':
Mie, da-mi de pore!
Mie, da vacs
tile, da pui 1
Ce I numai doi-nnii ofileri sa ftibi mineurit` (menu)
poi sA u.'avem I
Poezle, ungerulni:
. Un sergent rehizitionase o pereche de boi §i da un
;bon pe care sta scris:
Ti-am luat Si eu boii tei
Dupa cum ,nemtii" an luat p'ai mei
Sa-i plateasca Bella-Kuhn
C'acum tfare nici tutun
Fo,sti prizonieri la Bo4evici.
Ma prinsesera bol§evicii, am 1nceput sa-i tnjur pe
romanqte 'nainte d'a ma omora.
Facu-vd i dregu-va, asta e egalitate Ma omorati
Ca pe un caine ! Noi ti hranim pe prizonierii no§tri.
Ce sa vezi! daps mgrala asta, ungurii m'au ertat.
Mi-au dal drumui, dupa ce mai intaiu m'au deizarmat
Un all prizonier roman le spunea :
Ce sa-i facern I Stan din dosul nostru francezii Si
englezii cu tunurile sa ne omo are de nu dam navala
pe voi".
A prins i mincirma astJa Soldatul nos,tru a scapat
cu viata.
Cu minciuni de astea, ni s'au tntors 12 prizonieri.
Dar, cei gasiti pe camp, erau groaznic nautilati de
bolsevici, cu nasul taiat, cu ociiii sco§i, cu limba taiata,
.cu matele scoase afara. Ofiterii erau desbracati, goi si
-oribil mutilati.
La Fegyvernek cand se retragea batalionul maiorului

164
Terpu, tragea In el i populafia civilg., Dar i din satull
Asta n'a mai limas nimic.
Parca inteading 'au trecut trupele noastre p'acolo 1
Impresia unei ordoninfe.
D-rul Petrica Burnea se reintorsese din Budapesta, cu
ordonanta lui in Bucuregi, pe care soldatul nostru it
vedea pentru prima oars. "Ica cam fost incantat de
capitala noastui, dupd ce vazuse pe cea ungara. Mai ales
a era vary :3i dogorea i soarele in Bucure0i.
El, domnule major, la Budapesta case mari ! Nil
to arde soarele 1 Ala ora.!

BUDAPESTA HRANITA DE
ARMATA ROMANA
4Scnrti dare de seams a Intend. Maier E. Nancovici, din Illinisterul
de RUM, detmsat la comisia remand centrala din Bndapesta)
Sosit la Budapesta dupa 5 zile de la ocupatia armatei
Romane, am avut de la Inceput sarcina strangerei §i
expedierei in tars, a tuturor materialelor capturate ca
prada de razboi, cum pi
inventarierea marfarilor aflate
In antrepozite, docuri §i alte magazii de soiul a cesta.
In adevar ca s'a gasit multe materiale, atat de multe
si diferite ca numai facandu-se o lista detaliata, ar
forma o lucrare greu de inchipuit. Era §i natural, caci
Uugaria a fost antrepozitul armatelor Centralilor, §i
de aceia nu au dus nici cea mai mica stanjenire in
vista for obicinuita.
Intre ceilalti camarazi, sortul m'a facut sfi am sarcina
inventarierei celui mai mare antrepozit din Bu-
-dapesta Bann de scont Si schimb ungara".
In antrepozitele acestei banci s'a gasit cantitati mari
de tot soiul de alimente, bauturi si marfuri.
Bol§evigii cunoscand a verea depusa in aceste anirepozite,
nu s'a atins de ea, nu pentru ca Linea cont 'de
averile private ce detinea, cat mai mult a pastra pen

tru ei ca ultima resursa, stocul adunat aci, pentru acest
motiv nu au dat voe sa se ridice nici un fel de marfa
din magazii. La plecare neputand sa is nimic cu ei,.
armata romans a gasit totul neatins.
La sosirea noastra In Budapesta, populatia nu avea'
nici un fel de hrana, §i dupa spusa tuturor, daca armata
Romans mai Intarzia Inca 8 zile, gasea ora§ul un
cimitir, fiindca populatia (1.600.000) nu avea cu ce se
mai hrani, Si bol§evi§tii nici nu voiau sa ands de des.
ehiderea depozitelor for pentrd a ajuta populatia.
Armata Romani vazand situatia apa de ingrozitoare,
toata suflarea din Budapesta se hranea cu dovleci, cu
care aliadata se hranea porcii, a deschis larg portile
depozitelor, dand drumul §i la producliunile comitatelor
ca sa intre In ora§.
Era lamentabil de vazut oameni §i doamne cu situatiuni
frumoase facand coada-la cumpararea dovlecilor,
§i dupa o zi intreaga de a§teptare, plecand cu un
dovleac de 4-5 kgr. la sublioara, trecand mandrii pe
strada, §i satisfacuti, ca au hrana a doua zi I
Imediat s'a vazut efectul bunatalei Romanilor, cad,'
treptat, de unde un kgr. dovleac costa 5 6 coroane,
a ajuns la 3 apoi 2, §i azi nu se mai uita nimeni
ei, trecand iara§i In cadrul menirei lui.
Pentru hranirea populatiei, pe langa cantitatile e-
Donne de zarzavaturi ce au inceput sa soseasca pe
piata, s'a dat de armata §i urmatoarele alimente din
depozilele bol§evi§tilor.
170.000 kgr. grau : 3500 kgr. secara ; 70.000 kgr. pasat
450.000 kgr. mazare ; 28.000 kgr. grau amestecat cu secara,
400.000 kgr. Mina, 10.000 kgr. marrnelada, 700.000,
kgr. zahar, 20.000 cafea, 300.000 frankafea, 400.000 kgr.
slei de hrana, 650.000 kgr. sare, 20.000 kgr. boia, de
ardei (paprica§), 180.000 kgr. turte floarea soarelui pentru
cai, 40.000 kgr. zarzavat uscat, 10.000 kgr;, ceapa
uscata, 35.000 kgr. mere uscate, 700.000 ratii conserve
la,
;

167
came, 100.000 kgr. bulion, 100.000 kgr. orz Si ovaz,
50,000 kgr. tarate etc.
In urma acestui gest din partea armatei romane, populatia
a Inceput fucetul cu Incetul sa vada; ca nu am
venit aci ca cuceritori, In felul cum an practicat'o ei
In tam noastra, ca nu ne atingem de averea lox particulars,
ca pazim avutul lor, etc., §i astazi se poate
zice ca populatia vede cu ochi buni, §ederea noastra
in capitala lor, §i sunt multi cari considers ca o nenorocire
grava, o eventuala plecare a armatei romane.
Pentru nevoile viitoare, Comandamentul Roman, a
luat masuri, ca din comitatele Ungariei sa se stranga
prisosul de alimente si vite, cari sa se trimita In Budapesta,
pentru hrana populatiei. _Chestia camel este
cea mai grea, Insa avem credinta a fats de masurile
luate, se va putea da populatiei carne de 2 on pe saptamana
; s'a socotit nevoia de 2500 2800 vite sapta-
Juana'.
Cartofii care intra ca principal aliment In hrana popoporului
Ungar, s'a dispozat a se aduce din Transilvania,
In care caz s'a §i dat autorizatiile necesare.
Astazi piata este foarte animata, foarte bogata, §i cozile
la toate baracile a disparut cu desavar§ire.
La sosirea noastra nu era nisi d pravalie deschisa,
sub cuvant Ca bol§evi§tii an luat tot ; azi sunt o frumusete
§i se Intrec cari de cari, sail incarce vitrinele
cake an mai bun.
Incet, Incet, viata a intrat In normal, bine inteles
totul Inca foarte scump, afara de aliinentele date de
armata, dar a§a este peste tot in fntregul continent.
0 convorbire pe care am avut'o alai zilele trecute
Cu Directorul bancei Ungare de scout §i schimb, poate
sa probeze pans la ce punct, armata romans a contribuit
la ameliorarea starei alimentare a populatiei.
Gratie Dv. ca all venit la not, putem sa constatam
ea poporul Roman ne este mull superior, flindca pe

168
vlanga ca are multa inima, dar gu este de loc r5zbunator.
Acura va cunoastem bine si suntem fericiti a
ni s'a luat perdeaua de pe ochi, sa Intern vedea mai
,curat si cu sufletul desbracat sovinismul In care am
fost crescuti si care ne-a adus la dezastrul de astazi.
In loc sh ne luali tot ce a-ti gasit la noi, l) -v. nu ati
oprit nimic si ne-ati dat noun totul; ce ne fusese
luat de la gura, tot de ai nostri. Onoare arinatei si
poporului roman".

RAPORT SUMAR ASUPRA ALIMENTATIEI
ORASULUI_BUDAPESTA
(flout de Locot.-Colonel Vast 1089 Cristea dela Comandamentul armatei)
1. Comandamentul Roman a dat autorizatie de libera
circulatie in toata Ungaria, tuturor agentilor insarcinati
in mod official de Ministerul de Alimentatie Maghiar
; numhrul aeestor agenti intrece cifra de 1200. Cu
toate aceste autorizari date inch din ziva de 12 August
trenurile puse In circulatie pentru alimentare se intore
in Budapesta aproape goale. Cauza este eh agentii ministerului
maghiai se ocuph cu specula §i cu frauda-
In loc sh se ocupe cu cumpUrarea si transportul cerea-
lelor.
Do-nu de aceasta, este faptul fal§ifichrei unei autorizalluni
date, in sute de exemplare pentru a se educe
alimente pentru functionarii maghiari ai Ministerului
de Alimentatie si
cu care fa4ificari, agentii respectivi
au adus o foarte mare cantitate de alimente insa nu
pentru a fi Impartite populatiei flamande, ci pentru a
fi speculate si acumulate in depozite ascunse intradins.
Se anexeaza ca proba o fal5ificare a acestei autorizatii
falgficate, pe care o cerCeteaza in prezent Tribunalele
Militare Romane.
2. S'a ordonat tuturor Comandarnentelor §i trupelor
Romane, pentru ca sh lase absolut fiber §i sa accele

170
reze cu prioritate asupra transporturilor militare, toate
vagoanele §i carele precum §i vapoarele care se trimit
cu alimente in Budapesta.
3. Depozitele de alimente capturate dela arinata bol-
§evica §,'au pus toate la dispozilia Ministerului de Ali -
mentare local.
4. S'a aprobat dela Inceput a se da cel mai larg concurs
aducerei de alimente In Budapesta, In care stop
Comandamentul Roman a dispus Infiintarea a 2 perechi
de trenuri zilnice, nurnite trenuri de aprovizionare
care circula in toate directiunile, pentru a transporta
alimente in oral.
Se anexeaz un suers al acestor trenuri, care este
apt In toate statiile, chiar'cele mai mici, in scopul a
se asura sarcina agentilor cumparAtori de alimente.
5. Toata regiunea dintre Tisa §i Dundie s'a Impartit
in comitate administrative de alimentare, sub directiunea
Prefectului Ungur de Comitat, cu Insarcinarea sat'
faca statistica generala a tuturor alimentelor care ra-:
man disponibile In comitat, peste nevoile locale ale
populatiei astfel, ca sub controlul Comandamentelor
Romane din Comitate, aceste alimente 36 fie expediate
in Budapesta. Comitatele *acestea la randul for s'au InipArtit
in subc.omitate far acestea In centre Si subcentre
obligandu-se taranii sa treere cu ajutorul prizonierilor
bo4evici, astfel ca produsul In plus al alimentelor sift.
se poata transporta la Budapesta.
Au fost expediate astfel la Budapesta de titre Armata
Hominid zilnic 10-15 vagoane cu grail ,5i vagoane
cu zarzavat §i diferite alte alimente.
6. S'a interzis riguros de titre Comandamentul Romtin
orice fel de rechizitii alimentare in Budapeita, pen-
Ira nevoile arinatei Romane §i s'a-pus la dispozitia ora§ului
Manutanta Central:1 a Armatei Ungare pentru
pregatirea pdinei pentru populatie.
7. Societatea de Alimentare Haditelmin" a Ministe-

171
rului de Aprovizionare Maghiar a ascuns in frigorife-rele
locale 50.000 kgr. carne congelata, care impreuna
cu alte 20.000 kgr. came de vile! si pore, 20.000 kgrcarne
sarata si 10 vagoane cu grasime au fost distribuite
prin Comandamentul Roman la populatie.
8. S'a pus la dispozitia Ministerului de Alimentare
Maghiar, un numar de 60.000 porci in suburbiile Budapestei
pentru a fi tiiiati elite 300 pe zi, in scopul de
a in destula populatia, insa Ministerul de Alimentare a
oprit aceste taeri, cu toate ca porcii iu chestiune cantaearn
mai mutt de 100 kgr. ficcare.
9. Prin ingrijirea Comandamentului Roman s'a pus
la dispozitia Ministerului de Alimentare Maghiar, un
numar de 10.000 vagoane cartofi din regiunea dela Est
de Tisa, dam cari din neglijenta Ministerului de Alimentare
au s'au transportat nice patia acum, cu toate inlesnirile
cele mai precise ce Ii s'au facut pentru efectuarea
transportului..Se obiecteaza de Unguri, ca nu au.
locomotive suficiente, insa in regiunea de. organizare
(Szombothely) a Armatei Ungare, se gasese retrace
peste 500 locomotive de C. F. si en toate garantiile
formale ale Comandamentului Roman, cum ca aceste
locomotive nu vor fi capturate, totusi autoritaOle respective
Ungare refuzii a le aduce si intrebuinta pentru
ansportul alimentelor.
10. Din cauza ca taranilor Unguri nu li Sc plateste
grant pe care 11 cutnpara dela ei agentii Ministerului de
Aklimentare Maghiar, ei au inceput a ascunde toate cerealele
de cari dispun, ingropandu-le sau depozitan
du-le in locuri ferite de vedere.
Pentru reniedierea acestui neajuus, Comandamentul
Roman a dispus ca nici o moarii sa nutnai rnacine pentru
tarani, decal in dijma, adica platind costul macinatului,
nu in bani, ci in natura. Graul care se strange
astfel de mori, este cumparat prin ingrijirea Coman
damentului si distribuit pe pretul de cost, populaliunei,

172
din Budapesta. In plus Comandamentul Roman a dispus
-ea sa se procedeze la recbizitionarea cu plata a graului
ascuns si descoperit prin controlul Delegatilor Romani,
in scopul de a se vinde tot populatiei din Buapesta.
11. Miriisterul de Alimentare Maghiar a oprit cumpii-
rarea graului de particplari si a permis ca aceasta cumparare
sa se faca numai de catre Societatea de Alimentare
Ionia a Ministerului", insa vinderea in detaliu
-a fainei rezultata din graul cumparat, este libera, astfel
ca acea Societate speculeaza din belting acest privilegiu,
de oarece faina se desface in detain.' in numeroase
magazine de consum din capitala, pe pretul de 25 horoane
kgr.
Comandamentul roman, a intervenit pentru ca sa se
lase libera cumparare a graului de catre orice persoand,
tot astfel precum este libera si vanzarea fainei, cecace
desigur ca va constitui un mare avantaj, contra speculei.
12. Comandamentul roman a intervenit la guvernul
si Marele cuartier general roman, pentru ca acesta sa
vanda Ungurilor o cantitate oarecare din gran' cc pr:soseste
in Romania pentru a se putea interveni astfel
iz folosul populatiei din Budapesta.
13. Comandamentul roman a autorizat si a dat ordine
ca toate trupele romane sa inlesneascii pe orice
cale, transportul in oral al combustibilului de orice
natura, atat cu C. F. cat si cu carutele si a permis exportul
vinului din Ungaria in Austria in schimbul coinpensatiilor
in articole alimentare de (nice categoric.
14. Comandamentul roman nu cunoaste nici un caz
de a fi refuzat orice cerere a Ministerului de alimentare
Maghiar citruia i-a dat cel mai asiduu imbold ci
ajutor in vederea reaprovizionarei Budapestei, insa cu
regret a constatat ca, in Joe tie usurarea hranei populatiei,
cea mai vadita specula a fost tolerata de cat!e

173
acel minister, specula al ciirui_ rezultat imediat, este
starea precara a alimenthrei orasului, care mai dureazdt
inca si acum.
13. In dorinta sa arzatoare de a hrani populatia sdraca
si suferinda a Budapestei pentru a o salva de la
o afamare sigura, Inca dela data ocupiirei Budapestei,
de catre trupele romane, acestea au infiintat un numar
total de 11 ca tine populare, uncle copii, batranii sl femeile
sarace, primesc zilnic hrand in mod gratuil. Comandamentul
roman posedd fotografii originate, luate
in momentul distribuirei hranei la aceste cantine, precu
in poseda si un numar foarte mare de adrese de
multumire scrise, ale primarilor si autoritatilor orasenesti
si particularilor din Budapesta in care acestia ist
exprimc'i gratitudinea si recunostinta lor, pentru marlminosia
romanilor in momentele grele de foame.
16. l'iecare corp de trupd nutreste in plus un mare
numar de saraci si mai ales copii, in care soldatul roman.
isi are zilnic 1 2 invitati mici, pe care ii braneste
din propria sa portie. Comandamentul roman
este si in posesiunea a asemenea fotografii luate la rata
locuiui.
17. La intrarea trupelor romine in Budapesta, bol-
"navii si suferinzii din numeroasele spitale ale Budapestei
duceau cea mai neagra mizerie de foame si
lipsa.
Comandamentul roman a luat grabnic masuri pentru
indestularea imediata a spitalelor cu alimente capturate
de la armata bolsevica, precum si cu allele, aduse in
Budapesta cu propriile mijloace ale trupetor romane
astfel incat, in cateva zile dupa instalarea trupelOr
noastre in Budapesta, situatia spitalelor a devenit normaid.
18. In fine, atunci cand Comandamentul roman s'a
convins in mod definitiv de reaua vointa a organelor
oficiale maghiare in chestiunea aprovizionarei, el a

174
nnmit delegati speciali din partea armatei romane, care
sa se ocupe atilt cu strangerea alimentelor, cat fi eu
transportul §i distributia for la populatie avand In aceasta
§i concursul pretios §i cu totul binevoitor din
partea comisiunei alimentare engleza in frunte cu Colonel
Cope.
19. In vederea lipsei de alimente In Budapesta, Comandamentul
roman a dispus ca, Inca de la tnceput,ca
.un numar de circa 40 comune situate In jurul Budapestei
sa fie complect scutite de orice fel de rechizitiuni
pentru armata, tot plusul in alimentare al acestor
,comune, urmand a fi transportat cu inlesnire in Budapesta
pentru hranirea populatiei.
20. Cu toale ordinele repetatg si
precise pe care comandamentul
roman le-a dat si publicat, pentru interzicerea
totala a transporturilor din Budapesta in afara,
totui sunt nenurnarate cazurile, cand s'au pries contrabanditi
care, cu autorizatiune scrisa a Ministerului
de. alimentare ungar", transportau in mod clandestin,
cantitati de alimente insemnate, din Budapesta in afara,
In scopul vadit de a ingreuia sarcina comandamentului
roman in aceasta privinta §i a da curs liber speculatiunei
celei mai intinse.

