SEVER ZOTTA ion neculce BMMI 1924 fasc. 5.pdf

'ralsolcula V k1925). 

lOAN NECULCE 

SULETINUL MUZEULU1 MUNIC1APL, 1A$1 

Manastirea golia 

SCHITA ISTORICA 

I. SECOLUL al XVI- lea. 

,Golia in Moldova este 0 mare mAnastire 

A Maicei pomnuitii. inAuntru in cetate, 

Zidire a lull Vasile Von si are o lcoana 

FAcatoare de minuni I vrednicA de mirat in 

veacul acesta. 

Mare minune si podoaba orosului 

Precum e Sdrindar, podoaba Bucurestiului, 

E inchinata MAniistirei Vatopedi. 

1 cum se zice bogatA qi linA de podoabew. 

Chesarie Dapontes 1). 

Precum reiese din versurile entusiaste ale cronicarului grec dirt secolul al XV111-lea, 

Goliei i sa cladea de cdtra acest-om cult preferintd fata de celelalte mandstiri ale lasului. 

S'ar putea crede noate din cauza Ca era inchinata unei manastiri grecesti pe ace- 

lasi 

Sf. Munte, unde Chesarie, in mirenie Constantin, era calugdr, la Xeropotam. Dar 

§i multe alte mandstiri erau inchinate, dintre cari si aceia, care putea sã rivalizeze in 

frumusete cu Glia, Trei-Ierarhi, inchinata cha comunitkif manaAirilor muntelui Atos, 

deci §1 Xeropotamului. Dapontes de altfel nu este isolat cu parerea sa; o alta persona- 

litate a veactrlui al XVIII-lea, rin orri inteligent §i care a ca ãtorit mu% Petru cel Mare, 

cid si el Go lief 1ntdietate. Vizitand 1asul in cursul rasboiului din 1711, ;,au imblat Impdratul", 

scrie Neculcea, ) pr n toate mAndstirile de le-au vazuj si din toate i-au mai 

placut mdnastirea Golia, zicand cd 'are trei leluri de mest.suguri : lesesc, grecesc §1 

rnoschicescu. 

Cel mai cult dintre cronicar i nostri, Miron Costin, care a vazut si el opere de 

arta occidentala, atat in Polonia, unde a stucliat, cat §1 in Ungaria §1 Austria, unde a 

luat paTte la rdsbolul din 1683, se pronunta in acelas sens, scriind : 

Inteacesti ani au 

zidit Vasile Von' si laudata monastirea in orasul Ia§ilor, intaiu supt nume a trei Diva- 

Pori bisericei, ce se zice : Trei Sveatiteli, mai pe urma, a doua mpnastire, ce se cheama 

G)lia, cti fdpturd cum sa vad pèste toate monastirile aice in tarn mai iscusite" 9 

' Nici aft, cancl..Golia se afia inteo stare de semi-mina, in mipozul unei curti pe 

cat de mari, pe atat de 2$eglijate, iar Trel-lerarchi opreste pasii strainilor prin originalitatea 

exotica a frumusetirsale arhitectonice, nu lipsesc glasuri, cari, mai ales ce priveste- jfl 

1) Enumerarea bisericilor si mAnastirilor vest te ale sf. Marii si despre §coala din 

stantul Atinteg trad. din greceste de G. Murnu, in Hurmuzaki XIII, 254. 

2) Letopisete 11, 315. 

3) Ibid. I, 310. 

la§1,

SEVER ZOTTA 

teriorul dau preferintA formelor nobile si majestoase ale Gorei, fall de 4-isipa orbitoare 

de aur si pietre Mlle ale Trei-lerarhilor. 

Vechimea mAnAstirei Gol,a este discutatA ; in nici un caz nu se poate admite a 

data 7054 (1546) Ian. 12, de pe o evanghelie a bisericei, ferecatd de loan Go Idi Mare 

Logo fat este exacta. 

In 1546 a fost Mare LogofAt unul Matiicq, (Dec. 1545 0 probabil fArd intrerupere 

pAnd in Apr. 1548.) '), pe and, Goldi 7) a fost Mare Logofdt abia in 1572 9. 

Probabll avem a face cu o sapare de condel si este a se ceti 311A (7084) in loc 

de 3HA (7054). Anul 7084 (1576) ar corespunde tocmai cu timpul and Goldi a fost 

Mare Logofdt (1572-1578). Si o altA consideratiune se Impotriveste anului 1546. Evan-. 

ghelia o darueste GolAi impreunA cu sotia sa Ana §i pentru sufletele parinctlor si copiao... 

Trebuie sd presupunem cd Ana era femeie in varsta mijlocie, fiind nevasta unui Mare 

Logofat si avand copii. Ce vArstA ar fi avut-o insA Ana in 1606, and inchinA rndndstirea 

Vatopedului ? 90-100 de ani ? Cu exceptiuni nu trebue sl contAm in chestiuni 

cronologice. Ca cea mai veche data' autenticA trebuie deci sd admilem inscriptia de pe 

crucea de aur, ddruitA de Maxim Burnar Vornicul ci sotia sa Antimia in 7072 (1563 

1564) 9. CA biserica a fost ziditd abia c. 1564 pare a confirma si pomelnicul el, 

care mentioneazA ca cel mai vechi Voevod pe Mexandru. (LApusneanul, 1552-61 si 

1564-68). DacA ea ar fi din 1546 s'ar fi mentionat si Domnul de. atunci Petru Rares. 

Din inscriptia din 7054 (?) reiese cA biserica era de piatrd, iar din alta, de pe o 

evanghelie rdscumpAratA de loan Golai dela TAtari cu 1.200 aspri si donatA bisericei 

in 7083 (1575) Martie 9, cd era situatA la marginea (u n crp,ulki) targulni laci. 5) 

, 

II. SECOLUL al XVII-lea. 

Afara de inscriptiile acestea, nici un document nu ni mai mentioneazd biserica Goliel 

pdnd la la 1606 (7114) Ianuarie 20, and Mitropolitul de Spceava Teodosie Barbovschi 

dimpreunA cu Episcopii Agaton de Roman, loan de Radduti §1 Filoteiu de Hu§i, 

confirmA a Ana, vAduva lui loan Goldi cu fiul el Mihail au inchinat a lor srantA bisearicA 

ce este de ansii zidita" mAnAstirei Vatopedului cu argintarii, cu vesminte si cu 

toate cArtile bisericesti si cu toate casele, satele si viile ei" 0). Actul de inchinare proprlu 

zis, care va fi precedat mArturia Mitropolitului, nu ni este cunoscut, insA el va fi 

avut acelas cuprins ca intArirea lui de cdtrA leremia MovilA Voevod in 30 Martie al aceluia§ 

an. Ea este neob'snuit de lungd si afldm din ea cd biserica pe care o au ridicat 

raposatul loan Golia Logofdtul impreuna cu sotia sa" a fost din nou ziditag de 

ea si fiul ei Mihail, aded restauratd. Averea daruita de Ana Logofeteasa bisericel cuprindea 

numeroase sate : Rujinti pe Ciuhur, Burndrefti pe Bdc, pArti din Goltesti pe 

Botna, si Turcesti pe Bdrlad ; ua loc de casA in Iasi puncle au fost casele Logofatului 

boeriul loan Golia rAposat," un loc de dughene, unul de berdrie", 10 fAlci de vie si mai 

multe glace de tigani. In schimb calugarii Vatopedului trebuie sa o pomeneascA de douA 

ori pe an cu paraclisuri si cu colivi," sA o grijeascd in caz de sdrAcire sau 

boald si ceia ce era neobisnuit in danii de acest fel : sci-i faed f i cdte cloud rdnduri 

de haine, unul de iarnd f i allla de yard". Mai au a-i da §i bucate" cdnd li va fi 

cu inlesnire". 7) 

I) Ghibanescu in Uric. XVIII, 449. 

2) Slav.=--golul. 

3) Ghtbdnesqu, Surete, ci lzvoade, V. 225. 

4) Melchisedec, Notite 1st. si arh. 231 si lorga Inscriptii din bis. Roth. II, 16 g, 

5) Melchisedec ibid. 2304 lorga. ibid. 169, 

6) Traducere rea la Arh. Stat. laA Tr. 1764, Fp. 2013, Dos. 49, F. 16. Mentioa 

nat e docurnentul in Melchisedec op. cit. 232 si in Cron. Romanului I, 237. 

7) .Melchis6ziec, ibid. 232-236, v. ci Uricar IX, 139,

MANASTIREA GOLIA 3 

At At cele trei inscriptii, cat i cele douA documente, nu pomenesc decAt biserica 

cu hramul Inaltarea Domnului, dar nu este vorbd de o manastire. S'ar pArea deci cl 

abia cAlugArii dela Vatopedul au transformat acest sfAnt agezamant in mAnAstire. 

IntAia mentionare, nouA cunoscutA, a Goliei ca mandstire o avem abia din 7123 

(1614 15) cAnd mai multi marl boieri mArturisesc cA nau venit inaintea noastrA a tuturora 

parintele Grigoric egumenul dela sfAnta mäntistire a lui Goliea Logofat §i cu tot 

soboril dela aceastA sfAntA mAnAstire din lagl, ce se chiamä dela Vatopedi: anume cAlugArii 

sunt acegtia ermonah Arsenie i ermonah Ignatie i losif staretul I losif gi Oavril 

gi Partenie giVarlaam, diaconul gi alti cAlugari bAtrAni i tineria mArturlsind cA au 

vAndut Rujinti, din tinutul lagilor pe apa Ciuhurului, dat de Ana Golieasa Logofeteasa, 

lui Nichifor fost mare LogofAt pentru 500 de galbeni unguregti, din cauzA cA mAnAstirea 

Vatopedul e ajunsA la mare sArAcie i neputing ce ei s'au intAmplat de cAtrA pA- 

Orli" IncAt stint dlogite toate argintAriile la mAinile pAgAnilor, pAna vor scApa dinteacea 

napaste ce trag". 1). Grigorie ar fi deci cel mai vechi egumen, nouA cunoscut, 

al Goliei. 

CumpArAtorol mogLi este rAzvrAtitul LogolAt al lui Stefan To mga, Nichifor Beldiman,1 

decapitat ImpreunA cu Hatmanul Sturza i Visternicul Boul In Noemvrie 1615. a) Intre 

boierii, cari clau mArturia este gi Boul ce-au fost Visternic mare.a 

In 7129 (1621) lulie 4, mAnAstirea are un proces cu cAlugArii dela mAnAstirea Aron 

VocIA 4) pentru dottA falci de vii la Piscopa (dealul Episcopului din Cotnar) cari, prefind 

cei dela Aron VocIA, li-au fost date de Radu VodA gi au lost cumpArate dela Boul 

din Suceayaa, pe cAnd cei dela GolAi" spun .cA sunt zestrea ii Chiritoe dela PArcA- 

1Aboe de Hotin" ca i alte douA fAlci din dealul BAlAmutAlor, date mAnAstirei. 

Chiri(oaia este sora Doamnei Elisaveta a lui leremia MovilA Voevod, sotia lui 

Dumitrachi Chirita Paleolog mare Postelnic T fiica lui Gheorghie IzIozeanu (de Lozna), 

PArcAlab de Hotin. 5) IntrucAt cumnatul ei, leremia kMo vita, este unul din principalii ctitori 

ai mAnAstirei, mencionat in pomclnic §i reprezentat in fresca ctitorilor, legAturile ei suf1etegti 

cu Golia se explicA. 

Dat-gi potrivnicul Movilegtilor, distrugAtorul casei lor, Stefan Tomga Voevod, miluegte 

mAndstirea. In ,7130 (1622) April 20, hArAzegte el cu blagoslovenia Arhierieilor Anastasfe 

Aihiepiscop gi Mitropolit Sucevei, Atanasie al Romanulul, Etrem al RadAutilor gi 

Mitrofan al Hugilor, mAnAstirei Golia, metoh al sfintei marei Lavre Vatoped, satul Tomegtii, 

fost drept domnesc, in ocolul tArgului lagului, mai sus de gura Bahluiului. PArrejil 

sA-1 tread pe el, Doamna, copiii gi parintii lui, in marele i micul pomelnic. 5) Un 

potrivnic al lui Tomga, urmagul 1ui, Radul Mihnea Voevod, IntAregte totugt aania aceasta. 7) 

In 7139 (1631) Februar 1, supt Moisie MovilA, mAnAstirea Golia (nroma4a) din mijlocul 

(no cp-kA") tArgul lagideci nu mai este la margine"ca in 1575ci tArgul s'a 

intjns spre TAtAragiare o pricinA cu toti sAtenii din MovilAu, ce sA numegte gi Peg- 

1) Uricar, V, 213-15. 

2) GhibAnescu in Uricar XVIII, 452. 

3) Let. 1, ei5. 

4) Bianu, Doc. romAnesti, I, 62 ; gregit acolo : Miron VodA". 

5) Arh. Genealogica II, 230. E aici locul sA mentionAm cA Maria de Lojna (3a 

Amen) Cluricina (Hypirmua) Postelniceasa este chiar Lhiritoaia, Jur din neamul Curicin. 

(Hurm. II, Supl. 1I, Nr. 196 ) gi 0. Forst In Przyczynek do najdawniejszei genealogii 

MohylOw", 6, n. 1): 

6) Arh. Stat. lagi, Tr, 661, Op, 727, Dos. 102, F. 78, 

7) Ibid. F. 80.

4 SEVER ZOTTA 

tera in tinutul Orhei pentiu o moarg, mai sus de Peoterea la MihAilao6 pi altele. CãIugAri 

aratg ispisoace dela Golge fost LogoiAt, 

leremia VociA oi cgotigg. 1) 

loan Von', Petru Voda, Aron Vo,ZIA pi 

Tot supt Moisie Movilg, in 7142 (1634) Martie 15, au cluggrii o altg pricing, cu 

m Angstirea Bisericani rentru satul VAngtorii din tinutul Neamtului. i dupd aceastA 

zice documentul,i,argo s-au sculat calugArli dela mAngstrrea Goliea din faoi oi au u Inblat 

cu vicleniile lor i cu strAmbatate i -au fgcut niote drese scriind cã lor le-ar fi 

dat acel sat cucoana Maria Kiritoae oi Domnia mea Cll boe ii nootri am judecat cu 

dreaptg judecatA, am lAsat stapgnirea lor in zgdar oi i-am trinifs la tara leoeacg ca sA 

aducA carte de la dAnsa de isnoavA ca sA otie Domnia mea adevdrul, cui s-au dat acel 

sat ; oi am pus soroc ca sA adua soroc. 

Bisericanii iarAoi au adus alt zapis cu mare jurAmAnt oi alta scrisoare deosesebitA 

instl§i la Domnia mea, de la cucoana Maria, scriindu-ne inotiintare cA au dat acel 

sat la 13isericani 2) oi Golieuilor n-au d-at nimica ; -asupra s Apdn'rei aceotiea au 1Acut 

ei sAnguri cu viclenia lor, WA de otirea ei. i Domnia mea cu al nostril sfat va- 

And atAtea adiverinte oi stapaniri la nigna Bisericanilor, i-am indreptatit, vAzAnd dela 

dAnoii alfg chezgoie, iar Golienii au rams ruoinati inaintea Domniei mete oi din t9ata 

pravila pamantului. ram luat dela ei i un ispisoc ce au avut oi am zis la Divanul 

Domniei mete oi ei au rgspuns inaintea Domniel mele alte dovezi de sttpanire n-au ; iar 

de vor gAsi cu vreme Golienii scrisori de stApArlire asupra acelui sat ca sA sA ia dela 

dAnoii ol sA sA dea Bisericanlor, flind fAcute cu strArnbAtate oi cu vic1enie...",3) 

Dreptatea judecatii Domnitorului, nepot de frat e. al lui leremia Movilg, nu poate sã 

fie pusg la indoialg. 

Un proces a6emgnAtor 11 are mAngstirea in 7143 (1635) April 8, inaintea lui V a-, 

site Lupu cu mAngstirea Agapia, ,,pentru un loc de moarg i i loc de prisaa, ce este 

in hotarul Chipereoti in gura Bahluiului, unde cade in rgul Jijiia." Caluggrii Golai" aratg 

tin ispisoc dela Constantin MovilA Voevod cum au dat acel sat Chipe,eotii Kiritei 

Postelnicului. iar Kirita I-an dat miluire mAngstirei i impreua cu acel ..sat s-au luat pi 

acel vad de moarg i acel loc de prisacA ; cei din Agapia aratg Msg., ispisoace dela Aro'n 

V. V., leremia V. V., Simeon V. V. oi Radu Mihnea V. V., iar Gotta pierde. s) 

Acelao Domn InsL intgreote in 7155 (1645-7) manastirei Oolia mai rnultJ s0e, 

intre cari unul dat de MArica, jupgneas lui Chirita, altul de acesta i iar altul dela Alexandru 

MovilA 

Soroca. 9. 

V. 

V. 1ntre ele sunt of Stolnicenii, care acum sa ch-arnd Pohribenii" La 

§riri importante despre biserica Golia le ggsim in naratiunea Arhidiaconului Paul 

de Aleppo, care dupA '1652 Septemvrie 1, 3) Intovgraoi pe Patriarhul Antiohiei, Micarie 

1) Documentele d-lui Paul Gore din Chilingu. Documentul e suspect, de oarece 

n'are nici o isciUitura, iar GolAi e numic numai biv LogofAt in loc de bir trel Logoiat 

2) V. dania din 7128 (1620) Apr. 14, in Arh. ist. it, 71-2. 

3) Uricar, VII, 124-7, trad. din slay. Se pare a supf Moisie VodA unul dintre 

calugAri se indeletnicia ci inventarea hrisoavelor ; v. i nota preced ntg. 

4) GhibAnescu spisoace i Zapisa II, 04-5. Procesul e reluat stint Gh. tefan li 

7162 (1654) 101. 8 oi Golia pierde din nou (v. condica Mitropoliei, (ms.) 141-42) Pro 

babil cA i acest doc. dela Constantin V. . facea parte din cele plastogr4 ate- in j Ira! 

numelui lui Chiritg oi al sotiei sale. 

5) lorga, Stud oi doc. VII, 211. 

6) Arh. ist. P, 59 urm., nude la p. 65 se mentioneazd asAtoria de curAnd" a 

Ruxandei, fiicej lui Vasile Lupu cu Timuo Hmielnicki, care avu loc in 1. Sept. c. n.. 

165 (Hurmuzaki, IX, 15., oi lorga, Acte oi Fragmente, I, 209); deci descriere4 cAlgtoriei 

e posterioarg acestei date.


inteo cAlatorie prin Moldova §i Tara Romaneasca. B'serica K.) lia", atunci supt ingrijirea 

egumenului Teodosie, n'a fost inca termiratA 

o puternicA ,impresie. Rewoducem descrierea loi. 

i 'totu§i ratu asupra calahrului strain 

Merseram in t Asurd sã vedem manastirea MaLcei Domnului, care apartiue Doamnei 

solid beiului, fiind ziditd de ea de rurcind. Biserica e foarte frumoas.1. Acolo se 

afla o -veche §1 miraculoasa idroand a A lied, Domnul i, incadratA in 24 de rosafie. 

Manile §i bratele sale stint de aur curat, facandu-se cu deosebiti clieltuiala din partea 

D amnei cAci fiu-sdu "Stefan Vocla, cAzAnd in boala grea §i, fiind dus de catrA mama 

sa la picioarele gcelei icoane, laminut s.a insanato§it. Dinaintea icoatiei sunt candele 

de argint aurae, cari ard totdeauna. In fata u§ei sanctuarnlai silt patru candelabre de 

bionz, mai frumoase §i mai strAlucite decatraurul, lucrate ki Dalemarca §i platitese 

zicecu gretnasea lor in argint. 

Din dosul jetului beiurult pe o coloand e portretul liii Vasile-Vodi, in toatd statura, 

inteo haind blAniti ci samur i t nand in mAnd efigia b:sericei, in care o prezintA spre 

binecuvantare Dimnului npstru incunjutat e ingeri. DupA el sta. nevasta-sa Doamna, 

o principesd eircasianA, in o hainj tot de samur §i urm# de fiicele sale, dintre cari 

una e acum, in Polonia §i o alfa fu cAsAtorita do eurtind'dupa fiul Cazacului Hmielnicki . 

Lang& ei este Stefan-VodA cu o a treia sord, cari dupA aceia furA clu§i in Galitia (who 

afterwards were taken into Russia). Ambii in haine frurnoase §i de b asaminare intocmai. 

LAsand,biserica, mersem la masa, urcandu-ne in clopotnitA, care e forte mare §t, 

vecli;e §i nu. ar e. perechie in toate aceste tan prin indlfime, ldrgime si magnificenfe.- 

Din expunerea interesankA a lui Paul de Aleppo reiese Ca biserica, refAcutd do eurand, 

c. 1-651, apartinea Doamnei care o inzestrase §i cu miraculoasa icoana. Importantd 

e §i arAtarea vechiwei turuului Golia, ficut poate de Movilesti, cari, cu cumnata 

lor §1 sotul ei, se aratau atat de darnici fald de manastire §i (Ieremia-§i Doamna Elisaveta).,sunt 

cuprity in pomelnic. Acesta cu.prinde i intreaga familia a lui Vasile Lapu, 

precum nrmeaza : Fasilie roevod, Ecaterina Doanina (Cercheza) l'eodosia Doamna (la, 

n. Bucioc) Stefan Vfoe]v[o]cl. Rulanda Doamna 9 

(Hmielnicki) Nicolae, Irina, Maria 

Dqamna (Radzivill) loan T'vd." Irina ar fi a treia fiicA. mentionata, credem, numai in 

haratjunea Tui Paul de Aleppo. NicOiae ar fi_ un flu neennoseut, mort tanir. 

