AN TOLOGIE - Adevarul.ro

35'4'35 

<strong>AN</strong> <strong>TOLOGIE</strong> 

S. PODOLE<strong>AN</strong>U 

60 

SC RI ITO RI 

ROM<strong>AN</strong>I 

DE 

ORIGINA 

EVREEASCA 

VOL. I I 

Edltura ,BIBLIOGRAFIA Bucureftl

S'AU TRAS DIN ACEASTA <strong>AN</strong><strong>TOLOGIE</strong>, 

PE HART1E SPECIALA, DOUAZECI 1 

CINCI DE EXEMPLARE AFARA DIN 

COMERT, NUMEROTATE DELA '1 LA 25

SAGA P<strong>AN</strong>A 

poet 

'Uiografia. 

Nasout in 8 August 1902, la Bacure5t1. Stud' liceale in orasele 

Dorohoi si Bucaresti, Doctor in medIdnii at Universittitil din 

Bucuresti, 

A debutat tit versuri in ziarul Rampa", la 1921. Intre anti 

1928-1932 a reAactat revista de fronda literary Unu"; una din 

prime.le reviste moderniste, reprezentand la not curentul Suprarealist, 

Colaborari 

Ziarele si revIstele: Rampa, Adevdral, Opinia, Dimineata, 

Gawks Dorohoialui, Facia, Strada, prospect, XX, Re vista scriitoarelor 

g a scriitorilar, Bilete de papagal. Opinia publico, Ade- 

Oral literar si artistic, Asa, Vremea, ,Pagini literate, Cuvlinktl 

liber, Meridian, Azi, Frize, 

Opere: 

&Octal anal maritor (strofe banale), Lupta", 1926. 

Diagram, Unu", 1930. 

Echinox arbitrar, Unu", 1931. 

Viata romanfata a lui Darnnezeu, Unu", 1932. 

Car tidal talisman (poeme), Una", 1934.

208 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCA 

lasarectia dela Zurich, Unu", 1934. 

Cedatorie cvi lanicalaral (poeme), Unu", 1934. 

In preparatie: 

Sadismal adevdralai, esseuri. 

Aoeasta caratorie 

Nu sfirseste niciodata 

Pentructi incepe nicaieri 

CATRE CJTITOR 

In trecerea calms dintr'o odaie in alta 

Capul intre 'amen 

Si totusi strabate continente 

Cu viteza prabusirilor in abis 

Evenimentele i§i zgirie tictacul sab piele 

Ca printrio secrete hirtie de plombagina 

Nicio oortina 

Spectacolul lard repetitii 

Si fare aplauze la seen deschisa 

Intr'o celula nebanuita asteapta anarhia unui cancer 

Milne va dospi convulzii de chin 

0 margherita zmulsa din goana 

Se lipeste timbre pe fruntea salahorului 

Si molozul din ciuruite vestminte 

Ii creste piedestal pentru cindva 

De range mele de ranile sale 

Poemul iii stringe circeii acelulas vrej 

Spirale de seva fecunda 

Spirale in cautarea unui arc 

Calatoria porneste din Intuneric 

$i sfirseste pe lumina unei hirtu 

Luminind-o 

Intr'o perla de oerneala a§teapta universal

SASA P<strong>AN</strong>A 

$i aripioara penitei e motorul minune 

Pentru reoordul de distal* in clip& 

Ne§tiute poteci de cascade ucigav itinerarul la pinda 

Lupinguri mintale 

calatorii discontinue 

Cuvintul scris trece ca un bolid 

Ca o secure de liourki 

Fiecare cuvint ridica alt pavilion 

Fiecare aventura nimbul unei experiente 

.Martore actului de natere al razmeritei 

Cititor intinde bratele 

£ poemul Viata oea de toate zilele 

Cavalcade de crini si 

nitroglicerind 

Foame iubire azil 

Poemul acest plamin universal 

E fratele tau siarbez 

Pins la bariera oarba 

Doua miini pot fi bandaje de lumina 

Doua miini pot fi pietre de moara 

Doug brate pot fi semafoare 

LIBERA TRECERE 

(Caldforie cu funioulural). 

STARE DE POEM 

De vei aduoe paradisul din andaluzia 

$i fiorii metamorfozelor 

Jocuri in oeara mirifice evaddri din contur 

VietilG 

palide slut pretutindeni la fel 

Ochii negri plictisiti de trup 

Mingiierile ghiare hartuind pe cautatorul de liman 

Cum aburul ferestrei apropierea genelor zgirie 

Cuvintele bijuterii fluide se destrama la bratul spumei 

Zi Iuminoasa zi goala in soarele 

209


Ce desoompune bucuriile 

Subiectiva prizma 

Si faramitat pe fiecare nervura tremura sufletul in cumpdnire 

0 spinzurataare pentru fiecare stea 

Glasul primenita sperietoare 

Bun venit anotimp de outremure 

Din politeta privesti inainte 

Din politetA primesti de alAturi minciuni 

Pleoapele pot oricind fi obloane de stejar 

Si ramine proprietarul cu un univers de nepingarit 

Otrava ucigasa mai putin cit bizara 

Cheie intre zi si noapte 

Ventuza cu surprize in arcade 

Cind limpezimea felinarului se duce la rigola 

Si ramine faina de cArbune decorul pretuit 

Alfabetul aoesta topit in nelinisti 

Are o parola niciodatA din ajun hotArita 

Se Inchiaga cuib ascuns 

Din coarde MA gins 

Canava oprita din leganatul unor visle 

DacA ai fi in privirea mea 

Ai intelege usor totul. 