ASUPRA CHESTIUNEI DUNAREI
(do CApit. Comndor Node len)
IMPORTANTA DUNAREI
1) Din punct de vedere economic. Dat find ca drumul
pe apa ofera avantajul unei capacitati de transport
cu mult mai mare, mai lesnicios si mai economic de
cat cel de pe uscat ; Dunarea find o cale de apa de
2860 km. ce pleaca din inima Europei pana la Marea
Neagra, legand astfel pe apa si pe drumul cel mai scurt
Europa cu Asia, importanta ei din acest punct de vedere
este netagiiduit de mare.
2) Din punct de vedere militar. Dunarea este o frontiers
naturals, ce cu restranse mijloace se poate apara,
asa in cat sa devina o piedica de netrecut pentru dusmanii
nostri.
3) Din punct de vedere istoric. De Dunare sunt legate
Coate suferintele si tot zbuciumul trecut a neamului
nostru i
numai undele ei pot spune cat sange roma-
nese s'a varsat pentru stapanirea ei. Sa nu uitam cachiar
in razboiul de azi, ce pare ea pentru not Inca nu
s'a sfarsit, Dunarea cu Turtucaia ei, a fost bucuria si
mandria noastra sufleteasca cea mai mare si poate nu
cea din urrna. Si daca durerile noastre trecute sunt le

176
gate'de Dunare, apoi Si nazuintele noastre viitoare ce
nasc din aceste dureri, se vor siivari tot aci la Du-
Mire.
AceastI find in trasaturi generale importanta Dunarei,
caci in dezvoltare fiecare din aceste puncte ar
forma obiectul unor studii de volume intregi, e u5or
de inteles de ce in cursul vremurilor atatea popoare
s'au straduit 5i razboit sa ajunga 5i sa rdmana la Dunare.
Si dacii vredniciei noastre i-a fost dat sa o stapaneasca
de aproape 1000 de ani ; acum cilnd flinta neamului
romanesc pare legate de DunAre, se ctn. ine sa
nu crutam nici un sacrificiu pentru a ramane 5i stapani
Dunarea pentru ve5nicie.
Si pentruca principiul internationaliziirei Dunarei
isi va lua actin], aplicatiunea in mod hotarat, idea de
stiipnire nu mai poale fi considerata in in ta lesul stramt
al unei proprietati obisnuite, caci precum marile prin
internationalizare uu devenit proprietatea tuturor 5i a
nimanui, tot asa 5i Dunarea va fi a tuluror 5i a nimanui.
Aceasta in forma conventionald, de fapt cum Anglia
a gasit mijlocul sii stapaneasca marile cu toata internationalizarea
for 5i not putem 5i trebue sa gbsim
mijlocul de a stiipani Dunarea. Acest mijloc e unu 5i
singurul. Superioritatea pe Dunare a capacitatei flotei
noastre comerciale'in limp de pace 5i superioritatea
capacitatei (noastre) flotei noastre de razboi in timp
de pace 5i in limp de razboi. Nu vom tine seama de
acest puternic adevar, neajunsurile din razboiul de azi
se vor repeta ; vom avea mai curand sau mai tarziu o
Ilona Turtucaia cu cine stie ce urmari.
Si cum paralel cu stapanirea Dunarei 5i tot atat de
importanta e 5i acea a portiunei de Mare ce avem ;
flota noastre comerciala ca 5i cea de razboi, trebue sa
fie in masura 55 raspunda §i nevoilor ce avem la Mare.
sa facern deci o cat mai mare 5i bogala flora comerciala
§i
o cat mai puternica flota de razboi la Dunare

177
§i Mare, Bind incredintati ca avantajele ce`vom avea
pe urrna tor, vor intrece cu mult sacrificiile cheltuelilor
acestor note.
REGIMUL DUNAREI
Chestiunea Dunarei prin importanta ei a format obiectul
tuturor congreselor din Europa, lard ca totutii
sa se fi putut stabili un regim aplicativ pe toata lun-
gimea ei ; aceasta din cauza diversitatei 41 complexi-
tatei intereselor contrare a (diferitelor) popoarelor ce
st5panesc malurile ei si mai cu seamy din cauza puterilor
marl ale Europei can pe rand au urm6rit un
fel de suprematie in detrimental statelor riverane. Rusia
la gurile Dunarei si Austro-Ungaria in susul ei, au rausit
multi vreme sa exercite oarecare autoritate.
Congresul de la Paris la 1856 a aranjat cbestiuuea Dunarei,
punandu-le sub autoritatea unei Comisiuni Europene
reprezentatii prin cele 5apte puteri maxi. Congresul
de la Berlin la 1878 di si Romaniei dreptul de a
ti reprezentaki in aceasta Comisiune, extinzand autoritatea
ei (a Comisiunei) pang la Braila.
Comisiunea Europeani a Dunarei a avut un mare
rol politic, de a infrana poftele Rusiei asupra gurelor
Dumirei, tii un mare rol iu dezvoltarea economics a
acestor guri prin lucrarile de seamy ce a executat pe
bratul Salina; lucrari ce au facut accesibil drumul pand
la Galati vaselor de mare tonaj.
Uzi cand Romania stapanete §i Basarabia i deci
Coate gurile Dunarei fac parte din teritoriul ei, poate
ca aceasta Comisiune Europeand n'ar mai Ii necesara.
Dacii la gurile Dunarei s'a rauit prin aceasta Comisiune
ss se stabileasca o stare care sa dea rezultate
bune, iii susul Dunarei nu s'a putut gasi o formula
care impacand In parte miicar interesele tuturor, sa
fermita imbunatatirea conditiunilor de navigatie si

178
transport si de aceea in regiunile unde malurile sunt
stapemite de state diferite nu s'au facut nici o lucrare.
Romania totutd Cu a ei singttra cheltuiala a ajutat
mull navigatia in regiunea de la Turnu-Severin la Galati.
Formula care de sigur va trebui sä rezolve pentru
viitor chestiunea Dunarei e : a) In cea ce prive0.e dreptul
de navigatie, absolutii internationalizare. b) In cea
ce priveste, lucrarile (le imbuniitatirea navigatiei, rept-
lamentele de navigatie precum si taxele de
§i politie
perceput pentru acoperirea cheltuelilor, inflintarea ttnei
Comisiuni din care sa filed parte statele riverane ti c)
In cea ce privege lucrarile si uzul porturilor, independents
si libertate absolutii pentru'llecare stat riveran in
porturile ce-i apartin.

INCHEERE
Din toate convorbirile cu oamenii politici si cu clasa
i3ogata a Budapestei, m'ain patruns de urd ce ne poarta
ungurii pentru ca am luat Ardealul.
Ardealul a exit din revolutie, deci revolutia l'a rect.],
noscut ca flind al nostru. Atunci nu intelegem cum
Ungaria de azi, esita tot din revolutie, isi mai indreapta
inca privirile spre el.
Fireste nu ne pot ierta, si nici nu se pot impacit cu
ruperea Ardealului si alipirea la noi, nobilii,
contii si magnatii cari si-aveau mosiile si castelele in
Ardeal, care si-aveau acolo robii, iobagii nostri, romani.
Caci aural si bogatia Ardealului au tacut Budapesta I
Noi avem interes ca in Ungaria s5 fie un guvern cat
mai democrat, care sa n'aibii
legaturi cu Ardealul, ai
caror ministrii sa nu se gandeasca cu jind la mosiile si
castelele din Ardealul nostril!,
Nouri negri ne inconjoara Inca.
Invidia creste contra noastr5.
Americani, materialisti, si atatia vecini cu coltii de
tiara se nail spre tarn noastra mare, kumoasa si bogat5.
Oamenii nostri de guvern trebue sa prevadd c'avem
tined lupte grele in viitor. Ca atare, forta pc care se

180
sprijinalara azi, s'o complecteze, s'o Intareasca, fiindati
forta armatei e forta de existenta a Statului.
Si daca e vorba sa ne ap.ariim dreptul la viatii, sAni-1
apariim pans Ia un soldat 5i un cartu5. Numai ash'.
ne vom putea asigura libertatea §i independenta.
Prea suntem crescuti In ideile de libertate ca sii primini
un jug lie el mAcar economic.
Noi, peste 10 ani, putem deveni o putere foarte mare
pentru cumpana viitoare.
Suntem o forta morala, con5tienta de drepturilc
noastre.
Sprijiniti p'aceste drepturi am scos noi sabia din
teach', 5i lard preget, si cu prelul a mii si milioane de
sacrilici am intrat noi In valtoarea mortei in vara anului
1916, tragand cu spada plina de singe, hotarele
noastre harazite de Dumnezeu 5i lasale cu Iimba dc
moarte de stramo5i.
Ne-am Intregit nu numai painantul sfa5iat, dar si suiletul
neamului farmitat si cbinuit papa eri.
Proclamatiile de unire dela Chi5inau, Cernauti 5i Alba
Julia nu sunt decat strigatele de bucurie inaltate, cr
ni5te imnuri, desrobitorilor trimi5i de Patria-puma.
Romania-Mare statuita pe hartie Ia 4 August 1916 dc
mina si cuvantul de cinste al marilor nostri AO, L.
azi 5i trebue sa fie ne5tirbit, fapt Implinit,
Dacia-Felix rediviva!
Marele strabun, imperatorul Traian, poate privi cu
mandrie la demnii lui stranepoti, implinatorii celui mai
maret vis pe care vr'un neam l'a putut avea candva r
Alipirea Basarabiei, Bucovinei, Si Transivaniei sunt
prinosul slingelui varsat pe vaile Carpatilor, Jiului, 01tului,
Siretului si sunt ecoul bubuiturilor tunului romanese
dela Cerna, Uz,
Oituz, Marasti 5i Marase5ti 1
Cu spada noastra ani rotunjit hotarul larii sere rasarit,
la Nistru, tot cu spada l'am sfintit la Tisa.
Cu alungarea vrajmaplui pang dincolo din Cara hr

181.
ii oeuparea trufwi Capita le ungare, roramii dovedind
lumei intregi cea ce prin menirea for de veacuri au
lost, straja latinitiitii contra barbarilor la portile orientului,
au drept, azi, mai mutt ca on cand, la cinstea ce
.--ge cuvine din partea intregei lumi civilizate.

PRESA ALIATILOR DESPRE NOlt
PACEA IN EUROPA
Nu va fi resfabilifa pana ce nu va fi isgonil
Bella Kuhn
Ziarul Journal des Dthats" din 23 Iulie 1919 publiciP
urnilitoarea depe§a :
Berm, 21 Iulie. Se anunta din Bucure511, cu data
de 21 Iulie, ea vestitul scriitor englez Seeton Watson,.
care a facut de curand o lungs calatorie de studii in
Austro-Ungaria a declarat ca pacea qu
va fi restabilita
in Europa pang cand Ungaria nu va Ii dezarmata sxo
Bella Khun gonit din Budapesta.
Ofensiva holsevicilor ungurl $t Conferinla Pacel
Lyon, 27. Consiliul suprern interaliat s'a intrunit-
Sambata dimineala. El s'a ocupat de chestiunea creiata .
de ofensiva bolsevicilor maghiari contra Romaniei.
Ce este Cu Bella Khan
Ziarul L'Eco du Paris" din 23 Julie publics ?Irmatoarele
:
Am inregistrat eri un zvon care anunla ca Bella KIIIM

11.'3
Ziarul Chicago Tribune" reproduce acest zvo, adaogand
ca dictatorul ungur ar fi si ajuns la Viena.
Yana acuma, stirile acestea n'au primit nici o confirmare.
Ofensiva Ungurllor contra Romani lor
Ungurii au suferit o groaznic. infrangere
Lyon, 27. Se anunta din Bucureti : La 20 Iu lie
ungurii au Inceput o mare ofensiva contra Romanilor,
cu eapte divizii de infanterie §i mai multe detaamente
de cavalerie, in total cu vreo opt sae noud divizii. In
cursul luptelor dela 20 si 21 Iulie avant posturile ro-
mane an fost silite sa se retraga, iar ungurii an trecut
Tisa In mai multe puncte intre Szolnock Si imbucatura
MureFilui. In sectorul de nord, in spre Tokay §i 'Visa
puternice atacuri ungure§ti an fost respinse cu than
pierderi. La 22 Iulie au intrat in lupta ,krezervele sectorului
roman. Prima divizie de vanatore a reluat prin
contra atac Ilodmetzo- Vasarhely. Lupta continua pe intreg
frontal.
Dupa ultimele stiri trupele lui Bella Khun au suferit
o grava infrangere. 'Un comunicat roman aimnia Ca
maghiarii au lasat pe teren 4000 oameni si
ca au fost
respini dincolo de Tisa.
Ungarla avant- postal bolsevicilor rust
Trebue constituit un front unic contra bolsevicilor,
declarg generalul Pelle
Intr'un interview acordat ziarttlui ,,Neue Freie Presse"
generalul francez Pelle, comandantul armatei Ceho-Slovace
a facet urmatoarele declaralii cu- privire la o e -
ventuala ofensiva a Antantei contra lui Bella Khun :
Chestia Ungariei, nu e o chestie izolata Ungaria
este un avant-post a lui Lenin. Bol§evismul ungar nu
difera de bolevismul rus, caci nu exista decat un sin

184
gur fel de bol,evism care urmiirete teluri, interese gi
metode de lupta comune.
Acestei vointe unitare a bol§evismului, Europa trebue
,sa-i opuie si ea o vointa unitarii, luptand cu cea mai
mare energie. Da, frontul contra bolsevismului trebue
sa fie un front unic, a§a cum a fost si frontal Aliatilor
contra Puterilor Centrale.
Bella Kuhn are convingerea ca Antanta nu poate
lupta contra bo4evismului din cauza starei de spirit a
trupelor sale.
Guvernul ungar se insala amarnic. Armatele noastre
nu sunt infectate de microbul acestei boli sociale,
grevele din Paris §i Londra n'au fost catusi de putin
starnite de bol§evici, au fost simple Breve pentru salarid,
fatale dupa cinci ani de razboi si provocate de
scumpetea generala. Bol§evicii de sigur trag spuza pe
turta for, insa data Antanta va voi sa -i atace, ii va
ataca caci are forta pentru aceasta... Timpul tratativelor
a trecut. No
voim razboiul ci ordinea si pacea, din
punct de vedere national si social.
Luptele Romanilor contra lingurilor
Ce spune presa franceza
Lyon, 23. ,,Journal des Debats" vorbind de ofensiva
ungara contra Romaniei, spune ca Bella Kuhn 1;4
bate joc de notele venite din Paris. Romanii trebue ajutati
cat mai curand materialice§te §i diplomatice;;te,
furnizandu-le ajutoare si dezarmand pe adversarii lor.
Va fi de asemenea bine sa se calmeze susceptibilitatile
nationale ale Romanilor. N'am ascuns nici odata gre-
§elile conferintei. Totui tratatul de pace, cu toate imperfectiunile
sale, realizeaza cele mai vaste aspiratiuni
pe car.1: le nutreau patriolii cei ruai exallati. Ca collierinta
a dispus ;A de teritoriile cuprinse in tratatul de
la 1916 aceasta n'are nici o iMportanta. Singurul lucru

185
care privea Romania era de a 'obtine regiunile locuite
in masse compacte de populatiuni care au comtiinta
nationals romans. Or, ea le obtine si Inca alte lucruri.
Lelelalte consideratiuni sunt secundare. In orice caz
Romanii pot conta pe cele mai arzatoare simpatii ale
francezilor, in lupta for contra maghiarilor si pentru
intregirea nationals.
L'Ilomme Libre" spune ca armata ungara s'a aruncat
asupra armatelor romane. Aceasta armata este comandata
de un general german. Cat despre munitiuni, ar-
-Mata ro0e are destule. Pentru a invinge bolsevismul,
adeviiratul remediu este de a grabi pacea, de a sfar0
cu Austria, cu Bulgaria, cu Turcia. Acest sfat amical
trebue luat repede in consideratie de aliatii cari prin
.atitudinea for intransigenta asupra solutiunilor deja
propuse, intarziaza in Europa centrala §i orientala regularea
definitive" a chestiunilor pendinte.
Ziarele franceze releva rolul Romania In restabilirea
online' din Europa centrals
,Romfinia, curagioasA in fata anarhiei, va trebui
recompensata prin acordare de graniti drepte"
Spune :land francez LA VICTOIREa
Sub titlul ,,Prabit0rea bolsevismului maghiar" ziarul
La Victoire scrie :
Acum 'cateva luni, cand contele Karolyi a pariisit
brusc puterea, fara necesitate absolutii, se pare, orafjul
Budapesta s'a Oat dat autoritatei unui oarecare Bella
Kun, sau Kuhn sau Koune, care-0 zicea discipol ascultator
al lui Lenin.
Situatia economics foarte rea a Ungariei ingadui 1)01lievicului
Bela Kun sa formeze un guvern comunist' si
sa. conduce, din Budapesta acea ce mai ramanea din
losta Ungarie.
Experienta comunista a lui Bela Kun n'a avut succes.

.
186
Ea era sustinuta la Budapesta de o 'nand de teoreticiani
si mai ales de ignoranta lucratorilor can au crezut
ca domnia ,,clasei muncitoare" sosise si ca trebuiau
sa profile de ea.
Proletariatul israelit foarte numeros la Budapesta,
mereu agitat si turbulent, dadu sprijinul sau coreligionarului
Bela )Kun.
Pe deasupra Poloniei si Romaniei, Bela Kun se inlelese
prin telegrafia fard fir cu Trotzky. Proletariatul'
israelit al Ptusiei bolseviste a inteineiat cele mai mails
speranie asupra fratilor" din Ungaria.
Nu mai ranitinea decal sa bolceviseze" Polonia si
Romania, sau pur si simplu de a impinge pe Polonii
din Galitia orientala, cu complicitatea ukrainienilor,
pentru a pune in corpunicatie cele cloud mari4 bolseviste,
cari in curand trebuiau sa se reverse asupra Europei.
Cuvantul de ordine fu dat pretutindeni : Sii se lo-
veasca Romania si Polonia"
Ukrainienii reluara atacurile Ion asupra Polonilor la
Lemberg, si au mers pand acolo ea au tras asupra trenului
reprezentantilor Intelegerei ; rascoalele ukrainiene
si -au reinceput masacrele si incendiile In Galitia orientalA.
Pe Nistru, la granita romans bolsevicii au incercat
mai multe atacuri si nemultumili ca au facut trupele
franceze sa. paraseasca Odesa, le-au urmarit pans in
Basarabia.
Ofensivg"..., diplomatica
La aceasta ofensiva military a bolsevismului international,
a raspuns o ofensiva diplomatica, ale carei victime
data nu actori au fost unii membrii ai Conferintei
de pace.
Imprejurul d-lor Wilson si Lloyd George s'au ridicat
mereu glasurile vrajmasilor Poloniei si Romaniei. A-
!

187
ceste doua state reactionare" nu trebuiau sa fie suslinute,
se zicea, de catre aliati ; interesele ,democratiei"
nu permiteau sa li se acorde mariri prea considerabile
; politica for interioara nu inspira incredere si
se prevedea ca intoleranta" for va fi insuportabila
pentru minoritatile nationale si religioase a§ezate pe
teritoriile lor...
In timpul In care Aliatii impiedicau actiunea military
a Polonilor contra Rutenilor, §i a Romanilor contra maghiarilor,
bolsevismul lui Bela Kun devenea mai Indraznet.
Armatele roii dela Budapesta atacau Ceho-
Slovacia si Transilvania.
Mizerabila farsii comunista se prelungea in Ungarial
grape mfisurilor rau-voitoare pe cari Aliatii le luau fata
de Polonia §i Romania.
Au trebuit sase luni unor anume englezi si
unor anume.
Americani (streini de Europa ce e drept) pentraa
Intelege in sfarit ca guvernul" lui Bella Kau nu e
un guvern...
Regularea granifelor RomAniei
Dupti prabuirea lui Bela Kun, vom putea putea in-
slar§it regula granitele UnAariei Doi. Romania, al carei
rol a fost ap de curagios In lata anarhiei desliintuite,
va 11 recompensata si va primi dreptele frontiere pe
cari le merita.
Cat despre bol;;evismul international" caderea lui
Bela Kun nu-i da decal prima lovitura.
Rusia, trebue sa o repetam, e incapabila de a se scapa
singura de aceasta boalit pentru care bietul ei popor e
Inca Inlet) stare de receptivitat'e foarte pronuntata.
Fara injectia unui ser strein, tine stie data Rusia va
triumfa vreodata asupra infectiei de care sufera ?
Ce spline Le AMU"
Publicand 5tirea telegrafica despre intrarea trupelor
romane In Budapesta si intrarea in guvernul maghiar

188
a trek reprezentanti ai burgheziei, Le Malin" scrie :
Data aceasta §tire se confirms, ar fi o demonstrare
mai mult despre efectul salutar pe care-1 are asupra
spiritelor extremiste, politica fortei. Intrarea cavaleriei
romane is Budapesta va fi facia infinit mai mult pen.fru
asanarea Ungariei, decat patru luni de sfortari diplomatice
facute de toate marile puteri ale lumei".
0 victorie romaneascA
Sub titlul O victorie romaneasca", ziarul Le Gam-lois"
face urmatoarele aprecieri :
Nimeni nu-si mai poate face iluzii. Caderea lui Bela
j(un este consecinta victoriei Romanilor si a inairrtarei
armatei for in Budapesta.
Bolsevicii de acolo nu luau in serios somatiunile Antantei.
Cand au vazut insa ca sunt batuti an ridicat
mainile si au propus intelegerea.
Astfel prin curajul si tenacitatea romanilor s'a salvat
situatia si s'a inlaturat o amenintare odioash ce plana
asupra civilizatiei. Dacii lumea respira azi la Viena,
cum marturisesc depesile ce sosesc din Viena, ea o (la-
:Wreath Bucurestilor.
\Torn. sti cel putin de asta) data sa aratam poporului
roman, care a suferit si a indurat atatea pentru cauza
civilizatiei, o recunostinta §i o multumire indrePtktita ?
0 greseala a Consiliului suprem
Ne indoim, caci consiliul suprem interaliat pare a nil
avea alta grije azi decat de a opri armata romans in
avantul ei salvator. Pentru a doua oars, In decursul
numai a trei luni, consiliul suprem interaliat bareaza
astfel ostilor romane drumul spre Budapesta I
Prima data o patiram, cad gratie interventiei noastre
boclucase, Bela Run a putut Introna in Ungaria dictatura
sa criminals.

189
Daca azi oprim iara5i pe romani pe pozitiile for tine
se va insarcina cu dezarmarea bol§evicilor unguri §i
sa faca inofensivi pe ace§ti barbari? Partizanii lui Bela
Kan se grimeaza §i se ascund, insa, odata armata ro-
/mina retrasa, ce va urma is Budapesta .?
Ne Intrebam In zadar, dupa nenumaratele servicik
aduse de romani, de unde vine acest fel de iritare ce:
se observa in consiliile Antantei fats de Romania.
Fraternitatea latina
Se vorbete mult de fraternitate latinii ; Franta n'avea
Inainte de razboi, o sord niai indragostita de ea ca natiunea
romans. Toti acei care. au relatii in Romania,
stiu cat de mult sunt iubite acola arta, literatura noastra,
industria, comertul nostru, gaseau acolo un excelent
debueu. In zile de restr4te, Regele Romaniei a predat
intreaga sa armatii in mainile concetateanului nostril
generalul Berthelot. Increderea admirabilei Regine in
soldatii not;tri avea ceva miFiitor §i tragic. Romani;
n'au lost in situatia de a invinge Impreuna cu noi, insa
au suferit pentru cauza noastra. Astazi ei fac Europei
si civilizatiei un mare serviciu. Trebue sä-1 recunoa0em
si sa -1 recompensam dupd cum merits.
Tratatul cu Austria
Redactarea tratatelor speciale cu Romania si
Ceho-Slovacia
Lyon, 8. Dupa ziarul L'Honame fibre ", contrapropuneuile
austriace insists in special asupra imposibilitatei
de a primi clauzele financiare ale Antantei.
Consiliul suprem a aprobat en tratatele speciale pregatite
spre a fi Incheiate intre puterile aliate t;i asociate
§i Ceho-Slovacia §i Romania.
Consiliul suprem a luat de asemenea cuno§tinta de
armistitiul incheiat intre autoritatile romane si
ungare..