Evident ca din recuno§tintA pentru vindecarea lui, Steldnita Vodi, dealtfel din fire 

z_burdelnic, muratic §1 chia) patologic 9, a dat o deosebita atentie mAnastirei, a Carel 

transformare nu fusese terminata de tatd-san. 

In 7168 (1660) Martie 22, milue§te el pe a noastrA din nou ziditi manistire Golia 

din mijlocul targului la§i" cu cloud sate, iertand totdeodati sate'e de toate dijdiile §i 

angAriile. Cu acest priej inchina el din nou mandstirea Vatopedului ce au zidit-o Arcadiu 

§i Andrian imparatii" 3) 

In acela§ an a7terminat Sterinita Vocla opera inceputi de. pAriintii sai, precum afata 

urmitoarea ins:riptie din pridvorul bisericei 

MUM HUM COM ii cy. rocrykumum CHA II czaosuouum crro Ax,s. Cf 43 pagh r 

H.H.HEMS IC XS Ica KLICHAlf KOEHOAA II CA3A4 CIA cra itotiactrup, rA,KE ect XpAIH BUM- 

MLA. H HE CZIVAIMIC 111M, CS [10M0111110 IPICK/1 163 OTEIPII 110fROAA CHh RAMIE acquoils, 

czno-lum l, HAT 3P6If, tlI MI NA. 

10 Din cas. cu Teodosia (Tudosca). 

2) Constantin Capitanul, ed. lorga, 149. 

3) Arh. Stat. la§i,Tr. f.68, 0. 616, Dos. 11. F. 326.-- ArAtarea acestor ImpArati 

ca clitori pare legendara. Arcadie (+ 408) §1 Adrian (+138) sunt prea indepArtati ; ,tot 

a§a ne. indoim Ca Constantin cet Mare (+337) a fost primal ctitar (Rev. BiS. ortociOxA 

Rom. XVIII, 556) ci credem ci acesta e confundat cu Const. Monomahul (+1054) 

sppt care sa se fi fondat pe langA Vatopedul §1 Xeropotamul, (Encl. Mayer.)

6 

SEVER ZOTITA 

In traducere : en voia TatAlui i cu ajutorul Fiului §i cu sAvAr§irea, sfantrilui Duh, 

latA ct. robul Domnului Dumnezeului nostru Isus firistos, lo Vasile Voevod, am zidit aceastd 

sfAnta mAnastire uncle este hramul InaltArii, §i nefiind savAl-§ita de mine, cu aju - 

torul Jul Dumnezeu lea tefan Voevod, fiul lui Vasile Voevod, am sAvAr§it-o la anul 

7168 (1660) Mai 24. 1) 

Existau deci to 1660 biserica In toatA splendoarea el i turnul impunAtor, clopotnita. 

Dar zidurile 'Matte, se pare cA lipsiau, cAci in 7176 (1667-8) supt Duca VodA, se 

ridicã cunoseutele patru turnulete in cele patru colturi ale curri cu cheltuiala egumenului 

Macarie. Este de presupus cA odatl cu ele s'a Mut §1 zidul, cAci de altfel n-ar fi 

avut nici un rost, Fiecare turnulet are in jtful stemel Moldovei urmAtoarea Inscriptie : 

nirro 'Ito) Ao6x2 Botp68a, auvapoil Maxaplou troutsivou7 tpoe. in traducere : Turnul, lo Duca 

Vo vod cu cheltuiala lui Macarie egumenul,-7176" 2). 

In 7176 (1668) Mai 9, supt Ilia§ Alexancicu Voevod, mAnAstirea avu o pricing cu 

Gheorghie Catargiu 9 propriefarul satului Pe§terea, la Orhei (v. m. s.) ale cArui hotare 

s fi fost impresurate de .cAtrA satul Trabujiani al mAndstirei ; se ()Mond o cercetare. Se 

pare cA cheltuiala cu turnuletele, Goliei au pug pe Macatie in oarecari incurcAturi finandare, 

cad in 7177 (1669) lulie 15, eromonahul Macarie cu tot soborul mAnAstirei Go-, 

lia mArturisesc pentru ni§te dugheni pe ulita ChervAsAriei, cari au fost ale lui Simion 

Tatarul, al cArui fiu vAnduse jumAtate din ele lui MacsAn, proegumen, iar jumAtate le 

dAduse danie Goliei. Macarie a vAndut dughenile lui Paraschiv lost CAmAra§. Carstea Vame§ul 

4) insA, care däruise dughenile lui Tataru, le rAscumpArA cu 400 de lei, iar Golia 

cumpArA alt loc pentru mAnAstire de am lArgit locul Ch6vArAsiei, care noi o am fAcut 

de iznoavA ChervAsArie nouA" 0. 

CAtrA 1670 calugarii Goliei au iar o pricinA cu Gheorghie Catargiu pentru locul 

unei sAli§te ce sA chiamA Golge§tia impresuratA de cAtrA Catargiu. Oamedi bAtrAni, cari 

unii tin tninte de la Aron Voda, akii de la Ion Poda" §1 tiu cl silftea GolAe§tii pe 

Raut este alAturea cu Stojistea, n-au apucat" insA, s5 tie cAlugArii acel Joe 9. 

Dupl ce Gotta avu ziduri §i turnuri, era firesc cA deveni un loc de adApost in 

vremuri turburi pentru averile miyAtoare ale cetAtenilor. Totu§i instinctul de praddcine. 

nu-I cunoa§te azinu se opri dinaintea portii sfinte §i intArite. Astfel in 7179 (1671) lalie 

16 cu prilejul unei h3tarnicii la Ogoe§ti, in tinutul Tutovei, pentrd nepotii Jul Leondarie 

Varney] lui Vasile Lupu, raze§ii mArturisesc cum le-au perit zapisAle cAnd primeneala 

lui Vasile Voda, atunci au mArs Duntilrafeo Carnul Postelnicul cel Mare fa 

mAnAstire la Gotta de au jAcuit negulitorii §-au luat zapisele" 7). 

In 1672, un alt cAlAtor strain, (Jornelio Magni, intovArA§ind armata Sultanului §! ajungAnd 

la Ia§i, viziteazA Gol;a §1 Trei lerarhi §I gase§te amAnddua (mato bene e suntuosei. 

Cladirea Goliei e de piatrA pAtratA, are o cupola inalta, cloud turnuri §1 stAlpi 

la pridvor. Policandrele §i candelele sunt_ de argint ; gAse§tp insJ, ca §i Petri' cel 

1) Melchisedec, op. cit. 238 §1 Iorga Inscriptii, II 161. 

2) Paul de Aleppo nu le mentioneazA. 

3) Doc. P. Gore, Gh. Catargi fiul lui lanachi, Lim de Craiova §i al Mariei Radu 

Buzescu, a fost socrul lui tefan VodA Petriceico, §i din el descind toti Catargie§tii din 

Moldova. (OhibAnescu, Surete §i" Izvoade IX, spita). 

4) Probabil fratele lui Duca VodA. 

5) Arh. 1st. I, 182. ChervAsArie-,VamA, dela turc. KervAuseral, (Cihac). 

6) Doc. d-lui Paul Gore. 

7) GhibAnescu, Sur. §i Izv. IV, 1?3,DumitraVo a fost pQate Ceaur, nepotul cte 

Irate al lui Gheorghe Stefan vocia,

MANASTIREA OOLIA 7 

Mare, stiluri amesteeate. I se spune ca intre mesteri au fost i Italieni, chiar din 

Roma 9. 

Cu procesele Golia n-avu noroc. In 7186 (1678) Feb.,9, Duca VocIA intdreste Trei_ 

sfetitelor un feredeu si cu scoald' si cu tot venitul ce avea pre ulita Savati, aproape d e 

Bahlui", amintind pricina supt Ilia* Alexandru, pentru jumAtatea venitului de feredeu 

cAnd au rAmas calugärii dela mAnAstirea Golia din toatA judecata tArei, pentru caci s-au 

aflat mai pre urrnA dreaptd danie i miluire numai Treisfetitelor de a Vasile VV. si de 

la fiiu sAu Stefan VV. unde si oasele kr aeave (sic) seint iniiantru in biserica, in a sa 

zidire" '). 

Anul 7188 (168Q) Iunie 8, ni aduce iar o stire cu privire la egumenul Macarie. 

Chizesii lui Enachi Zlatariul bdnar" al lui Dabija VodA, mArturisesc cd fugind el la 

Baqcov In Tara CAzAc,eascd, au trebtft sA plAteascA pentru el si au vAndut din ce au 

gAsit din averea lui, I. a. doo Wei de vie la Sorogari parintelui Macarie ce ai,i fast e 

gumen la GolAe" pentru 70 de lei argint, B) 

Dela Vasile Lupu Incoace vaza Goliei era in continua" ci estere, cad dacA putea sd 

aibd o rivald in frvmusete in Trei lerarhi, nicl o aliA bisericd nu era mai incApAtoare decAt 

pa si mai impernatoare grin cadrul zidurilor i turnurilor. Nu e deci de mirare daca pAnd 

F,i fosti Mitropoliti nu se considerau declasati, fiind egumeni. Astfel in 7195 (1 687) Martie 

11, intAlnim pe un Grigorie yroin .Mitropolit i egumen de Golia" care a fost i nacialnic" 

al mAnAstirii Bdrboiul, deasemenea inchinatA Muntelui Atos, 9 

In acelas an Golia a fost greu incercatd, precum aflam din Letopisete 9 : Craiul 

Sobietki, incd pogorAnd cu toate ostile sale pe Rrut in jos, precum s-au scris mai sus, 

si intorcAndu-se atunce au dat foc de au ars si Trei Sfetitele, Mitropolia cea vechie, si 

atunce venind ostile i trecAnd pe lAngd Iasi, an dat foc Monastirei Goliei de au ars , 

Dumnezeu sA nu- i erte, -cA *i-au luat i ei plata spun cd sA-i fi spAnzurat Craiula. 

Moartea tragicA a Domnitei Ruxanda la mAndstirea Neamt, datoritã CAzacilor lefegii 

ai aceluias Craiu, a pus in cauzA i interesele mAnAstirei Gotta, cdreia, ca si Trei lerarhilor 

se pare cd fdcuse promisiuni pentru cazul mortii ei, cAci in 7197 (1689) Mai 1, 

apar inaintea lui Vocid Grigorii Proin Mitropolit Laodichias, egumenul de Goliia si 

cu cinstit egumenul si cu tot soborul sEntelor mdnAstiri de la Goliia si la Trei Svetitele" 

jaluindu-se de Vasile Cantacuzino, fost Paharnic, pentru bucate i Nine, ramase de la 

Doamna Ruxanda si p:ntru mlsia Preutesti. Cantacuzino aratd diata Ruxandei, prin care-I 

lasA mostenitor, insA cu indatoriri pentru mAndstirile numite, deoarece qt 

acestor (loci 

meiveistiri s-au tdmplaf mare striceiciune de Wile 1ese0i". El a dat calugarilor bucatele 

Doamnei, scAzAnd cheltuielile penti u scoaterea lor din mAna lui Krupenski Postelnicid, 

ce au fost mere sd le ia pe sama Craiului lesesz, fiind atunce mare amestecaturA in 

tara." IntAmplAndu-se insd lipsa din tara de peste un an, a lui Cantacuzino, fiind dus in 

Tara-Munteneascd, a mai rdmas sA dea pAine mdnAstirilor. Mai pe urmA iar au venit 

in tail i intracea vreme tAmplatu-sau mAnAstirii Golii a f( supt ascultarea preaosfintitului 

parintelui nostril lacov ce a fost Arhieliscop larigradului si a tQatei lumea Patriarh" 

1) lorga in Anal. AcacL Mem. Sect. 1st. XXXII!, 55-6. 

2) Uricar, V, 237-3$. Doc. acesta vine in sprijinul parerei d-lui St. Metes, Dir. Arh. 

Stat. din Cluj. (v. Rev., Arhivelor, \Buc. I, 137-38) cd V. Luau a fost inmormAntat 

la Trei-lerarhi. 

3) lorga, Stud. si Doc. III, t 0. MonetAria a lui Dabija (1661-5) a fost ultima in 

Moldova. Se vede cd a fost datA in antreprizA si nu, s'a rentat. La Rascov a fost resedinta 

Domnitd Ruxanda cAnd a- fost sotia lui Timus HmielnickL 

4) Bul. Muzeului Municipal 14, 12, 260. 

5) Let. Il, 36.

A 


§i a trimis Vodd la el pe Pelicteo Costin Hatman §i pe lordaati Rasa mare Vibternic 

ca sd le ia sama singur sfintiia-sa impreuna cu borali Domniei meie" §i cu (.gumenul de 

Trei-Ierarhi cata pane a Utak rdmas s5. dea Cantacuzino. 0 mertd grau cu mazere facea 

un leu, una de sdcard cu m1ai, 6 1, lei. A mai pldtit Cantacuzino §i alte datorii ale 

Ruxandei, iar pentru satul ..Prente0i a dat Go lie satul L61",corenii stipt Stand la apa pp& 

in tinutul Iasului. 1) 

Cartea de judecata a lui Voda C. Cantemir, nu este decal o confirmare a cdrti 

Patriarhului 2) din ziva preeedenta, data in urma delegatiunei juridice, trentionatd in tartea 

donmeavd §1 in care se descrlu §i imprejurdrile tragice supt cad a narrit Doamna 

Ruxanda, mdtusa lui V. Cantacuzino. 9 Spre mai mare siguranta insd, intrucat, de drept, 

Divanul ar fi trebuit s judece pricina, maWtirile cer si dobandesc in 1 Iunie de la 

marii boieri, iri frunte cu Tudosie Dubdu Mare Logofat si Miron Costin, fost Mare Logofdt, 

o Inarturie cu aproape acela§ cuprns ca §i cartea domneascd, la care se si referd. 4) 

In leg5turd cu ocupatia polond din 1687, August, cronfearul Neculce inseamnd 

er'a In Golia Ounce oca de apc vu potronie".5) E cea, mai vechie mentionare a cf§melei 

de la Golia, din interioruf curtii (v. tn j.) si se pare cd nu e o legenda cA V. Lupu 

a adus apa de Chid la Golia. 

In toamna anului 1693 curtea Golier a fost cadrul unei marl si rail soleamitdti, 

unei nunti domnesti, cea a lut C. Dtwa T oevod cu Mafia fiica lui C. Braneovamd Voe- 

vod. sSi incarecA singur Dbmnul. scrie Neculce ,,ca un mire impodobit si cu sur- 

guciu 0 in cap §i cu mare ala'u, de au mers la monastire Goliea i acolo fiind ur-Patriarh 

de Tarigrad mazil, anume Iaeov, 11 cununa acolo Ir Goliea..." 7) 

Dupd trei ani, de CrAciun-1696, Patriarhul ladov avu prilejul sa cunune Inca pe un 

domn al Moldovei, pe Antioh Cantemir cu fiica lui Duntitrapi Ceaur, fost Logofat Mare, 

nepotul de ft-ate al lui.Gheorghe Stefan Vada._ Iata mentimfea lui Neeulai, C'ostin r 

cu mare veselie au nuntit o saptaknand §i i-au cununat santia t a parintele chir laeov, 

Patriarhuf de Tarigrad, carele au fo&t lipsit din scaunul Patriarhiei i au fost venit la 

Moldova in zilele patiUtelui sau, lui Cantelir Von si apoi tot la domnia lui Antioh 

Voda mai pre urmA s-au si preatavit i 1-au astruCat la spInta monastire. o1i i cu 

mare evlavie, cd au mers norodul de i-au sArutat a-Cana, luandu-ai ertAciuneo 8) 

Curios, cd nici o inserigie nu ui-a pastrat amintirea lozu(ui din biserica, in care 

a fost inmormantat. Locul a fost desigur in naos si probabil in dreapta lui aproape de 

catapeteasma. 

1) Arh. Stat. IaSi, Tr 545, op. 590, Dos. 1-69, F. 124-27 §1 121. Rezumat in Iorga 

Stud. si Doc. VII, 369. 

2) Ibid. 125, Rezumat In Iorga oP. cit. 362. 

3) El era nepot de var primar. al Ruxandei, bunica lui, sop lui Iordachl Cantacuzino 

m V sternic, f in 1 sora cu maala Ruxandei, aufandoua fiice ale lui C. Bucioc m. 

Vornic, tras I. land de Skender Pasa in Sept. 1620. (Let. 1. 273) Mosia. Preutestti a 

trecut apoi la Costin Nehiul Capt. de Margine, care avu cunoscutul rol in bdtalia de la 

Zerne§ti (Cy V. Obedeanu, Aga Costantin Balacianu, 28-30) si la vaduva lui Maria An-. 

tOnia n. cbnt sd Marni,cca della Torre, vaduvità contesd Kalnok(Iorga op. cif, 363) Fam. 

Mamucca della Torre ar fi de or'g. sicilianã. (Gauhen, Adetslb,xicon,11, 667) V. despre ea 

§i acest Bul. IV. 364. 

4) Dos. cit. F. 122. 

5) Let. II, 233 Potronic =-- '12 gros, vsl. pol vutora, rus. poltora. (Cihac Diet.) 

6) aigrette, panache, plumet. (14.) 

7) Let. II, 248. 

8) Let. 11, 42. Indicatia anului mortil Patriarhului r. 16.98" la Erbiceanu, Cronicarii 

greci, 56. Se confirma i aici ca a lost rinmormautat cu mare pompa la md`ndstirea 

preasfintei fecioare, Golia", 

§i


Pietatea fata de acest cap al bisericei ortodoxe a toatli lurnea Patriarh" ar cereidentificarea 

locului prin cercetAri si respectarea lui deosebita, 

III. SECOLUL al XVIII-lea. 

Cu toate cd. am vazut cA cronicarii N. Costin sir Neculce numesc mAnAstirea lul 

GolAi, Golia, sau Goliea, ea si-a pAstrat numele, mai autentic, Golae §i in secolul al 

XVIII-lea. 

In 7221 (1713) lulie 1 , Neculai VodA Mavrocordat pomeneste Intr'un hrisov de 

iptAriturA un zapis dela Vornicii de gloatA si de la rugAtoril nosiri Neofit egumenul de 

Goliie i Gligorie de BArboiu" etc. 11 

Acest Neofit a fost mull timp egumen de Golia. Inca In 7230 (1721) Dec. 10, dA 

o mArturie dimpreund cu Inzarache, starostele negustorilor, cu privire la niste vii 

ale Alevrestilor, pe valea Cozmoae in mbsia Cetafuia 2). 

Intre 16 April 1733 i 26 Noembrie 1735, tocmai in timpul domniei evlaviosului 

pAnA la misticism C. Mavrocordat, care punea preotii de intrau la biserica curfei la 

trei ceasuri de noapte i esiau la seapte ceasuri din zi si se apuca 'de divan de-i tinea 

pAnd la nouA ceasuri din zi" 8), Golia fu incercatA de o adevArAtA calastrofd, care 

era sA aibA consecvefite si dund cativa ani. latA ndratiunea lui Enaki Kogtilniceanu : 

In zilele acestui domn, ce s-a fi lucrat nu stiu, cd n'am gAsit nicAiurea scris, atAta 

stim cA s'au fAcut un foe mare in Iasi, incepAnd din Armenime de lAngA biserica cea 

mare a lor, mergAnd focul spre mormAnturile Turcilor, arzând mai giumAtate de oras, 

case multe negutitoresti si tot Cargill de sus si sArAriea i cAteva biserici §i au ars §i 

mAnAstirea Golia qi toate casele ate au fost in ogroda mtinlistirei 4) 

Peste pulini ani, in 1738, Mai 31 5) o alta nenorocire lovi manastirea, 

precum ni povesteste acelas cronicar : In zile lui (Gr. Ghica I) s'au fAcut i Lin cutremur 

mare, care au tinut up minut de ceas 6) si mare spaimA au cant asupra norodului 

i multe ziduri au cazut, cate si mtincistirea Golici fiind cA o tocmira inteacea 

yard si o acoperia cu fier alb, CA arsese in zifele lui Constantin VocIA Mavrocordat, 

§i fiind mesteri din Teara UnguteascA, au cAzut toate cubelile 5.) manAstirei peste dAnsii, 

care pre unii peste trei zile i-au gash turtiti supt pietrep. 

. E de presupus cA acelas Domn va fi continuat cu restaurarea mAnAstirei, fiind si 

el tin Domn evlavios, protector al mAnAstirilor, wee mai mutt se silia ea s'a,i ramde 

lucruri vrednice pre urma lui de ctit s rmac avurie. 8); dealtfel gAsim In interiorul bisericei 

numeroa se amintiri ale veacului al XVIII-lea. 

Grele timpuri venird pentru mAndstire cu prilejul ocupatiei rusesti din 1739 supt 

1) Buletinul Muzeului Municipal Iasi, l', 288. 

2) Cresterea Colecfiunilor Acad. Rom. 1911, 135MAzArache e ctitorul bis. cu 

acelas nume din Chifindu §i prin fiica lui, cAs. CU T. RAscanu, Jicnicer, strAmos al boierilor 

Rascanu din Mold. (OhibAnescu, Suiete X., XVIII si snip). 