PROMETEU DEZL<strong>AN</strong>TUIT 

Primavara dezleaga apele fermecate 

Deschide baierile inimii 

Reoeptacol pentru soare 

Vuiet de Inoeput de viata 

Zbucium de izvor zidit 

(Clilatorie Cu tunicatang).

SA SA P<strong>AN</strong>A 211 

Primul semnal e pentru metempsihoza anoorelor in scrum 

Pentru pravalirea stincilor prolog 

Cuvintele ecrazita si faptele beton singura superstitie 

Plamada viitorului asteaptA in covata 

Si creste din drojdia fiecarei clipe 

Bratul se imbraca in otel 

Pumnii deschid din utopie o lume 

Ochii clatiti in belsugul orizontului 

Bid de ozon 

Niesajul singelui va call destinul 

Ecvatia e cu o singura solutie normala ca resplratia 

Toate drumurile sint cunoscute asemeni liniilor din palrna 

Echipa fara frica se materializeaza din umbra 

Bratele zvirla panne, peste bulboane 

$i legendara mans 

Bilantul unei zile grele de rod 

Greierii zornaie cheitele lanurilor 

0 pasare educe pe aripi amurgul 

$i picioarele se indoaie cosite de-oboseala 

(Caldeorie at tuniculand). 

CRISTAL 

Trece fantoma principesei otravite cu oleandru 

Principesa a murit de parfum 

Principesa e ca un mar domnesc 

Parfumul era fun hamac pentru sonutul ei 

Priveste oe usoara e, pared n'ar fi moarta 

Anil si lunge incoltesc pentru altii 

Desteptatorul ou clinchet de our tace la ora 6 

In camera mai e un bust cu orbitele goale 

Camera e absents 

Camera e o vitrina pentru esoursionisti sentimentali

212 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIG1NA EVREEASCA 

Inele se schimba printre ferigele'nalte 

Parul blond acompaniazA umarul drept 

CAliltoria se face cu busola, copii, 

Nord-Sud disperare destin 

VA astept la scara vietii 

Cu te.legarii in spume 

SINGE CALD 

Ne earning din inimi un felinar stins 

$i din mArile albastre, chinina apei 

(Cavanbal latismag). 

Deschise braDele au pornit zborul spre orizont 

Degetele erau obeliscuri de jar 

Chemarea venia inlantuitfi cu fulgerele 

Oasele zingAniau alarms 

Astfel cuvintele au crescut constelatii 

Panourile Cu minuni se adeveresc din scrum 

Se plimba gindul treaz fantomatic 

Printre insomniile otravite in propriul for puroi 

Fruntea proptita in metal cerseste rAcoarea teraselor noaptea 

$i din recipientuI tAcerii in putrefactie 

Se deslusesc kunini din ce in ce mai transparenbe. 

(Cm/data talisman).


nitatea, Vitrina literara, Adeviiral Eterar ;i artistic, pluntea de 

Pi ides, Romania literara, Cavantul Tiber, 5antier, Tribana, Reporter, 

Vremea. 

Opere: 

Menirea likralarii (stadia), Colectiuni literare", 1916. 

Stafia rod (nuvela), Bucure§ti, 1916. 

Fiori (poeme in proza), Colectiuni Iiterare", 1919. 

Paiate, Colectiuni literare", 1920. 

Fanfose vopsite (navere), Ancora", 1924. 

Via /a ca haz ,si /lira a namitulai Stan (roman), Moors", 

1929. 

Horoscop (roman), Cugetarea", 1932. 

Amor Incuiat (roman), Vremea", 1933. 

Cake VocareA (roman), Culture Nationale ", 1934. 

Foc In ham( ca Tei (roman), ed. II, <strong>Adevarul</strong>", 1935. 

Adele Vorbe#e (roman), Universala-Alcalag", 1935. 

Moartea tinerefelor (roman), <strong>Adevarul</strong>", 1935. 


Nopfile domnisoarei Li li, roman. 

FOC IN H<strong>AN</strong>UL CU TEI 

fragment 

.Micu Braun opri marina in fata bodegii din strada 

Regal& pofti pe Insotitori sa coboare la o tuica, fagaduind 

sä revie si el grabnic si ordona soferului sä goneasca pan& 

la Bursuc. 

Cu toate ca -si stApAnea enervarea, simtea sudoarea irtundandu-i 

fruntea. Era frig, amintiri plumburii i se adunarii 

sub 'Limpid, greata ii umplu cosul pieptului, dar i5i dada 

repede seama ca n'are Incotro: e destinat sa continue aceini 

existents intocmai ca marina care fuge, urmarita parca 

de vedenii. Si el fuge de atatia ani, de cand s'a nascut, 

poate, fare sa-§i dea seama de ce, fail sa se intrebe, macar, 

de ce? Prin existenta lui au trecut atatea ploi, atatea ierni,

I. PELTZ 21S 

atatea fasii de intuneric, impiedicandu-i vederea limpeda 

a putinelor zile insotite de care s'au bucurat oeilalti. Automobilul 

cote§te strazi, dispare de sub ochii pietonilor miopi 

ca o umbra, uite-1: s'a oprit o clips §i iar a pornit nauc. 