190
Ce trupe aliate sant in Budapesta
Lyon, 9. Ziarul Le Temps** anuntil dupa informatiuni
sigure ca nu poate fi vorba de ocuparea Capitalei
ungare de aliati. In Budapesta n'a intrat decal cite
o companie de escorth cu fiecare general aliat.
Victoria Romani lor contra Ungurilor
Ce spline presa francezil
Pa is, 8. Ziarele franceze aparute azi se ocupa de
prh154a5irea lui Bela Run si o atribuesc in mod unanim
o:ensivei victorioase a armatei romane contra Budapestei.
* *
L'Echo de Paris" spune : Trebue sa ajutaui Romauia.
Homanii s"au aphrat singuri 5i singuri vor trebui
sa fixeze conditiunile necesare pentru a -si salvagarda
viitorul.
SA ne pAzim de a-i impiedica.
Le Malin" scrie : Nu numai cii nu trebue sa oprim
inaintarea armatei romane, ci, din contra, trebue sa
incurajam pe aliata noastrh ca sa continue avansarea
5i sa intre la Budapesta.
Romani' la Budapesta
importantele destainuiri ale ziarului ,,Le Temps"
Ziarul Le Temps" cu data de 5 August publicit sub
titluL Politic in rasarit", urmhtorul articol:
Noul guvern maghiar a facut cunoscut cri cii trupele
romane erau la portile Budapestei. Duph o noun mush
britanicA romanii ar fi intrat in mahalalele ora5ului
Nu putem de cat sa-i
felicitam.
Chestiunea este destul de limpede de fapt, iar acei care
cauta sit o intunece nu vor reu5i. Nu este vorba de

191
,ocuparea Budapestei pentru a rasrurna un guvern so-
-cialist" si a-1 inlocui printr'un guvern Jectionar", ci
de a dezarma pe unguri, care au atacat succesiv pe doi
dintre aliatii nostri, care trebuesc cu totul dezarmati
pentru ca pacea sa domneasca in Europa Centrala, si
care nu vor fi dezarmati alit limp cat o forty militara,
instalatd chiar In centrul tarei for, nu-i va constrange
sa depuna armele, rnunitiunile materialului lor.
Rolul ocupaliel militare romtme
Cei care se intereseza de libertatea politica a magbiarilor
ar fi trebuit sa fie cei dintai care sa dovedeasca
intfarea romanilor in Budapesta. Sub regimul
bolsevist al lui Bella-Kuhn, care au lost libertatile de
care s'au bucurat maghiarii ? Ce au facut mantle puteri
in tirnpul acestor patru luni pentru a scapa pe oamenii
pe care Bella-Kuhn ii oprima si-i infometa ? In acest
timp un guvern anti-bolsevist s'a format la Seghedin ;
Trupele sale s'au dus acurna cat-va timp in mars si se
anunta ca ele au atins eri Czegled, la 75 klm., de Capitald
: Daca ele ar fi patruns singure in Budapesta nu
este probabil ea represaliile ar fi aspre cu mult mai
aspre decat daca exists in oral o autoritate interaliata
reprezentata prin Romani ?
De altfel, evenimentele vor curma In curand aceasta
controversy. In asteptare sa ne aruncam privirile ceva
mai departe spre rasarit.
Trupele romane la Budapesta
Ocuparea Budapestei tde armata romans a servit
cauza Intelegerei." Rom/mil au adus un serviciu
imens cauzei civilizaliei ri umanilgteiw.
Declard presa francez&
Sub titlul Soarta ungurilor se hotaraste", ziarul lie
Petit Journal" publics urmatoarele :
.

192
Dupa cum se intampla in perioadele critice, evenimentele
s'au precipitat la Budapesta cu o repeziciune
iulgeriitoare.
Caderea lui Bella-Kuhn §i instalarea noului guvern
au fost urmate de intrarea RomAnilor In Capita hi.
DUO staruintele noilor conduc5tori ai Ungariei, Consiliul
Intelegerei ceruse Romani lor sä se opreasca pe
poziliile tor, dar acest demers era tardiv. Grosul fortelor
aliatilor no§tri a putut fi oprit la vre-o 15 kilometri
de Budapesta, dar contingentele de cavalerie cari
constituiau avant-garda erau deja la portile ora§ului si
au intrat. Ocuparea Capita lei ungare e un fapt implinil-
Prezenta RomAnilor la Budapesta n'a provocat
nici un incident
Dupii cat s'a putut afla, prezenta soldatilor romani
n'a pricinuit nici tin incident la Budapesta. E sigur ca
ungurii ar fi vrut sa scuteasca de aceast5 jignire Capitala
for si pentru a o evita, noul guvern cerea trimiterea
de regimente aliate ins5rcinate de a mentine
ordinea.
Dar se pare c5 acuma nu an alt-ceva de Meta de cat
sa se incline in fata evenimentului. Romanii sunt aliati
credincio§i cari au lucrat in totdeauna in complect acord
cu Intelegerea.
Ocuparea Budapestei serveste aliatilor
Din punct de vedere general, ocuparea Budapestei
nu poate decal sa serveasca cauza aliatilor. Ea constitue
o garantie contra vreunei intoarceri ofensive partizanilor
sovietului, care mai era de temut. Nu trebue
sa se uite, in adeviir, Ca, cu toate a se arata blajini,
noii mini§tri trebue a§teptati la lucru.
De aeeea cu drept cuvant 'd -1 Clemenceau a raspuns
in mod prudent §i intelept la propunerile acestor not,
conducatori. Dupd cum arata limpede acest raspuns,

193
intelegerea n'are intentiunea de a impune Ungariei un
anume guvern.
Ceeace done. to este s5 impiedice dictatura uneiinfime
minoritsti boleviste care a terorizat timp de luni intregi
tam, §i care era un element de dezordine in Europa
centrals.
Guvernul care a urmat lui Bella-Kuhn
Dace noul guvern respects, dup5 cum afirma ca e
dispus, principiile democratice, data rupe orice relatiuni
cu bolsevicii rth5i, dac5 adera la conditiunile armistitVui,
poate fi asigurat ca Intelegerea, nu numai
c5 nu -i va ridica nici o dificultate, dar 11 va ajuta sd
restabileasca un regim de libertate de drept §i justitle.
Dar cuvintele §i .promisiunile nu ajung: Trebuesc
fapte.
De astfel, In ceasul de fat5, se pare greu ea noii nil-
ni§tri,
dac5 mai au ceva yeleit5ti de rezistent5, sa fie
in m5sura sa o realizeze.
Caderea lui Bella-Kuhn pare deci a insemna prabu-
§irea definitive a sovictelor in Ungaria.
to spune L'Echo de Paris"
Sub titlul Armata Rom5na la Budapesta', L'Echo
de Paris" publicii urm5torul articol semnat Pertinux :
Armata romans a intrat in Budapesta. Dup5 §tirile
care ne-au parvenit, un sigur escadron de cavalerie a
p5truns in ora§. Dar detapmente au inaintat ptind la
vestul Capitalei ungare. Este tot aka ca §i cum ar fi impresurata
§i ca generalii Begelui Ferdinand o tin la
discretia lor.
Speriim ca cu toate esitarile conferintei de pace pe
care le-a avut mereu fat5 de Ungaria §i pe care poate
le vor mai repeta, armata romans nu va reintra in limitele
desemnate guvernului din Bucure0i decals dup5,
ce va indplini dezarmarea totald a natiunei maghiare

194
si dupa ce va scoate pe unguri dirt toate pilmanturile
pe care le dctin Inca pe nedrept.
SA nu se repete grwlele
1.4 Inceputul lui Mai, Romania a avut o prima ocazie
de a face pe Umlaria sh reintre in legalitate, dar
prin o gresala a Aliatilor, aceasta prima ocazie a fost pierduta.
lstoria deplorabila nu trebue sa reinceapa.
In contra oricarei evidente, se mai susfine Inca de
unii ca retragerea lui Bella-Kuhn n'a fost pricinuita de
armatele romane, ci mai curand de tratativele angajate
la Viena cu comisarul poporului Boehm, comandantul
sef al armatei rosii, de titre sefii misiunilor iuilitare britanica
si italiana, colonelii sir Thomas Cunningham si
Romanelli. Acesti ofiteri, grabiti din diferite motive a
regula prin burg Intelegere cearta dintre comunistii unguri
Si Anianta, s'au silit sh Imblanzeasca bolsevismul
maghiar dupa metoda Intrebuintata de generalul Smuts.
Astazi ei revendica sau altii revendica pentru dansii,
gloria de a fi reusit: Intocmai ca coconut care crede ca
prin cantecul lui face sa resard soarcle.
Nu tratativele cu trimisii lui Bella-Khun au sfaramat
sovietele din Budapesta, ci inaintarea trupelor romane
dincolo de Tisa.
-
Bella-Khun a luat puterea In Martie cu complicitatea
tacita a contelui Karoly, cu intentia de a mobiliza opiniunea
socialists internationaM In serviciul revendicarilor
teritoriale maghiare. El a disparut azi de la putere,
find vadit ca la intrarea Romanilor. In Capitals,
lovifura n'a reusit.
Dach vor fi opriti Romanii si se va reveni la diplomalie
toate elementele de rezistenta maghiare, mascate
sau nu de bolevism, cari continua In noul cabinet
ungar, vor reInvia foarte curand.
0 hotArare a consiliului interaliat
La 2 August consiliul ceior patru a avut intelep-

105
ciunea de a refuza propunerile colonelului Romanelli,
care interpret al politicei italiene, ocupat Inainte de
Coate a gasi vrajniqi in unitatea jugo-slava, incerca in
mod faits de a scapa ceeace ramane din armata un-
gara. Dar, de§i declara ca oprirea ofensivei romane trebue
sa fie precedata de executarea Integra la a arrnistiliului
Si acceptarea de catre unguri a nouilor frontiere,
consiliul n'a Insistat asupra Implinirei unor acte indispensabile,
ca remiterea armelor §i muniliunilor, mereu
uitate de opt luni incoace.
Nu §tim Inca daca in cursul deliberarilor de Luni,
.consiliul a revenit din aceasta uitare. Daca romanii an
avut darul sa realizeze acest lucru, se pot felicity.
liomanii au fost inselati odata
Sub titlul Romanii la Budapesta" d. Raymond Recoulp,
face urmatoarele aprecieri in ziarul ,,Le Figaro"
asupra importantului eveniment.
Romanii sunt la Budapesta, Dupa ce au fost
inselati
odata, ei n'au mai voit a fi amagiti a doua oars. Cine
le poate face vireo vina din asta ?
Mo§tenitorii lui Bella-Kuhn nu le inspira Incredere,
ci nu vad in noul guvern ungar decat un surogat al
sovietelor. Prudenta §i intelepciunea le poruncete de
a-si
regula ei 1nsii treburile, veghind asupra intereselor
lor...
Cand conferinta a volt sa is Ins4i In Juana treaba
trebue s-o recunoW.em ea s'a achitat foarte prost
de misiunea ei. Numai gratie greefilor ca le-a comis
bo4evismul a mai putut trai cateva luni. Din cauza
ei ostilitatile continua in Centrul Europei.
Sfortgrile Romaniei
Romanii cei dintai sufar din cauza acestei stari de
rizboi. Amenintarile armatei ro§ii ii obliga sa fact o
sfortare militant din cele mai oneroase. pun in

196
imposibilitate de-a dernobiliza armata. Daca dupa marele
succes ce l'au repurtat, roindnii 'sunt hotarliti saY
sfitreasca °data pentru totdeauna cu ungurii, loath lumea
nu va avea decat s t castige din actiunea lor.
Ungaria trebue dezarmata
Inainte de a trata cu guvernul ungar, trebue dezarmath
mai intdi Ungaria. Od clauzele armistitiului nu
impun aceasta dezarmare deck in mod cu totul insufficient.
Armata maghiard in rondurile chreia bolevisrnul
impletete cu §ovinismul, prin ofensiva ei criminals,
cdlcand cu premeditare acest armistitiu o situatie
noud s'a creiat prin acest fapt. Romanii invingatori au
acum dreptul dach nu datoria de a trage toate consecintele,
toate foloasele, victoria lor.
Bravura o*tirei rornane
Prin bravura eroica a (3,t.ilor lor, silita cu toata pacea,
sa sustie not lupte, prin jertfele lor, romdnii au seapat
Europa de unul din cele doud cancere bo4evicecare
amenintau sa o molipseasca. Bella-Kuhn a §i luat.
fuga. S5 speram cA va veni randul lui Lenin.
Romanil au adus astfel un serviciu linens civilizatiei
si umanithtei.
Marele pericol bol*evist
Marele pericol al bolsevismului consta in putinta sa
de propagare. Lasat singur imundul regim a lui Lenin
si a lui Trotzky trebue fatalmente sa se prdbuseasca
de azi pe maine. Intocrnai ca uri foc distrughtor, el
mistue materialicete si moralice0.e tara care ii cade
prada. Gratie insa resurselor sale considerabile, gratie
a tot puterniciei miliardelor sale furate, el riscii de a
se propaga in afard. Toate sforthrile propagandei sale
tind spre acest stop.

197
Pericolele din ce in ce mai marl
Irish atata timp cat Bella Kuhn, furierul 5i agentul lui
Lenin, trona in centrul Europei, pericolele acestei propagande
bol5evice erau din ce in ce mai amenintatoare.
Si tine ne asigura ca bulgarii n'ar fi urmat azi maine
exemplul maghiarilor ? A5a, zilele trecute mai multe
simptome faceau a se Malta teinerea ca nu cumva la
`Sofia 5i la Filipopole sa se produca o mi5care bol5evista
analoaga cu aceea dela Budapesta. Bella Kuhn dis.
parand, toate aceste pericole sunt, data nu in intregime
Inlaturate, cel putin considei'abil reduse. Dar pentru ca
sa avem cu adevarat lini5te, pentru ca Europa sa poata
respira in pace, mai trebue ca Bella Kuhn sa nu lase
la Budapesta succesori mai mult sau mai putin camuflati I
Ce spune ziarul ,Excelsior"
Sub semnatura lui Jean Meneval, ziarul Excelsior*
publics urmatoarele comentarii relativ la intrarea victorioasa
a armatei romane in Budapesta.
Trupele romane au ajuns la Budapesta, Duminica
dupt'i amiazi. Stirea se confirms in mod oficial. 0 brigada,
sub comanda unui general se afla la 15 klm. de
Capitala Ungariei, iar un deta5ameht format ;dinteun
escadron de cavalerie, patru tuntrri 5i mai multemitrahere
a 5i patruns in urra din mahalalele Capitalei un-
gare s'a intarit acolo. Evenimentul a .produs la Bu-
si
dapesta o vie emotie. Ministrul de razboiu Haubrick a
comunicat ca nu va putea garanta ordinea data trupele
romane patrund mai adahc in ora5.
S'a incercat oprirea Romanilor
Se 5tie ca puterile aliate 5i asociate a trimes comandamentului
roman un rnesagiu, in scopul de-a opri
,inaintarea armatelor aliate. E probabil ca accste ins -
lructiuni nu vor ajunge la timp la destinatie.

193
Azi ne gasim si fata unui fapt implinit. E cam grew
a spune aliatilor Si prietenilor nostri, carom Fara indotrebue
atribuit succesul caderei lui Bella Kuhn
Aveti sa plecati si sa va retrageti". Daca romanii sunt
astazi la Budapesta, e pentru ca au fost atacati de unguri
si pentru ca au batut pe agresorii lor. Da altmintrelea
e foarte probal ca, deli li se va limita inaintarea,
tot for li se vor incredinta misiunea de-a face sa luteleaga
pe Ungaria gratie prezentei for in imediata apro-,
piere a Capitalei sale, ca a venit momentul ca sa se
treaca dela vorbe la fapte. Declaratiile sefului noului
guvern ungar vor fi primite cu satisfactie ; dar e nevoe
de o operatie politica tot asa de indispensabila pentru
siguranta succesorilor lui Bela Kun si a complicilor sai
cat si pentru executarea conditiunilor Antantei : Dezarmarea
armatei ungare. Aceasta operatie nu poate fi efectuata
sl controlata efectiv deck de o autoritate military
interaliata armata romans, gratie victoriei sale,
a inceput operatia.
Ne vont Ian Inelati de Ullguri ?
Aceasta e intrebarea pe care o pune ziarul l'Intran
sigent" conducatorilor Aliati.
Iata ce scrie ziarul parizian, intre allele :
Con.siliul suprem s'a. ocupat de afacerile din Ungaria..
D-1 Clemenceau a trimis colonelului Rornanelli care,
cu un ofite4, englez, reprezinta Intelegerea la Budapesta,
o nota In care' spune ca. consiliul Aliatilor va ruga'
Romania sa opreasca trupele sale pe liniile pe cari le
ocupa actualmente, dar nu o va ruga sa se retraga pa
Tisa atata vreme cat Ungurii nu se va fi supu's conditiunilor
armistitiului.
Or, Romanii sunt actualmente, se pare, in apropierea
Budapestei, si inconjoard orasul In care au detasamente.
Regele for e cu dansii. Daca cererea Inte!egerei este
rugaminte" ghicim ce vor raspunde.
o.

199
Afard de aceasta sperdm ca nu vom reincepe sa ne
vorbim cu iluzii.
Corespondentul nostru ne telegraflazd observand ca
cea mai mare parte din minitri 9i subsecretarii de
stat realesi an fault parte din guvernul sovietelor.
Noul cabinet, in prima sa seclints s'a grdbit sa voteze
amnistia generald pentru toate crimele politide comise
in timpul dominatiei guvernului sovietelor. Bella Kuhn
n'avea deci nevoie sa fugd, nici infamul Samuely sd se
sinucidd.
De altfel noul cabinet nu se jeneazd de loc sa proclame
admiratia pe care o prefereaza pentru operele
comuniste. El a declarat ca toate legile 1i ordonantele
sovietelor vor rdmAne fn vigoare.
Este deci tot aceia0. dictaturd §i poporul maghiar
compus mai ales din larani, va trebui sd continue sa
sufere tirania catorva indivizi.
Atunci, daca se inlaturd Romanii, dacd se reincepe
a se acorda incredere unor indivizi can I i bat joc de
noi, in 15 zile se va produce o nouii revolutie 9i
noi
maceluri.
Romani' sunt to Builapesta
Sub titlul de mai sus, ziarul ,,Le Matin" scrie urmatoarele
:
Aliatii au fost de atitea on inelati de promisiunile
ungare, ca privesc intrarea trupelor romAne la Budapesta
cu altfel de ochi decAt dacii ele ar fi fdcut acest
lucru en cateva siiptamani mai inainte. E drept ca locotenent-colonelul
Romanelli, seful misiunei italiene,
pare a avea o incredere imensd in noul guvern ungar
la formarea cArnia a lucrat din Viena in intelegere cu
colonelul englez Cunningani. Colonelul Romanelli crede
ca un armistitin imediat se impune St ca romanii n'ar
trebui ss depaeascd. linia 'Lsei. Lisa' Conferinta n'a
mers a a de del 'rte, deoPrece d-I Clemeneefm, rrintr'o

200
depesa, a autorizat armata romans sa ramana pe pozitiile
pe can le ocupa actualmente. Aceste pozitiuni
sunt chiar imprejurimile Budapestei. E absolut necesar
ca guvernul maghiar sa execute cu strictete armistitiul,
ca sa dezarmeze in mod efectiv armata Si ca sa nu
mai existe in Ungaria o forts inarmata gata a se pune
la dispozitia primului venit care ar da o lovitura de stat.
E peste putinta ca dezarmarea sa se faca fara un
control eficace.
In ce privege cererea colonelului Romanelli ca sa
se trimeatti regimente abate la Budapesta, tocmai in
vederea acestui control, ea pare excesivd. Romanii sunt
la fata locului §i merits increderea noastra.
Ar fi extrem de imprudent a pierde ocazia oferita
de -a introna un regim stabil in Ungaria. Toate guvernele
ungare care §i-au trecut de bung voe puterea until
altuia, au avut aceasta coman Ca erau animate de tin
nationalism exagerat, Nu va fi pace in Europa Cen-
- trala inainte ca Ungaria sa revie din sperantele exagerate
ce Si le-a pus in bunavointa unor anumiti aliati.
Franta 1
Romania
Scrisori din Paris
Ce spune deputatul francez d. Paul Doumer
Intr'un moment cand, prin doborarea dtimanului
comun, s'a facut posibila aplicarea principiului nationalitatilor,
Romania, asistand la reconstituirea aproape
automatics a Poloniei nu poate decal sa-i manifeste
dorinta ca toate trupurile ce-i fusese rapite sa se intruneasca
spre a _forma un tot unitar. Gandul acesta de
unitate a muncit flied incetare neamul romdnesc. Ori
de cate on au putut sa-§i arate vointa nestramutata
de-a trai sub acela sceptru cu toli fralii lor, Romanii
din regat au facut-o. La 1856, Vaillant, fdcand aluziune
la acest simtimint care denota, din partea Romanilor,
o putere de viata cum rar se vede, spunea textual :

201
,Malgre la division des Principautes, cette unite s'est
produite toutes les f@is qu'il a fallu courir aux acmes
pour proteger des allies ou marcher a l'ennemi". Si
.:astazi con,tienti de sacrificiile facute si de necesitatea
.ca principiul nationalitatilor sa nu fie calcat in picioare,
conducatorii Romaniei stdrue ca toate tinuturile locuite
-cle Romani sa fie reunite. Dupa cum Franta n'a urmarit,
in razboiul actual, ca .interes personal, decat redoban-
,direa Alsaciei §i Lorenei, tot astfel §i noi, ca interes
personal, nu voim altceva decat alipirea pamanturilor
-asupra carora avem drepturi necontestate.
$i Franta *i Romania
§i-au pus arinatele for in serviciul unui interes general.
Ambele popoare latine poarta cu -fala drapelul
civilizatiei.
Intrarea Romanilor in Budapesta, pierderile
pe cari armata noastra le-a incercat in Ungaria, ce sunt
ele decat jertfe voluntare aduse triumfulni libertatii
popoarelor §i ingenunchierei barbariei amenintatoare ?
1Bolevismul rapus, gratie Romaniei, este un serviciu ce
nu se va uita niciodat5, pe care mica reprezentantd a
latinitatii in Orient l'a adus intregei omeniri. Dar campania
antibo4evica din Rusia, dusa in comun cu marii
nagri Aliati ?
Atatea consideratiuni cari ne dau dreptul sa speram
kite() prietenie neclintitd din partea Frantei §i a telorlane
puteri aliate §i asociate.
Nota Consiliului de Cinci a facut, o clipa, sa se in-
4rezareasca de dumani o inasprire a legaturilor dintre
Romania §i Antanta. Totu§i, in vremurile acestea de
oarecare restriOe cand, pe deoparte armatele noastre,
facand abstraelle de interesele for personale, se straduiau
sa pacifice focarul de rasvratiti din inima Ungariei,
focar ce inspaimantase Occidentul prin proportiile
ce putea sa ia, iar pe de alta parte, Consiliul suprem,
increzandu-se in §tirile tendentioase, raspandite cu