3) Let. III, 213 ; ceasurile sunt turceqti, 7 ceasuri de zi=12, 47 ; trei ceasuri de 

noapte au fost deci 9 fArA 13 minute. 

4) Ibid, 197. 

5) !bid 198 si N. A. Bogdan, Orasul Iasi 201. In aceiasi zi a crApat" si man. 

Floresti (Tutova). Data lunie 15 de la Acad. pare gresitA. Cutremurul a avut loc in 

,,Postul Senpetrului intr-o Mercuri" (v. T. Pamfile, PdmAntul, 47). 

6) Ne indoim, caci ar fi prefAcut intreg orasul in ruinA. allenutul" pare sA fi fost 

unilatea cronologicA cea mai micei in limbajul de atunci la noi. (v. Let. II, 379) : .1n 

menutul ce au inteles de acel lucru". 

7) Cupolele ? 

8) Let. II, 73. 

2


generalul MUnich, cu atat mai grele, cu cat mai mari erau iluziile preotiniei ortodoxe 

despre armata imparatului ortodox. Ea se grabi sA intampine, la o mita de Iasi, cu binecuvantAri, 

de sigur, pe comandantul rus in 3/14 Septemvrie 1739 si sa-1 conducd cii 

çeremonie In oras ; 11 prelati in frunte cu Mitropolitul Anton §i 11 boieri compuneart 

deputatiunea aceasta. Intre prelati se afla i Erasme, Abe de Golette"'). Intalnirea a 

avut loc la Copou (despre. Muntenime") esi s'au Impreunat cu mare bucurie* scrie 

Neculcea. 9 

Cu Milnich erau l fratii Constantin §i Dumitrasco C'antemir, fii lui Antioh 

Vocla, until general (brigadir), altul maior, iar Constantin gasi prilejul nimerit, cavand 

pisma pe Grigorie Vocla", sd comita unele acte de razbunare. Astfel a risipit curtile 

domnesti dela Frumoasa si casele Agai Enachi faptura de Tarigrad laugh' Barnovschi" §i a. 

Dar nu s-au lasat cu atata, ce au dat stire si la pamanteni cd cine va avea 

strae, lucruri prin manastiri, sa le scoata, caci or sa calce manastirile sd caute avutia 

Grecilor si a lui Grigorie Vodá, ce ar fi lasat prin mandstiri. S"asa trimiteau, pAmantenii 

desi scoteau pe a lor, earl nu toti ; si cea mai de pe urmA au calcat si manastirile si 

casAle, desbracand lumea" 9. Neculce pretinde ca perchizitia acehsta n'a avut loc decat 

la plecarea Ru§ilor, in Octomvrie, cand au inceput a cauta in toate _manAstirile bani si 

odoare, §i n'au prea gAsit ; earn haine n'au luat ; eara grecesti, turcesti, au luat de pre 

unde au gasit, si a unora ce erau slugi lui Grigorie Voda. Mai mutt Constantin Beizade 

le lua el ; earl pre la teard au pradat tot §i au jacuit si bucate si borfe ; si s'au pornit 

Moscalii o sarna din Iasi Octomvrie in triisprezece zile. Earl bietii ocmeni saraci 

erau 1nchii prin manastiri si cu atata groaza" 4). 

Nici mAnastirea Golia n'a fost atunci crutata ; intre cei cari pradau depozitele ei 

erau si moldoveni, feciorii lui CheorghitA (Zmacila), fost Spatar mare, (ginerele lui Alexandru 

Buhu§ Hatman,) care emigrase In 1711 cu D. Cantemir. Slujind ,,Moscalilor si 

viind si ei cu ostile moschicesti aicea, au viers la bejaniia dum[i]salIel" lui Toader Carp 

Medelnicer, 5) in man[A]stir[e] in Golaia i i-au luat tot ce au avut". Pentru paguba 

aceasta Gr. Ghica Vodd da lui Carp toate mcr;iile" i figanii lui Gheorghitd. 

Din anul 7249 (1741) August 3, se cunoaste ur zapis de nMrturie al lui Gherasim 

egamenul de Golia, dat in pricina unor figani ai mAnastirei. 7) E evident acel Erasme" 

de mai sus. 

Earl cand au fost al 4-le an, al Domniei lui C. Racovita Voevod, 1753 Ghenari 

1, s-au savar§it Martea Sa Doomna Sultana, fiind bolnavA Inca de cu yard, zicand 

cd este grea, ci au fost un enfracsis, care nu o au putut pri:epe doftorii. Ca a doua zi 

cu mare cinste l jale an radicat boerii cei mari oasele cu mare adunare de VIAdici, egumeni 

si preoli fail de numar, mergand i Domnul cu toate gloatele pe gios [Jana la 

mtintistirea Goliei, facand mare obiclnuire Domnul pentru Doamna, la care cetind oasele 

cu mari cantari i impartiri de bani la saraci si la tot norodul ce se afla acolo, 

au ingropat-o acolea dinaintea Precistei". 8) 

Mormantul Doamnei, la locul ctitorilor, ni s'a pastrat intr'un frumos sarcofag de 

piatra. 

1) HurmuzakiHodos, XVI, 456. Raportul lui MUnich. Dupa Neculze, Let. II, 408, 

a intrat in lasi in .Septemvrie in dod zile, intr'o Duminica. 

2) L. C. 

3) Enalti Kogalniceanu in Let. II, 200. 

4) L. c. 411. 

5) Din neamul Rusu. Era chiar ginerele lui Gheorgbita Spat. (v. acest Bul, 12, 296-300), 

6) lorga, Stud. si Doc. VI, 451. 

7) Crest. Col. Acad. Rom. 1906, 136. 

8) Let, III, 224.


In acelas an, in 25 lunie, inanAstirea capatä o danie, o casA cu locul ei in mahalaua 

trepezaneasca, de la Dediul Codreanul mare Armq, o ruclA a Domnului, prin mama 

acestuia Ana, fiica unui al t Dediul Codreanul Spatar, pentru pornenirea unchiului sAu 

Dumitrasco mazalul si a mAtusii Mariuta. 1) SA fi fost si Racovitestii ctitori la Golia ? 

In 7269 (1761) Iulie 30, Ghdrasim, Arhiereu, este tot egumen la Golia i trece 

in rang imediat dupd Mitropolit. DupI el vine Ioanichi , Sanadul" de la mAnAstirea 

Dancul si apoi abia yin Episcopii de Roman, RadAuti si Hush 9 In 17 Aug. al aceluias an 

loanichii, Ep. Husilor, se orange CA o mosie a Episcopiei se afil impresuratA de o mosie 

a M-rei Golia. Dornnul cere boerilor sA tie de hp la cercetare ,,parintele Sevastiias 

epitropul Goläei, sau vechil sfintii sale" '). 

Din socotelile lui Grigorie VodA Callimachi din 1763,4 aflam ca mAnAstirea avea 91 

o frumoasa stupArie cu 400 de stupi scutill de desetina. 

De o opera neperitoare se leaga numele Goliei in intAia domnie a lui Gr. Al. Ghica. 

VdzAnd", zice hrisovul lui din 1766 lunie 9, ca orasul acesta intru sine nu are apd 

dindestul ca sei fie pentru indestularea norodului", fiind isterisit" de indestularea apii", 

Domnia mea afara de apa ce s-au adus la mAnastirea sfantului Spiridon, s-au adus qi 

altd apd deoseibitd la svdnta mdndstire Golde dupa cum la o parte si la alta. Dar fiind 

trebuintd sti-s scoatd hagnaoa de la Golde afard la WO §i mAnastirea neavand loc afarA 

pentru trebuinta haznelii, f ind un loc de casd cu pivnita de piiatra langa zidul mAnastirii 

Golae, a raposatului Panaite negtilitor, de partea manAstirii Golae alAturea cu zidul 

in lung rand in gardul ograzii lui Enachie negutitor i Oa in ulita ce merge la targul 

fainii" etc., Domnul ia acest loc cu invoirea fiilor iui Panaite si-I cla in parte pentru hozno, 

in parte manastirei Sf-lui Spiridon ca sä facd dughene pe dansul a fie pentru spital", 

In schimb da fiilor lui Panai:e 1/5 din mosia domneascd qi pustie" B4lile intre 

tinutul lasulur i intre tinutul Sorocii pe Rant aldturea cu Zavd'denii ale lui Gh. Carp 

vel Capitan de Ropce". 7 

Cealalta 1/, o da Sf -lui Spiridon. 8) 

0 altA ocupatie ruseasca, c:a din 1769-74, pune iar la grea incercare mAngstirea 

Golia. De asta data cade ea chiar in combinatiile militare ca punct tactic. 

Un raport s'rAin (Valcroissant) zice : Rusii au intarit curtea domneascA din Iasi 2 

manastiri ortodoxe : srantul Spiridon i Golia, Aceasta este slab intArita".-7) j 

In 1778, Sept. 2, egumenul Nicodim Fu tot. soborul i epitropii mAnAstirei Golie" 

neputand apara mosia Holboca de incalcarile vitelor orasenilor, o dau lui N. Bals, fost 

mare Paharnic, in schimb pentru cloud dughene in targul de jos. Bals le avea de pe 

lath-sad, Lupul, fost mare Log., far acesta le cumparase dela calugarul Nichifor. 8) E de observat 

cA se mentioneaza si epitropli manastirei. Ei erau, evident, reprezentantii Vatopedului. 

o insämhare a unui calugar de la Sf-tul Neculai domnesc, ne lamureste 

asupra legaturilor din 1786 ale Mitropolitului Gavrii Callimachi cu manastirea Golfa 

;,Sa se stie de and a raposat prea sfintiia sa parintele chirio chir Gavriil al Moldovei 

in monastirea Goliei. Fiind ca. in Mitropolie sedea Maria sa Alexandru loan Ma- 

1) Crest. Col. Acad. Rom. 1911, 125. Eg. din 1762 o vinde insA. (Ibid, 126). 

2) lorga, Documentele Familiei Callimachi. I, 449, originalul se aflA la anticarul 

araga din lash Gherasim e evident Mitt. Sevastias representat in Fresca ctitorilor. 

3) Cond. Mitropoliei, Ms. 153. 

4) lorga, op. cit. II, 96. 

5) In Bucovina. Carp e fiul lui Toader de m. s. i avea mosia de pe Buhus, Ureche 

si Andrei Hatman, care o capatase de la Petru chiopul in 7096 (1588) Aug. 20, 

6) Ghibanescu, Sur. si Izv. IX, 260-2. 

7) Hurmuzaki 1, 818-9. 

8) Arh. Stat. la§i, Tr. 661, Op. 727, Dos. 102, F. 70. 

4)


vrocordat V. V., fiind curtile domne§ti arse inteacea vreme, la feat 1786 Fevruar 20, s'a 

intamplat in sAptamana alba Vineri and a raposat". ') lnmormantarea insa n'a avut loc 

la Go lia, ci la Mitropolie. 2) Egumen era in acel an 111trofan. ') 

0 alta inscrlptie prive§te moartea lui Potonkin, ale carui titluri nenumarate sunt 

in§irate pe o tablA aflAtoare in proorietatea bis(ricei Golia : 

Sa s[d] §tie de cand s-au 

bolnavit cneaz Grigori Alixandrovici Sfetli§ 4) §1 au 0 murit piste Prut §1 1-au tinut in 

casile Hatmanului mort 9 zile §1 1-au adus di acolo la Golie cii. mar[e] (Aramonie, 

car[e] nu s-au fost mai vAzut nimi in lume, la velet di la Hristos 1791 Oct. 13 §i di 

la Adam 7300 Oct. 13." 5) La G )lia sunt inmormantate §i maruntaele Kniazului, mort 

Duminica in 5 Oct., nu 'departe de Ungheni, .inteo vale unde sA nume§te cra§ma lui Talpa 

dincoace de codrul Bacutui", precum reiese dintr'o naratiune contemporand care continua : 

Vestea au intalnit pe drum pe generalul Popovce[v], purces dupa Kniaz Du minica §i intr-aceia§i 

zi au venit §1 la Ia§i ; sara s-au adus oasäle mortului in la§i la cvartir. a) I-au 

scos mciruntaele qi crierii cari s-au pus in trei vasii de argint imbrticate cu catife neagra 

§i Marti [7 Oct.] noaptea le-au ingropat in biserica Goliei dinaintea stranei lii 

care sta traind." 

Inima a fost pusA inteo cutie rotunda" §i trimisa probabil la Petrograd, pe cand corpul 

a fost transportat la Cherson. In camera mortuara se afla §1 tabla neagra", sus mentionatA, 

azi la Muz. Municipal, care cuprindea titlurile 1ui 7). Ea este deci absolut autentica. 

Depunerea maruntaelor la Golia este confirmatA in 1846 de cAtre un calator rus, Arhimandritul 

Porfirie Uspenskii. 5) Chestia, care ne intereseazd, este, in care loc se afla cele trei 

vase de argint ? CercetAri recente in fata stranei donne0i, intrucat atunci tam era fail 

Domn, iar Potemkin reprezentantul Tarului, n-au dus cleat I; descoperirea a cloud Canaluri 

inguste pentru aerisire, mergand paralel 1a o addncime de c, 1 m. in directie N. S. 

In 1794 lunie 10, egumen era Arhimandritul Stefan, care.,cla un zapis privitor 

la 200 stangeni din Telene§ti «cu parte din pod §i o parte din mo§ia Dume§ti de la Prut) 0). 

IV. SECOLUL al XIX-Iea. 

1nteresante sunt impresiile unui ubservator critic, Andreas Wolf, is) despre madstirea 

Golia, care se pare ca i-a placut mai mult. Golie, ein Kloster mit dem ho chsten 

Thurme ; einer prachtigen und reich dotierten Kirche. I-Her werden tollsitchtige Menschen 

(Maniaci) aufgenommen, und man glaubet dasS der dasige Archimandrit den Teufel von 

ihnen austreiben konne". 

Golia, o mAnastire cu turnul cel mai inalt si cu o biserica stralucita §i bogat inzestratA. 

Aici se primesc oameni nebuni (maniaci) §i se crede ca Arhimandritul de aid 

§tie sä scoatA dracul din ei). 

1) Erbiceanu 1st. Mitropoliei Moldovei, XLVIII. 

2) lorga, op. cit. 11, 176. 

3) Bul. Muzeului Municipal la§i 11, 93. 

4) Svietlii§i kniaz.Luminatul Principe. 

5) Ibid. 12, 329. 

6) In casele Hatmanului C. Ghica actin deal de Sf-tul Spiridon" (Bobulescu, in Spicuitor 

in ogor vecin, I, 118-19). 

7) Stefanelli, in Arhiva" din Ia§i VIII, 525-26. Deci e inexacta naratiunea lui 

Manolachi Draghici ca mAruntaele i-au ingropat unde §-au dat sufletul". 1st. Mold. III, 

55. Inscript a de pe tablA v. in Melchisedec, op. cit. 239. 

8) Berechet, Doc. slavone de prin arhivele ruse, Buc. 1920, 

9) Uricar XXII, 228. 

10) Beitrage zu einer statistisch historischen Beschreibung des FOrstentums Moldau, 

Hermannstadt, (Sibiu) 1805, 250 v. §i M. Costachescu in acest Bul. 1% 183.


Despre rivala Trei-lerarhi se exprima cu mai multd zezervi. Ea nu este decAt 

eine uralte grosse Klosterskirche o strAvechie si mare bisericd a manAstirei". 

Dinteo anato- a din 1813, lanuarie 5, privitoare la repararea podurilor" (trotuarelor 

de scAnduri) din Iasi, aftAm cA cele mai multe uliti a orasului" au fost atunci 

Podul Ros, Podul Vechiu, Podul TArgului de Sus si podul ce m-rge pe langâ poarta 

Goliei", 1) strada Golia, acum numitä, Cuza-Vodd. 

In lunie 1819 ciuma se incuibase in Iasi. MAsurile drastice luate de ocArmuire revoltaserd 

populatia si numai datorit fidelitAtii ArnAutilor s'a putut evita o catastrofd, asdmanAtoare 

celei din Moscova din 1771, cAnd fu ucis Mitropolitul Ambrosie, Roman de 

origine PravAliile furl Inchise si aproape toll boierii pArAsird Iasul. 

lar servi Golia, ca i Sf. SpiriJon, etc., ca loc de adApost pentru d'effets de toutes 

esleces", precunt raporteazA in 28 lunie viceconsulul Prusiei, Baronul Kreuchely, §efului 

sAu din Bucuresti, I. Marco.,') 

Dupa doi ani, in 1821, .0 turburare si mai mare, cea din partea Eteristilor, protejati 

de Domnitorul M. Sutu, puse Golia in nfjlocul interesului cetAtenilor. 

Sosise A. Yps:lanti, sufletul miscArii si cAutase imediat pe vestitul banchier beruhmten 

Banquier") .Andrei Pavli -(Pauly"), ca sA-i ceara 1.000.000 de piastri pentru recrutarea 

unui corp in contra Turcilor. Acesta facAnd probabil dificultãti,raportorul din 

8 Martie, vice-consulul Prusiei, Harte, pastor protes'ant, nu poate sa controleze zvonul 

mAnastirea Golia, in care locuia Pavli, fu asediatti, prin mai mult decal 8 ore, de Ar- 

Haut! dinduntru si din afarA (,,in und answendig") Se zice" ca Pavli a dat de bunA 

voie ! (freiwillig") 100,000 de piastri 4). Acest , freiwillig" contrasteaza stranin nu numa 

cu asediul manAstirei, dar s; cu urmatoarele versuri ale lui A. Beldiman : 

Mai la rrmA pun la cale, voind a se si fAll 

Cau putut pune la mAna pe Andrea, pe Pavli, 

Negutitor om de cinste, cel mai bun capitalist, 

II 

apucd cu strAnsoare sA dea un ajutor bun, 

Dar nici cum nu se primeste, cAci el nu era nebun. 

Intru aeasta §1 Curtea trag a se amesteca, 

CAci ei nu'l silea s'ajute, ci voiea desbraca. 

OrAnduesc spre aceasta pe un Duca executor, 

Un -birbant de cei de frunte Si de teri vAnturAtor. 

Executia in casd II pun, ii orAnduesc, 

Botta, 5) a le seale toate, indatA pecetluesc. 

Aleargd, merge la Curte, pe la toti se jaluia, 

Ca sYnteleaga cA n'are, din suflet se nevoia 

Zapise de la datornici sd primeascA le zicea, 

Din asa necaz sA scape, ori Cate putea, fAcea. 

Dar nu-i chip cAc-I toti sunt una, sA ajute lb silesc 

Cu cat el credea sA scape, nici cum nu se multAmesc 

1-1 supAra eteristii, cAt sa dea 11 ingrozesc, 

Si 

cu el inteo odae locuind lb ingrozesc. 

1) lorga, op. cit. I, 497. 

2) Studiul nostru O MAnastire disparutd" in Rev. Soc. 1st. Arh. Bis, din ChisinAu, 

XV,12. 

3) Hurmuzaki-lorga X, 55. 

4) Ibid. 110 si nota 4. 1 Piastru=40 parale-1 Leu vechi. 

5) Evident depozitul dela Golia, care era cum se intrA in Golia in mAna dreaptA 

lAngã portita ce duce in tArgul Cucului inteo magazie mare cu usi §1 obloane de fer". 

(T. Codrescu, al carui tata fusese preot la Golia, in Uricar XIV. 39 , urrn.)


Sudori reci vdrsa de moarte, sA spue nu avea cui 

Ca si-i dea vr'o ascultare, d n toll mAcar unul nu-i. 

HotAreste a da banii cu cel mai mare necaz, 

CAci Duca §i eteri§tii, nici ceas nu-i dau de rAgaz. 

Atunci cade la'nvoiald cAci chip nu-i, ii nevoit, 

Doud sute mii lei tocmA, numArAnd s-au rnântuit. 

Hargilic destul fAcuse, casa sirmaiea avea, 

CAci de la cel fdede stare, pAn la galban priimea" 1) 

Vedem cAt de spontanA (freiwillig") a fost contributia lui Pav li de 100 de mii 

lei, dupA Harte, sau, de 200 mii, dupl Beldiman. 

Cur And insa se schimbl situatia §i din cealaltA parte, din cea turceascA, erau amenintate 

mAnAstirile, precum reiese dintr'o scrisoare a Mitropolitului 'Grigorie Irinopoleos, 

refugiat la Chi§ingu, cAtre Mitropolitul MoldoVei, refugiat la ColincAuti, deasemenea 

in Basarabia, din 1821 lulie 1. In E§i Turcii cAti merg din zi in zi se inmultesc. 

MAnAstirile din launtru pAnA astAzi incA nu le-au stniArat, fArA cAt le-au pecetluit, precum 

Golia, Trii Sfetitele, SfAntul Sava, SfAntul Nicolai §1 SfAntul Spiridon §1 CU ce scop 

au fAcut Pa§a acest lucru, urma va alege, dar poate §1 pentru ca sd nu sA facd despre. 

oaste vre-o stricaciune sau prAdAciune 96. 

Dar, scApat poate de pradAciune, Golia cAzu dup5 un an, in 10 August c. n. 