Exact ca viata lui de-aici, din America, de pretutindenea. 

Dar nu putu continua gandul. De cate on incearca mintal 

recapitularea trairi1or lui variate, de atatea on ii apare chi- 

pul Lizei care-1 turbura 5i -I intarata. Ciudata dihanie. De 

cand cu dragostea marturisita fata de Ioina, fata s'a schimbat; 

e din zi in zi mai stravezie; coboara rar de tot la masa; 

isi plimba nelinistile si tusea prin odaia de sus si nimeni 

n'o aude plangand, subtire, in noptile nesfarsitelor ei re- 

-verii, nimeni in afara de dansul. Mica Braun intarzie, rar, 

la masa de socoteli. Adund, scale, inmulteste. Si foamea 

lui de bani e atinsa, deodata, de-un scancet care-1 doare 

ca o rang cruda: sus, Liza, strains si singura, plange. 

Atunci lemnarul isi intrerupe s000telile, isi scoate pantofii 

de casa si numai in ciorapi 5i tinandu-si rasuflarea urea 

scarile spre camera fetii. Ajuns aoolo, lipeste urechea lui 

experts, de vechiu cotcar, de usa oclaii inchiate si ascalta. 

El inregistreaza fiecare suspin, fiecare geamat. Ar vrea, 

cate odata, sa dea buzna inauntru, s'o acopere de sarutari 

si 

sa-i spuie: esti libera, Liza, Liza tatii, fa ce vrei, is -1 

pe Ioina, is pe cine-ti place! Dar niciodata nu izbuteste 

acest gest. Imaginea nesigura a fostului vanzator de instrumente 

muzicale it indarjeste. 0 secatura, un aiurit, o haimana. 

Dragostea la insi de felul asta tine putin. Ei sant 

necontenit aprinsi dupa una, dupa alta, dupa un cantec, 

dupa o taro, dupa o floare. Nimic nu are temei la ei, niciodata 

nu to poti bizui pe dansii. A cunoscut el destui poeti 

5i artisti zapaciti ca Ioina si-aici si'n America. Daca 

i-ar da fata, o saptamana sau o Ian& sau un an s'ar cobori, 

poate paradisvl in casa lui. Liza va fi asa are se 

creada fireste, fericita. Vor face plimbari la sosea, vor


calatori prin Italia, se vor mangaia si se vor chema cu nume 

mid ah I toate astea Ie cunoaste el. Apoi o mare si 

adanca noapte va cuprinde caminul lor. Ioina va simli 

greu pe urneri povara casniciei. Dragostea lui va cauta alte 

motive. Fata va reincepe suspinele si scanoetele in odaia izo- 

lata de lume. Micu Braun stie cate drame intocmai ca aceasta 

s'au petrecut, aici si'n America si pretutindenea. A, 

Boll Berl e altoeva, e plamadit din alt aluat. E un barbat 

ca atatia, un om, in sfarsit, ca oricare, fora gargaimi in 

cap. Berl are sa fie credincios, are s'o asculte ca un caine, 

are s'o iubeasca altfiel, adica asa cum s'au iubit mosii 

stramosii nostri: omen2ste. Fireste, Liza nu-i va putea suporta 

catva timp rasuflarea Brea, sforaitul, sudoarea. Va 

visa, cu ochii mari desqhisi, va safari si va plange naruirea 

fericirii. Dar trece un an $i -apoi zece si fata lui are 

sa devie o mama trupesa gi grijulie de somnul si scaunul 

copiikw si are sa-1 uite pe Ioina si toate cate au durut-o 

candva. Daca ar intra in sufletul tuthror nevestelor de 

negustori 7- de cate Lize n'ar da el, d2 cate visuri moarte, 

de cate inoendii stinse definitiv? 

Micu Braun se incrunta la gandul focului care it chinuise 

necontenit pans azi. Privi prin geam llama in 'zdrente 

gonind prin frig .$.1 el goneste. Are bland, azi, si marina. 

Nu simte frigul, ca altadata, dar numai atat; de gonit 

goneste si 

banii nu-1 linistesc, nu-1 satisfac. S'a oprit marina? 

Soferul ii deschide portiera, clipind dintr "un ochiu. E 

srn vechiu tic aI omului care azt it supara mai mult ca 

oricand. 

Am ajuns! spune el. 

A ajuns, fireste. Magna s'a oprit, dar el? El goneste 

mereu-mereu. 

S'a dat jos si a urcat scarile, in fuga. 

Bursuc sedea, imbrobodit, in fata sobei de faianta, 

sorbea ceaiul. A dat din cap, iinistit, cand I'a zarit, 

si

I. PELTZ 217 

eontinuandu-si ocupatia. Micu Braun se prabusi in primul 

scaun intalnit $i gemu. 

Nu miai e nimic de facut. Am pierdut banii pe asigurare 

1 S'a dus dracului lovitura I 

Calm, Bursuc intoarse capul spre tovaras $i, 

inghitind mereu ceaiul, intreba: 

sorbind si 

De ce? 