202
mare indemanare de inamic, ne trimitea o nota cam
jienitoare, prieteniile franceze pentru not se inmulteau.
Presa franceza a fost unanima in a ne recunote me-
ritele ; dar, nu numai presa si opinia publica §i-au ara-
tat dragostea pentru poporul romanesc. Oamenii politici
cei mai in masura de a judeca cu perspicacitate
situatiunea externa, nu s'au putut opri de a se declara
in favoarea revendicarilor noastre.
D. Paul Doumer si situatia actuala a Romantei
Cunoscutul om politic francez a fost intotdeaunar
unul din cei mai sinceri aparatori ai tarei noastre. Adresandu-ma
d-sale spre a cunoa§te parerea simpaticului
si valorosului senator al Corsicei, d. P. Doumer neputand,
bine inteles, raspunde la toate intrebarile mete
prea delicate pentru situatiunea sa politica a binevoit,
totusi,
sa-§i manifeste simpatia pentru tam noastra.
Sunt, mi-a spus distinsul senator, de multi vreme,
si o §titi prea bine, un amic fervent al Romaniei".
Dar, adaugaiu eu, tan mea poate fi parasita in momentele
grele prin care trece ?
Intrebare, careia i s'a dat urmatorul raspuns :
Doresc ca Aliatii acestei tari viteze §i frumoase sa
o ajute pentru a Invinge greutatile pe care le intampina
;"
Si aproape toti oamenii de seama ai Frantei gandescla
fel cu d-1 P. Doumer, ale carui cuvinte prieteneVi nu
pot decat sa maguleasca, dupa cum au magulit pe cel
caruia i-au fost spuse.
Rolul nostra In politica mondial
Dobande.te, pe zi ce merge, o insemnatate crescanda..
Prieteniile chiar, de sinceritatea carora nu ne putem
indoi, sunt si die, in band parte, rezultatul aportului
emlsiciProbil pe care l'am (111s in pqcificnrea Oecidentului.
Este, inteadeva.r, cunoscuta de toti importonta

203
starpirii bolsevisrnului, aceasta plaga sociala pe care se
intemeiau germanii cand mai lasau sa se intrezureasca
sperantele for fntr'o apropiata refacere. Astazi, gratie
vitejiei soldatilor nostri si a diplomatiei luminate a guvernului,
Romania are In Occident, si prieteni si admiratori.
De ar fi numai prietenie la rnijloc, viitorul nu
ne-ar surade asa dupa cum ne surade acum ; din feri-.
cire insa mai este si nevoia ce se resimte ca prin actiunea
noastra milliard fn Ungaria si Rusia, pe de a
parte sa readucem linistea in Occidentul amenintat de
bolsevism, "pe de alta parte sa ne erijam in barierd
contra barbariei. Servind de pavaza pentru intreaga
Europa, interesul general este ca sa Jim o natiune puternica,
element de ordine in Balcanii vesnic agitati,
Inallarea Romaniei la rangul ce i se cuvine atrage dupd
sine si dezlegarea cornplicatei probleme orientale cdreia
razboiul actual fi da un desnodamant atat de fericit
pentru pacea viitoare.
Paris, 23 August 1919.
Dupa toate suferintele indurate, dupd to ate jertfele
ei marefe, dupa pierderile ei. In oameni si bogate,
Romania are dreptui is recunostinta aliatilor"
Declara D-I DELAYS COCHIN lost ministru al Frantei
Domnul Jean Vignaud, corespondentul ziarului
L'Independance Rournaine" a interviewat pe d. Denys
Cochin, fost ministru al Frantei, pentru a cunoaste sentimentul
oamenilor politici francezi asupra clauzelor
minoritatilor pe care Conferinta Pacei voeste a le impure
Romaniei. Iata declaratiile pe care le-a facut ziaristului,
eminentul bdrbat de stat si specialist al pro..
blemelor de politica externa si confesionale.
Este nevoe de o Fonitanie Mare si nutarnicri
Cu dezinteresarea si probitatea pe care omul de stiintii

201
le conserve pans §i in viata publics, d. Denys Cochin
spune :
Dace Banatul trebue sa apartie Intreg Romaniei ?
Am fost intotdeauna de parere ca Aliatii trebue
'concentreze sfortarile pentru a creia o Romanie Mare,
cea mai mare Romanie posibilii.
In locul unei Mittel Europa" amenintatoare, agre-
siva,
e necesar a ridica, pe ruinele Austro-Ungariei o
barierd defensive contra Germaniei ve§nie atuenintatoare
§i a unei Rusii urinate de bol§evism. Aceasta bariera
nu poate fi constituita decat de o Romanie mare
i de o mare Polonie. Oricare alts politica tmi pare
utopica §i primejdioasa.
Romania e cea mai sigura sentinels pe care o avem
la portile Orientului. Ea ne-a aratat odata mai mutt
ce poate face pentru salvarea Europei, luptand cu succes
contra hoardelor revolutionare.
Dupa toate suferintele indurate, dupd toate jertfele
ei marete, dupd pierderile ei in oameni §i bogatii, Romania
are dreptul la recuno§tinta tutulor
*
*
Omul care vorbe§te a§a e un mare patriot §i un mandru
soldat care §tie ce e curajul. El poarta pe piept
distinctiunea cea mai frumoasa §i mai rare, medalia
milliard castigate pe campul de luptd 1870. El a dat
doff fli tariff, amandoi morti pe campul de onoare :
Armata romana, spuse el iar, a fdcut minuni de
eroism, In conditii aproape unice in istoria actualului
razboi, soldatul roman a meritat sa stea alaturi de eel
francez. Acest fapt oameni ca mine nu-1 vor uita nici
°data. §i nici nu vor Inceta a-1 respects.
ti
d-1 Denys Cochin, incheie astfel :
Sunt un amic sigur §i devotat al Romaniei si voi
sustine cauza ei pand la capat, prin press ca §i dela
iribund.
Viitorul, 25 Oct. 1919.
*
sa-si

POVESTIRI PITORESTI
So 'dotal Sarbu Gheorghe (zis sarbuiescu)
Comp. Reg. 18 Gorj., imi povesteste peripetiile campaniei;
dela 1916 'Ana azi, in 1919.
Invarteste in many un carnet, scris cu creionul, cu
litere inflorite, flori desenate de el. E din comuna Ionesti
(Gorj). Fost prizonier in prima perioada a razboiului
la Lamsdorf, in Germania si d'acolo in spatele
frontului la Verdun.
Am fost la marea lupta dela Crivadia (?). D'acolo ai
nostri au facut doua luni transee; eu, in santuri dinainte.
Inamicul batea cu artileria. Ai nostri se retrasera
si nu s'a mai stint de not
Pe mine m'au prins nemtii nate° poiana.
M'au dus in Germania. Am trait rau acolo. Ne da
numai 250 gr. de paine neagra cu paie, K. K. Ne mai
da 1 kg. zeama (supti, ziceau ei) sfecla, morcovi sau,
guile.
Am stat acolo prizonier. Slabisem de ramasescu ca
gardul; numai pielea si osu ramasesc din mine.Mureau
zilnic Tanga mine de foame, tovarasii. Ii cara cu Decauvill-ul
pe morti, cafe 60-70 pe zi t
Si nemtii ne strigau mereu ca :
Ruman preface, nicht
krank : Daca krank, morgen nicht brott!"
La autopsie, nu le gasea nimic in stomac 1

206
Dela un timp ne-au dus in spatele frontului francez.
Acolo ne-au pus la lucrat paman.tul cu plantatii de
varza.
Aici lucram cu fete franceze din satele ocupate. Bietele
fete, ele ce ne mai dau furis, pe la spate, cite -o
bucalica de paine cu sare.
La proprietarii nemtii, acasa sau mosiile for ne mai
dau cartofi fierti.
La armistitiu, am scapat prin dohnecele" a jidan,
Avram Caracaleanu. El ne-a:spus ca are sa vina americanii
sa ocupe tot linutul, si nemtii au plecat.
Noi am plecat d'aci in Franta.
s-- Si ai invatat frantuzeste Sarbule ?
Cum sa nu! Si acum mai stiu: Mosie silvup16
done moa pen" (Monsieur, s'il vous plait, donnez-moi
du pain. Asta inseams, domnule, to rog, da-mi paine".
Combien sela ? (combien cela ?) Adica, cat costa asta ?"
Sau, can puve vu venir ? (Quand pouvez-vous venir
?) adica cand poti SA vii ? Je vuze compri (Je vous
ai compris). Adica v'am inteles". Sau, Je ne vu cornpre
pa (Je ne vous comprends pas) adica, nu va luteleg".
Vreman ? (vrairnent ?) Adevarat ?) Je croa ca ui
(Je crois que oui) = Eu cred ca da.
Dar din nernteste ce mai stii Sarbule ?
Vifiil (viefiel) iar jar to ? (du) = Decati ani esti ?
Nis gut (nicht gutt) = Nu e bun.
Cate luni ai Stat la Verdun ?
La Verdun am Stat 7 luni. Dupa armistitiu, americanii
stau in cantomanente. Acum aveam mancare si
-bautura destulu, cutii de conserve. Mancare la discretie".
La plecare, ne pusesem cate patru Insi. bagajele in
cite un carucior.
Dela Verdun am plecat cu trenul la Nancy.
La Nancy era un punct de adunare al romanilor
jentru repatriare.
Erau acolo vr'o 8000 de romani.

207
Am Slat la Nancy vr'o trei sa'ptamani. Ne-a Imbracat
sn haine frantuzesti si mai aveam si haine not dela americani.
Dela Nancy ne-a pornit cu trenul la Marsilia. Nancy
era un oras mare. Desi erarn liber nu ram dovedit
cat era de mare. M'am ratticit prin el.
Marsilia e un ora foarte ffumos, pe malul marei
lIediterane. Jumatate orasul e pe un maidan, jumalate
hoaga (vale). In el am slat patru zile. Erau in Marsilia
magazii asa lungi de nu le vedeam capatul. In port
stateau vapoare din toate tarile. Dupd fanioane" se
-cunostea data e vapor englez, grec, italian etc.
Dram Imbracati frantuzeste, cu capele romanesti. Ne
-oprea cite unii care stiau cateceva romaneste si ne
Intrebau, pe unde am fost? M'am dus si eu cu un francez
care stia romaneste sa cumphr niste ghete. Am
dat 33 franci pe ele. Am mai dat 15 lei p'o palarie.
Din Marsilia am plecat cu vaporul Dacia", care mai
era Incarcat si cu marfa, lazi, butoaie, uleiu, conserve,
pentru armata si diferiti -oameni schimbau bani romanesti,
2 lei pentru 1 franc.
Am pornit ziva Ii ora 12 pe Marea Mediterana.
Au sunat gornistii apelu. Pe urma a suerat vaporu
semnalu de plecare.
Ce-ai suntit Sarbule cand te-ai suit pe vapor ?
.)rept sa spun, mi-a fost frica de vr'un accident",
nu cumva sa greseasca harta, sa ne ciocneasca de vr'o
stanch I
Multumesc lui Dumnezeu am mers bine pana in Ita-
lia.
Aci am dat de niste insule. Intr'una, Sicilia, inchi-
dea pe condamnati ; in insula asta era un munte de-i
.zicea Vulcan", un fel de perete prin care, se zicea, ca
rasufla pamantul.
D'aci Inainte mi-a venit, asa, o board de stomac, olancezeala
din cauza balanshrii" vaporului, ca prea
mergea repede.
.

208
In sfarit, am ajuns la Pireu, in Grecia. S'a oprit §i
acolo, vaporul, doua zile.
P'acolo _era cu totul frumos ! Vream sa vizitez ora§u1
dar mi-era fried sd nu piece vaporul I
Dela Pireu, pornind'o iar la drum am ajuns la Constantinopol.
Am stat §i acolo cloud zile, departe de oral, la 1 kilometru.
Si Constantinopolul l'am vazut tot din departare. 0-
ra§ul
e pus pe ni5te movile. Geamiile foarte frumoase
aveau turnuri foarte ascutite, aka ca inteun tablou.
Pomii verzi ca in ilustratii". Ni s'a spus Ca Constantinopolul
era scum sub administratie greceasc5, nu mai
era sub turci (?).
D'acolo am plecat pe stramtoaroa Bosforului. Pe asta
l'am vazut mai cu de-arnanuntul. E un fel de cetate..
Vorbeau oameni eh sunt ziduri d'ale lui Traian (?) depe
timpul ronianilor, cetati cu ziduri, and joase, cand
inalte, §i numai tunuri turce§ti cu gurile ruginite indreptate
sere mare.
D'acolo am vazut lanturi de fier groase ce legau malurile
ca sa impiedice vapoarele.
D'aci, inainte, am intrat in Marea Neagra, dar care
era tot a§a de albastra ca i Mediterana.
Si pe-aici mi-a fost frica pana am ajuns la Constanta.
Constanta I Phmant romanesc 1 Ce fericit m'am simtit t
Auziam in sfarit romanete 1 Mi se urase cu atatea
,,limboate
I4
Constanta e oral frumos. Langa mare, mai mid ; catreuscat,
mai mare, dela gard in sus. Am gasit insh toate
lucrurile grozav de scumpe. 'Aram speriat. P'o portocala
mi-a cerut 5 lei
I
Imi parca rau ca n'am luat din Franta. Si era pela
Iunie, 1910. Vara, cald stra5nic. In Constanta am gasit
si francezi. Armata, o parte, in cantonamente.
D'acolo, tot cu vaporul, la Galati I

209
Ne-a debarcat sub un Sopron §i pe urma ne-a chemat
sa caram proviziile §i vinul, ca ne da Cate 3 litri
vin curat ne,gru ca pacura pe zi, (nu ca d'al de pe-aici I)
D'acolo, ne-a pornit in lagar la Cotroceni. Aci, Incetu
cu incetu, au inceput a ne lua la cercetare, cum
am c5zut prizonieri, Intai pe ovrei, apoi pe romani.
La Cotroceni ne puse p'o militarie cu toturdeosebita
d'a noastra", d'a din Franta! Culcari, alergari, tundere
la piele. In Franta eu imi lasasern parul mare §i o
curare bine aleasa, ca francezii Nu vrui sa ma tun/.
cu nici un chip. Vream sa ma duc acasa civil
curare I iar nu tuns ca'n palmy !"
Gata sa fac §i inchisoare.
M'am tuns. N'aveam ce face Ca altfel ma tinea Inca
15 zile : Si crapam de nu vedeam mai curand casa Si
familia!
Oamenii Incepusera a murmura sa le dea provizii
ca'n Franta.
Ne-a dat bilet de congediu pe 20 de zile §i hrana pe
cloud zile.
Si am plecat acasa I
Din gara Filiasi am luat'o pe picioare catre sat. Tot
satu crezuse c'am murit. Cand m'au vazut au ramas
cu ochii bleojditi spre mine. Credeau c'am inviat din.
morti. Imi wise in tale un om, am .vorbit cu el §i nu
m'a recunoscut. 111a schimbasem mult, se vede I
Era §i
noaptea.
Cand am ajuus acasii poarta incuiata. Cainele ma
15tra de zor. Am impins in ea 'Ana s'a sftiramat. A sarit
din tatani. G5sesc pe tata Si a sora mai mica, Au ramas
trazniti ! Pe tata l'am gasit unchia.
i
aveam §i o mama vitrega Si nici acum nu se
lasti de ea.
M'au a§ezat pe un scaun §i le-am povestit din Germania,
din Franta de calatorie. Apoi am desfacut bagajul"
§i le-am dat fel de fel de obiecte. Acasa am stat
20 de zile cu ai mei §i m'am plimbat pretutideni.
si
eu

210
Pe urma la Regiment! Am prezentat biletu §i mi-a
spus ca maine sunt in portie.
La Regiment, efecte, nu! Arme, nu! Ranitfi, nu! Oa-
menii la secerat ai la cosit. Eu erau In civil Si mai ma
numeam militar! Ma deterfi la cancelarie. Scriind,
auzi ca pleca o repriza (o serie) In Ardeal. Auzii ea
mi-a venit randul §i mie.
Am plecat §i eu In Ardeal, pe urma trupelor §i am
ajuns in Budapesta!
In Budapesta c5§i Inalte §i frumoase, §i not h§tia. din
urepriza" asta, umblam desculti. Mi se facuse tare ru-
§ine I
Rana' InsfAr*it ne-au echip'at §i pe not cu de toate §i
iata-ma s'acum aici eu regimentul meu I

DIN ISPRAVILE COMUNITILOR
CUM A ISBUCNIT BOLSEVISMUL
l'ovestit de Dietz Karoly, Ex. preload do Po litie, al wren:rani Karoly
Agitatiunile comuniste incepura in Noembrie 1918,
Land Kuhn Bella, Nanasy GOrgy §i compania se rein -
toarsera din Rusia.
Uprinta cu care ei risipir5 din bel,ug banii rusqti
le castiga foarte repede mil de adepti cure se stransera
tabard imprejurul lor.
Din acest moment ora§ul nu mai cunoscu liniste.
A dun5rile, manifestatiile publice, turburarile urrnard
fard sfar§it pi
fara ca guvernul lui Karoly sau al lui
Berinkey sa is masuri pentru a be opri.
Politia urmarea pas cu pas progresele operei lui Kuhn
si dadea raport exact guvernului.
Ire cursul lunei Ianuarie aveam ast-fel de docttmente
In mans, ca ruiai guvernul sa trimeata un mandat de ares-
tare, imediat, contra lui Kuhn Bella. Guvernorul Lengyel
Aurel refixed cererea mea, in vreme ce comunitii, cu.
cuvantul sau cx scrisul, impingeau pe proletari A lua
armele contra guvernului §i a cuceri cu forts conduce
re a Wei.

212
Slabiciunea guvernului fatii de comuni§ti ii facu, din
zi Ii zi mai indrazneti. Indata ei se pusera pe lucru.
Teroarea rot,ie incepu.
Ei distrusera imprimeriile ziarului Pesti", jurnalul
Apostolilor §i desflintara Clubul ungurilor care se trezesc"
(cam tarziu!)
In fine, --ultima tentative fu din' cele mai critice, cad
comuniOli se clusera inteuna din cele mai maxi fabrici
de arme, la Csepel Si acolo se inarmara cu bombe, expozibile
Si, totu0 guvernul nu gtisi cu cale sii procedeze
cu energie.
In fine, dupe mai multe manifestajiuni sangeroaser
eu primii ordinul d'a aresta pe 5e1li comunarzi.
Dar, in acest timp, Karoly se reintoarse din Berna
Si dadu ordin d'a trata pe comun4ti cu cea mai mare
blandete.
Aceasta ne explic5 cum comun4tii putura fonda fn
Inchisoare jurnalul rou §i a conduce d'acolo micarea
revolutionara.
Cam in acest timp Kuhn Bella fu cotonogit in lovituri
decatre unul din agenjii mei. Jurnalele evree0i
prinsera aceasta ocaziune pentru a face din el un
martir §i infatipra pe Kuhn Bella ca pe un nou Christ t
suferind pentru multime.
Acest tablou at suferintelor lui Kuhn atrase partidului
bolevist mii de lucratori care nu fusesera pan'aci
decat sociali§ti.
Teroarea ro§ie se intinse Lira frau asupra Budapestei.
Ziva in care fu proclamat5 Dictatura proletara", gu-
vernul ma lasa sa ignorez demisia lui 5i
nu mai a-
yearn pentru paza ordinei decal 1300 de oameni.
Dupe amiaz5, pela ora 5, tiara ca guvernul demisionase
i ca Bella Kuhn, care sciipase din inchisoare,
proclamase dictatura proletariatului.
In faja acestor fapte implinite, 1300 de oameni nu
puteau rezista cad se gaseau in fala a 14.000 de garzi

213
rnunicipali armati din cap pada'n picioare, monitoare
Ile Dimare, 0 5000 garda civicii, sprijiniti de numeroase
trupe de lucratori armati §i ei pana'n dinti.
Cauza bo4evismului e Karoly Mihaly si neputinta
lui d'a inabu0 cu asprime dezordinele anterioare.
1-101-11LE CONSILIERLOR POPORULUI
Cand isbucni Comuna" (holevismul) un mare numar
de aristocrali se refugiara in strainalate. Printre
ace.tia se gasia §i Ulmann Adolph, inembru al inaltei
Curti, pre§eclinte al Creditului funciar.
Baronul poseda, in strada Nagy Ianos, un palal maret.
plin de-o multime de capod'opere de vechi maestri,
tablouri, covoare, mobile, stalui etc.
E, deci, uor de Inteles ca numele sau fa printre
cele dintaiu in capul listei burghezilor" care trebuiau
jefuiti.
Din momentul in care fury a tot stapani, delegatii
ponorului", de tot soiul, politicieni ro0i §i alte majestati
ale proletariatului be repezira ca vulturii pe hotelul
din Str. Nagy Ianos.
Kuhn Bella si sotia sa, Garbai Sandor, -Laszlo Jeno,
Szamuelly Tibor, Iancsik Ferencz, Seidler Erna, Korvin
Otto, etc. §i femeile lor, secretarii lor,spionii lui Kuhn,
amicele lui Szamuelly primira fiecare, pe rand, cheile
easei pentiu a-ti lua tot ce le era de trebuinta.
Derbedci in *zdrente, punga0 devenit-i comunarzil §efl
ai proletarialului, intrara in palat ti e0rd in tinuta
de gala 1
Fete de stradd care n'aveau la i'ntrare decal o bluzd,
o fusta si o pereche de pantofi cu tocuri scalciate ti
tin antic printre Orzile ro0i, e0ra d'acolo imbricate
en grandes dames" in automobile, caci ace0i domni
-§i doainne . . . mergeau acurn numai in limousine.
Adesea, opt, zece.automobile stationau inainlea md-

214
retului palat, gratie ingrijirilor luat Laszlo Jen6 care ajuta
en grand" pe jefuitori.
A ramas o lista exacta de toti cei care venira in palatul
baronului Di care arata ce a luat fiecare din salile
acestei somptuoase locuinte.
Femeea lui Bella Kuhn fu din cele mai modeste, ea
nu lua decat un piano cu coada ,Bosendorfer° pe care-I
duse in casa Sovietelor, la Hotel Hungaria.
Garbai andor, preDedintele en chefs, nil se arata lacorn.
Se multumi cu camaDile baronului.
Laszlo Jenii avea mai mari nevoi. El Dtarpeli cele mai
bune haine, printre care Di o jacheta de astrahan pe
care o purti cand fa arestat. Englender Fodor Fuleip,
ingrijitorul Parlamentului, nu se uitII nici pe el, nici
pe femeea lui. Igi alese un costum bun, trei perechl de
ciorapi pentru femeea sa, palarii, rufarie, rochii
§i §i
alte maruntiDuri.
Gaud Szamuelly se duse in aeroplan la Moseova, el
furase din palatal baronului tot ce credea ca ii e necesar
pentru acest voyaj : valise, pleduri, cuverture etc.
Oar, cea mai mare parte din valize fu . . . rechizitionat.&
de Seidler Erna, exprefect de politic al Sovietelor,
care furl In valoare de 25.000 de coroane.
Iancsik lui obiectele cele mai irnpestritate. In colectift
sa era, pdle-mele, cartoane de palarii, de rochii, ciorapi,
robes de chambre, perine, tartane etc. Iancsik avea
gust, amicul, cad §i-a mobilat un apartament de trei
camere cu cele mai frumoase mobile de acajou.
Secretarul lui Kuhn Bella, Poddach Erich, cu modestia
unui mare senior, nu lua pentru Deful sau de cat un
frac Di o manta, dar lua pentru el doua camaDi de noapte.,
patru de zi, o palarie §i Dease gulere.
Sesretarul lui Laszlo, nu primi decat trei camaDi.
Un aetatean anume Garal, dedectiv politic, lua os
haina, o manta de ploaie §i
ciorapi.