1822 8) pradA groaznicului incendiu, care mistui 4000-5000 de case §1 11 biserici. 4) 

Poate cA a scApat biscrica Goliei, 

fiind isolatA, dar casele din curte §i magazine au ars 5) 

ca §i Tdrgul de Sus si de los, TArgul Cucului, o parte din SArArie, Podul Vechi, ulita 

jidoveascA §i piala (BellelcD, (Beilic) grecum i 6 sinagoage. Focul sA fi inceput la hanul 

armenesc §1 sA fi durat 7 ceasuri. Lipsa totalA de and din cauza secetei, ficu scAparea 

iluzorie 6). Din refugiul sAu din Chi§inAu, Mitropolitul Grigorie nu uitd sA reclarne, pr;n 

intermediul Arhiepiscopului de Chi§inAu §i Hotin, cArtile biserice§ti, cari i-au fost hArAzite 

de cAtre ocArmuitorul vremanic al Ungro-Vlahiei Neof it Episcop de RAmnica. Cu 

trimiterea cArtilor prin carantina Sculeni fu insArcinat egumenul Goliei 7). 

Pe lAngd acestea mAnAstirea era impreunA cu celelalte mAnAstiri inchinate, lipsitA 

prin cAtiva ani (1821-28) de veniturilc e, secvestrate de cAtre visterie din ordinul Turcilor. 

Administrator (Same§u1) al acestor ve-nituri a fost din 1821-27 V. Alexandri, tatAl 

poetului 8). Locurile Egumenilor greci le ocupau pAmAnteni, preoti de mir cu cinuri de 

Iconomi in locul calugarilor Igumeni." Pentru Golia se prevAzu in 1826, Martie 22, numirea 

Iconomului Niculai Platon 

In 1827 n'a lipsit mult ca Golia sA devinA un centru cultural al Moldovei. Divanul, 

in frunte cu Mitropolitul Veniamin Costachi, propuse An 15 Aug. ca, intrucat casele 

vechii scoll domnesti (elinesti) au ars in pojarul din 19 lulie '0), 'sA se facA o scoall 

noul in ograda mAnAstirei Golia, unde socotim mai nemerit §i mai de cuviinta" ") 

1) Let. Ill, 347. 

2) Erbiceanu, 1st. Mitrapoliei Mold. 135. 

3) Hurmuzaki, op. cit. 175. 

4) Ibid. 174. 

5) il monastero di Golia con tutto ii magazzino di formentone e stato .bruciato" 

-(Ibid. 175). 

6) Ibid. 174. 

7) Rev. Bis. Ortod. Rom. XVII, 292-3. 

8) Sion, Arhondologia Moldovei, 8. 

9) Uricar, I, 379. 

10) V. despre el §i Arhiva genealogicA" I, 196-200. 

11) Uricar, VII, 95 §i Urechia, lstoria scoalelor. La bugetul §coalelor contribui 

Celia cu 250 lei pe an, atat in 1813, cAt §1 in 1819 (Uric. IV, 179 §i VII, 88).

MANAST1REA GOLIA 15 

Cu venirea Ru§ilor, in Mai 1828, protectorii Grecilor, cazu evident planul acesta 

dimpreuna cu domnia lui loan Sandu Sturza. Ce. prive§te manastirile inchinate, se restabili 

situatil veche, §i in 1832, lunie 10, Golia avu iar un Egumen, Sofronie, care se 

plAnse de impresurarea mo§iei Tome§tii de catre ChipAre§tii Sf-lui Spiridon, arendati 

Hatmanului Anastasie Ba§ota '). Dupd un an, in 1833 lulie 26, fostul Mitropolit refugiat, 

Grigorie Irinopoleos Vatopedicos", cere rânduirea unor hotarnici 2). Vechilul mAndstirei 

era in 1834 Iulie 26 Comisul V. Pogor 3). Procesul cu Ba§ota continua §i In 1837, 

egumen bind tot Sofronie 4) §1 nu e terminat nici in 1840 lunie 21, când iar intervine 

Mitropolitul Grigorie, aratAnd cA schimbul din 1778 (v. m. S. p. 11) intre Bal§ §i manAstire 

a fost fAcut cu sAlnIcie", mo§ia Holboca, care e o parte din Tome§ti, avAnd un venit 

de 800 de galbeni, pe dud dughenile nu aduc deck 7000 de lei5). 

In 5 Fcbruarie 1842 zidurile Goliei au fost iar martore unei inmormântari domne§ti, 

cea a bunului, evlaviosului §i patriotului, loan Sandu Sturza Voevod, primul Domn 

ptimezntean dupd epoca 1anarioilor, Irma numai TE remoniag S'a fAcut acolo de catra Episcopiide 

Roman §i de Hu§i in fiinta prea Ináltatului Dome, M. Sturza, corpul fiind depus 

spre ve§nica odihnA in biserica sturzeascA BArboiul Dupa un an, trecu prin bolta 

turnului sicriul rului, beizadea lorgu, mort in 6 April 1843 la 8 ceasuri 'seara evropene§ti". 

Nici el tusk nu fu inmormantat aici, ci dupd ultima vointa, iu biserica din 

Pitstrilveni in judetul Neamt 7). 

Importante date privitoare la Golia gasim in descrierea cAlkitoriei din 1846 a Arhimandritului 

rus Porfirie Uspenskii (v. iii. S. p. 12): Mitntistirea a fost din nou zugravitcl 

infrumuse(atti vu o nouit templet in 1838. Grigor:e Irinopolcos a clad in aceastit mei - 

nastire un paraclis i lcingit el o sgfra gerie curati 8) pentru ospatar, a inchinAtorilor la 

131-aznice. 

El a administrat multA vreme mo§iile Vatopedului in Moldova .1i Basarabia, dar 

trilia la Chi$intiu. L-am vAzut in Odesa. RAposatul era gros, ro§cat cu panglica ordinului 

Sf. Ana de gradul I., cu care a fost recompensat, drept vorbind nu §tiu pentru ce 

anume. Inlduntrul mAuAstirei Golia sunt nzagazii, o citsuld frumoasa pentru "chirie §1 o 

clädire joasit pentru fineretz nfbuni7or. Guvernul moldovenesc sile§te pe Vetopedul SA 

clAdeascd deasupra acestei cladiri un spital §i sA intretie medic cu cheltuiala lor. Egumenul 

a rAspuns insa ca el va inbunAtati carnerile spitalului, dar doctor nu va tocmi, 

pentruca in nitintistire la el pe cei bolnavi ii vindeeit Maica Domnului. 

CAlugArii Vatopedului din Atos, cari trdesc in laca§ul acesta in numAr de 12, administreaza 

toate mOile bogate apartinand Vatopedului in Mold )va §i Basarebia. I-am 

.apucat la masa comunk li-am transms complimentele confratilor dela Atos §i am gasit 

intre el bâtrani cuvAncio§i, pAtrupzAtort §i chiar placuti. Ei mi-au ardtat basinul princi- 

1) Arh. Stat. la§i, Tr. 632, Op, 727, llos. 102, F. 1. 

2) Ibid. 7. 

3) Ibid. 42. 

4) Ibid. Cond. de Anaf. No. 36, F. 133. 

5) Tr. cit. 145, Aici afl am Ca Rux. Bal§, divortatA de Anastasie Ba§otA, s'a CAS. 

in 12 Oct. 1828 cu colonelul Bogdan. 

6) Albina Romaneasca, din 5 Feb. 1842. 

7) Bul. Muzeului Municipal la§i, 12, 

171. 

8) Actualmnte deposite ale Arhivei Statului. 0 iuscriptie greceasca din biserica 

mentioneaza reparatiile acestea. Grigorie iscAle§te inteun act Gr. Gheorghiu (grece§te), (Arh. 

Stat. Tr. 693, Op. 765, Dos. 33 Fr 41 verso. Titlul lui este in 1840 Mart 22 : Eforul mAa 

nastirilor inchinate la mAnastirea Vatopedului"). Efor=-Epitrop, (v. m. s.)

16 SEVER ZOTTA. 

pal fäcut in MdOstirea lor, in care apa e adusd de departe. Aranjarea lui e sOrdcdcioasã, 

§i urAfd. Apa iese din 24 tuburi, se varsä in largul cuprins prin buzele unui 

leu si printr'o sitd de fier §i de acolo se rispAndeste prin tot orasul. Acest bazin e construit 

de Alexandru Moruzi in 18231) si dreg de printql de acum Sturza in 18444 etc. 2) 

Ardtdrile Arhimandritului, privitoare la impotrivirea egumenului de a se organiza 

tratamentul bolnavilor pe base moderne, sunt adevärate. Un voluminos dosar din Arhiva 

Statului din Iasi ) cuprinzAnd acte din 1832 59 se 42cupd de chestiunea aceasta, 

incepand cu o cercetare a doctorilor Ilasciuc si Sachelarie din ordinul protomedicului 

Zotta 4). Un caz gray alarmeazd indeosebi coalitetul sandtdtii in 1846 : un bolnav de 

lungoare in delirul sdu s-au socotit a fi nebun i s- au dus la monastirea Goliia unde 

i-au pus lanturi de amândoud picioarele atOt de strOns, Inc& s-au pricinuit rane, care 

au ajuns a-sa cangrenisâ si prin urmare un picior au cdzut de la sine, iara celdlalt au 

cerut trebuinta a sä Ma" ; o asemine tristä intAmplare fiind nepilduitä .pentru timpul 

de acum", comitetul cere sfatului administrativ sd-s(ä) regularisascd a se tine in cuprinsul 

mänästirii Goliia un ospital pentru nebuni dupd regula ce sd päzdsti si in alte tari". 

Sfatul supune cazul Domnit-rului M. Sturza, cerand sd se facd inn' 3 bolnite cu 12 

crevaturi" (paturi) si cu doftorul si doftoriile trebuitoare, iar victima sd fie despdgubill 

de manastire cu o pensiune lunard de 50 de lei. Domnul aproba 8). 

Atat mandstirea, insä, cat i victima, au preferat o despagubire globala de 1350 

lei. Dupa 3 ani, in 5 Oct. 1849, comitetul sanatatii intervine din non, referindu-se la 

cazul unui tefan Holban, primit de curand la Golia si el in delir de lungoare, care 

din lipsa cAutarii au murit" si cere ca pe viitor sd nu se mai primeasca. bolnavi supt 

./cmc de smintit", cad nu vor avea adeverinta a 3 medici cunoscuti ocarmuirei ). In 

Martie 1850 Comitetul se adreseazd direct lui Voda, Gr. ,Al. Gliica, referindu-se la cazurile 

mentionate i recomanda delegarea la Gplia a unui medic curand in persoana 

dr-lui Finkelstain, fisicul tinutului Neamt. Domnitorul ecumpdand gingasia lucrului) aprobi 

propunerea. 8) Bugetul supus de comitet pentru organizarea spitaklui cuprinde 

urmatoarele puncte principale : clädirea 300 de galbeni ; mobilierul, asternutul, pOnzeturi, 

garderoba etc, pentru 15 bolnavi : 700 ; cheltuelile anuale c. 800 de galbeni. 9) 

Un jurnal al sfatului adm. din 1853, Nov. 24, supt presidentia Kniazului Crusow 10) 

vremelnic viceprezident in Moldova" hotärdste sd se primeascd 40 de bolnavi la Golia. 

0 comisie compusa din Postelnicul N. lstrati ") si Colonelul M. Kogalniceanu, '9 supt 

presidentia Episcopului de Husi, Meletie, va organiza casa smintifilor". 13) Situatia insa 

1) Gresit in loc de 1803. au adus in orasul Eii isvor de apd de la tpte-oameni 

si de IA Ciric 22 mdsuri curgdtoare cu insusi a Domniei sale cheltuialä k 30,000 

lei aproape" (Sc. Pastia. Despre origina Apelor din Iasi, 1897, 12). 

2) Berechet op. cit 88-90. 

3) Tr. 1764, Op. 2073, Dos, 49. 

4) F. 1. v. despre el acest Bul. IV, 362 urm. 

5) F. 9. 

6) Ibid. 

7) F. 21. 

8) F. 27. 

9) F. 53. 

10) Fam. de orig. tatareasca, ca si lusupov ; cel din 1853 pure sä fi fost gen. de 

inf. M. A- Urusow, t 1883. (Enciclopediceskii Slovar, Petersburg 1902). Unul a f. guy. 

al Bas. v. memoriile lui. 

11) Cunoscutul antiunionist. 

12) Marele om de Stat. 

13) F. 37,

. 

1=4 

MANAST1REA GOLIA 

nu e schimbata nici in 1858, lunie 15, and Ministerul din Nauntru comunica Secretariatului 

de Stat ca bolnavii sunt in foarte mare neingrijire. 1) 

Din 29 lune 1859 avem un interesant referat al comitetului sankafii : Bolflu1a 

smintifilor la minte din Monastirea Goliea pururea s-au aflat in cea mai trista i mizerabila 

stare, a tat in privinfa localita Ili, cat si a tratatiei patimasilor, care tot-deauna 

s-au (inut in fierei qi butuci,. -Acum insa, vizitandu-se bolnifa de catre Ministrul din 

Launtru silpresedintele comitetului Lascar Catargi s-a constatat o stare deosebit de trista :" 

1) (Au gasit bolnavi pe un Iconom si 

doi lacuitori expusi la soare cu lanfuri de gat, pe 

un copil de 10 ani, ce patime de spasmos i dambla, 2) earasi la soare pe o rogojina, asamine 

pe alte trii femei si doi locuitori asazafi in niste beciuri. 2) Toate aceste noul per - 

soane au de locuit mici beciuri, care nici na pot servi pentru asezarea bolnavilor. 3) Cri 

vaturi 

. 

asternuturi li,psesc CU totul, caci desi sant vre-o cateva mindire, !ma in foarte 

proasta stare». etc. Comitetul cere ca edin cele patru case af late liz ograda Meinastirei 

I afara de beciurile ce sant si care-s de ne locuit I una ce este cu cloud ránduri 2) 

sa o destineze pentru patimasi, sau doua din cele mai mici" si sa se randuiasca d-rul 

Emil Max cu leafa de 6000 lei, pa Maga cele necesare, cf. bugetului alcatuit de d-rul 

C. Cihac, protomedic. Iscaleste Lascar Catargiu. 4) 

Egurnenul MO, se impotrivi. Intäi prin adresa din 22 lune 1859, anterioara liicheierei 

comitethlui (nitnaruia nu cla drituI afara numai parinfilor Vatopedului de asa 

amesteca la carmuirea Monastirei", adapostirea smintifilor din minte urmeaza numai 

dupa bunavoinfa a egumenilor din vremi, pentru ca aflandu-sa la M-rea Gotta o sfanta 

icoasna a Maicii preacurate facatoare de minune, la care alerg smintifii mai vartos de la 

locurile indepartate si care gäsesc vindecare lor prin posturi i rugaciunile preofilor, egumenii 

au socotit de au cedat menita casa ca s( fie un adapost pentru clan§ii, pe cata vreme 

vpr fine rugaciunile ce sa intrebuinfazi pentru tamaduirea lor, ear nu 

ospit al regulat". 6) 

i ca sa fie 

Ca raspuns insä la .incheierea ccmitetului d;n 29 Tillie egumenul trimite in 25 

Aug. o Iung i insolentä intampinare : Iscalitul asupra asa curios inscris au intampinat 

dupa datorie ca nici ea poate exista ospiciu de acest fel in cuprinsul unui sfant 

tans ahieposit pentru un scop foarte di fefent".--Nici o autoritate .n'are dreptul sä se 

amestece i nu poate accepta aceasta cerire". 

Protesteaza in contra unei incheieri a consiliului d e ministrl din 8 Aug. in modul 

urmatcr : ape care drit i pe ce titlu sprijinit adreseaza asemenea pretenfii, unei proprietali 

streine 2" Dovedeste ca (Vatopedul sa. foloseste de uzu-fruct i posedeaza pe 

temeiul divini juris, iar nu humani juriso. Drep tul Vatopedului nu poate sa fie nici 

ingradit, act Faimosul Zaharia* zice ritos : il dritto di propricta e di sua natura 

illmitato" etc. Cel dintai guvern, care a ridicat chestiunea aceasta, a fostscrie el 

supt Sturza in 1846, 0 egumenul insa I-a refuzat categoric. Prinful Urusow, refuzat si el, 

a. ordonat transportarea bolnavilor la Sf-ul Spiridon, egumenul insa a dat atunci 3000 

de galbeni pentru fundarea unui ospiciu filantropic. N'a dat et plusieures reprises", 

precum zice incheierea consiliului de ministri. Zadarnica a fost i .intervenfia din 1853 a 

1) F. 53. 

2) Epilepsie. 

3) Cea marita de Mitrop. Gr. Irinopoleos, actuala Arhivet a Statului. Reiese ca 

cealalta casa cu doua randuri n'avea atunci de cat un rand, foarte vechl de altfel si 

boltit. 

4) F. 61.E viitorul sef al partidului conservator si prim-ministru. 

5) F. 62. 

6) v. M. s. naratiunea Arhimandritului Uspenskii. 

17


generalului (conte) Osten-Sacken, care au poftit prin o particularnicA, foarte delicatA 

tcrisoare pe egumenul de atunee ea sti binevaeaseit a permite unui medic a-i vizita. El, 

au intampinat generalului cA nu putea st accepte.s.e nimicA din aceste, cäci, desi IucruI 

cerut e foarte simplu, sA temea ca nu cumva, acceptandu-sa passul intli sA produca 

aceasta dupl sine §i alte ; si generalul au respectat cu deplindtate cuvintele egumenu-, 

lui". Procedeul arbitrar al guvernului nu e cOnform cu nnoud, era yarei". Egumenul al 

fost acuzat dupA 14 ani de tAierea picioarelor lui Zaporojanul (v. m s.), care venise 

insl cu boalA de picioare la manAstire. Actele sunt in Arhiva Manastirei". 

Egumenul considerA mAnAstirea drept exteritoriall conform acordului intre Patriarhat 

si Rusia, Jar amestecul guvernului in administratia ei, ca o atingere a lui status 

quo" 0 

Guvernul totusi n'a cedat, iar protestul egumenului, unit cu protestAri ale altor egumeni 

greci, a ajuns in 1860 inaintea consiliului reprezentantilor puterilor garante ale 

tratatului de Paris. Guvernul este invinuit de mAsuri ilegale si violente". Punctul 3 ar 

acestei IntampinAri priveste cazul dela Golia : Guvernul este acuzat cd a impus mAWfstirei 

Golia obligatiunea de a construi in interiorul acestei manAstiri o casa. pentru.smin- - 

titi si a o intretine cu cheltuiala sa, pe cand aceastä obligatiune nu ar fi impjá p.ritii 

actel de donatiune". Guvernul se apArg, afirmand cA totdeatina a fost o cas4, c1 nebunii 

la Golia f cä documentele le va inflto§a, dar pAnA atunci este in drept si, 

are datoria 

a mentine status quo". 2) Se mai referA la demersurile Domnitorului M. Sturza din 1846 , 

si ale guvernului provizoriu rusesc din 1854. 3) 

Pretinsele drepturi ale mAnAstirei Golia au fost apArate si printr'o brosurA : Qucstion 

du Monastere de Golia a lassy", apArutA in 1859, al cArei autor, E. S Loverdos, doctor 

in drept si advocat, a) bAnuim cA este si autorul protestului egumqnului sus mentionat.. 

In fine a venit, in vara 1863, liberatoarea secularizare a i'riAnastirilor inch'nate cii 

o despAgubire de 51,000,000 lei vechi, cari faz aproape 1,378 378 galbeni", pltibi i 

in 4 ani 5). Exproprierea aceasta a agitat atunci nu numai opinia publicA din WA, dar 

§i cercurile d'plomatice din strAinAtate. A§a au fost"scrie un contimporan la Cons-. 

tantinopole o conferintd uncle Turcia, Anglia, Austria, Rosia si Prus;a au fosi In C. ntra 

lucrArilor lui Couza (sic) in privinta averilor wnAstiresti, eard Franta s-au alitinut §i 

Italia pro lucrdrile lui Couza. Se vorbe§te la noi cA la primavatA va vent Turcul cu. 

putere In tarA spre a a§eza pe greci eara§i in averile lor ; poate se fia, dar eu nu o cred.' 6) 

CA Italia a fost singura mare putere pro", na-i de mirat. TanArul regat se afla 

atunci inteo situatie sirniliarA, Mud stanjenit ip desAvar§irea unitatii sale nationale, chiar 

teritoriale, de papalitate. CA Franta lui Napoleon III, protectorul nostru, care irtsd nui 

voia sA se puna rAu din cauza noastrA cu Poarta §i cu Grecia, s. a allinut, e iar de 

Inteles. Tot astfel e explicabild alitudinea puterilor rivalizatoare in influenta lor la portile 

orientului §i mai ales cea a Rusiei, protectoarea Grecilor. 

Aceastd putere a §i agitat lung timp spiritele pe tema persecutarii bisericei de cdtre stat, 

a cArui reactiune fats de amestecul strain prin reducerea influen,ii exponentilor propa- 

1) F, 68-73. 

2) v. si Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, Bres'au, 1854. 208. 

lede Einmischung der moldau-walachischen Regierung in die Verwaltung dieser der 

grieschischen Kirche gehorigen KlOster, whrde durch den Patriarchen in Constantinopel 

als eine Verletzung des status quo angefochten uhd von kussland unterstiizt werden". 

3) Cezar Bolliac, ManAstirile din Romania,. 1862, 656-57. 

4) Uricar XXI, 338, n. 

5) Buletinul Muzeului Municipal, la§i 1922, I', 372. 