Starnit, lemnarul povesti intamplarea din han. El a 

inchiriat o odaie lui Niehala. Habar n'avea de Ioina. Oamenii 

lui Bursuc au cunoscut pe ambulanti la cafenea. 

Golanii au sbierat. Toata lumea 

pregateste un foc. 

tie acum ca Micu Braun 

Bursuc misca usor capul. 

gatit si 

Hm I fact* el. A dracului incurcatura I Si ti-ai pre- 

facturile, asa-i? 

Lemnarul aproba. Rico un gest cu mana spre buzunarul 

din fata: aid le are... 

ACTELE VORBESTE 

fragment 

Trei barbati uscati, in jacheta $i palArie tare, cu lustre, 

asteapta in gara sosirea Bucurestiului". Sunt mahmuri, 

gravi si cam suparati intre ei. Fac pasi mart pe peron 

starnind surasul gros al sefului" cu sapca rosie. Casierul 

a iesit si el sä dea mana membrilor comitetutui societatii 

culturale Busniocul" care an vent sa intampine pe 

scriitorul Niculescu. Toti crangasanenii stiu ca vestitul scriitor 

George G. R. Niculescu din Capitals va conferentia 

la Teatrul Comunal" despre: Dragoste de mama, iu- 

bire de Patrie si frica de Dumnezeu". Societatea Busuio- 

cul" prin chiar presedintele ei, domnul arhitect Glasman, 

a izbutit sa convinga pe maestru" sa se oboseasca 

pane aid si sa vorbeasca. Busuiocul" este o asoclatie de 

intelectuali care, vorba domnului vice-presedinte Puiu Pus-

218 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEFISCA 

casu, nu face deosebire de rasa $i de class" $i lupta 

pentru prosperitatea Orasului". Initiativa infiintarii societatii 

a avut-o arhitectul Glasman care si-a schimbat numele 

mic din Hers in Horia. La inceput, 'Corm Puiu nici n'a 

vrut s'aucla de asociatie. 

a 

$tiu eu ce-i cu societatile astea. Miroase dela o posts 

smecherie jidaneasca! sustinea dumnealui. 

Dar atat a staruit arhitectul Glasman si doctoral Wein- 

traub si domnul Stefanescu, proprietarul magazinuan de 

coloniale din centru, incat 'Conu Puiu a cedat $i a primit 

sa faca parte din comitetul Busuiocului". Au comandat, 

apoi, niste insigne tricolore pe care au imprimat ca deviza 

urmatoarea cugetare: Fii tare!", an inchiriat o camera 

la etaj, deasupra maoelariei: La vaca band" $i au tiparit 

si statute. Cea dintai isprava cu care au de gand sa uluiasca 

pe crangasaneni teste sezatoarea literara si artistica 

organizata de societate in sala Teatrului Comunal. Au tiparit 

afire, bilete si invitatii. Uodnicul de croitorie at dom- 

nului Berl, croitorul, a umblat din casa in casa, plasand 

bilete st raspandind afire. Domnul $tefanescu, bacanul, a 

incasat si 

dumnealui pe cati-va clienti mai de seams ai 

orasului $i scum cei trei fruntasi ai comitetului, Glasman, 

arhitectul, Weintraub, doctoral, si Grigorescu, sub-admini-. 

stratorul financiar al targului, asteapta pe peron, sosirea 

Buourestiului" din care va descinde scriitorul George G. R. 

Niculesou autorul tragediei in cease acte: Total sau Nimic". 

Ati facut-o de oaie! murmurs, printre dinti, infuriat, 

Grigorescu. Nici un afis colorat. Nici o suta de bilete vandate. 

Nimic. 0 sa rada Scoarta de.noi! 

Are sa mai vie lame la cassa I it tde Glasman, eu 

vocea ragusita. 

La cassa?. Bravo, jupane! Se cunoaste ca to pricepi! 

La Crangasani sa vie lumen la cassa! 'Mneavoastra, israelitii, 

va laudati ca sunteti bastinasi...

I. PELTZ 

Pardon! In societate nu se face antisemitism! 

Nu se face eu ee zic? Da' mneavoastra care, 

chipurile, sunteti de-aici, bastinasi, crangasaneni, coada vacii 

nu-i stiti Inca p'ai nostri? Daca nu-i van biletul de in- 

trare pe gat, cu Politia, nu vine sa -1 tail Poti s'aduci si 

pe 

Eminescu si tot nu vine! Da' cand it aduci numai pe Ionescu 

Niculeseu! rectified, ofthnd, Glasman. 

Are dreptatel spuse, facet, doctoral Weintraub. Nu 

s'a facut nimic. Eu am zis... 

Ce-ai zis? Ce-ai zis? De ce n'ai pus umarul? it 

repede Glasman. A zis!". E usor de zis! 

Doctorul devine palid. Buza de jos ii tremura usor. 

De mult ravnea dumnealui presedintia unei societati, a 

oricarei societati. I se pare momenbil prielnic. 

Te rog sa ma scutesti cu accesele astea de nervil 

izbucni el. M'am saturat. Eu ce-am zis am zis bine. 

Si catre Grigorescu: 

Dumneata ce crezi? 

Subadministratorul tidied din umeri, filosofic. 

De! Mai bine era sa-I fi rugat pe Car lig sa plaseze 

el personal eincizeci-seaizeci de bilete. Politia n'o refuza 

nimeni. 