2l
Ace§ti din urma fac parte de banda micilor hoti.
Femeile, Insa, se arancara cu cea mai mare lacomie
pe prada.
Femeea firosului Korvin Otto, Sipari Elisabeth fu una
din visitatoarele neobosite ale palatului. Inealtamintea
cea mai elegantd, bliinurile, rochiile, voalurile, tot fu
luat de ea pentru a face cucerirea tinerilor ofiteri pe
care ti denunta, in urma,
calAului.
Dupe ordinal lui Szamuelly, o anume Szilagy Iollanne
primi obiecte de mare valoare din garderoba
baroanei.
In fine, mai putem cita prada distribuita /rare Gottschal
Franni, Fried Raisza, Fonya Sari.
Garzile ro§ii ridicara toata argintdria gi toate bijuteriile
de valoare ce se gasiau in palat, umplura cinci
maxi lazi care fail expediate Indata la creditul funciar-
Se poste multumi buns-vointei gefului Garzilor rogii
ei aceste obiecte an fort reg5site tntacte gi
lui care to
timpul distributiei face* o lista complecta de nurnele
obiectelor.
S'au regasit portelanurile fine gi cristalele de pre(
ce fusesera trimise in Str. Al. Kotmany pentru serviciul
populatiei.
Jefuirea hotelului a durat saptamani intr egi. Cea ee
an f5cut aci au continuat Intealte palate.
asta numeau, ei,. comumasin L.
Szabados, delogatul Poporulul, sau, mllloanele rIslplte
-do consillerul Cultural intelectuale.
In ordinea consilierilor morali, unul din tipugrile cele
mai remarcabile fu Szabados (Freystadl) Sandor (Alexandra),
Directorul Consiliului Culturei intelectuale.
Cariera lui Incepu trite° mica foaie in care el juca un
rol foarle modest. El lucre mai tarziu in birourile Vocci
Poporuluiu (Nepszava).

216
N'avea nici un talent, dar sties pe din afara marea
opera a lui Karl Marx Capita lid
Cand rostea discursuri se agata de tezaurul lui Marx
si sernand ideile. Acestui fapt se datoreste ca el fu ales
easier al Asigurarei lucratorilor Statului.
Szabados fu unul *din acesti jurnalisti care tr5esc princiar
cu o leafa foarte modesta. In loc d'a merge in trasurd
si d'a frecuenta cele mai bone restaurante, micul
jurnalist colectiona porcelanurile rare. La inceputul
razboiului, colectiunea sa se tidied atunci la 100.000
coroane si d'atunci se urea Ia 250.000 de c. caci, chiar
In zilele lui de nfarire el continua a o marl.
De unde lua el toti acesti bani ?
Secretul e ca In fiecare noapte se aseza Ia masa de
joc, unde sangele lui rece, temperamentul lui neobosit
facea din el un partener de temut. Era supranumit
domnul bandit".
Avu mai multe incurcaturi din cauza ca'rtilor -false ce
Intrebuinta, dar amicii sill jurnalisti avura grije totdauna
ca sa nu se intample nici un scandal.
Renumele avea totdauna cova nou de spus asupra
castigurilor sale, metreselor sale si fraudelor comise in
paguba easel de asigurari. Dar cu toate acestea el se
mentinea In situatiunea sa.
Un lucru ciudat e ca el fu totdauna In relatii amicale
cu Kuhnfi Sigismund, POgany Ioseph si Garbai Sandor
care era atunci seful sau de biurcu. Aceasta situatiune
nu era datorita decat cunostintei aprofundate a operelor
lui Karl-Marx.
Mantle sau rol Incepu cand Karoly remise fall scrupul
guvernul in inainile lui Kuhn.
D-1 Szabados si perioadele sale Nlarxiene devenir5 in
moda. El deveni seful Consiliului Culturei intelectuale"
a threi (Szellemi Termeket Orszagos Tanacs) si cel mai
mare conducator al propagandei.
Milioane de coroane trecura prin mainile said, care

217
dispiireau ca prin farmec, chci in jurul lui se grupd o
societate a§a de compromisd cum nu s'ar putea gasi
exemplu in istorie.
Pentru a-§i asigura popularitalea el acorda totul confratilor
E fapt ca nu fit niciodata fdra inima, nu persecuta
pe nimeni, dar coruptiunea sa merse pand la extrem.
El intretinea cloud metrese ale citror note de toalete ajungea
pang la 50.000 de coroane pe bind. Nu s'a descoperit
Inca totalul milioanelor cheltuite de Szabados
in timpul comunei. Dar se §tie sigur ca In timpul §eklerei
sale la Viena cheltuiala sa zilnicit se ridica la
3 600 de coroane. El .ezu in acest ora§ cinci sdptamdni.
Fault totalul... 1 In acest Limp lucrdtorii din Pesta mureau
de foame 1
El incredinta fratelui sdu mai mic grija d'a cumpitra
mica galied (vez galic) pentru podgorenii unguri. Juqele
Irestadl cumpArd cu banii statului acest mineral
§i ii revandu in profitul situ.
(Dupd intrarea armatei in Budapesta, Szabados a fost
prins de guvernul Friedric §i inchis).
CUM CALATOREA POGANY IOSZEPH
Aceasta se intampla In timpurile fericite tend cornisarii
poporului faceau totul pentru a contribui la
fericirea,.. proletariatului".
Pe o zi tropicala de 'die un tren tixit de citliitori
mergea sere Balaton (lacul cu renumitele lui statiuni
balneare).
Ciorhine de oameni spanzurau de u§ile vagoanelor
§i pe scarf.
Pe vagoane chiar, stran§i unul Intealtul, se gdseau
femei §i copii. In vagoane caldtorii stateau, exact, unii
peste allii 1
Mii de oameni soseau inch' mereu, de s'ar fi crezut

218
ca aerul capitalei e ciumat si ca nenorocitii 5§tia fug
de frica contagiunei.
Dupa doua ore de Intarziere, trenul porne§te, fnsfAr§it t
Merge abia cAtiva kilometrii, cAnd, intr'o mica garA
din imprejurimi, trenul fu sehimbat dupes linie. 5i
dupes
3 ore groaznice de a§teptare sub un soare tropical,
trecu un tren aproape gol mergAnd tot spre Balaton-
In el era D-1 comisar al poporului, POgany Ioszeph
care avea poftA sa petreach cAteva zile la lac §i caruia
Ii trebuia lasata liberA trecerea trenului sau particular.
Asta se petrecea in anul de gratie 1919 and se credea
ea poporul guverneaza lumea I
CAMERA DE TORTURA A GARZILOR R0111
La 23 Aprilie 1919, In timpul cand teroarea ro§ie era
In apogeul ei, se putt' citi pe zidurile Universitititii un
afi; contrarevolutionar. Urmarea fu, ca, dela ora 8 diniineate,
Universitatea fu Inconjurata de un cordon
strans de girzi ro0i, care lisa sa intre tog studentii,
dar, nu mai dadea niei unuia voe sa ese. Ba, chiar, un
student care vru sa treaca dintr'o aripa a UniversitAtii
intealte M gray ranit de un soldat roeu care, fara
nici o somatiune, trace in el cu puKa.
Catre amiazA sosira in automobile alti teror4ti armati
cu pu*ti, cu baionete, cu bombe explozibile §i incepura
a percbizitiona In localul Universitatii.
Spre cea mai mare ru§ine, se gasira printre studenti
cAliva tineri cari tradara pe camarazii lor. Ei demintara
pc zece dintre ai for care erau §efii contrarevolutiunei.
,,Fii lui Lenin arestara 72 de studenti ingineri din
anul al doilea, §i 8 elevi mecanicieni. Ei aliniara pe stu-
denti In ilnduri de cate patru §i ii condusera, inconjurati
de garzi ro§ii, armati cu bombe §i revolvere, 'Ana la
comisariatul de Politie.
Indaraiul cortegiului de victime, venea un autorno

219
bil garnisit cu mitraliere Bata sa deschida foc la prim&
tentative de resistenla.
-
In timpul drumului prizonierii Curd maltratafi, tnju
rap, batjocorili. Teroriotii, lovindu-i cu salbatecie lestrigau
:
,In noaptea asta Yeti fi toll fepeni ci red". Sau,
Yeti prmi cu siguranfa, fiecare cate un glonf deoi afr
merita toli, otreangul la
Cand ajunsera la podul de lanturi (Lanzhid) oeful
fiilor lui Lenin le striga :
A. 1daci
ar fi acum noapte, cum v'aoi arunca pe
toll In Dunare oi am sfaroi repede cm you!'
In curtea comisariatului fura toll puoi la interogatorin
of cum studenfii nu dadeau nici un raspuns satisfaca
tor, opt tineri dintre ei fura conduli In camera de
torture. -
-
Qine a ;cris acest afio ?
Nu otim, rAspunse cei opt tineri.
Atunci vr'o 20 de terorioti se napustira pe ei i in
cepura sa-i sdrobeasca sub lovituri. Cand dupe trei-
aferturi de oil calaii osteniri lovind, fura Inlocuili de
alti terorioti odihniti of bine dispuoi, care, fare mil&
pentru victimele sangerande si pe jumatate moarte, et,
luara d'a capo cu loviturile mai vartos.
Sangele curgea valuri pe fetele tinerilor, corpul for
nu mai era decat o rank cad nemultumiti numai cu
bAtaia, garzile rooii Ii strApungeau cu baionetele.
In sfaroit, dupi o schingiuire de aproape doua ore,.
ei tarara pe nenorocilii tineri aproape muribunzi Inaintea
lui Korvin Otto. Acest mic cocooat, feroce si ne-
Induplecat , obicinuit sa vada sangele curgand, se puse
pe ras vazandu-i si ti
gratiA zicandu-le ca trebue sa se
socoteasca fericifia c'au scapat eftin I
Doua zile dupe aceasta, patru dintre tineri murira de
pe urma torturei of a ranilor, ceilalli toi aoteptara
ei moartea In spitale.

220
SZAMUELLY LA SZOLNOK
Cand avu Joe la Pesta contra revolutia, la Szolnok
lucuria fit asa de mare ca toti cetatenii acestui oral
se imbratisard intre ei, isi posers cocarde tricolore mashiare
si siirbatorird caderea comunismului.
Dar, aceasta bucurie era prematura.
A doua zi chiar, Szamuelly Tibor sosi la Szolnok cu
acolitii sai. El condamna la moarte si executa 25 de
persoane.
Szamuelly mai on-tort pe un foarte tanar student,
11e Ringer Endre, de 16 ani, a cdruia unica crima fu ca
strigase in fata acestui vampir ca era an asasin.
Copilul fu impuscat pe loc.
Cazul lui Kis Verenc, celdlean (burghez) din Szolnok
-e ciudat.
El fu condamnat a II impuscat. Fu ridicat si trei comunisti
lraserd- asupra lui trei focuri de revolver. Din
cele trei gloante nisi unul nu fa mortal. Szamuelly dada
ordin sa se traga din nou in el. Dar Kis Ferenc nu
murk nici de data asta. In siiirsit, dapii opt lovituri de
revolver, Szamuelly spre uimirea tutulor, i1 gratis.
Kis Ferenc cu rani grave fa adus la Budapesta unde
-se afla Inca in... convaleseenta ?
PROTEOTIA (?) COPIILOR SUB COMUNISM
In aceasta, mai ales, se arilia neputinta persoanelor
-care fusers puse in capul celei mai frumoase societati
formate de oameni.
Inainte de comunisin, 4 sell, 9 doctori si 120 de in-
firmieri isbutisera sa ingrijeascii, sa Intl elie pi
sa creased
micile creaturi ce le fusesera ineredintate.
In limpid comunismului acest nutnar de 133 persoane
se urea la 1200, 5i banii cheltuiti pentru aceste cateva
Zuni de incurie, se urea la frumoasa amid de 10 miiioane.

221
Planul for era d'a lua pe toti copiii de 3 ani si d'a-i
cre§te fn ignorantd de pdrintii lor.
Dumnezeu singur stie ce societate ar fi e§it din aceast5
noua metodd, mai ales eh ace§ti domni §i doamne... nn
se sinchiseau de loc sa mearga prin scoli §i sd duci
semanta cea rea In sufletul fetitelor inaintea ciirora tratau
chestiunile cele rnai obscene, facerea copiilor, arno
rul liber §i alte... frumuseti 1
KUHN BELLA, COMUNIST DE SALON
Comunitii rdspandiserd vorba ca Bela Kuhn nu erl
Erii mild, c5 era un comunist de salon care apara pe
cei stirmani, pe inocenti si ca nici odata el n'avusese
cuno§tinld de omorurile comise.
Dou5 documente ne pot arata insa realitatea :
1. 0 depe,55. Aceast5 depesa fu trimisa la 6 Iunie lui
Szamuelly Tibor, la Szonabalhely, pentru a Inabu§i In
singe contrarevolutia. Depea e astfel conceputa : Intrebuinteazd
toate mijloacele pentru a indbui contrarevolulia,
nu avea nici o mils, 616 o singura minuta.
de nehotarare e fn paguba partidului".
2. Scrisoarea datald la 18 lulie, adresatd lui Santinca
Sandor, delegatul guvernului, la Kaposvar. Sandor era
un comunist inteligent si bun (nu era ovreiu) care
tempera de mule on ordinele teribile ce primea la
Kaposvar. Linn] din cetateni condamnat la spanzurdtoare,
Sandor, fdcand o cerere de gratiere, primea de
la Bella Kuhn urmdtorul raspuns :
Scumpe camarad,
Te-am cunoscut ca pe un revolutionar. Am crezut
ca I vei face in con§tiintii datoria care e d'a pedepsi
gra iertare §i d'a avea pumnul de fer pentru a zdrobi
pe toff aceia care nu sunt cu noi. Dar, m'am 1n,elat,
Aceasta scrisoare mi-o probeaz5.
Mina to tremura in momentul d'a ucide.

Scuinpe Satinca, gandeste-te bine ca fiecare cuvant
i fiecare act care au putind blandete dau speranta contrarevolutiei.
Nu exists ocoliri. Nu exits cleat un singur drum :
teroarea I pentru a face as triumfe dictatura proletara I"
Kuhn Bella"
ASASINAREA OFITERILOR DE JANDARMI
Cserny (Cerni) Joseph a marturisit a a dat ordinul
de condamnare la moarte a generalului Iery Oscar si
-coloneilor Borhy Sandor Si Menkina Iano§.
Dupd ancheta facuta de detectivi, cei trei ofiteri, cu
totul nevinovati, dar find banuiti ca nu sunt incantati
de dictatura proletara, furs condamnafi la Ingroparea
de vii. Dar terori§tii gasird ca e mai bine sa-i clued pe
cei trei nenorociti fn pivnitele Parlamentului §i
spanzure fard judecata.
Si a§a se intampla. Ii asasinara. Cruzimea §i barba-
ria fu impinsa de terori§ti panA In ultima
Emile.
Dupii executie, ei luara cele trei cadavre, le despuiard
complect, le dusera in automobil pang in marginea Dunarei
si legate la un loc, le aruncard fu fiuviu.
FAMILII UNGARE RUINATE DE COMUNISM
Ca sA opreasca in drum inaintarea armatei romane,
comandantul armatei ro§ii, Ora digul dela Tisza-Koros
si In felul a,cesta multe comune ungare furs inundate
§i culturi in valoare de milioane furs nimicite.
Multe familii ramasera pe drumuri silite sa cer§easca
pentru a trai. Roth
voira d'asemeni, sa sfarme §i digurile
dela KOros-Tisza-Marosi: Dar grafie vigilenfii companiei
apelor" ei nu-si putura desavar§i planul. Data
ar fi facut'o §i pe asta, ei ar fi acoperit o tale ferata
.pre Tisa Si intre ro0i §i romani o mare s'ar fi intins

223
peste o suprafati de 200.000 de hectare §i 100.000 de
persoane ar fi Camas fare adApost.
CINE A LASAT PE KUHN BELLA SA
EVADEZE
Peydl Gyula, ex ministru prezident, se jura ca el nu
ajutase de loc lui Bella Kuhn sa fuga, a el nu §tia nimic
§i ca nici and el nu a dat vr'un pa§aport vr'unui
bol§evic.
lath o depe§a care desminte pe d'antregul aceasta
Azi, la 11 ore seara, un tren special va plea din
Kelenfold.
Acest tren coneedat de guvernul ungar va
fi In serviciul mandatarilor poporului". Dace persoanele
calatoare vor avea asupra for mai mull de 10.000
coroaue, luati note de rest §i anuntali Indata minis -
terul de Interne.
VA rugAm a vä face serviciul cu cea mai mare politete."
(ss) PEYER KAROLI, Ministru de Interne.
Peydl Hind ministrul pre§edinte, e eu neputinth ca
el sa nu fi cunoscut fapta ministrului sau de interne.
In sfar§it §i alte Hall fac dovada ca guvernul Peydl
ar fi plata cu bauii natiunei calatoria fiecarui delegat
al poporului §i ca le-ar fi dat 10.000 florini de cap.
Si si nu to revolti vAzAnd ca aceia care au prApAdit
poporul, care a facut sa moar5 mii de victime nevinovate,
cari au furat, sfaramat §i pAngarit total, sa fie
tratali ca ni§te printi sau ca n4te Imparati detronati ? ?
Si
mai Indraznege, cabinetul Peydl sa sustinii a a
pedepsit pe ticalosi §i ca n'a cautat decat sa curete
Ungaria de comuniti
.