6) Ibid.


gandei rusesti din tara, n'a contribuit putin mat la reductrea rolului firesc si isto. 

ric al bisericei, clt §1 la neglijarea asezarnintelor religioase. Starea deplorabilA de acum 

a bisericelor Go lia, Sf. Sava, CetAtuia, Galata, Frumoasa etc , sunt triste mArturii ale 

acestei crize istorice. Din fericire un spirit de renastere e de otservat de vr-o doua 

decenii incoace, atat in activitatea Casei Bisericei si a Comisiunei Monumentelor Istorice, 

cat si in cea a bisericei insasi, in sanul cAreia gmeracti, tot mai culte, inteleg sA impace 

cerintele prezentului cu datoriile etice fata de trecutul glorios al ortodoxismului prefanariot. 

* * 

Cine a urmArit cu atentie acest mic istoric al manastirei Gotta, va fi rAmas cu un 

gol adan c in suflet. Nici o legaturA cu inceputurile cu'turei noastre nationale, ca la 

Bistata, Putna, Voronet etc., nici o personalitate remarcabila, ca Vartolomei MAzAreanul 

/. 

-tb 

Vcs- trmUS 

Iii A I 9P . ''' ''n ''-4-%': 

.1W E 

. t..e.. - 7 .r.44.,... g" ...:54i ) ; . 

I, 

. ''',..''2'-. ,''- 

i I 1 ..;..Z.='Ir:; i IP 19 

1 I ' - '.{ 

1.5.4ftIC r', 

e ...= '-B. filt 

=.4 

. 

=T 

T:'=.7 .1,.''' ,.. 1.5.7". 

2,1', .2/1 44 -k.blf&Vo., 

Vederea generala a Gael, luata din dos. 

dela Putna, Paisie Velicicovschi dela Neamt, nici un gest generos n'avem de insemnat 

in cronica mAnAstirei. Ba, d'n contra, ametiorAri pentru situatia alienatilor se combat, iar 

hotararea din 1827 de a se infiinta o scoalA, nu se executA, desigur din cauza rezistentei 

egumenului. Inchinatd unel mAnAstiri strAine, considerandu-se exteritorialk strAina a 

rdmas Gotta in mijlocul Iailor. Unde se lAsa alarm ei greamana moartAbiserica decadea 

si conacul rAmanea pustiu.1) Cu ochii indreptati spre orientul ortodox, spre ultimele urme Istorice 

ale Bizantului apus din Sfantul Munte, egumenii mandrel manAstiri, In care se perindau 

Mitropoliti cu titluri exotice, n'aveau nici o pricepere pentru nevoile sufletesti si culturale ale 

urmasilor acelora, cari doar pentru sufletele" lor se lipsiserA de avert marl, mostenite sau 

1) Vrand Doamna [Ruxandal sd dia satul [13, eutestii] mtA]n[a]stirii Golaei, farasi 

dintra a ei build voe, s'au socotit sA nu-i stia casele qi beseareea pustie, precum sa viade 

pre multe locuri asea, fiind pre mana cAlugArilor". (lorga, Stud. si doc. VII, 362) v. si 

m, s. la anul 1689.

20 


dobandite. In mormAiala semi-con§tienta a pomelnicului, mare", sau mic", se rezuma 

toatA recuno§tinta secularA fata de slavitit ctitori. Dar, dealtfel, nici acestia nu ceruserd 

'La milt ; pacatele apdsau mai greu atun..i si deslegarea de ele, fAcea o mosie. 

Pomelnicul rnic" transcris in secolul al XIX-lea, frumos legat fn piele, este foarte 

scurt. Nefiind pAn'acum cunoscut, II reproducem aici : 

- 

nNumele fericifilor etitori sfintei Monastiri Gollia" Ion GOlia Lnofdt, Anna, so- 

Via lui, si pArintii lor, Vasilie Voevod, Ecaterina Doamna, Theodosiia Doamna : 

tefart 

Vvd ; Roxanda Doamna : Nicolae, Irina, Maria Doamna : loan Vvod, Alexandru Voevod, 

E'ena Doamna cu fii lor. Ieremiia Vo.vod ; ElisavAa Doamna, Scarlat Voevocl : 

Smaragda Doamna. 

lacov Patriarh, Grigorie Arhiereu, Ghersasim Arhiereu, Cosma Arhiereu, Veniamin 

Arhiereu si Grigorie Arhiereu. 

§tefan, Mihail, Lazar, Hristina, Maria Salomiia, Grigorie, Anthemiia, Max.m, Dimitrie, 

Efstratie, Vasilie §i pArintil lor." 

d,t 

Numele din pomelnicul acesta se pot identifica,. cu putine exc pii, cu to atA lipsa 

ordine cronologica in citarei 1 or. 

Astfel t ebuia intãi si fie mentionatd Doamna Teodosia ( Tudosca, n. Bacioc) in- 

tAia sotie a lui V. Lup tot asa copiii din aceastd cdsatorie, Ioai i Ruxanda. Maria 

DoamnA" a fost sotia Principelui Ianusz RadziwPl, Hatmanul mare al Litvanici.Intre copii 

dam fnsa si de doi necunoscuti : Nicolae si Irina. Aceas'a este evident a treia sora" 

mentionatA de Paul de Aleppo. 

Discutabil este, dna loan Voev)cl este fiul lui Vasile Lupu, sau cel Cumi_ lit, supt 

care I. Golia a fost LogofAt. Dupa locul mentionarii 1flS, §1 considerand ca fiul lui Lupu 

nu putea sA fie uitat, credem ca e fiul aces uia. Elena Doamna pare sd fie soacra Iu- 

Alexandru Voevod (Lipusneanu), sotia lui P. Rares si fiica ultimului Despot al S21 bie 

loan Brancov:ci. leremia Voevod e fireste Movila,. iar Scarlat, Callimachi, amAndoi men 

tionati cu sotiile lor. 

Stefan e, credem, Golia, Parcalabul de Roman 1) si Neamt.,din 1579, 1583 §1 1597 2) 

fratele clitorului, amandoi fii ai lui Lazar §i ai Elenei. 

Mihail e fiul lui loan &ilia, §i este recrezentat fn fr sca dela biserica Go:ia. Lazar, Maria 

Salorhiia, Grigorie §i Dimitrie sunt deasemenea copii at hii loan. Dimitrie e meniionat 

ca mart le Logo'at" in documentul din 30 Martie 1606 (v. m. s.). Ne fndoim, n( fiindune 

cunoscut un D. Golia mare Logofat. El e amintit de nepotii §i stranepotii lui ca fost 

mare Paharnie. 3) Deci PAharnicia a fo3t uti n lui boarie. 

Numele Dimitrie ft va fi avut de pe bunicul lui de pe mara Antimia pare sd 

fi fost §i ca o fiica a Anei, numIta a§a dupa bunica ei de pe mama. 4) 

Maxim, pare sd fie Burnar, cel care a ddr..it crucea de aur in 1564. El este poate 

identic cu Maxim, fiul Oltei (sora lui Hanco Goldi)5) probabil cdsatorita cu un Bur- 

1) Inedit, comunicat de d-nul lorga. 

2) lorga in Hurm. XI, 895, 896 si Stud. §1 Doc. VI, 141. 

3) lorga, op. cit. 43. 

4) Paiinfii lui Ican §i ai Anel sunt astfel mentionati in Uricul din 7114 (1606)-- 

Marie 30 (v. m. s.) : §i pentru sufletul pArintilor lor, boiarului Lazar Golia §1 a sopel 

sade Elena §1 a boiarului Dintitrie §i sotici sale Antimiaa. Totusi trebuie sA m.ntionarn 

cA la Acad. Rom. (Ms. 3061, 1. 47) se afta o insemnare din 7223 (1714) OLt. 7, cd dintrun doc 

reiese cA Ana Golia a fost fiica vestitului mare Logofat Lupu Stroici (c. 1532-c. 1610) ; 

comunicat de d-nul Gh. Ghibane scu. Doc. nefiind contimporan, poate cA cuprincl o gresealA 

de memorie, sau poate a fost Ana numai fina lui Stroici. Cercetdri se indica, intrucat ar 

explica §i raporturile Movilestilor cu Golia, pe baza fnrudirei lor cu Stroicestii 

5) lorga, VI, 140. V. §i satul Bu:nAre§ti d-aruit de Ana Golia minastirei.


nar '). E de presupus, in urma indicatiilor genealogice, cl Maxim a fot vk de al doilea 

cu loan Golia. 

Ceilalti membri ai familiei sunt greu de identificat. Vasile poate sä fie sail Vasilie 

Go lde din Popesti 2), sau, mai curAnd, Vasilie Buzia din Golaefli, gineiele lui GolAi" s) 

deoarece celalt, fiul unui T. Gol.Ae, necimoscut spitei, era -nevoid popei ot Pope§ti, 4) 

poate din altd familie pu porecla Golgi, cAci s?. pa e cd au fost mai multe. 9 Despre 

Efstratie nu avem nici o indicatiune -genealogicd. 

Dintre Ai hierei, Grigorie, inthilea, pare sd fie cel din 1687, tproin Mitropolit Laodichiasa. 

Al doilea e desigur Mitropolitul lrinopoleos", restauratorul mAnästirei din 

1838, iar Gherasim nu poate sd fie decAt Sevastiam", alt restaurator, din 1739. N'avem 

date despre Cosma si Veniarrin. 

Up cea mare de la intrarea in blserld. 

Biserica Golia mai pAstreazA Inca §1 marele" pomelnic, scris caligrafic in limbele 

greacd si rornAnA, legat in carton si având titlul cu there de aur : 6v6p.actx mriseptx& TV/ repot) 

ti. 'OK noXitce. 6) 

1) Fain. mai exista (lona§co si Apostol) in 7175 (1667) tunic 22, in urine§ti, 

jud. Vaslui (GhibAnescu, Sur. si lzv. VIII, 115). 

2) Ibid. IV, 10. 

3) Ibid. III, 95 si 155. 

4) Ibid. IV, 9. 

5) v. si o spitd scrisd la Arh. Statului la§i. 

6) Numele ctitoricesti ale slintei manAstiri Golia,


El incepe, ca §l micul pomeln'c, cu pomenirea familiei Golia, difera insa de el 

prin urmatoarele adAug'ri : Lazar ,i Elena (pArintii lui I. Golia), un loan, alte cloud' Hrisdine. 

Ana, un Simion ') §i un alt Dimitrie. In schimb lipsesc Maria, Efstratie §i Vasilie. 

UrmeazA Vo..vozii, incepand cu V. Lupu, in mod mult mai amAnuntit. Solia lui 

'Stefan Tom§a II, e numita Asamina", pe and in pomelnicul Bis.ricanilor 2) i se zice 

Magda Una. Lui Dia§ (Alexandru) Voevod urmeaza Magda ina Doamna. 

Nu WA interes este neobi§nuita pomenire, in Moldova, a familie: lui Mihai Yiteazul: 

Mihail V. V., Stoica (gre§it in loc de Stance) Doamna §1 Florica, Theodora §l Nicolae 

V. V") 

Mare e lista boierilor. La numele unora se dau in textul grecesc (19 p. folio) ur 

ele note explicative. Gasim dintre famillile mai cunoscute numele : Costachi, Starcea. 

Sturza, Paladi, Rosetti, Cananau, Apostol, Clocarlan, etc. 

Vederea tumult!! Go lief din curte. 

Lista Arhiereilor incepe §i aici cu Iacov Patriarh §i continua cu Patriarhii : Neofit, 

Grigorie, Calinic §i Agathangel. Urmeaza Arhiereii: Dositheu, Gherasim, Neofit, 

Cosma §1 Grigorie, iar lor un mare numar de ieromonahi, dintre cari e greu a distinge 

pe egumeni de simpli calugari. Nivelarea aceasta n'are rost, daca se deosebesc Patriarhii 

§1 Arhiereii. 

Lipse§te insa din ambele pomelnice numele pretinsului irate° al lui loan Golia, 

1) Un Carste Goldi fecior lui Sämion GolAi" mArturise§te la inceputul sec. al 

XVII-lea ca fiind tatal mieu in tara ungureasca cu Mihai Veda §i altA tare etc. (Arh. 

Stat. Iasi, Doc.) v. Anexa. 

2) Uricar, XXIII, 362. 

3) Teodora (Tudora) se chiema atat mama, cat §i iubita hii Mihai Viteazul, ,cu care 

a avut un al treilea copil, pe Marula (Filitti, in Rev, Arhivele Olteniei", III, No, 13, 

spita Basarabilor).


cel al faimosulu'i trAddtor Ieremia, ceia ce ne face sa ne indoint serios Ca i-a fost frate. ') 

Mändstirea Golia a beneficiat dimpreuna cu Vatopedul de o avere teftoriald foarte 

mare. Fdra sa ni stea la dispozitie arh'va mdnastirei, constatam ca Golia a stapanit urmatoarele 

moii, targuri, vii si locuri : 

In Basarabia : Bujinfiti pe Ciuhur, (vanduti 7123), '/2 Goli1etii pe Botna, Burndrastii 

pe Bac, 1,/2 Rufii pe Botna, Viisoara (640 Wei), silistea Bogdanestii, (c. 1000 1.). 

C/ocupa pe Racovdt, Telinestii, Dragusanii, Galici, Malinestii (410 fi si Cliscau(ii 

(2200 f.), toate in jud. Hotin 2) Voroncau (1020 f.), Cerlina (355 f.) Zalucenii (200 f.), 

Climaufii (1060 f.), Socola (303 f.), Paseclodu (380 f ), Cirisnova(ul (418 f.), Targul 

Rascov (1500 f.), Vosca, Pohribenii (Stolnicenii) §Ii Tri(au(ii, toate in jud. Soroca, pe 

lane pdrti din Stoicani §i o poiand din targul Soroca, ') Oxintiia, Molovata, Irabujenii 

pe Ciuhur, Golaestii pe Rdut (sa nu fi stdpanit m-rea, v. m. s ), Tarzienii, Biineasca, 

ilarinicii §i Cucuruzenii, toate in jud. Orheiu 4). Parte din Liestii, jud. Lapusnar). 

Pagubenii (88 f.), Humor pe mosia Cajba, Dumestii land Gherman, Comarna, Gorcenii, 

Oprisenii §i Covasna, toate in jui. Bä1i, fost parte a jud. la0 6). In Moldova : Tomestii, 

Lazorenii, Osoiu, parte din iorogari, Spinenii §i dealul Mandrului, toate in jud. 

Jai i). Parte din Tatomirestii, din Cioearlestii, din (arbunestii, din Danestii , Costocanii 

§i Siirbii din jud. Vaslui9). Gorbanestii §i lohilenii in it'd. Botosani 9) Schitul Grujdenii 

cu anexe in jud. Tutova.10) Siliftea §11Ioncestii, (unde ?). 11) Harnicestii in jud. 1?onwn.1') 

iSle 

manastirii : 6 Mid pe dedlul domnesc in Cotnar, 4 Wei si o pivnilã In T as 

lui, 2 falci pe dealul Epis.opului si 2 falci pe dealul Balámuldlor la Cotnar 12) 

Locuri de casa I dughene in 14;i (v. m. S.). 

1) Ca leremia a fost irate cu loan, pretinde flajcIdu, rtferindu-se la copia slay. a 

unui doc. din 7082 (1574) Mart 10, al carui orig. s'ar fi aflat in arhiva mandstirei. lnsd 

din textul urmätor : boliarin pan Ion Golia (in loc de Gyol«i," I) velikii logofat i sluga 

nasz viernii Eremiia parkalab i jenia ego Tudora a (loan Voda cel Cumplit, ed. II, 

225-6) nu reiese de loc inrudirea indicatd. Mai curand, presupunand cd doc.dealtfel 

suspect, atat din gauza unor greseli stilistice, gramaticale i ortogra ice, cat si din cauza 

ornisiunei boierilor Dumbrava si Grumaz (v. doz.. din 27 Martie al aceluias an la Ghibanescu, 

Isp. si Zap. 1, 141)ar fi autentic, leremia ar putea sd fie sotul surorii lui 

loan, considerand, mai ales cã sotia ac.stuia Ana, nu este mentionata, probabil ca neavand 

parte in mosiile intdrite ; deci nici nu rease cit leremia a fost din neamul lui Gohia. 

In Let. I, 227. i se zice, evident dupa izvor polon, leremia Parc. de flotin, precum 

it me nronea7A si Anal. Rer. Pol. III, 492, en porecla Coarniviecius", din care 

Engel (11, 224-5) a dedus Tsharnietthi", iar Hajdau (op. cit. 226) ('ernaukanul". 

Dar suot loan Vodd n'a fost un leremia Parc. de Hotirt, ci Lupu Huru, SOC11.11 lui 

Voda. Uri leremia a fost insd Portar de Suceava §1 ca atare (ca Hatman §i Parcalab 

de Suceava, de mai tarziu) comandant al armatei. Se pare deci ca avem a face cu o 

confuzie din izvor polon, 

2) Melchisedec, op. cit. 223 ; Doc. Paul Gore ; Arh, Stat. Chi§intiu §i 

Chi§inau III, 33-135. 

3) Trudi, ibid si lorga, Stud. si Doc. VII, 211. 

Trod, 

4) Hajdau, loan Voda cel Cumplit. 225, Doc. Paul Gore si Arh. Stat. Chisinau. 

5) Arh. Stat. Iasi, Tr. 1361, Op. 1547, Dos. 1225, F. 1-15. 

6) Trudi, ibid. si Arh Stat. Chisindu. 

7) Arh. Stat. Iasi, Tr. 661 Op. 727, Dos. 102. F. 1; Tr. 545 op. 590, Dos. 169, 

F. 121; Tr. 1788, op. 2039, Dos. 1225, F. 1-15 ; ibid. D. 427, F. 1, si Uric. X, 119. 

8) Aril. Stat. Tr. 1361, Op. 1547, DO.F. C11. 1. c. §i Uric. VI, 102-3. 

9) Uricar, ibid. 

10) Ibid. 

11) Crest. Col. Acad. Rom , 1909, 129. 

12) Bianu, Catalogul manuscriselor Acad. Rom. I, 59. 

13) Metchisedec, I. c. i Bianu, Doc. Rom. I, 62.


0 moara la Mil tiila$, mai sus de Pesterea (Orheiu.) 1) 

Un loc de ber4rie in 1(10 2) 

0 casA in Iasi, mahalaoa Trepe7An ascA (v. m. s.) 

Un loc In ulita TArgului de sus ') 

In 1851 avea Golia numai din darea in arena a mo§i lor din Moldova tin venit 

curat de 8253 de galbeni, 4) sau peste 82530 lei noi, ceiace ar corespunde azi unei sume 

de cel putin 3 milioane ; cat de mare va fi fo t venitul mosiilor din Basarabia ! Din 

1821 27 mo§iile din Moldo va au fost secvestrate, zice Sion, 6) insA dupd un izvor mai 

sigur : Domnii Grigorie Ghyka §i loan St rza primird in 1823 un firman de la Turcia, 

care le ordonA sA goneascA p! Egumenii greci al Monastirilor inchinate Locurilor- 

Sante% Administrarea bunurilor se incredintA unit comitet sub pre§identia Mitropolitului. 6) 

MAnasfirea Golia, fi.nd inchinatA unei mAnAstiri grece§ti, e fit esc ca se bucurA de protectia, 

sau interesul neamurilor fanariote. Candele, aere, icoane §i a., amintesc numele 

familtilor Illavrocordat, Sufti, Rosetti, Rizos, etc., iar inscript ile de pe morminte cele ale 

familiilor Cantacurino, Mavrogheni, Rucovita, Callimachi si a. 

DAtn insA §i de nume ale boierimei bhtinase, pa de cel al vite.zului fl ate al lui 

Miron Costin, decapitat \§i el, rPlioo (Jostin, Hatman, care a pus o lespede frumoasA 

sotiei sale Ecaterina, 8) flica lui Tom Cantacuzino ; §1 acest intelept sfAtt itor de Domni 

odihneste la Golia, 0) ca §i a doua lui sotie, Ana, fiica lui Voruntar PrAjescu 10). Un all 

mormAnt, cu inscriptie greceascA, aratA in cifre arabe cd supt t 1 odihneste dela 1649 

un Gheorghie, Mare Postelnic. Acesta este, diva toatA probabilitatea, Gh. Cantacuzino, 

Mare Postelnic supt V. Lupu in 1644-5, '1) nu ononimul sAu lordachi, care a muril 

m41 tArziu. 

Un disc, donat in 1659, aminte§te pe Efrim HAjdAu, Pärcalab 1.1) (de Hotin), strAmo§ul 

istoricului Bogdan Petricticu HajdAu, care oprise in 1653 intrar1 a in cetate a fu- 

1) Doc. P. G3re. 

2) Melchisedec I. c. 

3) Alit. Stat. Iasi, Tr. 1788, Op. 2039, Dos. 818, F. 17. 

4) Uricar, VI, 102-3. 

5) Arhondologia Mo dovei, 7 8. 

6) Mem, Minist. de Externe, Uricar, XXV, 342-4. 

7) Ultimele douA sunt de origine rornâneascA ; Cehan §1 CalmAsul. 

8) -I- 7193 (1685) Apr. 8 (lorga lnscript i, 163). 

9) Inscriptia arata la prima vedere anul 7170 (1662) Feb. 7, insA Toma nu nurn i 

cA trAia in toamna 1664, cAnd a sfAtuit pe D.bija VodA sA nu imite exemplul lui Gr. 