Imi pare rau, dom'le Grigorescu, imi pare rau ea 

te-aud vorbind asa. Dumneata nu mi-ai spus ca ai sa trimiti 

controloril financiari sa atinga" pe negustori cu Cate-un 

bilet? 

Grigorescu ofta. 

Asa-il Am spus! Da' vezi cii nebatee a Camas pe 

loc. Daca-1 muta pe Scoarta, cum fusese vorba, vindeam 

eincisute, nu o suta de bilete! 

Grigorescu parea sineer. Dupa anchetarea Iui Protopopeseu-Scoarta, 

administratorul financial' al judetului Crantet§ani, 

toata lumea era sigura ca .nebunu" va fi mutat. 

219


Inspectorul financiar care sosise din Bucuresti avea aerul 

unui om sever care stie toate cafe le-a facut administratorul. 

Dom'Ior, spuse Grigorescu, sa nu fi avut eu pe cap 

un zabauc, un traznit, un aiurit, ca Scoarta... ehe cate 

bilete n'asi fi plasat! 

Domnul Glasman iii mura vocea. 

Eu cried ca are sa vie lumea la cassa! Nu se poate 

sa nu vie! 

Dar doctorul, infuriat, it repezi. 

SA ma ierti dumneata, da' nu esti bun de presedinte. 

Nu stint bun de presedinte? Eu nu stint bun? Atunci, 

poftim! is dumneata presedintia. Par'ca nu mi-a spus 

Ghidale... 

Nu ti-a spus nimic 1 Eu nu vreau sa-ti iau prese. 

dintia. Mi-e indifferent... Dar... pentru societabe, pentru... 

Te rog! Te rog! 

Si Glasman iii trecu batista peste fruntea asudata. 

Se desparti de tovarasi tarand pe easier dupa el. 

E paronoic spuse doctorul. 

Dela doui metri, arhitectul prinse cuvantul. 

Par lit esti! raspunse el, enervat. 

Doctorul surase, superior. Vorbi ceva, pe soptite, lui 

Grigorescu care-I asigura ca e de aceiasi parere. 

Glasman se departs binisor de fostii prieteni, iesi in 

fata garii, in tarp, gi 

opri o trasura: 

SA stii ca mergi cu mine si cu domnul din Bucuresti! 

spuse el birjarului. 

Omul de pe capra paru surprins: 

Pai ati mai oprit o trasura 

Nu to priveste! Dumneata mergi cu mine. Si nu 

mai tragem la Modern". Tragem la Imperial". Ai priceput? 

Prea bine! facu, resemnat, birjarul.

ION PRIBEAGU 

poet - umorist 

Biografia 

Nascut la Buzau, in Octombrie 1890. 

A debutat la revista Facia" de sub conducerea Pui N. D. 

Cocea, la 1912, cu poezia Scrisoarc, adresata Regelui Carol I 

gi semnata Sache Disperata. 

La 1913 a redactat revista umoristica Caricatara". A activat 

intens Si la publicatia saptamanala Pardon". 

A scris lucrari de aclualitate, cari s'au representat pe scerpele 

teatrelor Carabus, Eforia, Alhambra si Co los. In anal 1926 i 

s'a jucat la Teatrul Nora din Buouresti revista Treanca tleanca 

mere acre, care a ajuns la o mie de reprezentatii in intreaga 

Tara. 

A fost primal scriitor roman care a oetit versa' in fata microfonului, 

in Decembrie 1927. 

0 se,amil din scrierile sale an aparat sub pseudonimele Ion 

palavra gi Ivan Turbine& 

Redacteaza pagina vesela saptamanala a ziarulai Dimineata". 

Colaborari 

Ziarele 5i revistele: Ram pa, Dimineata, Carierul lsraelit, Ordinea, 

Facie, Caricature, Umorul, Ismaili& Ratianea, Ilustra linnets, 

Pagini literare, "anima Evree, Teinparul, Scdnteia, Stampa, Trt- 

Nara, Scene, Hatikvah, Cranicaral, Glasal Bucovinei, Adevarai


literar ,si artistic, Revista pentra loft, Pardon, Puntea de Fi Ides, 

Vremea, Nikipercea. 

Opere: 

Vorfuri de spada (versuri), Facia", 1915. 

Buouretti noaptea {sonete), Carmen Sylva", 1922. 

Siro fe strengare, ed. II, Cultura Poporului", 1932. 

Umoristice (schite), Fidevdrul", 1934. 


Humor evreesc, schite. 

ACADEMIA TERASA 

Trei siruri lungi de mese. sterpe, 

Mancari, pateuri reel si calde, 

0 toillette" pentru dame, oglinzi, o statueta, cassa, 

Si douazeci si trei de chelneri numerotati... Asa-i Terasa" I 

Aici, in orice colt de mass, e incrustata o poveste. 

Aici si-a scris C000sul" Victor, aici Himerele" Oreste, 

Aici a meditat Neinteanu si 'n taina serilor albastre, 

Aici a faurit Al-George marete cantece din castre" 

iri oftiooasele clipite ou psalmodii crepusculare, 

Aici luat-a Minulescu intdia lui dulceata mare", 

Aici a stat ,,,cu sine insusi de yarn." simbolistul ref, 

In agonia unei halbe si spleen-al unui sfert de boeuf. 