BUDAPESTA SUB COMUITSM
(BOLEVISM)
In timpul sederei rude d'o luna la Budapesta sub o
palie romaneasc5, am cunoscut multe personalithli de
seams ale societatei si politicei ungare. Dup5 cum, din
cercetiirile ce am lacut la comandamentele si regimentele
romanesti, am putut reconstitui mareata epopee a
armatei romane In Cara si capitala Ungariei, tot asa,
din convorbirile cu ungurii de seams, am putut prinde
icoana Budapestei sub comunism.
Redau aproape textual, povestirea ce mi-a f5eut baroana
de Taxis asupra comunismului. Pe aceasta interesantd
povestitoare am cunoscut-o In casa baroanei
Melanie de Grodl, m5tusa ei, in casa c5reia e incartiruit
un distins general roman.
Baroana Dora (Teodora)) sie Taxis e o flint5 micut5,
foarte gingasa, foarte vibrati15, cu nasul putin
ochii sclipitori de inteligent5, si ea ins5si foarte spiritual&
Facand parte din cea mai aleasa pAtura a societatei
ungare, in casa ei ca si Intr'a matusei sale, intalnesti
zilnic o lume selects si to asteaphi totdeauna o masa
arhiprinciar5. In superbul ei home din Lendway-utza
2S, inainte sau dupd mass, in vreme ce in salon sat}

226
In celelalte iatacuri musafirii discut5, joaca cArti, sorb
din ce§tile cu cafea sau din cupele de §ampanie, micuta
baroneasii, a§ezata pe un colt de sofa, sau pe o eleganta
canapea, dinteun ungher mai lini§tit al casei, hi deschide
micile buze de coraliu §i Incepe a povesti din
grozaviile bohevismului, pe care le-a v5zut §i trait tot
timpul cat an tinut in ghiarele lui, Budapesta. Am Inca
foarte multe amanunte aspra acestei negre epoci. Povestirea
baronesei de Taxis mi se pare Insa cea mai
rezumativa §i limpede din toate ate mi s'au fdcut. Mai
ales ca se termini §i cu impresii asupra intrarei armatei
romane In Budapesta.
I)eci las acum sa vorbeasca
Baroana Teodora de Taxis despre Budapesta sub
comunism
21 Martie, seara, familia de Taxis petrecuse, ca de
obiceiu, papa la 8 ore, dimineata.
Dup5 Two Step, vals §i. Fox-Trott, eram Yeseli.
Lumina din hall era lumina soarelui care patrundea
navalnic. Dupa petrecerea fn foarte buns dispozitie,
persoanele din intreaga societate se risipeau acum, una
ate una.
Eu ram5sesem singura printre ce§tile, paharele §i scrumul
tigarilor.
Mama §i eu ne aranjaram Inca pulin argintaria §i ne
culcaram catre ora 9 dimineata.
Fleurtasem toata noaptea, fmi dadusem rendez-vous
cu un domn /ntre orele 5 §i 6 dupa pranz, pentru
plimbare.
Ca de obiceiu Ins5, la Intaluire, eu intarziai, dupa
obiceiul femeilor.
Timpul era rece. Incepeam sa respiram primul parfum
al primiverii.
Ne Indreptaram spre vechiul Palat al Deputatilor (Muzeum-Korut)
In fats. Dupi coltul strazii o multime de

236
soldati veneau In fata noastra, strigand cuvinte pe can
eu nu le Intelegeani. Vazand ace§ti oameni desgustatori,
tremuram.
D'odata, and mai aproape de urechi, cum se striga :
Traiasca dictatura proletarilor I
In acest moment, un domn cu buzele tremurande,,
Imi spune in cateva cuvinte cea ce se petrecuse In aceste
momente istorice : Cum Antanta nu ne-ajuta, nu
ne da alimente, ca ne-am asociat cu regimul sovietelor,
ca trupele sovietelor sunt la Tarnopol.
N'aveti frica ; nimic nu vi se va intampla. Eu sunt
secretarul lui Pogany, acorn nurnit rninistru de Interne...
Eu nu Intelegeam nimic, flindca niciodata nu citeam
jurnale ; ma plictisesc Acest domn, care era un deputat
al regimului Tisza, vazandu-ma razand, Incepu sa ma
certe a§a rau de gandii ca am un nebun In fata mea.
Repeta mereu aceste cuvinte :
Dumneata nu §tii ce s'a intamplat acurn ? Ceva
teribil
I
Eu radeam. El ma ocara. Acest domri fusese intr'un
spital unde eu Ingrijisem, pe timpul razboiului, ca
doarnna de Crucea Roice
Ne plimbaram Inca putin §i d'odata Incepu sa pIoria
cu galeata. Gasiram o trasura. Cum se apropia ora 0perei,
unde se canta In seara asta Liliacul* de Strauss,
ne duseram sa Intalnim pe mama. Ajunseram la teatru.
Deputatul povesti mamei mele Inspaimantate cele ce se
intamplase. (De doua zile se Intamplase o greva a tipografrilor
de ziare). In timp ce printul Olah din Liliacul
canta cantecul cu refrenul ,Yecare dupa gustul
Baum, d'odata cativa sold* intrara In sala de teatru gi
Incepura sa sttige:
S'a proclarnat dictatrra proletarilor
Un tumult Incepu. Erau oameni cari voiau sa fug5.
Altii ratmisera. Inmarmuriti. Singurul om care-§i pasts
cumpatul fu §eful de orchestra; el intona foarte cunos-
I

227
cuta Marseillaisem-a I Actorii se pusera In rand pentru
a canta mai bine sau mai ran, cantecut teribil si totu§i
frumos I
Deputatul §i mania vroira sa piece. Eu nu voii sa
plec.
Ramaseram 'Ana la sfaritul reprezentaliei §i fiecare
ne luapoiaram acasa. Stradele erau 'instil. Din timp In
Limp, mici trupe de soldati mergeau cantand Marseillaise-a.
Ajunseram acasa. Eu eram obosita. Ne culcaram §1
adormiram.
Imediat toate casele furs luate, wrechizitionate", pentru
Stat I Toate bancile Incetara operatiunile. In casele
private §i In apartamentele bogatilor se instalara oaineni
ass zisi fara capataiu.
Natural, d'odata toata Budapesta se gasi fara capa
taiu".
Toti voiau sa Intre Intr'un palat. In fiecare zi mutrime
de oameni de rand Imi veneau dupa locuinta.
In sala de mancare mi se instals un individ cu iu-
bite
lui, Dastnaj tanar, fara legea Statului, nici a popei.
In sala Qe fumat un batran ovrei cu fiica-sa. Doua
infati§ari dulci... ca cloud lamai acre.
Natural, mobilele noastre acum aparlineau lor, diva
,ordonantele bol§evice publicate In jurnale.
Dulapurile, paturile, covoarele mele, saracele, erau
foarte vesele ca se vor umple de paduchi.
Apoi salonul, care era alts data un mic muzeu, fu
.ocupat de un commis-voyageur, negustor de parfumuri.
Tot era o cinste I
Trei zile, sau patru, dupa prcclamare, n4te indivizi
venira sears la 8, la mama, Si Ii facura cunoscut, rastindu-se,
Ca toate antichitatile ce avea aparlineau d'acum
Statului ,,Sovietelor I
'fatal men, om foarte drept,,n.p voise sa ascunda cele
mai
pretioase din lucrurile nomre.

228
0 femee, care nu e nici °data asa dreapta ca un bar
bat (sunt eu) Iua, foarte simplu, obiectele de arta alecasei
noastre "Si le expedia In cufere pe la diferite persoane
de tncredere.
Sotului meu, care fusese soldat tot timpul razboiului
ii fu frica, fiindca se vorbea deja ca se va trimete oarmata
rosie care va bate pe Romani, pe Sarbi si.pe
Ceho-slovaci.
Se faceiu Dumineca mari ceremonii cu automobile
captusite cu stofa .rosie, din care se facea reclama pentru
a infra in armata rosie. Se luase actori de 'Dana
Intaia care erau plimbati in aceste automobile rosii ca
sa faca propaganda bolsevica.
Se fixa rentele, veniturile tuturora.
Se stabilise ca cei cari nu lucreaza nu trebnian srr
sa traiasca.
Se stabilise trei categorii de venituri : 3000 coroane
2400 si 2000.
Doctorii aveau 3000 coroane lunar.
Muncitorii cu capul, intelectualii, erau cei mai prost
pla ti ti.
Din band, cine avusese bani, nu mai putea ridic&
decat 2000 coroane pe luna. Moneda cea veche, hartia
albastra, era cu totul socotita nevalabila. Nu mai irecea
decat hartia sovietelor, piese de 200 Si 25 coroane..
In primele zile fu o catastrofa. Nu se mai putea mimic
cumpara.
Trebuia sä cheltuesti sau 25 sau 200 de coroane, flindca
nu exists moneda de achimb.
Preturile alimentelor crescura din zi in zi.
Moto" comunismulni era : Sa crape burghezii, im
perialismul si capitalismul14,
Cartelele de alimente erau de culori diferite.
Cartelele rosii pentru familiile celor din garda rosie si
lucratori.
Cartelele albastre pentru intelectuali.

229
Cartelele verzi- erau pentru murdara burghezie 1"
Intaiu, se serveau pretutindni proletarii.
Magazineleerau inchise.
Totul era ridicat de stat pentru proletari.
Toata lumea trebuia se' apartie unei bresle a ocupa-
4iunei sale.
In primele zile, cartelele erau date de corporatiuni §i
cu acestea se faceau, in putinele magazine ce mai ramasesera
deschise, cumparaturi. Afars de librarii, de
dughenele cu delicatese §i case de 'schimb, toate magazinele
erau inchise. Ora Fil era gol : pustiu I
Credeai ca e mereu sarbatoare.
Erai obligat se' dai toate armele, uniformele verzi §i
megre.
Lucratorii primeau §i bani, §i alimente, §i stofe, tot
,ce le trebuia.
Pe mine, care fusesem sore' de caritate, ma lasara inscrisa
in corporatiunea Samaritencelor". Spitalele gonira
pe vechile surori de caritate din aristocratic §i
, §i le inlocuira cu surorile care se inapoiasera
dupe' diferitele fronturi. Avui ocazia se' fac d'aproape
tuno§tinta cu ele ; cea mai mare parte erau cu totul
aitceva decat samaritence. Credeau ca boneta alba §i
§ortul cu crucea ro§ie fac o metamorfoza in persoana
lor I Samaritencele astea se ocupau numai de bolnavii,
siinato§i I ..
Din Banci, bol§evicii ridicau tezaurele §i colectionau
valutele straine §i bijuteriile pentru a§a zisul Sat". In
adevar, se. intrebuintau aceste bijuterii §1 monede pentru
propaganda bol§evismulvi in strainatate, fiindca ei
.doreau din sufiet saii intinda ideile I" pretutindeni.
Alcoolul era interzis. Natural cornisarii" §i functio-
.narii regimului Kuhn Bella beau numai §ampanie frauceza
§i bauturi de prima calitate I
In hotelul Gellert, care e acum Comandamentul trupelor
romane, erau inainte instalate birourile comuni

230
stilor. (Mai tarziu ele se mutara la hotelul Hungaria).
0 Mara pereche care intra dupe ce plecara comunistii
dela Gallert, gasi lntr'o camera, un dulap Inchis
caruia ti lipsea cheea. Cum tanara femee avea nevoe
de dulap, chema un Meatus si deschise dulapul. Ramasera
aiurili : dulapul era plin cu sticle goale. Facura
cercet5ri si aflara ca acolo chefuise zilnic an bolsevie
de bucurie c'a ajunsun om mare I
,Corso", aceasta superba promenade a Budapestei,ca
palatele lui, fu ocupat de comuni4i. Hotel Ungaria era
baricadat de scaune Inalte de 3 metri. Cladirea Hungarias
era pazita de trupe teroriste,
Teroristii, cea mai mare parte erau scapati din direrite
Inchisori, unde fusese lnchisi pentru asasinate, fur-
turi, excrocherii si tot felul de fapte laudabile
Costumul teroristilor era : pantaloni de piele neagra,
mania scurta ca de sofeuri, cingatoare de piele galbena
In care erau Intepenite granade de mana, In cap beret&
de mainar, In spinare carabin5, In mana revolver si
peste ghete, ghete de piele.
Rangurile oilteresti fuseseri dela Inceput toate desfiintate
si interzise.
Toata lumea era egala. Nu mai existau ranguri.
Fiecare om numea pe cel'alt toyaras".
Cea mai mare parte a buneisocietati disparuserfi dirt
orase, retrAgAndu-se pe mosiile si proprietatile lor, iar
still,
fie zis pentru a face contrarevolutie, o ;tersesera
la Viena. Ei n'au facut contrarevolutie.
Petreceau cu femei, In limp ce aid curgea garla sangele
nenorocitilor.
Noi cari am limas aci sa suferim purt5m un dispret
suveran contra tutulor acestor
In primele zile ale comunismului, sotul mea care nu
voia sa ramana aci sa serveasca garda ro§ie, fugi la
Viena In aeroplan.
Nu stiam despre el nimic de saptarnani Intregi. Pro-
I...

231
bahil el se simtia mai In siguranta In vreniea asta. D'altfel
Viena era plina de emigranti in acest limp.
Noi posedam In Budapesta, printre casele private, una
din cele mai frumoase vile. Cum numele tat5lui meu
e foarte cunoscut in toate clasele societatii, proletarismul
gasi casa noastra admirabila pentru a ne purse o
multhne de locatari in casa. Acesti oameni cari veneau
sa rechizilioneze casa erau tipuri lugubre, cea mai mare
parte lucriitori : cei mai multi erau ovrei.
Imi amintesc ca azi. Ma fntorceam de la cimitir. La
poarta mi se spuse c'au venit sä ocupe camere. Intrand
In hall gasesc dou5 tipuri oribile cave strigau tare si
voiau s5 is camera de culcare a mamei pentru -Controlor
de tramway. Acest tip fumai tarziu atasat al Maitelui
Cartier la G&W& pe Tanga Szamuelly, si apoi fu
agitator, prin sate pentru ideile bolseviste.
CAnd intrara romanii, el disp5ril d'odata.
Care servitori ziceau ca burghezii sunt o bands de
de care sa se pazeasca, ca trebuesc asasinati toti. Astia
erau comunisti corp si suflet.
Acesti locatari erau asa de biid5rani 1... PlecAnd,
ziceau In nernteste :
Am fost In multe locuri, dar atata bagaj §i mo-
n'am vazut niciodatn,
far eu le ziceam :
Voi sunteti un bagaj de ovrei r5u crescuti.
In altii rechizitie, ne-au luat cea mai mare parte dinapartamente.
Ni se spusese c5 ninieni nu are voe sa locuiasca decal
doua camere.
Camera mea de culcat n't-tre usa pe saI5, asa 0 sunt
ohligata s5 tree la stAnga sau la dreapta prin alts camera
ca sa ies. Acest individ gasi c5 mi-e de ajuns
pentru sotul meu sl pentru mine o camera de culcat
si un pat. CAnd Ii spusei ca e ceva imposibil,,c5 nu
putem macar sa ne spalam, lavoir-ul find in alts ca-

232
rner5, ne raspunse ca sa ne-aducem un scaun si un
lighean.
Apoi, ma Intreba ca dece tin doi servitori ? Ii raspunsei
:
Domnule, dumneata nu esti trimis pentru asta
aici. Nu te priveste.
Intrebdndu-ma care e ocupatia sotului meu ii spusei
ca e jurnalist" scriind la un *nal de sport de cai.
Cum aveam cai de curse si jokeul meu locuia la mine,
el Imi spuse urmatoarele cuvinte :
Dad vor mai fi curse, te rog sa-rni dai tipuri
bune sä astig pariind pe ele, si o sa-ti las camera.
lid catre 15 Aprilie. Trebuia sa comunic ceva secret
sotului meu. Asa ca eram obligata sa plec la Viena.
In acest timp nu se putea avea pasaport pentru Austria.
Imi procurai un pasaport pentru Sopron. M suii
In tren cu un prieten al sotului meu, cu gandul d'a
trece frontiera pe jos.
Sosiram dimineata la ora 4, la Kiraida (Bruch). Camaradul
sotului meu nu Indrazni s i treach singur frontiera
si se lash luat de un ofiter austriac ca valetul sau.
Ma rasa deci pe mine singura.
Asteptai noaptea. Pe intunerec ma strecurai printre
soldatii austriaci chiar In momentul cand ei priveau
hartiile unui alt pasager.
Ma suii in tren si sosii la Viena spre marea mirare
a sotului meu.
Viena era un Eldorado pentru mine, dupa ca vAzusem
ceea ce se petrecuse ultimele doua saptamani la
Budapesta.
Sotul meu nu voi sa ma lase sa ma mai intorc.
Era lute() Joi, Mergeam amandoi cu un tramway spre
Parlamentul austriac. D'odat5, zaresc o mutlime agiland
desgustatorul drapel rosu.
Dumnezeule, zic sotului men, aStia sunt tot comunisti
1

233
Fficuram cateva targueli §i ne suiram Intr'un taximetru
caruia ii spanzurau zdrentele (ultra hodorogit)
ca sa mergem acasa.
ofeurul ne povesti ca pe Ring comuni§tii 11 smulsesera
de pe scaun, 11 butusera §i-1 tavalisera pe jos.
Clam la hotel Imperial. Ne Indreptam apoi spre matu§a
mea care pleca in Elvetia In tovara§ia unui domn
roman care era ata§at la ambasada romans. Trecand
pe Schwarzenberg-Platz vazuram mergand o multime
de soldati. Domnul roman intreba :
Soldati, unde mergeti ?
Mergem sa Juan/ banii bogatilor, fu raspunsulf
Teama mea era intemeiata. Era §i aici bol§evism.
Mai tarziu auziram ca se aruncase In Parlament o
granada.
In strada Maria-Hel se devastau magazinele de arme.
aMa reintorsei acasa, la Budapesta fara greuta'ti, la
21 Aprilie. Parintii mei furs fericili evazandu-ma.
Sfatuii pe tatal meu sa nu mai doarma acasa.
De ce ? Nu fii a§a gperiata, imi raspunse el.
Cum eram -foarte obosita, (nu dorrnisem tot voiajul),
ma culcai de vreme, la ora 9 seara. Eram peiumatate
adormita, cand d'odata vad intrand camerista mea care
imi povestea in cuvinte fara §ir, ea sunt soldati in case,
-ca... Si tremura.
Sarii din pat, alergai afara, Si auzii zanganit de sabii
§i gasii toate etajele,toale:§i foarte luminate. Banuii ca
lucru curat nu e.
Imbrficai o metre de cash §i scoborai sarind scarile.
E§ind, mama vine foarte paha cu jokeul §1 camerista
ui -mi spun c'au venit soldati cu un automobil sa ridice
pe tata, sa-1 Inchida.
Ii intrebai data aveau mandat official. Imi raspunsera
ca da §i ca pe lista for era in acea zi de arestat 60 de
persoane din marea finanta §i aristocralie.
Mama era disperata, vroia sa se arunce pe fereastra.

234
Eu nu ma glindii la altceva decAt cum am putea aflA
uncle e tata si sa-1 scoatem. Asta e noaptea cea mai
tristA ce am petrecut-o in timpul comunismului.
A doua zi dimineata pornii la drum pentru a-i da
de urma.
De trei on fusei la Po litie, si dupii marl greutgli, ajutat5
de an avocat, la 10 ore sears aflai ca tata era In
Inchisoarea din Marcoutza. A-1 vizita era imposibil.
Erau grosolani cu noi. Lasargin pentru tata cateva lucruri
mai urgent trebuincioase de toaleta. Mama Isi Inchipuia
c'o sa-1 asasineze, sau ca Nor sa-I spanzure.
E groaznic ceeace auziam ca se petrece indgratul acestor
ziduri. Ura si rilzbunarea cea mai josnica Isi ridicase
mana-i hidoasi si lovia fara crutare in mil de
victime nevinovate, torturandu-le cunt nu-§i poate mintea
inchipui si ornorandu-le.
Dupa o saptamAnd aflaram ca tata fusese transportat
in alta Inchisoare, la doua ore de aci, la KObania.
Merser5m acolo si ni se spuse eh nu e acolo 1
Disperarea noastra fu groaznica..Nu mai stiam uncle
e fatal
lnsMrsit, in 23 Aprilie, auzir5in ca de data asta stigur,
e la Kobania si ca-1 putem vizita.
Luaram alimente, rufe si IntrarAm in Inchisoare, uncle
nu visasem niciodata sä pun piciorul!
Era un sentiment cu totul ciudat cesimtiam intrand
In aceastit vasta cladire,
Gardienii-prizonierilor cu cheile celulelor, tot vechii
paznici ; se vedea ca nu sunt garda rosie, nu sunt bolsevici.
Indati,
lAng5 usa intra'rei, e sala de vorbit. Ne artm-
carhm ochii si zariram o carte cu detinuti cu flare de
mAini si porti si ferestre cu gratii.
VlizurAin arestati nobili muncind ca randasii, pur
Mad etichete de arestati pobtici.
Dupa doua on mi se eel-a numele arestatului. Eta

235
tremuram si plangeam, gAndidu-ma sa vad pe tata venind
cu lanturile de maini.
InsfArsit, apare fara lanturi I Avea la spate o sentinela.
Avea fata supta si Intunecata. Vorbiram cateva
minute, dupa care ne f>7 smuls si dus iar de sentinela-
Tat51 meu la puscarie I In primele zile voiau sä-i o -moare
pe toti. Numai la Kobania li se schimba soarta-
Capiitaram chiar voe sa -I
vedem de trei on pe sapta-
mAn5.
Vorbeam regulat 20 de minute dupa care ne go-
neau. Totusi, paznicii erau destul de omenosi. Directorul
Inchisoarei, cel vechiu, era acum un om timid, nu
mai juts nici un rol. In locul lui fusese acum numit
un om de fncredere al rosiilor, un badAran foarte tiran.
cu detinutii si cu paznicii.
In Inchisoarea aceasta erau tot oameni de seams :
marele om politic Lovaszy, Szurrnmay, Wekerle, arhiepiscopul
Mikes, contele Mailat, baronul Wolfner, baronul
Kornfeld, avocati ca Bluxthal, contele Wenkheini .
ofiteri activi, fiul cel mai mare al arbiducelui Joseph
si domnul Friedrich, actualul prim-ministru, tata-meu,
etc., etc.
Doamne erau mai putine. Masa li se putea aduced'acasa.
In limp ce tata era In Inchisoare, eu mergeamcu
mania la un advocat, vechiu prieten al casei, al
cerui fost fecior era acum paznic la Inchisoare. Astfel
.Tam mijlocul si scriem tatii. Acest domn lua parte
la sedintele contra-revolutionare.
Eu stiam asta.
°data, catre mijlocul lunei Maiu, doi domni sunara
la- noi. Furs introdusi. Vroiau sa vorbeasca numai cu
mama. Eu irai si le cerui hartiile. Amandoi imi aratara
hdrliile semnate de Iancic, Prefectul Politiei teroriste
I Erau detectivi.
Intrebara In ce relatii eram noi cu tanarul advocat
E un vechiu prieten al casei, le raspunsei.
Apoi ma tntrebara data eu stiu ca el lua parte fm
sedinte contrarevolutionare.