Ghica din Tara Rom. de a trece la Nemti (Let. 11, 4) ci,inscriptife sunt mai sigure 

decAt letopisetele in 7172 (1663) Dec. 31 a pus Anei lespedea dela Golia, deci nu put 

a sA fie mort in 1662. El a murit probabil in 160, in urma priVatiunilor rAzboiului 

austm-turc din 1654, prea mari pentru batranetile sale. De fapt se constatA la inscriptie 

ceva anormal ; Din cauza lipsei de loc p (100) este svprai us lui u (70), iar bratul 

stAng al literei urmAtoare r11 (ini)iate 

lui rne3iti) este la baza cltspicat §i prelungit spre 

celalt brat, dAnd imaginea unu r intors. Sus, unde trebuia sa fie prelungirea aceasta, 

in mod normal, piatra e deterioratA. Bratul drept al literei At, e prescurtat, evident spre 

a atrage atentiunea asupra anomaliei dela cd stAng. Deasen enea un s mn deasupra numArului 

anilor indicA o abreviatiune. E deci de presupus cA lucatorul, care a sApat piatra, 

vAzAnd cA a deteriorat-o, unde incApea semnul distir ctiv pentru litera r, a legat-o 

de bratul stAng al literei Ai, atrAgAnd totdepdatA atentiunea cuvenitA. Am avea deci anul 

7173 (1665). 

.10) I. C. Filitti, Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, Spita, dupA Tanoviceanu. 

11) Ibid. XXVI. 

12) lorga, Ibid. 167. 

.


garului sAu Domn, V. Lupu. Donatoarea, so(ia so, Vasilca, numitA inteun loc nepoata 

lui Moisie MovilA", ') iar in alt loc fiica a unui Capolici", 2) a fost probabil fiica lui 

V. Vartic (cAsatorit cu Irina fiica lui Avram de Luckeni din neamul CApotici ) a cArui 

sorA, Antimia, a fost sOtia lui Miron Barnovski Voevod. 4) Numele Vasilca il va fi avut 

de pe tata. 

Sunt, insA la Golia §i lespezi de morminte cu nume, cari n'au avut rasunet in 

istoria Moldov0, dar nu sunt mai putin interesante. Dintre ele una cu o frumoasa ornamenticA 

de coroane, caracteristicA stilulut imperiului, acoperise mormantul unui vecin 

al Gone', al bogatului negustor T. Petrovicl, t 25. Martie 1800; originar din Tarnova, 

(Bulgaria), stramo§ul cunoscutei familii Petrovici-Armis din Bucure§ti. El a fost tatal Anastasiei, 

casAtorita in 1800 cu Hristodor Petrino. 9 

Cimitirul, din partea spre Sud a bisericei, nu mai exist& iar pietrele mai de seama 

au lost depuse in biserica. Cea a lui Petrovici se aflA in Muzeul Municipal d n aceini 

curte. Tct acolo se afla §i capul Arhimandritului Gherasim (Gheorghie ?) Soroceanu, 

t 1857 Mai (?) precurn reise din inscriptia de pe cArknida, g5sita supt capul lui cu 

ocasiunea unor sapaturi, 

Mai sunt la Golia 5 inscriprii nepublicate 0 dintre cari 4 grecesti §i una romAnea3ca 

7). !titre cele grecesti, cea mai interesantA priveste moartea timpurie, din Aprilie 

1804, a Smaragdei, fiicei Dornnitei Zoe, care nu avea deck 17 ani. Ea nu pare sa fie, 

51upa cercetarile noastre 8) deck fiica nobilei fernei, care a fost Zoe A. C. Muruzi, Illscuta 

Rosetti, desi acelas nume il avea si o alla fiica, 1' 1848, sotia Hatmanului A. Mavrocorda 

I. 

Biserica Golia, cu toate reparatiile, cari se fac cu intrerupere in timpul razboiului, 

de vr'o 20 de ani incoace, deosebit de apreciata de familia noastrA regalA si de vizitatori 

din strainatate, nu se afla in stare buna. Frescurile, earl ocupA toti peretii bisericei, 

se deterioreaza din cauza umezelei, Meat Com. Mon. 1st., Ingrijorata, a luat de 

curAnd dispozitiunea sa se fotografieze partite amenintate, pAna ce situatia financiarA 

a tarii v a permite o restaurare mai radicala. Relativ bine conservatA este marea fresca 

a ctitorilor, din pronaos. Ea reprezinta, precum se §tie, din stAnga sore dreapta, pe : 

Gherasim, Mitropolitul .Sevastiei, cel care a restaurat biserica in 1739, pe Domnifa Ruxanda, 

Stefan V. V., Ecaterina Doamna, Vasile V, V., leremia V. V., loan Gotta, Ana 

Golia, Mihail Golia si pe Grigorie Mitropolitul Irinopolei, care a restaurat biserica 

in 1838. 

Turnul Goliei era sA fie clArAmaf in 1899, In urma unei incheieri a consiliului de 

Ministri 9) Insase zicein urma interventiei Regelui Carol a fost scapat de distrugere 

si restaurat 'n 1960 de arhitectul N. Gabrielescu, EclAndu-se jos*, precum zice inscriptia 

1) Z. Arbure, Basarabia, 750. 

2) Arh. geneal. II, 141. 

3) Doc. inedit §i Arh. Stat. Ia§i, Tr. 1765, op. 20I4', Dos. 19, F. 411 §i 413, 

4) Arh. geneal. I. c. 

5) Nan. C. 1776, flul lui I. Petrino. In 1816.fratii Hristodor §i Apostol i§i impart 

numtroase mo§ii oarinte§ti. Apostol s'a a§ezat cel dintai in Bucovina, unde farm a cumparat 

Vascautii pe Ceremu§ §I ", Voloca de la T. Mustiall. Hristodor a fost tatal lui 

Petru, din a cArui cAskorie cu Eufrosina Hurmuzachi -s'a nascut in 1846 poetul Dimitrie, 

t 29 Apr. c. v. 1875. Se implinesc deci curAnd 50 de ani de la moartea lui. 

6) Cea din mijlocul pridvorului este aproape indescifrabiIA. 

7) eSupt aceastA piatrA sa odihnesti robul lui Dumnezau Hagi Teodor Tomovici, 

cari au Aposat la 1854 Noembrie in I, In vrasta de 75 ani si Mica* (sic). 

8) In Livre d'or de la noblesse Phanariote. 

9) R. Sulu, la§li de odinioarA, 1923, 88 

4


dela poartg, ,,partea inaltata de Meletie Egumenul Mangstirei Golia, la anul 1855 si 

pgstrandu-se numai partea ziditg din vezhime". Camerele, cari se aflg azi in turn, stint 

din 1900, ca i scara de afarg. Mainainte o scara de lemn ducea la clopotnita turnului, 

gol In interior. 

Deasemenea au fost restaurate, acum veo 15 ani, 3 din cele 4 turnulete ale lui 

Macarie, din timpul lui Duca Vodg, insa lipsa de fonduri pentru intretinerea monumentelor 

restaurate, face, ca vremea sa continuie opera ei de distrugere. lar creste iarha 

pe turnulete, deteriorând cgramizile. In stare rea se aflg si impunatorul zid din jurul 

1ntinsei curti, In care 6 vegetatie sälbatica azopere ruinile fostului externat de fete, exceptand 

aripa dreaptg, scapata de foc, in care se afla Muzeul Municipal, infiint it in 

1906 de regretatul ing. Virg. 1-1616ceanu. 

In timpul rgsboiului mondial, biserica a ggzduit Arhiva Curtii de Apel, Arhiva 

Statului cea a Tribunalului, lar Muzeul, centrul, atunci infiintat, al Soc Invaiizlor 

de Razboi. 

Acum o instalatie, provizorie, a telegrafiei fara fir, din vArful turnuhii Goliei, contrastewg 

straniu cu mediul arhaic al curtii. 

V. LISTA EGUMENILOR MANASTIREI GOLIA 1614/15-1859 I) 

1614/15 Grigorie, 1653 Teodosie, inainte de 1667 Maxim, 1667 68, 1669, 168Q 

Macarie, 1687, 1689 Grigorie Mitr. Laodichias, 1713, 1721 Neofit, 1739, 1741 Oherasim, 

Mitr. Sevastias, 1742 Iosaaf, 1755 Ghermanos, 1755, 1761 Gherasim, 1764 Stefan, 

1766 Nichifor, 1778 Nicodim, 1783 Mitrolan, 1794 Stefan, 1826 Pia ton, 1832 Sofronie, 

1833, 1836 Grigorie Mitr. Irinopoleos, 1837 Sofronie, 1838, 1840, 1846 Origorie Mitr. 

1855 Meletie, 1857 Anania, 1859 Diunisie. 

VI. NEAMUL CTITORULUI. 

De neamul Golia ne-am ocupat, incidental, in cursul acestui studiu, mai ales cu 

prilejul comentgrii pomelnicului mic i avem putin de adaugat. El pare sä fi fost originar 

din judetul Vaslui, unde si azi, in satul agnesti, traiesc urmasi ai lui prin femei, 

poate i in linie bgrbateascg, insa supt alt nume. 

Stramosul documentar al familiei a fost evident acel Goldi dii Rebricea, (roAxii 

Ca T funpipiA0) caruia Stefan cel Mare ii intari in 9 lanuarie 1488, satul Golaotii 

(tronsfipuip) pe Rebricea (jud. Vaslui), deoarece o parte a satului o constatgm si in 

1588 ca fiind in proprietate7 Anei, widuvei lui loan Golia, Logofdtului). 

Uricul slavon din 1488 a fost publicat de Melchisedec in Revista pentru Istorie, 

Arheologie i Fifologie3) si de I. Bogdan in Documentele lni Stefan cel \bre 4) dar cum 

publicatiile acestea. stint greu accesibile puhlicului, darn aici traducerea româneascg, 

cutg de Melchisedec, modernizata i controlata de noi la mama textului slavon din Bogdan. 

.Cu mita lui Dumnezeu; noi Stefan Voevod, Domn tarii Moldovei. Stiut facem cu 

aceastä carte a noastra tuturor, earl o vor vedea, sau citindu-se o vor auzi, precum 

1) Enumerarea are loc in ordinea intalnirei numelor prin documente, insa este 

evident ca unii, ca Grigor;e Mitropolitul lrinopoleos si Sjfronie, nu s-au succedat, ci 

au fost impreung, eel dintg, desi (Staret* al Goliei, lucuind la Chisinau, precum anf 

vgzut, i administrand mosiile din Basarabia. 

2) lorga, Stud, si Doc. VI. 141. 

3) Vol. I, Fasc. II, 371-73. 

4) I, 317-18. 

fA-


au venit inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari si mici, 

al nostru credincios pan Ivanco Turcul Sulgerul si cu fratii sai cu Toader §i cu Mihul, 

de a lor buna voie, de nime nevoiti, dar nici siliti si au vanclut a lor dreapta ocina, 

din al tor drept uric, un sat pe Rebricea, anume Go1destii, slugei noastre Go lcli din 

Rebricea cu 150 de zloti tätaresti. i sculandu-se sluga noastra Go:di din Rebricca a 

platit toti deplin acei mai sus scrisi bani, 150 zloti, in mana panului Ivanco Turcul, 

Sulgerul si fratilor lui Toader *i Mika!, inaintea noastra si inaintea boierilor nostri. 

Deci noi vazand a lor NO voie si intelegere 1) si deplina plata, iar noi deasemenea 

si de la noi am intarit slugei noastre Go ldi acel mai sus numit sat Goldestii pe Rebricea 

ca sa fie lui de la noi uric si cu tot venitul, lui si copiilor lui si nepotiler lui si stranepotiler 

lui si rastränepotilor lui 5i la tot neamul lui, eine se va alege mai de aproape 

nestricat nici odinioara ii veci. lar hotarul acelui sat A fie pe vechiul hotar din toate 

partite, pe unde din veac au apucat. 

lar la aceasta este creelinta Domniei noastre mai sus scrisului noi ite(an Voevod 

5i credinta prea iublitor fii ai arnniei male Alexandra §i Thgdan-Vlad *i credlnla 

boie.rilor nostri : cred nta Panului Zbiarea, cr p, Neaga, cr. p. Duma, cr. p..Gangur, cr. 

p. Dragos Vornicul, cr. p. Harman, cr. p. Iatco Hudici, cr. p. Dajbog, cr. p. teful 

Parcal-abut de Hotin, cr p. Micota §i a p. Reates, Parcalabii de Neamt, cr. p. Andrelco 

Ciortorovschi, cr. p. Grozea, Parcalabul de Orheiu, cr. p. Ion Secard, Parcalabul de 

Cetatea-Noud, cr. p. Ocindu, Spatarul, cr. p. Boldur. Visternicul, cr. p. Eremia, Postelnicul, 

cr. p. Andreico, Paharnicul, cr. p. Matel, Stolnicul, cr. p. $andru, Comisul si 

credinta tuturor boeriler nostri mpldovenesti, marl si midi, lar dupl a noastra Viata, 

cine va fi Domn al Orli noastre nroldovenesti, dintre copiii nosrri, sau din neamul 

nostru, sau iarasi pe ori care Dumnezeu va alege Domn al lath noastre moldovenesti, 

acela sa nu strice a noastra danie, ci sa-i c intareasca si imputerniceasca, pentru ca 

i-am dat si intarit pentru stujba lui. lar spre mai mare tarie si imputernicire a tot ce 

s-a scris mai sus, poruncitam credinciosilui nostru pan Thutul Logofat sa scrie sl pecetea 

noastra sa o atarne la aceasta a noastra cirte. Saris-a loader la Suceava, In anul 

6996 luna Ianuarie in 9.* 

Din faptul a Goldi cumpara un sat, care-i poartd numele, fail ca sA se mentioneze 

a avem a face cu o rdscumpdrare, pare a rezulta ca familia lui era, sau vecina 

cu Goldestii, sau satul a fost descalecat de itn iniintas al ei. In caz contrar am avea 

a face cu o curioasa intamplare. 

Dupa aproape 60 de ani, in 7034 (1546) urmasi ai lui Golai, Petre cu surorile 

lui Tudna §i Vasilca, fii ai lui Hanco Golde §i rudele lor : Isac, Maxim, etc. fill 01tei 

§i nepotii lor de frate Luca §i sera lui Magda §i alte rude vAnd ocina lor ce-au 

avut pcfrintii lor Hanco Golde si Olta si Cdrstdna" intarita de Petru Vodd Rares, pe 

giumdtate sat pe Rdbrice, anume Goldestii".') 

Precum vedem, Lazar Golia, tatAl Logofatului, nu este mentIonat, iar Hanco, 01. 

tea si Carstina, probabil frati, posedau numal 7, Goldestt. Daca ar fi fost ei cop111-1u1 

Golai din 1488, ar fi trebuit sa aiba fiecare cAte 1 e. Presupunem decl ca genera Ila pre. 

mergatoare, tatal lid Hance si al surorilor lui si tatal lui Lazar, au impala mostenirea 

in doua jumatati. 

De f apt in 7092 (1583) Oct. 26, $tef an Golde, Párcalab de Neamt, feciorul lui 

1) aaro,&,8, rutenism de la Neill, tiarkwrrn=a pregati, gall, impaca, a. C R a se 

inteIege, (Em. Popovici, Ruthenisch-deutsches Worterbuch) v. rom. logodnd. Melch. trad. 

gresit=slobozenie. 

2) lorga, op. cit. 140. Despre Maxim, poate Burnar, (v. m. s. p. 2.),


lathr Go 1de PArcAlabul" vinde mo3ia sa o parte din sus din giunzdtate de sat din 

Golaqti", iar In 7096 (1588) Mute 8, Anita giupdneasa lui Go ldi Logofdtul i feciorii 

lor Milzaild i Cdrstdna" vand din giumdtate de sat din Goldqti a triia parte". 1) 

Dad Logofdtul loan a avut din jumdtate de sat a treia parte, el care a avut pe 

fratele $tefan §i poate pe sora Tadora, s)tia misteriosului leremia, rezultA cd LazIr 

a avut o intreagd jumdtate, ceia ce n'ar fi putut sA aibl,.dacd ar fi fost frate cu Hanco 

surorile lui. Partea lui loan corespunde aproape stirilor genealogice : doi frati i o 

sord, deci 3 fiecAruia din mostenirea pdrinteascA.. 

Partea lui loan LogofAtul ('A din mosia Intreag) m)rt Inainte cl! 15 N w 1384, 

o cumpAra semintia" lui, Nicoard Golde §i so:ia sa Sofia pentru 150 sloti tAtAresti, 

deci cu acelas pret cu care a cumpArat Goldi mosia "intreagd cu exact 100 de- ani in 

urmd. Rezultd cd valoarea pdmantului s'a urcat iii proportia de 1 : 6. Nicoard sd fi 

fost fiul lui Stefan, 8) deci nepot de frate al Logofdtului. 

Despre viata si cariern Marelui Logorat loan Goldi, mein pufine stiri. Letopisetele 

desi a fost primul sfetnic al Djmnilor loan Von cel Cumplit i Petru Schiopul. 

Prima Jul mentionare, noud cunoscutd, ca Logofdt, este din 1572 Oat. 5, 8) supt loan 

Von, dar, , cutioasd intamplare, ultima stRe ce o avem despre el In domnia acestui 

Domn,4) este din 1573 Oct. 5, 9 deci exact dupd un an. Se pare cd firea evlaviosului 

ctitor de bisericd, fiu de uricar, intelectualii acelel vreml, nu se impAca cu temperamentul 

pornit i belicos al stdpanului sAu. E deci i putin probabil ca dupd retragerea, 

sau disgratiarea lui, loan VodA sA fi incredintat fratelui" sail, mai curand cumnatului °) 

Ieremia PArcAlabul, o misiune atat de p'ind de rdspundere, ca oprirea Turcilor la DunAre. 

Se pare cd loan Goldi a fost un om inteligent i abil, cad dupd noul luni de Minnie 

a lui Petru Schiopul '), ii 9 Martie 1575, este iar Mare Logofdt 8) si rdmane in situatia 

aceasta pand In 25 tulle 1578 0) and pierdem urma lui si nu aflam decat cd 

nu mai trAia In 15 Nov. 1584. '0) Nu e de mirare cd Ion Goldi se Intelegea bine cu acest 

Domn cumpAtat, evlavios i poreclit cel Milostiva. I!) 

Se poate cd inzestrarea i inchinarea mândstirei Golia de cdtre Ana Logofeteasa 

se datoreste i influentii acestui Domn, care monastirile miluia i IntAria" "), cdci ea 

se bucura de sprijinul lui, intru cat in 15 Nov. 1584 Vodd-i fAcu danie satul 

domnesc Hdrnicesti In tinutul Romanului. Dupd cinci ani, in 21 Aug, 1589, Ii dA o carte 

de hotArnicie, iar urmasul lui, Aron ploda, 

sorului. 13). 

IntAreste In 4 Martie 1592 dania predece- 

In 1608, Aug. 9, Logofeteasa, doi ant dupd Inchinarea mAndstirei Golia Vatoped ului, 

capAtd de la C. Movild o intdrire pentru Inchinarea Vatopedului a mosiei Harnicesti 

dimpreund cu Costocani,liesti, Spineni (Vast.) i viile de la Cotnari 14) Ana pare sd 

1) lorga, ibid. 141. 

2) GhibAnescu In Rev. Codrescu" II, 30. 

3) GhibAneseu, Sur. si lzv. V, 225. 

4) Feb. 1572-tunic 1574. 

5) HAjdAu, loan Vodd cel Cumplit, 250. 

6) V. In. s. p. 23. 

7) lunie 1574-23 Nov. 1575. 

8) V. inscriptia, m, s. p. 2 si anexe. 

9) lorga, in Hurm. XI, 895. 

10) Bianu, Catalogul Manuscriselor Acad. Rom. 1, 59. 

11) Let. 1. 238. 

12) Ibid. 

13) Bianu I. C. 

14) Ibid. 62.


fi fost o feriiele energica si respectata, care prin mai mult de un sfert de veac a stiut 

sa mentina, prin 12 domnii, traditia barbatului. PAna i sabia neodihnitA, dar biruitoare, 

a lui Mihai Viteazul, s-a inchinat inaintea templului credintei, ctitoria ntamului Golia. 

Poate nu este o intArnplare, ci o compensatie politica pentru familie, ca, curAnd 

dupa disparitia, probabl prin m)arte, a lui I. Golai din Divanul Tarn, apare prin documente 

frate-sau $tefan, intai dimpreuna cu Murgu, ca Parcalab de Roman, in Aprilie 

1579, (v. m. s. p. 20) apoi in August, de Neamt, ') unde 11 mai gasim in 17 Mai 1583, 2) 

supt P. chiopul i chiar dupa 10 ani, in 12 Martie 1593 8) subt Aron Voda si in 1597 

supt Ieremia Movi'l. 6) 

Un alt Golai, pe c3re'l intAlnim prin documentele secolului ai XVi-lea, este Paharn:cul, 

(ceasnicul). El nu apare, Insà, decal in domnia lui Iancu Sasul, din 20 Martie 

1580 5) !Ana in 3 Martie 1581. 6) Se pune intrebarea, dad' a fost el un frate al Logofatului, 

sau, mai curAnd, fiul Iui, Dumitru Mare Paharnic in 1590 7) poate identic cu 

Golae, yivniceriul, din 7099 (1590 91) 6) 

Nu stim cine a fost acel G-oldi, care a luat parte la asediul Bistritei in 6 Ozto n - 

brie 1529 ; 2) poate chiar Lazar, Uricariul din 1533, tatal lui loan. 