Vestalele din templul magic si catacomba din Bassora, 

$i clopotele funerare dela Mizil si Terpsichora, 

Si domul din Corinth 5i turnul, sicriul, zambetul frumoasei, 

Si fiecare yacht albastru e smuts din sufletul Terasei. 

Aici, Duminica la 4, cand ziva-i alba ca mdtasa, 

In melanoolice aqorduri se investmanta-atunci Terasa; 

Si viii driade cu duzina: Ortans, Mimi, Margot, ,Loulou, 

functionari de pravalie de la Masan" 5i Au bon gout ".

ION PRIBEAGU 223 

Actrite demisionate, apasi, directori de reviste, 

Tovard0 de idei", discipoli, poeti cu plete simboliste, 

Georgescu-Stefanesti si Buchis, Florica, Nitta-Jo, Tanase, 

In once colt, de sub cupola aoestei magice Terase, 

La table, la bileard, la mese e numai geniu i lumina. 

Aid se fac afaoeri grace, export, fasole, vaselina, 

Aid Nea Iancu Candelabra, la ora 5 dintr'un caprit 

Profund, neliimurit 51 tainic, i5i bea piramidald sprit, 

Cand Bulgaras surprinde 'n zare preludiul unui oersublim. 

Intregul amalgam de g'lasuri o clips 15i opre§te mersul. 

Acum afla-va Capita la, ce soarta are universal 

Si mai ales de ce la 4, la 5, pe soare sau pe tuna, 

De Herz, cuoeritorul tanAr, e tot cu Lica impreuna. 

Aici, in parcul mut, in parcul cu flori si cu mumii pagan 

In care doarme pe vecie cadavrul Operei Romane", 

In fiecare zi Corfescu-I§i catA-aicea adapost 

Si bea un tap Si cloud halbe in cinstea Celei Care-A Post. 

$'apoi cand soarele praje5te 'ntregul tot ca'ntr'o tigae 

Cand la Royal" e berea calda $1 la Carpati" e valvAtae, 

De la Imperial" §i Miroea" $i Boulevard" in tend yin: 

DArasou, Steriade, Ressu, apoi Castalde, Leontin 

Si au Georgescu Theo logu, cu pasii ritmici ca chine* 

CAnd bazdagania" ataca cu brio Se intorc vitejii". 

Violetate raze albe imbrac' al portilor fronton 

Land zambitor ca Mefistofel pe douli sat= Caton, 

In fata unei mese piing de farfurii, pahare, cesti, 

Isi soarbe vesel limonada cu ochii plini de Bujoresli", 

Pe and Barsan, round privirea o clip& prin fntreg Parnasul, 

Ca un Hamlet modem -4i zice 'ncet: Ca' mAini va bate 

ceasul" I

224 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I nE ORIGINA EVREEASCA 

Prin aier tree miresme fine si aromiri de flori de nufar, 

Cand leganandu-si trugul Sorbul, din tabacherea-i cat un cufar 

10 rasuceste o tigara, asigurand pe toll poetii 

Ca'n veacul viitor Teatrul ii va juca Letopisetii" 

Si tot priveste spre Maniu ce bate c'un creion 'cadenta. 

Ca.nd ornicul arata 7 din turn dela Independenta", 

Editiile speciale trezesc pareri tumultoase. 

Ileum politica-i stapana pe 'ntinsul veselei Terase. 

Arum e blestemat Giolitti si ridicat in slavi Salandra. 

Pe -aleea cu nisip de our tree: I. Mortun si cu Bulandm 

Ranetti, Moldovanu, Jalea, Sion, Leon Popescu, Spathe 

Si 'n time ce razele albastre, pembe 5i gri Si violete 

Inunda chipul Iui Dinicu dela picioare pan' la cap, 

S'aude Cincinat cum canta: Nigrim, inspira-ma cu'n tap!' 

la 

Incolo, siruri lungi de mese, umbrele mari cum an chinejii,. 

La arme", Trovatore", Doina", arme", 

Se intorc vitejiir 

0 toaleta, o ferneie, oglinzi, o statueta, cassa, 

Si douazeci 5i trei de chelneri numerotati... Asa-i Terasa"1... 

(Vdrfuri de spatial 

ACELEI CARE A PLECAT 

and ai plecat zambind din casa noastrA 

Din odaita plina de senin; 

In grabs, ai uitat o floare'n glastra 

Si pijamaua to de crepe de chine, 

Sarmana pijama cu flori bizare 

In care ai ras atat, tic' nu credea 

Ca va veni o zi amara 'a care 

Ai sä one uiti, pe mine si pe ea.

ION PRIBEAGU 

.D'atunci sedem im fiecare sears 

In fata sobei pline de carbuni 

Si depanam povestea iar si iara 

Ca doi prieteni buni. 

Stiind c'atat de malt iti fuse drags 

0 'mbratisez sub vraja din amurg, 

Prin falduri imi adorm privirea %raga 

$i-i mangai fiecare brandenburg. 

Si noaptea prin apusuri cristaline 

Cand dorul sparge-al Iacramilor dig, 

0 culc in pat alaturea de mine 

Si-o invelesc ca sa nu-i fie frig. 