236
Nu §tiu, nu m'am ocupat niciodata de alfii.
imi spusera ca de nu spun adevarul ma vor inchide.
Inchideti, deci, pe toata lumea ?
D'odata sarira in sus ca n4te coco§i, ro§ii de manic.,
trigandu-mi cum indraznesc sa spun a§a ceva ?
Le raspunsei :
De ce ati inchis pe tata ?
E aliceva. Fiinda e bogat I
Avocatul fu inchis. Cum aveau ca judecator, un aviator,
nu un om de lege, n'au putat sa-i afle nici o
viva. L'au pus In libertate.
Era foarte neplacut sa esi pe strada, In timpul cosnunismului.
Aveam mereu impresia ca sunt urmarita
de cineva.
Plimbandu-ma, priveam vitrinele pentrn a vedea prin
4geam data nu sunt urmarita.
Dupe interventia Italienilor, se liberara toll detinulii
politici la 25 Maiu. La 1 Maiu, pentru a orbi pe pro-
Ietari, se face o serbare ro§ie enorma.
Toate statutele §i monumentele furs imbricate in
'hartie ro0e. Toate tramvaele vopsite in ro§u.Toate podurile
peste Dunfire imbricate In pan* roie. °mut
devenise un iad ropi gi bol§evicii, erau diavolii caci §i
-ei erau imbracati In ro-§u. Ro§ul sangelui i§i gasise imperiul.
Si.
in el domnea Kuhn Bella, marele Scaraotski.
Intai se zicea ea toata lumea va avea in ziva aceea
-de mancat gratis, pretutindeni.
Dar comuni§tii uitasera ca Budapesta, tot mai stransii
-de blocada, era cu totul lipsita de alimente.
Mai ales taranii erau mari contrarevolutionari. Razhunarea
for era, d'a nu da nimic demAncare Budapestei.
1 Maiu se incepu din zori de zi cu Internationale,
imnul comuni§tilor, pe care-1 cantara toata ziva, fare
,incetare, pand tarziu noaptea. Fiecare corporatie avea
un loc unde la 8 ore dimineata trebuia sa se adune.

23T
Toata lumea era obligat5 sá iasi la serbare. Un convoin
enorm, infinit de popor se indrepta catre padurea
orasului. Bfiuturile alcoolice erau oprite.
Din cauza asta toata lumea fu nemultumita si se intoarse
acasa cu stornacul gol si supfiratfi. Contrarevolutionarii
gfisira teren de exploatat.
La 21 Iunie catre 4 dimineata, izbucni contrarevolu-
ia. D'odata auziram lovituri de tun foarte aproape..
Alergam la ferestre. Pe cer nouri. Crezurfim intfii ca e
furtuna, ca sunt tunete. Dar cum aceste bubuituri se
repetau foarte des si oamenii alergau ca vrfibiile pestrazi,
auziram strigandu-se ca intra inamicul% Autanta
I
D'odata vfid patrule mari gonind pe toatfi luraea is
casfi.
Tramvaiele intrau In remise.
Patrulele rosii strigau sA ge' inchida ferestrele amenintandu-ne
altfel, ca trag in not de mai stam la ferestre.
Pe strazi alergau vertiginos automobile cu teroristi..
Pe la 8 ore seara, un locatar vine si ne povesteste
ce se intamplase in ora. Ne spune ca spre ora 5 Reg,
1 Honvezi-artilerie, a venit in coltul Hungaria-Korut si
a inceput sa traga iri insula Margareta unde locuiaa
ministri bolsevici. Patru baterii trageau deci acolo cu
srapnele. 0 ora dupa aceia, trei monitoare sosira pe
Dunare cu tricolorul Ungariei regaliste si traserfi in
palatul Sovietelor, Hotel Hungaria". Dona granade se
infipsera in etajul al 2-lea.
Ministri bolsevici fugird la Mare le Cartier, etajul I,.
collul pieth Gysella, tremurdnd de spaima gi cu cufere
pline de bani albastrii.
sSliu aceasta foarte bine fiindca mi-a povestit'o chiar
aghiotantul lui Haabrick (comandatul orasului), fost fabricant
gi
hussard.
In timpul acestei bombardari, in multe locuri se ri

,
288
-dicase drapelul ro§ de pe case ; tot a§a dupa castelele
regale Si dupa toate cladirile maxi. Eu nu indrazneam.
( Toate casele aveau drapelul ro§u, ziva §i noaptea. Daca
nu l'am fi avut, dracu ne lua 1).
Seara, un terorist veni i ne spuse eh de nu scoatem
-drapelul ro§u ne Inchid pe toti.
Noaptea trecu destul de lini§tita. Se auzia numai cdteva
lovituri de pu§ch. A doua zi dimineata terori§tii
dadura ordin ca Wald lumea sh pue din nou drapelul
TO§U. Erau ei invingatorii I
In timpul zilei, insa, mi se povesti eh nu fusese pe
front, in timpul razboiului, a§a sgomot infernal de miiralierh,
de pu§ti §i granade de mans, mai ales aproape
'le Centrala telefoanelor, laugh Baros-utza.", Centralele
.fusesera Mate de 200 oameni din trupele albe sub cari
au stat aproape 24 de ore
Ro§ii avura mai mult de 300 xnorti §i raniti, printre
,care, femei Si copii surprin.i pe strada.
Pe alts stradh, la coala Militara, in apropierea ehzarmilor,
se dadura lupte care durara 5-6 ore. La Uy-
Pest, d'asemeni se dadura lupte sangeroase ca§i in Hungaria
-Korut etc.
Tata-meu fusese liberat. Eu preshutind parch ceva,
nu-1 mai lasasem sh doarma acasa. Il trimisisem la ni§te
oameni credincio§i intro mahala dosnica. In adevar,
noaptea terori§tii enirh sa-1 caute, dar ei se /n§elara
asupra numarului casei, 11 cautara pe tata la No. 26.
Ziva urmatoare eram foarte curioasa si vac; efectelu
luptslor din ajun §1 e§ii In ora§. In fata Astoriei* auziram
d'odata bubuituri de tunuri (era sere amiaza) §i
rapaeli de pu§cii. Oamenii alergau zapa"citi §i Inspai-
mantati in toate partile. Eu stateam lini§titi, pe los pri-
vind oameni 1nspaimAntati §i palizi.
Trece un automobil. Doi terorigti ii strigara si opreasca.
$i
cum §oferul nu putea sa-i Ruda, sau se pretheca,
ei trasera cu revolverul. Soferul se 1ntoarse, opri
marina §i tiptil se urcara §i plecara.

239
Toti oamenii fierbeau. Bol§evicii ca §i ceilalti.
Jurnalele erau pline de articole despre sfortarile ce
se ficusera de burghezi pentru a smulge puterea din
mana proletarilor.
Jurnalele ziceau : Aceasta urata teroare alba Intrebuintase
numele sacru al lui Haubrick §i astfel putusera
sa prinda In capcana buna credinta a soldatilor pentru
ideile lor.
In adevar, Haubrick juca totdauna un dublu rol ; el
dadea ordine contradictorii albilor §i ro§ilor ca sa nu
-rupa podul In urma lui. -
Petrecuram si
noaptea asta relativ lini§tita.
La 8 seara erau toti In cash'. Contrarevolutionarii ce
fuscsera prin,i §i Ynchi. i ettau condamnati la moarte.
Pentru a da dovada populatiei ca bol§evicii sunt foarte
puternici §i ca ei vor rtimane adevaratii stapani, vroira
.sa spanzure pe §efli contrarevolutionari In piala Octo-
_gon, de pe Andrassy-ut.
Dela 3 ore dupd amiaza nu mai puteai rfizbate acolo.
-Ora 6 era fixata pentru executie. 0 multime enorma
fiamanda de spectacolul salbatec, a§tepta.
Colonelul Romanelli, unicul reprezentant al Antanlei,
scrise lui Bella-Kuhn ca data unul din ace§ti §efi contrarevolutionari
va fi 'omorat el va face pe toti mini, tri
bol§evici direct raspunzatori. Din aceasta cauza, executia
nu mai avu loc.
Totu§i, in secret, teror4tii omorara o multime de oameni.
Afiartim aceasta dupa intrarea romAnilor cari prin.
sera veckii terorigi din gura carora se al% toate isprivile
lor.
°data, avui ocazia sa merg, in timpul comuniamului,
la adunarea zniniVrilor bol§evici, la Parlament, rechia
said a Deputatilor ;i a Magnatilor 1 Sala nu era prey
schimbata. Fotoliile ro§ii ale nlin4trilor de alta data
disparusera §i fusesera lnlocuite cu simple scaune de
i

240
paie. Platforma Pregedintelui Camerii era numai lemnarie
goals, acoperita cu Fog. D'asupra, insignele comunismului
: o stea li un ciocan:
Ministrul de razboiu, Bohm, care semana arhiducelui
Frantz-Salvator, tinea un discurs. Era imbracat cu o
bluza albastra, guler rogu, pe bratul stang o band5 lath'
galbena Si trei bande rogii subliri. Spunea ca trupele
lui, trupele rogii sdrobisera pe romani si romanii fugisera.
Si mai spuse ca data s'ar Intampla ca trupele rogii,
sa nu intre pretutindeni ca invingatoare, cauza ar
fi a In tars n'au tot sprijinul moral. Ca primul lucru
e ca sa se dea toate inlesnirile de trai familiilor acelora
care lupta pentru o ideie ce trebue sit razbata in
toata lumea Si In toate armdtele.
.Din nenorocire, spunea Bohm, In diferite birouri Inca,
stint burghezi care nu privesc bine pe familiile rogilor.
Un caz petrecut chiar eri : Sopa unui soldat intrase sa
tears ceva. Domnul din Birou o gonise cu cuvintele :
,,Marg d'aci, veche zdreanta rogie 14.
Dup5 el vorbi un comisar al poporului, un mic ovrei,
oribil, negru, subtire, cu nasul coroiat, cu ochelari, cocogat
care zicea :
-- Familiile soldatilor rogii vor primi locuint5, mobile
gi vestminte. Intru ce privegte insulta : marg.
d'aci veche zdreanta rogiea, eu o iau drept o insulta
adresata intregei armate rogii ai
propun o recompensii
pentru aceasta femee ranita in amorul ei propriu.
El cere gi avizul camarazilor gi hotar5sc sa goneasca
pe toti burghezii din birouri, cu majoritatea de voturi.
El terming discursul sau §i gedinta se Incheie.
Printre handle parlamentului, se preumblau femei
d'ale comunigtilor. Exteriorul for semanit perfect cu al
acelor femei ce se vac' noaptea, la ore tarzii pe stradele
unor anume cartiere. Chiar aici ele se strecurau
printre barbati pentru a da un efect asemiimator.
Egiram, gi nisei cu haz In mine, vAztindu-i pe acegti

241
derbedei cari erau acum oameni de pret, indreptandu-se
aferati spre cas?'.
Am spus ca cea n-ai mare parte din buna societate
fugise din Budapesta. Cei cari ramasesera tralau foarte
simplu si mai tot timpul inchi§i in casa.
Alimentele crau ingrozitor de scumpe, §i nu gaseai
nimic.
Moneta sovietelor de 200 §i 25 coroane, n'avea nici
o valoare, dei ministrul bol§evic daduse o declaratie
ca banii alba§tri nu mai au nici o valoare. Totu§i, din
putinele magazine deschise nu puteai cumpara decat
pe bani alba§tri:
Ap ea incepu lumea sa faca schimb In natura. Schimbau
incaltaminte, haine, rufe pe alimente.
Pentru un cearceaf de pat, de olanda, capatai o &ca.
Pentru o haina aveai o rata.
Pentru un costum intreg, 2 kgr. de untura.
Natural, banii azi disparuti de tot, sunt tot la tarani.
Ei s'au imbogatit 5i cu bani si cu strae §i cu rule.
Azi, ei sunt singurii oameni cari posedd ceva. Ei sunt
clasa avuta.
In §coli nu se mai permitea inva !area religiei. Se zicea
ca Dumnezeu e ceva netrebuincios. Se proectase
din imensa Basilica din catedrala, sa se faca un bazin
de innotat sau un cinematograf.
Institutorii primisera ordinul d'a vorbi de pe catedra
Ca fiecare om poate lua ce vrea §i sa predice amorul
liber. Ca fata nu trebue sa se ru§ineze data ramane
insarcinata.
D'altfel toata lumea avea dreptul d'aface sa dispara
fructul dragostei. Avortul era decretat legal. Aveai voe
sa lai numai copilul aceluia, pe care cu adevarat 11
iube§ti.
Se incepea totdeauna §coala cu Internationala".
In fiecare local unde era muzica §i se canta imnul
acesta, trebuia ascultat in picioare. Cum asta se in.
16

242
tampla fovte des, spre sfar§itul comunismului, cand se
canta acest imn, mai toata lumea e§ea din sala §i ramanea
numai comuni§tii sadea.
Odata, avui ocazia sa supez Intr'o seara la Astoria".
Era acolo §i un mare comunist rus, Bethleim, (care
mai tarziu fu prins la Viena). Langa el erau cativa din
complicii lui, soldati ro§ii cu infati§area ridicula §i ca-
teva femei imbricate tot soldatege 1
Odata, chiar, se
vorbea ca se va face un wbatalion de amazoane".
Intr'o zi ma gaseam Inteun tren jugo-slay. Era plin
cu refugiati din Imprejurimile evacuate de sarbi. Ca
soil de caritate voiajam cu acest tren special.
Plecaram seara dela gara de West §i sosiram ziva urmatoare
dimineata la 6 ore la Kis-Salas. Trenul era pazit
de terori§ti imbracati cu surtucele for de piele neagra,
cu cingatori, pu§ti §i granade de mans.
Un comandant care urla ca un nebun dirija trenul,
din partea comuni§tilor §1 secretarul statului Jugo-Slav,
era reprezentantul 'civil. De§i calatorii avusesera per-
misia comisariatului d'a lua fiecare o sums de bani,
acest bol§evist lua banii dela toata lumea §i nu be lasa
mai mult de 2000 coroane de fiecare persoana. Peste
100.000 de coroane ridica §i §terpeli astfel §i, natural,
schimba scumpilor sai comunigi bani albi pe hartie albastra.
Dela Kis-Salas, lima de demarcatie, era 4 km. ce trebuiau
facuti pe jos In timp ce bagajele se incarcau in
care cu boi.
Trecuram linia ro§iilor, §i o suta metri, care era zona
neutrals §i ne aflaram pe teritoriul sarb.
Am facut acest drum de mai multe on Si odata avusei
prilejul sa vad arestandu-se de catre §eful poli-
tiei sarbe din Sabadca, doui comuni§ti o femee §i
solul ei cari faceau propaganda comunista. Ea fu
transportata in Albania cu cea mai mare parte din oamenii,
cari nu erau prea suspecti sarbilor.

243
Cgtre finele lui Iu lie se vorbi din nou d'o contra-revolutie
intre 25 Iu lie §i 5 August. Dar aceasta contra
revolutie n'avu timpul sa izbucneasca, flindca Romanii
intrara in Budapesta 1
Totu§i, cand ministerul bo4evic 1 i dadu demisia, nu
:5tiurain sigur daca nu va isbucni. In aceasta contrarevolutie
juca un rol mare actualul nostru Preedinte
de Consiliu, Friedrich.
Primele zile dupa plecarea bol§evicilor, eram aka de
uiiniti ca nu puteam credo ca suntern iar liberi, ca putern
vorbi §i scrie ce gandim 1
Era o zi de Vineri ciind bol§evicii sfar§ir'd trista for
existents.
Toata lumea se gandea acum la viitor, pentru care,
adevaratii unguri erau foarte Ingrijorati, §tiind ca vom
avea Inca multe dureri §i greutati de trecut pentru a
restabili sarmana tara a§a rau pedepsita in tot felul.
Luni, patru zile dupa plecarea lui Kuhn-Bella, eram
is mass §i mancam postul meu obicinuit : dovleci §i
foi de varz5.
D'odata auzii trompete, al Caror timbru mi-era cu
totul necunoscut.
Alergai la balcon §i vazui trupe imbricate in verde,
care veneau pe jos, de pe Strada Stefania §i se indreptau
spre marele bulevard Andrassy.
Vazui palarii ca la bersaglieri §i-mi zisei Iata, au
venit Italienii 1".
Dar cum trupele treceau vazui un ofiter cu chipiul
galonat §i dupa roseta §i tricolor, recunoscui ca in Buda
pesta intrase armata romans!
Trupele se scurgeau ca o panglica infinitg, schimbanduli
culoritul, cu artileria, cavaleria, infanteria, care,
tunuri, mitraliere etc.
Era un tablou pe care nu-1 voi uita niciodata.
Aveam cloud sentimente in inimA :
Priveam trupele, trista, fiiudca in tot timpul razbo-

244
iului, n'a avut niciodata trupe strain de ocupatie §i
acest bleMemat de bol§evism reu§ise sa faca sa capituleze
Budapesta dupd marele razboiu montial f
In acela§ timp eram fericita ca din nou, cu trupele
d-voastra regulate, venise §i o mans puternica ce ar
sdrobi totul data bol§evismul ar indrasni sa mai ridice
capul.
Si am avut ocazia sa ma conving de virtutile acestei
frumoase armate !
Am cunoscut mai multi often d'ai dumneavoastra,
dar mai de aproape, pe di General t.5 erbescu, care e
ga4duit la matu§a mea baroana de Grodl, de care ma
desparte numai gardul.
Am vazut in generalii §i ofiterii dumneavoastra marl
patrioti §i pot zice ca fericesc statul care are often ce
§tiu a§a bine sa se inteleaga cu soldatii.
Daca la noi, ofiterii §i generalii s'ar fi ocupat in a§a
fel de soldatii Ion, bol§evismul n'ar fi luat flinta.
Pentru a termina lunga mea povestire, adaog ca eu
nu sunt o aristocrats ungara.
Tatal meu e un german. Sotul meu un austriac §i
italian, origina familiei lui fiind din Tyrol.
Termin cu aceasta declaratie povestirea mea, flindca
aristocratia ungureasca ce traise aici de sute de ani ca
printi, cand tara for s'a gasit In pericol, a fugit la Viena,
an baut, au Intrelinut metrese §i s'au purtat acolo ca
bol§evicii aici.
Singura diferenta e ca ei n'au furat lucrurile altora.
Astfel micul Arhiduce se vazu aici pat-Asa complect
de aristocrati §i sprijinit de oameni pe care nu-i cunoscuse
niciodata. Dar aristocratii §tiau sa-i faca curte
numai cand ei erau la castelul imperial. Acura. acesta
vazuse cum, toli aristocratif, a§a zi§ii bunii lui amici",
nu se mai ocupau 4e el.
*Dupa ce intrara Rolnanii, fugarii se reIntoarsera cu
ifose, ca §i cum ei ar fi sdrobit pe bol§evici.

245
Si acum, firege, Arhiducele si
familia Lui, e din nou
Ala moda I
On fait les plougeons d'autrefois 14- dupa moda §i
.eticheta spaniola I
Aci se terming interesanta povestire a baroanei Dora
de Taxis.
In volumul II lntitulat. In Capitala lui Bella-Kuhn.",
redau amanunte noui, zugravind Budapesta a§a cum
am vazut-o reinviata din mormantul bo4evismului, de
Mantuitorul ei, ostapl roman.

PRESA UNGARA DESPRE ROMANi
(ARTICOLE DIN DIVERSE MBE)
0 NOUA VIATA 1NCEPE
Situatia alimentarei a Budapestei se Imbunatatete
din zi in zi. Publicul Hale lor nu mai ageapta in zadar.
Se observa chiar un Inceput de comert.
Aceasta influenteaza asupra dispozitiei generale care
e din ce In ce mai Mina.
Teroarea foametei ne-a parasit. !
Energia renate. .Stim din nou sa voim, sa luptam
sa muncim i sa ne bucuram de fructul muncei noastre.
Vapoarele §i trenurile aduc zilnic nuoi alimente.
Provincia, mai fncrezatoare, f§i trimete produsele sale
Capita lei.
' Trebue sa multumim pentru aceasta stare de lucruri
Antantei §i aliatilor sai care an contribuit in mare parte
la acest rezultat multumitor.
Recuno§tinta noastra 'trebue datorita, mai ales comandamentului
trupelor romdne care ne-au ajutat sa
hranim ora§ul Budapesta.
LIBERTATEA PRESET
Ultima legatura a bo4evismului ce ne mai tine Impedecati,
a cazut 1 Sub romani, libertatea presei a lost

247
Ideile de patriotism, controversele, opiniunile, adeva'rata
situati a fArei, vor putea fi discutate fail a
mai teme de Nopanzuratoare sau de cenzura.
Va fi in folosul nostru o press libera care sd ne faca
a intelege ca fiecare trebue sa lucreze pentru binele
Patriei.
CUM TRAESC ROMANII LA BUDAPESTA
Familiile ungare privesc cu multA simpatie spre ofiterii
romani. Tara o lung jumatate de and trupele regale
romane au intrat in Capita la noasted.
Cand aceasta armata bine echipat5, §i aceti ofiteri
d'o eleganta franceza traversard Budapesta -ne gasirgm
cu totul desorientati. Nu §tiam ce se va intampla §i
nici unde am putea gazdui aceste puternice §i numeroase
trupe.
Problema cea grea se resolva dela sine.
Comandamentul roman aranj5, spre multumirea tuturor,
chestiile cele mai arzatoare, in alimentatie ca §i
in viata publics a cet5tenilor.
Azi, cea mai mare ordine domne0e la pudapesia.
Aceasta o datoriim numai trupelor romane.
In spatiul d'o lund jumutate cea mai sincera prietenie
se legs Antre Romani §i Unguri.
Proba e ca ofiterii romani sunt cautati ca oaspeti in
cele mai bune familii.
Se organizeaza serate in cinstea lor. Se tin sindrofii
vesele §i pretutindeni Ungurii isi arata simpatia
for pentru Romani.
Se discuta neincetat in societate, chestiunea unirei
romano-ungare.
In toate stabilimentele publice, ofiterii romani sunt
primiti cu cele mai marl atentiuni. Dar §i ofiterii romani
sunt foarte politico§i §i foarte curtenitori fats de
publicul unguresc, pe care nu-1 face sa salad puterea