Din numerosii copii ai lui loan Golai nu cunoastem cleat descendenta fiului ski, sus 

numit, Durnitru, Paharnic in 1590 Feb. 7 '0) i Logofat (vtori ?) in 1603 Martie 30 "). FiLatiunea 

insa nu este usor de stabilit, precum reiese din compararea urmatoarelor regeste : 

7248 (1740) Mart 15. Palade Golae i Angheluf [a] Golde §1 Cu sofa noastra Atinpa, 

ficiorii Pdriz, lu Goäc, neputul lui Dunz(i)trcwo Goltie" dau lui Aftanasie 

MogAldea egum. de Floresti, partea lor din Golde0i, pentru 20 de lei, c1:1 una ne 

iaste i neamu, a doua i ráziasu" 12). 

7247 (1739) 10. 30. Grigorie Ghica Von pentrti .Piiladie Golde si frate-sau Anghelig 

(0) Golde biv Chic (er) si alt (i) frat (9 ai lor, fe:iorii lui Golde ce au fost lsyravnic 

pa satele domnesti, nepot (i) si stranepot (i) lui Duntitru Goleie ce au fost Manic 

mare) pentru niste Tigani. Aduc un act de la Petru-Voda din 7 Februar 7093 (1590) 

pentru Dunzitru Golde vel Paharnic ce a cumparat Tigani de la Anton Nand Si 

apoi 

instrainAndu-se mosul lor Golge i tatul in Teara-Rumaneasca, in cAtva vreame si Tiganil 

ramaind aici in parr etc. Si apoi viind tatal lor iar aid in teara*, supt Dumitrasco 

Cantacuzino, se face imparteala /a 7183 (1674/5)19. 

Precum vedem, in amandoul regesté nu este numit latal Ispravnicului Petre Golle, 

care face legatura cu Durnitru, sau Dumitrasco Golle, Paharnicul, incat s'ar parea ca 

nepotii i-au uitat numele de botez. Paladie era nzonah, precum reise dintr'un opis de 

documente aflator la Acad. Rom)°, privitor la hotarul Golaestilor si deci va fi fost in 

vArsta inaintata in 1739/40. Dealfel calculul generatiilor nu se prea impaca cu filiatiu- 

1) lorga in Hurm. XI, 796. 

2) Ghibaneseu, Isp. si Zap. 1, 162. 

3) Bul Muz. Municip. lasi 13, 117. 

4) Uric. XIX, 5. 

5) Gibänescu, Isp. i Zap. 11, 155. 

6) Id. in Uricar, XVIII, 516. 

7) V. m. j. 

8) lorga, Stud. si Doc. XI, 73. 

9) Id. Doc. Rom. din Arh. Bistritel, I, XXV si In Hurm. XV, 336. 

10) lorga, Stud. si Doc. VI, 440. 

11) V. m. s. p. 20. Mare Logofat era in acel an Lupu Stroici. (GhibAnescu, Divanurile 

Domne§ti, in Arhiva" din 1a§i XVI, 27) 

12) Iorga, op. cit. 157. 

13) lorga, ibid. 439-40. 

14) Ms. No. 2821, F. 58.


nea (3, cel mutt 4 generatii la 100 de ani) si nu urmam deck textul dlcumentelor, 

care este destul de precis, mai ales ce priveste m)s'a (Goiaesti) i boieria (Paharnic). 

Evenimentele extraordinare ale timpului, schimbari dese de domnii i eafgrarea, put au, 

de a'tfel, sa intarzie cursul normal al generatiilor. 

Paladie a avut, se pare, numai dota fiice, Anusca, casatoritä -cu un Guta i o 

filca casatorita cu un Negura 9. Cu acestia se stinge, IntrucAt suntem informati, linia 

Mare lui Logo fat loan Golai. Paladie a mai avut a sora Paraschiva.2) 

Mai numeroasä, desi mijlocita numai prin un singur fiu, Nicoarti, a fost descendenta 

Plircalabulut Oefan G9lai, fratele lui loan. 0 gasim in spita, publ1cata de d-1 Ghiblnescu, 

2) dupa o spita veche si In parte controlabila. Din ea 4) reiese inceata decidere 

a familiei in razesie. Numai doi membri, Costin, fiul lui Nicoara si lonasco, fiul lui Andreica, 

nepotul Ini Nicoara, au modtste boierii, triul Sptittirel altul PAtirnicc15), 

titluri, dealtfel neoficiale, in loc de vtori, sau treti (Spatar, Paharnic). Interesanta este- 

Orozava. flica lui Costin, casatorita cu T. Ilondor. Acesta nu este a se confunda cu 

Arniagul T. Flondor, sau Fliondor 6) care a fost fiul lui Pavel Alb )ta Mare Jitnicer 

numai porcclit Flondor, el insusi neiscalind nici odata Flondor. Sotia acestuia se ehema 

Maria §i a fost fiica Vornicului Gr. Gherrnan si a Chelsinei Tautul 7) T. Flond3r a 

fost Irma probabil socrul lui Pavel Albota si deaceia, dupa obice.u, atat numele de botez, 

cat si porecla fiulut lui Pavel. Celalt flu al lui Pavel, probabil din alta sotie, se chiema 

Gheorghita Ciudin si a avut un rot' istoric nu nurnar in Moldova, 6) dar i in Tara- 

Rornaneasca 0). 

In general neamul Golia a avut un scurt rol istoric, nerelevat de Letopisete, iar 

frA profund suspectul document, publicat de Flajdau 10) nu s'ar sti ca a existat un tradator 

din neamul accsta. Despre acest neam se poate set ie, Wand abstractie de origine 

ca I despre cel de magnati poloni cu asernanare de nutne : 

wFamilia Krawciyków przerzeczonych GoLkich, nie wiele zabawila Kronikarzow 

polskictp ''). Sunt i alte familii cu acelasi nume, cari nu trebuie sa ne deruteze. De 

ex. inteo spita 12) dam de un Grigoras din sec. al XVIl-lea, fiul unei Nastasii, nepotul 

unui popa Avram, ce i-au zis Golae". 

Mai autentic, ca origine, pare sa fi fost acel Simion ficiorul Nastasei din Goldc$ti 

§1 cti femeaia me Sohiica", care vinde In 7158 (1550) lan. 14. o prisaca din hotarul 

Tigane§tilor (Vaslui) Jul lordachi (Cantacuzino) vel Visternic 13). Poate a fost el chiar 

acel Samion fiul lni Carste Golaii mentionat mai sus, ") Deasemenea pare sa fie autentic 

lonapo Golae Mare Stolnlc In 7199 (1691) Mai 27,15) probabil fiul lul Andrei 16). Ursachi 

1) Com. de d-1 Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom. 

2) IJrga, op. cit. 173. 

3) Rev. T. Codrescu, VI, 30. 

4) V. anexe. 

5) Com. de dl. Ghibanescu dupa Ms. Acad. Rom. 3061, F. 47. 

W Let. II, 227-29. 

7) Doc. fam. Flondor, Bucovina. 

8) Let. 11, 214 si 229. 

9) Const. Capt. ed. lorga, 187. 

10) V. in. s. p. 23, n. 1. 

11) Familia de croitori, nutrata Golski, n'a ocupat mult timp pe cronicarii poloni. 

(Lozinski, Prawem i Lewem, 11, 66). 

12) Aril. Stat. Iasi. 

13) Ghibanescu, tsp. si Zap. 11,2 225. 

14) p. 22 si n. I. 

15) Ghibanescu, op. cit. 1V2, 194. 

16) V. m. s.


Go !de din 1794 1), era nepotul de fiu al aceluias Grigoras ce iau zis Golde" 9. Vornicul 

de PoartA Golde din 1692 §i 1695 9 nu pare sd fi apartinut familiei istorice, intruck 

n'avea decAt acest singur nume. 4) 

ANEXE 

Documente privitoare la-istoria mänästirei si farniliel Golia. 

1. 

(Pecetea Sf. Gheorghie, Patronul Mitr. Mold.) Cu mila lui Durtmezew Teodosic 

Barbovschi Mitropolitul Sucevii 5:1 Agaton Episcopal Romanului §1 loan Episcopul Rcideitzfului 

§i Filoteiu Episcopul Huului, scriem i facem stiut prin acest act 5) subscris 

de noi, cd mai inainte de aceasta vreme au venit inaintea noastrd Cneglzina Ana, 

sotia rdposatului bobr loan Gol i ce au fost Logofat Aare cu fiul ei Mihail §1 de a 

lor bund vole de nimeni siliti au dat si au inchinat a lor sfântd biserica, ce este de 

dAnsii ziditd in orasul Esii, in care se cinsteste hramul JnaItrii Domnului Dumnezeulluil 

si MAntuitorului nostru !sus Hristos, cu argintdril cu vesminte si cu toate cartile bisericesti, 

i cu toate casdle, satele si vilE ei, asa feliu au inchinat-o impArdtestii sfinteii 

Monrastiri numitd Vatopedu de la Sf. Munte Atonului si la tot soborul petrecdto r acolo, 

pentru sufletul suszisului bbiar, rAposatului ei sot i pentru sufletul ei si a fiilor ei 

si 

spre odihna tuturor crestinilor mergAtori la sfAntul Chinoviu, precum in insusi un- 

sovut de rAnduire ei se aratd; t a sa le fie lor aaastd sfAntA bisericA cii tot venitul 

ei ne rdsluitd nici odinioard in veciu ; dar si sf. lor asemine sd se ingrijeascd pentru 

sufletele lor, fidandu-le cAte o pornenire mare din an in an, dupd asezdmAntul bisericesc, 

i scriindu-i in sfantul pomelnic acel mare, sd se porne.neascA deopotrivd inpreund 

cu ceilanti sfinti ctitori, cat va fi sfAnta bisericA si .cAtd /vreme va fi ea in viata 

si fiul ei, nime din nepoti sau din rudele ei, nici din parte duhovniceascA 9 nici dirt 

boeri.sd n-aibd a se amesteca la aceastd sfAntA bisericd p 

nici vre o supdrare sd Ii 

fan, iar dupd petrecerea sa i s'ar mantui din aceasta de aici [viat11, unde D-zeu ar 

vroi, cine s- ar cerca a trica dania i milulrea ei, care este inchinatd sus zisei sfinte 

Lavre, uttul ca acela sd fie anatema i ne iertat de Domnul Dumnezeu fgatorul cerului 

si al pdmAntului si de cei 12 intAi Apostoli si de cei 318 sfintj 'Aril* din Nicheia 

si de toti sfintii ce au bine placut lui D-zeu din viac si de noi neiertat si supt bidstam 

sA fie si sä aibd ne adormit protivnic pe Mlica lui Emanuil. Deci pentru Mai buna 

lor intdrire am lipit si pecetile noastre pe acest act al 'nostru S'au scris in anul 7114 

(1606) Ghenar 9 20. 

(s) Pecetea Arhiepiscopului (s5 leremia 8) Pecetea Sf. Necului 

Romanului Voevodul Moldovei (s) Episcopiei RAclaut dui 

(s) Ana (s) Pecetea Sf-lor Apostoli 

Petru si Pavel, Episcopiei de Flush 

14) Crest. Col. Acad. Rom. 1912, 130. 

.Arh. Stat. fasi, spita citata.. 

3) Sur. si lzv, VIII, 45. 

4) lsp, si Zap. IV 2, 18. 

5) Textul rom, (v. m. s. p. 2, n, 6) este evident o traducere a textului francez, 

publicat in (Jricar XXI, 335-38. 

6) Clericii" in textul ram. l cérglein cel francez. 

7) th trad. franc. din Uricar, gresit Februarie. 

8) in textul fr. §i cel din Arhiva Stat. gre§it: loan.

n StvER ZOTTA 

%AY 

H. 

(Cu mila lui Dumnezeu Noi leremia MovilA, Voevod, Domn fArei Moldovei, facem 

stire cu acest hrisov al nostril, tuturor cari vor cauta pa clansul, sau cetindu-se 'I vor 

auzi, precum cA au venit inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor nostri al 

Moldovei, marl si mid, Knea0ina Ana a rAposatului loan Golia Logoflit, cu fiul 

sAu Mihail, de a lor buna voie, de nime silifi nici asuprifi, si au dat i au 

Inchinat pre ceal din nou ziditA bisericA a lor, unde este hramul Indltarea Domnului 

Dumnezeu i Mantuitorului nostru !sus Hristos, ce este in WO Iasului pre care 

o au zidit rAposatul ban Golia Logofatul, impreund cu sopa sa, ca sA fie sfintei Monastiri 

Vatopedului, ce este in Sfantul Munte al Athonului, unde este hramul cinstitei 

Bunel Vestiri a prea sf intei si prea curatei i prea Olagoslovitet stapdnei noastre Neiscdtoaret 

de Dumnezeu 51 pururea fecioarei Mariei ca si fie supt aszultarea acestei de 

mai sus scrise mAnAstiri, panA and va sta aceasta de mai sus scrisA bisericA, i cu 

tot venitul ce se va aduna d la dansa, i altul nimene sA nu aibi puterea i obIAduire 

pre aceasta de mai sus scrisd bisericA, de cat numai sus pomenita bisericA a 

Vatopedului i pArinfii ce se vor trimite de catre sobor si de cdtre egumenul a mai 

sus scrisei mAnAstiri. i dupA aceasta asemenea a venit inaintea noasträ i inaintea 

sfatului nostru, atat celui duhovnicasc cat si celui mirenesc, sus pomanita Kneaghina Ana 

a susscrisului Ion Golia Logofdt, cu fiul su Mihail, de nimene silifi nici asuprifi, 

si au dat si au miluit pe aceastas de mai susserisA manAstire a Vatopedului, ce este 

in Sfantul Munte al Athonului, pentru sufletul raposatului sofulJi ei loan Golia Logofatul, 

i pentru sufletul ei, si pentru sufletele fiilor for, Maria 51 Solomia i Lazar 51 

Grigolie i Dumitru Marele LogofAt l sofia sa Christina 51 fiiul toe Stefan 51 pentru 

sufletul a mai sus szrisului Mihail i entru sufletele pafinlilor lor, oiariuIui Lazár 

Golia 51 a sofiel sale Elenei 51 a bolariului Dimitrie 51 a so/id sale Atttimia : cu satul 

Rujinflt pe Ciuhur, l cu loc de moarA pe Ciuhur i jumAtate de sat d n GoYiesti- 51 

cu loz de maarA pe Botna, i jumAtate din Terclzilegi i cu Ioz de moarA pe Sarata, 

si jumAtatea satului Rusii cu loc de rnoarA pe Botna ; a treia parte din satul Turcesti 

51 cu lozu de moarA pe Barlad, i satal Burneiresti pe BAc i cu los: de moarA pe 

BAc, i cu un loc de prisaa in Braniste i cii livezi si cu bo de sAdit pe Prut, si cu 

alt loc iarAs de prisacA, ce se numeste Valea-Cofovei, i tij un loz da casA in WO 

Iasi uncle au fost .casele LogofAtului hoeriul loan Golia rdposat, i cu loc de dughene 

ce au fost de cumpArAturd, i uu loc de berArie in tang, i sease falci de vie pe dealul 

damnesc si cu pivnifA de peatra si patru fAlci de 'vie din targul nostru Vaslui cu 

crAmi si livezi, i sAlase de figani anume : Fasia cu femia si cu copii lor, i Christea 

Jurul cu femeia l copiii lor, si Marco cu femeia si cu copiii lor, i Simeon cu femeia 

31 copiii lor, i Mamuda cu femeia i copiii for, i Raoa Zlatar cu femeia si cu copiii 

3i Procopie Blasie fratele lui i Condrea Ciurea cu femeia si cu copl lor, si Elena fiica 

lui Murea i sora ei Nas'asia, i Vasile fratele lui Ciurea cu femeia si cu copiii lor, 3i 

Ciorarca cu fiica sa Stana, sl Ana fiica Liud.i si Sofronia i fiiul ei loan si sora ei 

Calea, si lonasco Tremurici, i Andreica si M ilanca, si Odokia, i lerernia, si Irina si 

Ohinea cu f meia l cu copii lor. 

Deci dar noi vázand a lor de bunA voie danuire, ce ei au dat si au miluit si au 

futArit pe cea de mai sus z sA mand.tire a Vatopedului, pentru ace.a sA fie toate acestea 

de mai sus sci ise sfintei mAndstiri si de la noi uric si otcine cu tot venitul nest rãmutat 

Wei odinioara, in viac de viac, pAnd Land va sta sfanta mAnAstire. 

lar pal infil din acea de mai sus-scrisd sfanta mAnAstire sa aibA a face cate douA 

pomenl mari pe an, din an in an, panA and va sta sfanta mAnAstire ; o pomenire sl

MANAST,REA GOLIA 31 

fie a douA zi d ipa dumnezeeasca arAtare a Duinnului Dunn ezeu §i MAntuitoi iului nostru 

lisis Hristos, iarA ce laltä ponien re a doua zi dupA Inaltarea Domnului Dumnezeu 

§i MAntuitorului nostru lisus Hristos cu paraclisuri si cu colivi, si prin dare frr-tilor parinti 

de bauturA la Trapea, si sa pollen ascA deapururea toate acestea de mai sus scrise 

sufl te la sfAntul du.onnezeesz jertfelnic in toatA vr,mea, pAnA and va sta ssfAnta 

nastire Deci mai sus scrisi K. eghlna Ana Gol easa, intru ast chip au asezat si 

s'au alcituit in intea noas'ra si inaintea scatului hostru, cu mai sus scrisii pArin(i dincea 

de mai sus zisa mAnastire, socotind ea si vAzAnd cA ar veni int u un feliu de 

sArLie sau va cadea in vre-o boala at nci pArintii din eacea mAngstire sA aibA a o 

cAuta si a-i purta de grija pAna la darea sufletului ei, si sA I facA si die cloud riinduri 

de !wine, unul de iarnd $i altul de yard, §i a o Mita pre dAnsa si cu bucate din ceia 

ce Dumnezen va di i va intAri pe sfAnta mAnastire, din toate sA aibi a-i da ei i a-i 

purta de grip, and va fi cu inlesnire pArintilor si sfintei biserici. larA hotarul acestor 

de mai sus zise sa'e, si ju-nMati de sate §i parti de otcine, sA le fie lor hotarele din 

toate partile dupa insqi ale sale vechi hota-e, pe uncle di veic au apucat. lar la a - 

ceasta est credint I Dornniei n .astre a mai sus-scrisului Noi lertmia Movild Voevod, 

si credinta a prea iubitilor din in'inA loan' Constantin, loan Alexandru Voevod, loan 

Bogdan Voevod, §i credinta boeri or nostri : credinhi panului Urek e Marele Vornic al 

'far& de Jos credinta panului Christea Vornic al Tarei de Sus, credinta panului Gheorghie 

Pdrcdlabul Hotin-lui, credinta panilor Glzeorgie §i lotzl$cu PArcAlabi Neamfului, credinta 

panilor Manole §1 Radul Parcalabii Romanului. cr dinta panului Ord$ Hatman §i PJrcOlab 

Sucevei credinta panului Barnovschi Postelnicul, credinta pan lui Veverild Spdtarn!, 

cred.nta panu;ui Caraiman Pahar, icul, credinta p0niihui G tsrorie Stolnicul, cred.nta 

panului Si nian Stro'ci Vistedrai., cred n a pan JILli Vorontarift Comisul §i credinta 

tuturor boeril Jr nostri mari §i mici. .1irmeazA apelul cAtre Domnii urmatori de a nu strica 

aceasta asezare, apoi blestemul oto'cinuit, si incheerea sporuncitam credinciosului nostru 

§i cinst tului boeriu panului Strolci Mare'e Lofofdt sA s rie si pecetea noastra sA o kge 

la a e t i.devarat Irisov al nostru. Scris-a Drdgan Mutul in Iasi, la anul 7114, Mart 

30" (1606). 

IscAlit Icy) Iprenzia Movild Voevocl".1) 

In numele tatalui $1 aI fiului si al sfantufui dull, a prea sfintei -§i de viati fadtoarei, 

cei de o hin l nedespartitei Troite. latA eu robul stipanului Domnului Dumnezau 

i Mantuitcrului meu Is. Hr. si a prea curatei Maicei sale pururea fecioarei Marid 

ade raratul inchinAtoriu sf ntei Tr Ate 1 

nez,u Domn pAmantului Moldaviei. 