(Ser.° le areug ire) 

CENACLU 

In crasma 1arga-i sarbatoare 

Cum n'a mai lost de multe vremi 

S'au adunat cativa bohemi 

Si vinul,kgalgae'n pahare. 

Iii povestesc de Coate cele 

Si 'n sfasiatur violet 

Se pese 'n pas de menuet 

,,Legenda celor trei castele". 

A fost odata o craiasa 

Odrasla-a unui neam de printi, 

Cu ochii negri si cuminti, 

Care-a fugit c'un paj de-acasa. 

Din risipirea larg albastra 

Cu dungi $i 

puncte de rubin, 

Poetu 'maul 'ntr'un suspin 

Povestea ltd, povestea soastra. 

225


Si'n atmosfera neguroasa 

De yin si triluri de Chopin 

Agonizeaza un quatren 

Si cade-un visator sub mash. 

II. 

Introsi 

pe scandurile pale 

Amanti nebuni ai bauturii 

ViseazA domuri sepulcrale 

Si zane albe, trubadurii. 

Ale seninului saruturi 

Ce cad in Hearin domoale 

Imbraca cele sapte luturi 

Si cele sapte slide goale. 

In ritmuri tainice, suave 

Cad picaturile incete 

Din' damigenele bolnave 

Pe resfiratele lor, plete. 

Si dusi, rapsozii tes poeme 

Pe cand in catacombe large, 

Cate-un suqhit din vreme 'n vreme, 

Blisterios, tacerea sparge, 

(Strote Wengare)

ISAIIA RACACIUNI 

dramaturg romancier 

Biografia 

Nasout in Septembrie 190G, in comma Racaciuni, jud. Bach -J. 

A inceput se publice in cotidianul Dacia". 

In anal 1926 i s'a jucat pe scena Teatrului Popular, piesele: 

Uzina si Mire le. La Teatrul Ventura i-a fost reprezentata piesa 

Poste Pedants, in anal 1931. 

Fost redactor la revista teatrala Premiera", aparata la 1928. 

In Ianuarie 1935 trebuia sd aiba be la Teatrul National did 

Iasi, premiera comediei save B trsa Neagra, care nu s'a reprezentat 

din motive nejustificate. 

Colaborator la editura Ca ltura Nationale" si secretar at 

fiundatiei. pentru literature si arta Regale Carol II". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Dacia, <strong>Adevarul</strong>, Epoca, Facla, Rampa, 

Zorile, Ciipa, premiere, Viola Romoneasca, V itrina literard,'Munca 

literard, Vremea, Reports,, Az%, Litere, 1934 Voiaj, &vista Fandatiitor 

Regale, Alagazioal, Viola Iiterara. 

Opere: 

Trei crud (drama), Bucure0i, 1923. 

Mal (roman), Nationala Ciornei", 1934.


M A L 

fragment 

Cu greu iii retina Lulu tumultul sufletesc ce-i duduia 

in oosul pieptului, ca clocotul fontei intr'un cazan incins 

Si inchis ermetic. 

Intr'un cuvant, Lenuto, vezi si to cum m'am pus 

de-a-curmezisul suvoiului. Dar suvoiul e mai puternic decat 

noi. Ne frange meterezele si n2 razbeste rezistenta. Arn 

kncercat tot ce e posibil omeneste. Sunt la capatul posibilitatilor 

mele sufletesti... Sunt sfarsit... Nu mai pot suporta, 

Lenuto... Ai mils de mine... 

Mila?... Da, (la_ inteleg... ai gasit eel mai prielnic 

moment, ca sa scapi de mine... M'ai si nimerit intr'o zi 

buns... 

Toni o apropie $i mai mult de el, ii vorbi cu glasul 

2necat in lacrimi. 

Uite-te la mine! Fac impresia unui om care -$i 

poste permite o despartire atat de cinica? 

In mlastina insa nu mai pot trai !... Mi s'a lurcat malul 

pans la gura si ma inec... Intampla-se orice, intro noi 

s'a sfarsit totul, Lulu! Dumnezeu sau cumpana marelui 

necunoscut va judeca daca sunt vinovat de aceasta rup- 

tura_ Filtfel nu pot face, fetito! Intelege-ma 

Interveni o tacere. Sa fi treed cinci sau zece ,minute. 

Dansatoarei ii se parea ca a trecut o vesnicie. Urechile ii 

vajaiau. S'a ridicat cu ochii holbati, cu obraz de pergament, 

fara sa poaLa articula un sunet. Muscandu-Si buzele, 

I-a intins mana lui Toni si, apoi, a sbughit-o pe use. Cand 

ajunse in strada, a podidit-o plansul ca o emoragie. Plangea 

Cu durere, cu sete, cu desnadejde, cu autentic tragism. 

Plangea si mergea inainte, pe ulitele intunecabe si 

pustii, 

fara sä priveasca inapoi, la dreapta sau in 'stanga. 

Toni se desmetici dupa un minut dela plecarea ei, 

I

1SAIIA RACACIUMI 229 

Ideschise fereastra, o striga, slab, de doua trei ori, apoi 

se awed din nou in fotoliu. In definitiv"... 