248
lor, ceeace dovedeste ca ei sunt foarte culti si foarte
fini.
Comandamentul roman a dovedit-o in nenumdraie
randuri ca cu multa bunavointa vine in ajutorul ungurilor
ca sa distruga bolsevismul.
Pretutindeni, ne intinde o 'nand de ajutor.
Ii datoram mare recunostinta mai ales in chestia alimentarei.
Aceasta prietenie fntre unguri si romani se
resimte d'asemeni in relatiile individuale care ar fi adus
deja cateva cazuri de logodna.
Ofiterii romani sunt incantati de ospitalitatea ungara.
Ei admira orasul, promenadele, teatrele, cafenelele,
etc. Din prima zi a ocupatiunei, nici o plangere nu s'a
ridicat contra lor, c5ci ei fac tot posibilul ca sa ne
usureze existenta.
WEKERLE DESPRE ROMANI
Wekerle, ex-ministrul-presedinte, a declarat reporterului
ziarului Romanulm ca Romania si Ungaria trebuesc
in viitor sa se uneasca si sa se sprijine mutual.
Si asa mai departe, ungurii si ziarele lor ne fac o
curte indracita.
D'ar fi tot asa si dupd ce or scapa de baionetele
romane. Atunci sa be vedem prietenia
vb

ER ATA
I..a Pag. Randal In loc de A se citi
13 6 (de sus In jos) Paul Dechanel Paul Deschanel
19 10 ,, ,,
M. kadoul Mikadoul
22
23
65
98
7 (de jos In sus) Atene-Palace
13 , ft f 1 . Paul Dechanel
9 , 71
In spre Being
16 (de jos In sus) Incrircare la baioneta
Atene-Palace
Paul Deschanel
In spre Bekes
Incaerare la balonetA
161
161
162
12 " 22 ?I
2 ,, 17
7 (de sus In jos)
cu ochii fixi
ce sd miste
am si cu
cu ochii ficsi
ca sS miste
am si eu

TABLA DE MATERII
Pagina
Precuvantare 7
Desroblrea Ardealulni I I
Urcand Calvarul 11
la capistea pieirei 18
Invierea 21
Paul Daschanel despre Romania 23
A dona oat% paste Carpali 26
Organizarea Armatei 29
Potolirea rascoalelor unguresti 30
Luptele din Muntii Apuseni 34
Epopeea nue! Divizli (H Vanatori) , 40
Lupta dela Solnec 42
Primirea dela Tulca 43
Cum s'a luat Nagy Salontza 45
Cum ne primeau fratil In Ardeal 46
Descrieri de lupta 48
Povestiri pitoresti dale soldatilor Si ofiterilor 48
Atacul dela Zoldls 50
In lupta dela Butin 52
La Ciuci 53
Luptele liegiasentulut 9 Vantori lII Transilvauia qi Ungar la 57
Recunoasterea dela Ciuci 57
Atacul dela Ciuci yl
Dealu Mare 58
Spre Belt's 61
......... . La Salonta Mare . . , . . 63
In spre Bekes 65
Luptele dela Tisa 67
Refacerea armatei. Ungurii ataca pe Ceho-Slovaci, Prime le ciocniri
cu not la 'Asa 67
S'au ars ca niste fraieri° 71
Pregatirea armatei bolsevice 76

252
Pal-Tina
Reorganizarea armatel romane
79
Ungurii ne atacd
79
Mari le lupte
81
Descried. din epoca marilor lupte depe Tisa
83
Fegyvernek
88
Trecerea Tisei
96
Capturarea si dezarmarea intregei armate ungare
99
Groaza ungurilor de roman/
100
Anarhia Ungara
101
Spre Budapesta
102
Intrarea /in Budapesta 104
Memoriul Generalului Rusescu
114
Colonelul Pirici povesteste
112
Crampee ostasesti asupra intrarel in Budapesta
Expunerea sintetica a luptelor dela Tisa. a dezarmarei Ungariei si
113
ocuparel Budapestei
115
Documents oficiale
Contra ofensiva miliaria din Iulie 1919 contra fortelor maghiare si
119
ocuparea Budapestei
119
I Consideratluni generale
II Gruparea fortelor inamice In vederea actiunei ofasive contra
119
romanilor
121
III Planu/ de campanie al inamicului 123
IV Gruparea fortelor romane
12ti
V Desfasurarea actiunei 127
VI Contlnuarea operatiunilor la Vest de Tisa
149
VII Ocuparea Budapestei 151
Soldatii nostril In Depth si Budapesta 130
Bndaposta hrlinttl de Armata remand 165
Darea de seams a intendentului Maior Nancovici 165
Raportul Locot.-Colonelului Vasilescu CrIstea 169
Asnpra chestinnei Onnarei 175
Importanta Dundrei 175
Regimul Dundrei
177
ln che ere 179
Prose aliatilor despre not 182
Povestiri pitoresti (soldatul Sarbu Gh) 205
Din ispravile comunistilor
211
Cum a isbucnit bolsevismul 211
Hotiile consIlierilor poporului
Szabados, delegatul poporului, sau milioanele risipite de consllierul
213
Culture' intelectuale
215

253
Pagina
Cum cAlAtorea Pogany loseph 217
Camera de tortura a GArzilor ro§ii 21S
Szamuelly la Szolnok
Protectia (7) coplilor sub comunism
Kuhn Bella, comunist de salon
Asasinarea ofiterilor de Jandarmi
Familii ungare ruinate de comunism .....
220
220
221
222
222
Cine a lasat pe Kuhn Bella s5. evadeze 223
Budapesta sub comunism (bollevism) 224
Baroneasa Teodora de Taxis despre Budapesta sub comunism
Presa urg r.a eespre replant
225
246-
Erata 215,

SC1-11TE EXPLICATIVE
zile frontului de lupla de pe Tisa

VEZI SCHITELE ALATURATE

0,
tr.
-,-_
&yin
olinnyo Kokova
Tama
Tor=
Bass
ckONTUL
-----
Sono Ulla&
&fat
Al.Palfalva
Jolsva
Irraraallorka
Nagydao o Ha racrsca
c
Szlraros
N.CAsgothatek.
...Satoraya I/jhely\s\
i VA
RimaszonYbat
,\' 1 '. 7 A .1 049 Nfok
"fatnok
G....Arta
NO oCsap
--....
.
Z czhoni
Tornaya
06agi
.....-- .1) .0 8e szde
3/ma " / ' fAyAs.;Litke
CsobB C
ae ' His ar a
.1
D etas . Ken
(33 li zer -'nrz
,.-',(ira',-c1 z Oeci° eb Ca.e/:, arocfla
, i;..Orez ,a.:°14tok
MI
.00
Muncaci
,
Barkasze
ros Nameny
ezo' Tarpa.-/iSani
17 :..:0,-.
!Of -.
*e liakea1(icote ;77 te : :r° a. lir" ert nsc:Iezbora
N. 4o
n **RA Div.1P_
Mate Szalka
di. o, '' o lt SI: DOeb-75. 63Z/dP
1
HO .//' &V an rlyheMY
IV Ecsed
N.Suran1
Szeseny
oLocz
Neuhausel
Sit mar
hnt. A: Zill I; la liet atlaloo
ERLAU R.39 igiszalEigar 7lajdu Nyrbatka°
Blue
an
0
TiszaTarjan
Kerecsed pro. lrovesd . Hajdu Dore 014
N.blegir
1Gyongyos t.Maldar
it
0 4fadaras
0 . A /Virtues art -V Nt.:/rge.giZk ..
ornorn Oun'ar Waitze Asa
Gram
Lua o' '10; :0 ,,'--, tiLa onloa
cc
a r
Kaal 447,0, ge.0
I
ri
Ecsed
,..:,.
C,se .
.;,..,
Be4(iserqr I 4 DN.1
tSi 0 Craiu &Pop
Andra c. Hatvan frolotelek
Ir-olt
Yana
aab
oBajma piing
Atany Tisza *red
Crasna
Iasz Aro atlas
1.:11. cvVi;Peatirthilli''6 Er ves
GOddb
s
eves °- Sarad E.
DEBR TI
M
Alt
o ostor
oTis Igar-g
fittio.
o
o
4--4Q
o Kisier * aC/ Tasnad
jjl 6
oPersal
0r a ASZ-BE MY. e Kis 6roe.C66.
, Sarand e
BUD -P
io Szecso t°
Pelona
last SE!: Tisz uerd m r: csc es :9 Lo Ala
Rao
N d
y.
0
o \(1C ' h
0...TIsza IW
Gyo ro , _I,.
*.wiaiggate
Caba it Sac e/t id
Ortsca
.
Csegar
o
apio St. P; 0 i iff ye, el konszt 0
c. ofe/oes
I
Si/ay/id
rceag Barand
apa
Aft I
7. fofigyvf. nek
alard
CSe
Di
!I; t e4 11-, f Per a okj - o
N.Baele -kv.,
g
alas ou
olatOrOS
°Jake.
orka
,,,#-,,,.''V ..ffe 6e Of 1 !...4,v u
6". Mrr''
° (sodub5s 704N3i ''', ;ir gi. 0Tor Szt- iklos fuzes
SZE E HEW
eiafrata
illOoto,
ac keve
r.----------
7.9 / os , ' czeg 7:u ker.
Besermii
Orke
11 , I 1 ,
Giucea
Ajka
TatarS t Gyo
Devavamv t om ee
Vesprem
D.
C
Sorosd
0
NAW-KORO 7isz i .. PT 0-T o
Wan Rie/4 rsui
Kunszenmiklo
ioma
Ounapa e ,
:/ 4oThopc' 1 fiC 7:1 .cC coorsF baaen fiscekmi mis.pc eaezastioa
Czibuchaz
Say
o'c\
eizehtmx` KECKERET
sTfza rt7A-
0 /
fok Szabo Sarbogar lima st [on ske
Endro I N
,
urtl
t
difeorodul
,' osta zabadszallas
SARVAS
de
t
Moiled' coscifg,fl:P tfl
10.,Trsza
Mezo Berg; t% fe-ta
N
4°,

N. Megir
Rana
Aua
NSurem
Neuhausel
Mirk°
3°' Oros, lam
Csetvar
Gram
if
01.
Andra
Waitzen
God 10'
Olvin
olinnyoYa
Tames
U
Toretes
O.
0 1{..
OGSe (9,?
Szeseny
Olocz
Hatva
&amp°
Tapia StMa
ffrasna Hark?
Jolsva
Nagyda o
o Harailisca
o oTorna L
Szkaros
0 N.Csotta
0 V
AAA-
... Salon* 14helv C
Tornalla"
06agi
0Gsap
Zahom
108eszdel llarlrasze
Patook
obna
V?resmar
i{ifse° nvy a° :1' af; t°:e
Csobad
rig.2i3deS
U1. "" Si I u c
Jeri
G
Szerencz
°I1a7°A17.99/.asaroslYamenv
rer Si
ollk Mem Tarp
ScArAlu
Ores.
/P.7 emec eZkorau
isani MIS
f c. l'etnehaza
&Vat n
IYD'b.,°
AlPalfalva
0.1.
ais tszla
Male Szallra
One
fisza 006
Ko/ m
Y. 8u AsnmtheiNitfi LA
Itl &see
P Igor
N Ifallo
(sza
ERLAil
Hai du 0 'stela° *Balks
TiszaTarjan
Kerecsed YezoKoveso
o
1651/ar
,
, tot,
pt'
s
Q
lajdu gore
Merl(
qi feheiloZ'UN,...k077y Pins
Makiallt Istpan
Ti Baooka
Erdotelekso
z Aro szal /as Neves ° Sa 01
o ostorIL
LSO
AS -BERENY
16.5
lasz Er
Ian sh%
apioWreotel
o
a fired
1-0',3. ;gar
.S.A9,'
,
ti
Muncaci
Satmar
0
0 gidaras
Tes,A5 080kofl ApPilgtr 64. pi
t's 7c Di
ReSerrnZm
C
.' :11111/'", zanaior6rtio
omeridnfil*PiskoltQ411. 1
°Crag/Darcy.
oaasna
Szszoit:
D[BR 1-1111
ba
ofeldes
---
yam pert, . elPkolvei'ves
o Kis/ .111404!/ila .0 182na
Yarand Aga d
Orisca
Sac eft id
apa
Alber
&glom
ios}'''1-r.'oek'0107,1
cklako
orka C
Sdri
f,,
SZE HERVA
sodubas
aczkeve
-=k
0.4
Orkeny
Tarte Azte ,N \*#
Aika
TatarSzt gyotyy
Devavania
zerva Vas
gvner
orosd Kunszenrriklo\112 di NARKORO
,
Div
Pr 1).en?
,it litN.-44,18/1"
Dunapa ele
O
zeiszeiltmar' KECKEMET /4,cske Tie. a Endr
Sarbogard 79una fis iifirt
seSzatb0 dsza 71:as
.SARVAS
, °stag F IiszaStis
&age ay. CI 011.5 all
Alpa Cse
iunaledv r \olt'n'aza
S
K1SKUN FE1:EGYHA
ar-a A
40 o asito
Palm
napatal skoros
nostora
X D.2
\oUszod
Yadkert SztVaszlo
Schita Ne 2
Kalocsa
()Kea& Kis Kun ajos
tele&
Legenda.:
Make Div. It Kis-Kun Halas 0
.v."s Tom+ de coneentrare di-
' Wzgor roman. seam de
R 1,1 CO -0 Koiart sar a.AiTo
,) /Y°anduju s°15,9r
19 kile 191.9
fankova7z 8 Ar
o'FRIEsrizitjUL
Kiskundoros
Co/wen/Area grapdai de
0, van
maneyrt
0
seara de 22 lake Bat zoc /A
acs-Aln\ MARIA
1919.
41Wk
Rocs ma eras TorokkamsOroszlm:
critua/Z2 resIdai forldorgro.
,khacs
11111.444AV+ pulut de Noro' Sucrin sear& tkA
B jmok
de 22 /ale
S rimisics
wnrriliM Lie /a atinsl de fropele inamiee
Jin 6-cdra de 22 /I/ be 15/9
Besenova
Atagisztmiklos
jalard
orataros
*a...Arta d
to
Beserd.Proil
4.1.ollAsAveree6e 00sA 0 / fancisca
Chig,c
V e*. sts" 0Corbesk, rimy'
Homorodul
cava Sakota Mare° rioca Hollod cosVginPam Staa de
erlY o
Astvor
Gherac
0 Hemel:ea
o Div.i
0
Nagyszanus
A
Fern's
MuPes Mr
EN TES
Zaranda Mare Cermend
etas Col.Vic
lhala
irErdets
Hasmasul Baits
o
ienP lZ> Regai
Siclau Coisui Alb
.Calugarita
.
.11
4.\ co T tkomlos chevernR, ,oSan art/a liorosmeu
QDMEZO -b ,c717COte
A osfalva
CaMEOUS
s* SARHEiu 0 ivezolieghies
Pilvaros Batania
o forma
SEt HE 0 IN
a
AcAuocsanadea/ Cajul
zaira/va Opecsk
ifiszombo soul mare
Oker,eshir
R
Perjamos
Sana
Mocrm
o
Billed
Csamaver ZENT
Tisza szt Miklos
Macs TopoYa ,?6,,,,eChic,hinda mare
770 Cserny,
o
0,.
E
°l
se
awe&
°San/With-up/
.
DI
k ,
s
'.4.0
cP
trig.1 If
0
11/4.
0,6itm'agel
Ternova
Balsa
Simandvl
0 Nadasul
la
Mikalacu
Baia de Cris
D
St.
o0E/77 7
o Bala
Marla do
dradale1
!Viva
o
{toga
Radminesti
o
si
o b'eniTeul Romano
Comlosui
1,k75!
'Pore BecichPre
Verm3fra 681.Pl.c"----oBujor
/
I E M 15 0 A RV ChIS-1-5:/
ostel oul mare ,o Nadu/
,ate
Li c 'V
LUg
.
':
Silagiu/

Myth
oHnnyoya il'okova
Szkaros
0
Tama om bat
O ;
r a
Jolsva
Ilrarra Hark?
Csobad
oSima
o Haraoisca
----------
Yeresmart
68.Zelhd° eni Barkasze
.feonh azditokke
Szeseny
()too
sani
raPCZa/
0
ad Tar
a
MISKO CZ
-0 Petnehaza
Tisza Oob T ok
Korom 8u6
YHtlA
1/./(allo
Sitmar
ERLAU
S is Zeta Mff 84/ra 0
. Ti sza Tagan
klilegtr
Kerecseo. yezo h'
Merk
ovesd af°/dg:arla r119?l 44.d: FT eahR
e.(3n
Waitzen
kfairlar%t IstPan
0 Afadaivs
/ 0°C;10k° Ci8flai ka'1"
Tisza Baboka
Teglas
PF7lis
NfiriugNYO:reeket ar,eii Mari
zamszto °Crate rOoroir
13esermens
Andra
varnolat/rtaniv Pi 1
o
frgertvelves
Oasna
Got( Id . last ro szallas
Valk°
Heves
OEBR TIN
*ball fau o
jpes 0
As: r osbciksnad
oPeeze/ Koka ASZ BERENY *
Xis Bor.
Palen
TaptoS °Tam Szecso last s fr
Nadudvar
0
siCe9
Baba Onsea
corgi &Ile
ape
vtag 88.[A' °re e's.
Jalard
cse
Odako
parka S i
:erczel szoinokL_US
lasuIWOU fiathrn
orataros
SZE E EHERVA
c keve ° (ssdubasCZeg e 10 °IOW
Di vizia 7a
Orkeny 0
Beserrne
Ajka
TOrtel
TatarS I fyorgy
hak177 e RADIA MA 0 .
Vesprem
/ Fa ncised
Chtg is
orosd
A'unszemniklo
NAGY-KOR0 bud
ar
Oe .Gen. ,_..
Ounapa
zelkszentmar. xEcKE
Cybuchaz
....
oCorbeskt
sag
i .
fok zaba 'Sarbogard Duna Vest
Br.2 V.
lomorodul
O
tan
..; 01 Ion
zabadszallas
E:le:
°stag
Mers-P.r jr-
ado:re° ore iinca Hood oCampant Slintsvole;
(1)
()Casten/7e,
dinvekr. FOOPS ali
Gherac
C1' RPM
16.8r.li R
eg
o
KISKUN FELEGYHAZAGs
\-' BICHTs IA A t
Penis
c.P`' MuPes Mr
n stora
Zarandol Mare Cermend
Baita
Szt. aszlo
rdets
o
Sch4a N?3
Kalocsa o Keczel RisHun dins
0 Caluganta
legenda:
Miske
lits-Kun Halas
oRujos
e-. Prima zona de concentrare
CS- o &kat sar
I a gruptdui de /7-47nrkea.
0.11adusvar
-SARB
XratiTUL J7nkov Cz
A'iskundoros
Oruparea maseide manerni
ESztivan
a restalai forielor Amine
O
Sal. szoc
in seara de 2d /a/le 1919
kooz/livol de inathlare a/
trupeor roman in cove/
zlieler de 24.254i26
Sdual/a trope/or inamice
lee in scare de 2.3/a//e /919.
0
,75777r11;falu
Al Palfalva
Si/agiu/
Ciucea
Oroshaza
Stcdu C'isui Alb
tkomlos
Cheyenne
rosf Ira
Mezaheghtes
Ternova
ogi tmagev
Batama
Stma7Balsa 0 Raddsul
HEOIN
ACAu°Csan6"aler% Mikalacu
Baia de Cris
Otha
zalfaiva aeu°IPmeacr5ek D.°
acs-Alma MARIA-
aria
Lipova
Bred tel
T R SIOPOL
Torokkams
?? Ripe/manesit
Sanadc
Mocrm Billed / o Benckcu man
Comlosul mt -ceme.
za szt M kl.s
Yermata
mare Beacherecild
0 Bujor
Bees Topolya
Chichinda mare
TEM 5,0A
Elul mare 0 Yad0 ul
ade Jimbolea
Oobri
.4";:corje
luncam Csernye
Balat
yezloo. ; , latrolia. ostiarc,.
Ya ros Hamm
Oregsa s
I
64,57 ipartany 9'
Ti oa
Nate Szalka.
Ono
lltesed
omorn
Kaal
Qfrdotedek
oBaima oung
Atany
Tots
0 Sarad garn Pert
Tisza /Mos o
Alt Ole
o ostor
ofi Zd 2P ,
0 Kis Let
or CNr Fd C5, ova MAN EV
Oroszlam BUD TESTA
04 'bas 9raloly
Sarand
°lisz. d
, 0
&dal
Tisz HP s'l
Sac mt id
t.,.... .1. of{ . ..
t , to-i
fuses Term ta
I.
0
0 Remetea
Oimaiedva o'Nolt nazi'
arfa
szto 0 0
shores
Vadkert
Hama.,
is ntR 'a
7 In17.1-
Boromneu
DDMEZO
A a VASA HEIU
1949
S
tsi
A
liSurani
Neuhause/
Bona
&tar T
Ian shi
pro StMar
°
el
ARV "
a
t
urapalai
gss.
.
°..San ..baribP1ancota
Camlaus
0.
1
Pityarol
.
eft
.17
.?
tOszombo
Lipova 0800
zt klos
......°
Irak se ;lel nkcsh NiSll
Perjamos
r
,-
Csantaver ZENT
Chi
.11
Nagy.
c>,..0Torna--
Szt An
0 v A C
06agi
l§hely
ff,*
Csao
ilk
Muncaci

apa
N. egi
°Jahr) V
Aiks
Bona
Col
Vespre
.
Schita NV+
Legenda:
Gruparea trupe/or nomdue in
eara o'e 12 knie1910
Dispositivu /de kaintare a/ fru-
pear romine, In/Werra/11/Z
/die 1.91.9,,ocki sfarydtd
Tune/ August 1.97.714 Aug.
ocaprea B.-Poo/el.-
..0 1/Itimi/e/I'mZocaloge de /Irma: r to romans .sere Nord. lest;s/Su
Ca,o/learea Dirizidor f J.6r,
6 2si 4 laaraice sr' 3410
Divin
ofirinyoya Kokova
Tama
Jolsva
Szkaros
0
RimaszombaC
OSima
."--.5atzraga (00
0 HaPaelSea
sze
Yeresmart
8 rIt'r,.::slIA.sn.8° an: YrA81(6. cr;i:niedit°: ya
Fa
ros Namen