Noi Stefan 7 onz$a Voevod cu mita lui Dum- 

Facem srire cu acest hris )11 al nilstru, tuturJr care pre clAnsul sl vor uita Sall cetindu-se 

vor auzi, ca Domnia me cu buna voirea lui Dumnezeu i cu belagoslovenia rugatorilor 

nostri Arhierei lui Dainnezau, prea sfintii instri al Moldaviel chir Anastasic 

Arhiepiscop ci Mitropolit al Sucevii i chir Atalasie Episcop Ro,nanului i chir Efrem 

Episcop Rdelaufului §i clzir Mitrofan Episcop Hnului i cu tot s atul Domniei Mele, 

am dat si am intarit rug-aio(ilor nostri cAlugari dela sfanta monastire Gotta clnl targul 

Eii ce iaste mebh al sfintei marei Lavre. numite Valoped cu un sat anume Tome$tii, 

care acest sat au fost domnesc si se afla in ocolul targului lasii, Cu lo:ur1 de 

1) Melehisedec, op. cit. 232-36 §i Uricar IX, 139. 

m-- 

5


mori, mai sus de gura Bahluiului si cu loc de prisaci Cd sa fie mai sus numitelor sfintelor 

monastiri cu toate veniturile lui. lar cAlugarii rugatorii nostri dela amandoua mai 

sus zisele sfinte monastit au sA scrie pe amnia me si pre DJamna Domniei mele, 

si pre fii nostri si pre parintil nostri, in sfAntul nurele i cel mic pomelnic si pomenire 

sA facA din.an in an, panA cand vor sta sfintele monastiri; far hotarul acestui 

de mai sus seals sat Tomestii, cu vad de mari si cu loc de prisaca, sa fie despre toate 

partite dupA hotarul vechiu pe unde din veac au umblat. far ia aceasta este Credinta 

Domniei Mele a mai sus scrisului Noi Stefan Tornsa Voevod si credinta tuturor boerilor 

nostri [cari sA poinenesc anume in hriso-v] ai Moldaviei mari si mici. lar dupa 

viiata noastra, cine va fi Dom din fii nostri, sau din neamul nostru, sau ori pe eine 

va alege Dumneau a fi Domn pamantugui nostril Moldaviei, Domnia sa sä nu strice 

a noastra danie si nuluire ce am Mut cAtra slant lacasul lui Dumnezau al Lavrei ce 

sA numeste Vatoped si pomenirea noastrA pentru ca si Domnul Dumnezau sa intareascA 

Domnia lui indrepteze pre dAnsul cAtra faptele bune si sA-i daruiascA lui cele 

I sa-I 

catra mantuire. Iar eine ar indrAzni si sA ispiteaszA de a strA nuta a noastfa danie si 

miluirea cea catrA srAnta bisarica lui Dumnezgu, sA fie blastAmat i intreit blastAmat 

dela Domnul Duinuezäu cel ce au faeut ceriul si pimAntul si de prea cura-ta Maica 

lui Hristos i de doi spre zece sfinti verhovnij Apostoli intre carii sunt i patru Evanghelisti 

§i de 318 sfinti pArinti ai nostri cei de cetatea Nieheii carii au intArit cred:nti, 

iar pre Arie spurcatul ee hulea asupra Troitei, anatemei I-au dat si sa fie osandit unul 

ca acela cu eel ce au strigat asupra Doinnului Durnnezau si Want itorului nostru 

Isus Hristos zicand SAngele lui asupra for, i asupra coprilor loro si s aiba parte 

cu hada vAnzatoriul Domnului in nesfarsitele veazuri i munci Amin. 

lar pentru mai mare credipti si tArie de celor mai sus scrise poroncit-am credinciosului 

i cinstitului nostru baeriu lotz4co Ghenghea Marelui LogofA a scrie si pecetea 

noastra a o legA catra azest adavArat Hrisov al nostru. In Ei au v.ris Dumitru, 

la anul 7130 (1622) April in 20 zile. ). 

(Pecete Gospod) 

(sa aflA spanzuratA) 

IV. 

Noi Radul Voevod cu nzfLi lui Duninezdu Dorm parndn'ului Moldaviei 

IatA Domnia me bine am voit cu a noastrA bunA vointA cu curatA si luminatA 

inimI, din tot sufletul nostru si din agiutoriul lui Dumnezeu si am dat si am miluit pi 

am intArit rugAtorilor nostri cAluVri dela sfanta monastirea Golie din targul Eii ce 

iaste metoh sfintei marei Lavre ce si nuireste Vatoped dintr'a lor drepte drese ce au 

avut de danie i miluire dela Stefan Tom3a Voevod un sat anume TorneVii ce au fost 

drept domnese i sA aflA In ocolul targnlui Esii cu loc de prisici si de mori, in gura 

Bahluiului. Pentru aceasta ea sa le fie si de la uoi m ti sus ziselor sfintelor monastiri 

cu tot venitul, iar rugAtorii nostri cAlugari de la amandouA rnai sus numitele sfinte 

Monastiri, au a sctie pe Domnia me, si pe Doamna Domniei mele, si pre fill nostr 

si pre parintii nostri in sfAntul marele pomelnic, si a face pomenire din an In an: Iar 

de s'ar ispiti cineva dupA a noastrA .viiata si Doi-mile, a strica a noastrA danie i miluire, 

until ca acela taste blestAmat si intreit blestemat de Donmul DumnezAu si Man- 

1). Arhiva Statului lasi. Tr. 661: op. 727. D. 102. F. 78.

MANAST RF A GOLIA 35 

tuitoriul nostru Is. Hr. §i de pre curata sa Maica §i de 318 OHO cei din Nichei §i 

de toti sfintii, Amin. 

Pentru aceasta a'tul sa.nu sa amebtece, peste aceactä carte a noastri. 

In Ei let 7132 (1624 25)1) 

Singur DJmnul au poroncit. 

Noi Rachil Voevoda, 

(I. p, gosp d,) 

ema......remscap.m 

V. 

1 oma 

AdicA eu Cdrste Goldi fecibr lid Sainion Golai flc §tire cu ac astA szrisoare a 

noastrA, cum au venit .tejatr Sturza ginerile lui Pintelei Barbovschi pentru o mo§iea 

din sat d n Bd:o$dni ci este in tanut D roho'ului pe vale Volovatului ?rand tatal nzieu 

in fara Ungureascd cu Milzai Vocla i alta (Ira sau prelejit de au p'erit caii tatani 

mien lui Samion G lai §i au rAmas pedestru, cALut-au a sd ruga Lupului carele au fost 

socru lui Pentelit Barbovschi sA faca bine sc.-i deie doi cai si puie acea -parte de BAlo§ani 

ce mai sus scrii. Deci Lupul fiind wind ttitdni meu, facutu-i-au bine §i iau dat 

doi cai §i s'au pretaluit drept §asa zaci tel ; Sturza avand locul zestre dela socrul sail 

Pintelei, avand nevoia de multe, ca unul cu nevoia venit-au la mine sa-i platescu mo§ia 

dela dansul sau o va vinde, iar eu nu 1-am volnic t sa o OndA ce 1-am volnicit sA o 

pu'e za'og drept acei bani pentru cat au pus zilog tatal meu Simion GolAi dreptu cei 

§asazAci de tel cal i noi cand om insA nra band sA ne platim ocina dela cine o a pune 

zalog, sau ci el Stefan Sturza 'Inca sA fii v..)Inic a pldti acie bani sa- o tie Stefan pAra 

om insAmna banii noi, s.,u din fralii noctri, §i aceasta scrisoare s'au facut dmdinte a 

multi ficiiori de boeri, dinainte lui Patraccu David §i dii ain e Nacului IsAcescul de Sinihau 

§1 dinainte lui Grigora§ de Berest e §i Vasile Boraleanul §l dinainte lui MierAutA 

Ocruglic §i dinainte NicAi de Ghiret i §i d nainte Vsilie Fong( nco vA avul de umblAtori 

de Hotin, §1 eu Gheorghe Berbun am scris acest adivirat zapis §i am §i iscalit sA fit 

de credinta ;Vasili Burlianul, Nacul IsA..escul, Carste san alai, PAtra.cu David, 

Gripra§ : Vasi'e Fotien o Vatav de umblAfori", 

lzuod de dresd dela care-Dowd s'au facut sd-s ftii. 

Un dres dela Stefan Vocla sarbescu let 7123 161,5. tulle 28. , 

Un dres dela Vasile WA sarbesc, stricat la pecete let : 7153/1645 Mart 18. 

Un dres Ill dela Vasile Vodi, sarbesc, let 7154 Mart 14. 

Un ispisoc dela Gheorghe Stefan Vocla romanescu let 7164 1656 April 21. 

Un ispisoc dela Gheorghe Ghica VocIA scris romanecte let : 7167/1659. 

Un dres tij dela Gheorghii Stefan Voda romanescu let 7166 1658. 

Note : Dicumentul af A,or in copie, din c 1800, la Arhiva Statului din la§i, este 

interesant din_puct de vedere istoric, genealogic, filologic §i juridic. De§i nu este datat, 

se poate totudi precisa impul alcatu rei lui cu ajutorul identift,Arii persoanelor. Astfel Pentelei 

Barbovsclzi, Nacul Islicescul de Sinthau §i Neculai din Ghereni sunt bine cunoscuti 

genealogiei. Cel dintai apare ca martur impreunA cu Isac cl.; Smihau §i altii, in 7150 

(1642) lunie 20, intr'un act dat din Cernauti 2) in a cArui starostie familia avea proprie- 

1) Ibid. F. 79. 

2) Arh. Trib, Cernluti Dir, Cadastrului ,,Mosoriuca" No, 320,


tAti, incA din intAia jumAtate a s, c. al XV-lea, intre cari Berbesti, acurn jud. Va§cAuti, 

sat (Ban5awce, pol.) de pe care avea § -nu ne'e. Pentelei era bu ticul fratilor C. 

si T. Braha fii li..i G. Braila, cari aveau de pe el o.parte in Zamostia din acelas judell 

. El a fost i ocrul liii Ierem'a TAutul din Vilarce, 2) lAnga Zamostia. Girerele 

lui, St. Sturza, nu este de loc cunoscut spitei familieI, 3) care nu cunoaste ca cel dintai 

$tefan, de. At pe Marele LogofAt din 1765. Banuim ca avem a face cu o greseald de 

transcriere si este a se ceti S Arcea in loc de Sturza De fapt un $t. V. Starcea a trAit 

in a doaa jumAtate a secolului a' XV1I-lea 4) Cine a f )st Lima!, s ml lui Pentelei, 

nu stint, poate un Tdutal, familie, din cire trei miib1 aviau acest n ime,5) Mitre- 

pulitul, de mai sus, Teodosie (Toader) Barbovschi a fost din acelas neam, fiu al lid 

leremia 9 nek.ot al Portarului de Suceava atufrie Barbovschi, ti n Umpul lui P. Rare§, 

c)nfundat cla Picot si a. cu Barnovschl 7). Dela Nacul (Neculai), Isicescu, probabil 

fiul lui Isac de Snihdu, avem un act in- resant din 1678, scris ,in Tara-Munteneascd 

In sat in Mdrtine#i" El iscAleste biv (fast) Staroste, 8) pr3bab 1 de CernAuti. 

Alica din Giterent, este Necula* MorLov din Ghereni (jud. Doroh ) al car ii tiu,Dumitrasco, 

triia in 1665 si era giner,le cunoscutului Avr.m CApJtici de Lucaceni, st&nepcitul 

Paharnicului Sacuian si- prestrAnepotul Marelui Logofat TAutul 0). 

Despre Simion Goldi mentionat in marele pow elnic (v. m s. p. 22 sl 3J), ni lipsesc 

date genealogice, dar ev dent fAcea parte din familia bo., reas a. Nate lui se 

datore.te, ca fost ostas a lul Mihai Viteazul, mentiona- ea a,estu a in mare:e poinelnic. 

Simion i Llpul vor fi urmat pe Mihai Voda dupA retragerea lui di ) Mo!dova 

Desi documentul este numai o copie tArzie, care ar pi tea sa fie si o traducere din 

slavoneste, s.iluI lui arhAic ne face sa credem cA a fo t saris in limba romAneas A §i 

este deci autentic SurprinzAtoare este intreb iintarea cuvAntului de origina latina, npedestrum 

care pare a se da ori unei influente muntene sau transgvanene, el fiind rar in-. 

trebu'ntat in Moldova. Cihac 10) nu ni dA decAt e!,emple, din sec. al XVIII-lea. 

Inscrip/ii privitoare la istoria nuindstirei Golia ") 

.1. 

Acest Tetravanghel 1-a ferecat dumnealui loan Golai Marele Logofat si sotia lui 

Ana, pentru sufletele lor si le pAr;ntilor lor si de firlor lor si 1-au dat h rugAciunea 

1) Ibid. Zamostie Ns. 837, lorga op. cit. VI, 249 si Gaz. Mazili or si RAze§ilor 

Cern. 1, 231-33. 

2) 1. Nadejde, V. G. Mortun, 1924, 141, gresi A acolo anacronica afirmatiune cd 

sotia lui Onufrei Barbovscni a fist fiica lui Voruntar Prgjescu Ea a fost f. lui Ion Voruntar 

(Ur:c. XIV., 153). 

3) V. A. St.irdza, Regne de M. Sturdza 

4) Spita la Acai. 

5) lorga, in Neamul RomAnesc literar V, 164-68 si a. I. 

6) Arh. Trib. Cern. I. c. Die Kantakozinisichen Outer". No. 271, Doc. (tract.) 1589 

Mai 20. 

7) V. con tatarea aceasta la lorga, Doc. din Arhivele Bistritel II, Pr. VII n. 3. 

8) Arh. 1st. III, 252. 

9) Arh. geneal. VI, 256-57. 

10) I. 200. 

11) Le clAm in traducere romAneascA, n al mult dupa cart a d-lui lorga, din cauza 

imposibilitatii de a consalta originalele slay -r e, trimise in Rusia §i a thficultatilor fIirk Ge 

ce 

priveste cele greceVi. Atte dopA jnscriptii y. m, p. 56,

MANASTIREA GOI. IA 37 

lor, la biserica de piatra din Iasi, unde est . hramal Inaltarii Domnului Dumnezeu Mantuitorul 

nostru Isus Hristos, in anul 70541) (1546) IGnua ie 12. 

I I. 

AceastA cruce a facut-o §i a ferecat-o dumnealui Maxim Burna- Vornicul si sotia 

lui Antimia si a dat-o pentru iugãciunea sa in biserica din lasi, urde este hra mil Innaltarii 

Dumnului nostru Isus Hristos, in anul 7072 (:573/74) 

Ace=t Tetravanghel a fost robit de pagAnii Tatari, nu se stie din ce loc a fost mai 

inainte si eine 1-a facut, si I-a rascurrparat robul lui Dumnezeu, dumnealui loan 

GolAi Mar le Logofat si a dat pe el 1 200 de a§ §1 era stricat si 1-a 1 gat 2) si 1-a 

infrumusetat si I-a dat in biserica lui Dumneze i din. targul lasilo la margin,e, unde este 

hramul bnaltlrii D ,mnului Dumnezeu si Mântuitorul nostru Iss. H isos, p.ntru sufletul 

ski §i al sotiei sale Ana, si al copiilor lor si al palintilor br i prntru suf etul celui 

care mai inainte I-a fost fAcut si tdrguit, in anul 7083 (1575) Mart 9. 

I V. 3) 

S-a ridicat din teinelie si s-a isprAvit aceastA a glorioase Innaltdri a N scatoarei 

Domnului si Dumnezeului Mantuitorului nost u, M ria Fecioara, 4) cu cheltuiala §i ajutorul 

prea evlaviosului Dom si stapan Vasile evod si a fiului sdu, tefan Voevod, 

pentru sufteteasca lor mAntuire i spre aminti ea lor vesnicA si a par ntilor lor, fiind arhierea 

preaosfintitul Mi.ropolit a toata Moldova, domnul Varlam, in anul de la facerea 

lum i 7168, iar de la intrupare 1660 ; p in Mat i a lui loan. 

V. 

Acest mormAnt cuprinde trupurile ctitorilor sfintei si cucernicei mAnastiri Golia 9. Sufletele 

lor le tine cerul sus, in c )rturile sfinte, in corul sfintilor. bar amintirea !or e drept s'o 

pastram si cei ce locuiesc in ctitoriile lor sA aduca lui Dumnezeu jertfa fad sAnge, pentru 

el si top ortodoxii. 

V I. 7) 

Intea zodiilor lume 8) sunt un leu spAimAntAtor, iar in Iasi in tArg eu sunt un iz- 

1) A se vedea, m. s. p. 2, obictiunea noastra ce priveste anul inscripliei. 

2) Recte : indreptat (Iimipanim Fro"). 

3) Inscriptie greceascA in pronaos deasupra usei de intrare. 

4) A se observa confuzia intentionatd, ce priveste hramul bisericei, din cauza t- 

coal ei dA uitA de Doamna Ecaterina (v. m. s.). §i a hramului Buna Vestire" a m. 

Vatopedi. 

5) Inscriptie gre:eascA pe o icoanA deasupra sar,ofagului Sultanei RacovitA. 

6) Ar fi important sA se constate de cAtre sreeialt5tt 

vechimea icoanei spre a se 

§ti cu prifejul cArei restaurAri (166), 1739, 1838) s-au adunat oasele ctitorilor. 

7) In ( asa apelor, deas pra leului, (v. m. s. p. 16.) Inscriptia e gresit copiatA, sau ti- 

pAiitA de Doss'os, stud. greco-romAne, 59. In loc de xoallov e a Se ceti x9:00? iar in loc 

de Tuspoc, cpko7zpog etc. Dam trad. dupd d-nul lorga. 

8) Recte : cerc, 

ai


vor de rAcorire. Colo flacAri, aici rod, colo fic, apA aici. E i arunc §i torn inteuna 

din gAtlejul meu uscat. Mi-a schimbat intreaga fire, cel ce la§ua mAnt it, Moruz Alexandru 

VodA, al apclor dAtAtor. 1803. 

VII. 1) 

Din non chiwu s-au p repeat : fi canalu apelor s-au intocmit : despre innallatui 

Domn loan Sandu Sturm V. V. prin &Uinta Marelui Vornec Dracacld Roset : Let 

1823 2) Maiu. 

VIII. 3) 

AceastA veche clopotnijA in urma focurilor ki a cutremu ilor intAmplate, ca pAnd, ameninja 

a se surpa. Chibzuitu-Eau deci a se mai u§ura, dAndu-se jos partea irmaljata de Meletie 

Egumenul MAnAstirei Gotta, la anul 1835, §i pAstrAndu-se nturai partea ziditA din vechime, 

restauratu-s-a va cum se vede in al 33-lea an al Domniei M. S. Regelui Carol 1 §i al 

25-lea al PLt3riei I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei §i Sucevei D. D. losif Naniescu, 

fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, in anul mAntuirei 1900, luna Mai, zile 10. 4) 

1) Pe aceini piatrA, vopsitA cu culore brunA, intunecatA. Inscr7pjie pAn'acum necunoscutA, 

romdneasai. 

2) Anul acestei restaurAri explicA eroarea Arhimandritul Gr. Uspensckii (v. m. s. 

p. 16). DrAcachi este evident Andrei, cumnatul lui S. _Sturza, om atunci foarte bAtrAn. 

3) Deasupra intrArei in turn. 

4) Din inscripliile de pe clopotele din turn, nu ni- a fost cu putintA, cu tot riscul 

escladArii, sA descifrAm, din cauza imobilitalli lor, cleat cA dateazA din timpul lui Gdgorie 

Irinopoleos. Nu e fArA interes sA menjionAm cA in acest turn s-a auzit prin telt grafia 

WA fir, in 5 Febr. 1925 pentru intAia§ datA, intre orele 17 §i 18, un concert de violoncel 

din Breslau un concert simfonic din Berlin si un discurs din Moscova I

Spita neamului Golia (Gorai, GolAe). 

I 

x. Uolai (1/2 Uolae§t0 

I Hanco GO141 Ultea CArstina 

Petre 1 udcra Vasilca I 

1546 

I Dumitru, Mare Paharnic, 1580, 

LOgolAt (vtori ?) 1606, 

CAs. cu o CArstina 

A 

te'an 

1606 emigrat 

x. Golh 

l .1. in Tara Rom. 

A 

I Petru, 1674 75, lspravnic I 

pe satele domnqti ; parte 

in GolAe§t1. 

Paladie (Petru 

monah, 1740 

P. in Golhesti, 

vAndu.A 

A 

I Anusca f ich 1 

cas. Gutii cAs. NegurA 

A 

131.0 

Pal aschiva AnghelutA 

P. in GolAesti I. Clucer 1740, 

P. in Cioldesti 

vAndutA 

GolAi din GolAe§ti pe Rebricea, 1488. 

_A_ 

fiu 

inalnte de 1546 

I 

A 

I Luca 

1546 

Magda 1 

(impreunA 1/1 GolAesti) 

loan, Mare Logdat 1572, 1578. 

ctitorul bisericei Golia 

f inainte de 15 Nov. 1584.(/8 

Golhesti). CAs. cu Ana, I. Iui 

Dumitru si a Antimiel, sau, 

dupA un izvor nesigur, f. lul 

Lupu Stroici, Mare Logi:4AL 

Mihail, CrAstina Marla Solomina Grigorie ? 

1t06 1606 1606 16C6 1606 Antimia 

I 1 

I 

Anusca 17401 

P. in Goldesti 

vAndutA 

A 

A ndreica 

1620 

A 

x. GUM Golae§ti 

A 

Lax/1r GoliiUricar, 1535, PArcAlab, ('/2 GolAeW?) 

cAsnt. cu o Elena 

I 

tefan, Parcillab 

de Roman. 1579. de Neamt 

1579, 1583, 1593 1597. 

(parte, (V0 ?, in GolAesti) 

A 

NicoarA, 1588, cAsAt. I 

cu o Sofia 

-1111..11, 

Go'ile Busuioc A 

Costin, 1E20, 

SpatArel 

Tudora, cils. 

CU 

leremia Parc. 

Maria, I 

1620 

Albu 

_A 

I lonasco 

PAhArn cel 

I I lonasco 

poreclit Persa 

Vasile Grozava Mihail I 

cAs. T. Flondor (Mihalcea) 

A 

IVasllca Dumitru Mierla Alexandra Catrina Grozava I I Petre 

Perp cAs. Moplet 

A 

ric7aer cas. I 

cu o Anita 

A 

1.7nstantin 

I 

I 

I 

A 

Nastasia cAs. 1 

BurulanA 

A 

1 

A 

h 

, 

cis. 

Gligora ilica cAs. 

T. Corobana 

A 

Luileorghiel 

Sever Zotta 

A 

I 

-. 1

SEVER ZOTTA ion neculce BMMI 1924 fasc. 5.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?