Dupa douazeci de minute de panics, ajunse la concluzia: 

va reveni, desigur ea va reveni I Ar fi vrut sa mearga 

la dansa, sa-i fagaduiasca ca vor continua sa traiasca impreuna, 

ca se va muta pentru totdeauna din aceasta casa 

care de tin an §i jumatate nu face decal sa-i 

invenineze 

sufletul, ca.., dar nu putea iesi. Ii era teams sa nu intepeneasca 

pe drum. Abia a doua zi, doctorul incuviintase sa 

se duca ou o masina, bine invent, numai pans la redactie 

i de soot° sa se intoarca tot asa. Nu, nu. Nu se va 

Intampla nimic panA maine", se consola Toni: Isi aprinse o 

%igare si sootoci prin colbul bibliotecii unde gasi baladele lui 

Francois Villon. Deschise cartea. Pe prima pagina erau 

scrise cat va tuvinte dela Madeleine. Madeleine, care locuia 

in at saselea etaj in casa veche depe Rue de Belfort, 

.Madeleine cu care se jucase in copilarie, prin lunca Siretutu' 

si care se intorsese scum trei ani dela New-York, 

tuide fiusese secretara unei reviste conduse de Paul °audel... 

0 serie de amintiri in legatura cu aceasta veritabila 

parisiana rulau pe ecrauni mintii lui turburate, dar nu 

izbuteau sa astampere incontinua izvorire a gandurilor ascisme 

si mereu permanente in constiinta lui. Sfarsi prin a 

arunca volumul din marts. Dupa o ors de sbucium lua 

o pastila de bromura, incercand sa adoarma. 

In time ce el se lupta cu somnul care intarzia sa vina, 

Lulu ajunsese pe soseaua izolata pe care tiu mai trecea nisi: 

o vietate. 0 singura marina, cu farurile aprinse, trecu 

tures pe langa ea. Mergea mereu si plangea. Nici nu se 

.uprise la portita casei in care petrecuse ou Toni clipele 

oele mai fericite. Se pomeni pe campul gol, calcand prin 

tnoina si noroi. Zapada se topea si apa incepuse sä umple 

soseaua. Ea nu shntea ca-i intra tideala in pantofi, nu 

vedea ca lasase strazile in urma, nu banuia ca la fiecare

230 60 SCIIIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGTNA EVREEASCA 

pas ar putea-o sugruma cineva... Mergea inainte, mereu 

inainte, prin noaptea de pAcura, dela care astepta parca 

unica izbAvire, unica solutle: s'o inghitti. Deodata se izbi 

de un copac secular. Atunci se desmetici. Langa copac 

era lacul, mai mult o mlastind (aici 15i aduse aminte de 

cuvantul lui Toni: mlastina) si de partea cealaltA a soselii 

era o carciuma. Carciuma la care chefuiserA, lark) 

sears, ei doi, strAnsi unul langa altul, indragostiti. Si lacul, 

lacul la care priviseed cu nesatiu, melancolici, imbratisati, 

fericiti... Dar primavara aceea e indepartatA; parcA nu ar 

fi fost niciodata. Si lacul e scum o mlastina, o mlastina 

de care, cu cat vrei sa scapi mai repede, to afunzi tot 

mai adanc. Pared asa ii spusese, Puiu... Puiu care nu o 

mai iubeste... De ce sa traiascA Toni in murdarie... 5i 

murdaria era &Ansa... Da, da... adevarat: o murdarie Asta 

era! Nimic mai mult! La ce serveste o viata ca a ei? Bolnava, 

cu inima slabita, cu viata fara rost, mereu tremurand 

la gandul zilei de maim, trend din capriciile barbatilor 

si 

pentru capriciile lor... Si, Intel) zi, cAnd nimeni nu to 

mai vrea, ajungi pe trotuar sau poate lute= port, intr'un 

bordel... Brrl 

Carnea ii tremura... Inteo zi e una, intrialtA zi e alta... 

Intotdeauna se gaseste un motiv... Cu case ani in urmA, 

se indragostise de un grec care o iubea si voia s'o is de 

sotie. Parintii baiatului s'au opus, au ridicat-o cu politia 

din acel oras si au expediat-o acasa. 

A plans, a bocit, dar la ee au folosit toate staruintele? 

Grecul a inebunit. Mai e si azi internat la ospiciu. Mama 

baiatului sufera scum inzecit. Era un tanar superb...! 

dar pe atunci avea numai 17 ani. Un copil Inca zburdalnic. 

Lacrimile se uscau mai repede . Dar scum, scum, i s'a infundat!... 

De aici simte ca nu va mai scapa... Rautatea 

lumii si 

destinul hain s'au strans imprejurul ei ca un oerc 

de fier care o strange, o insangereaza, o inabuse I Pula! 

El,

ISAIIA RACACIUNI 

Puiu! Se izbeste cu pumnul in piept si geme! Nu paste 

crede ea nu it va mai revedea, ca nu va mai fi mangaiata 

de mane lui band... Caci era bun, Puiu, era... Vina era 0 

ei! Cum de-a avut indrazneala sa se apropie de el, cand 

s-tia bine ca inainte 11 cunosouse pe cel'lalt?! Era insa nepkisatoare 

si zapacita ca iuresul unui cancan; Toni o purificase, 

o readusese la alte sentimente, faeuse din ea un alt 

om... Un om gata sa creada in ceva, in cineva... Si arum, 

and credea; gata I Un picior in spate si du-te I Du-te 

in noaptea, uncle societatea to lasa sa umbli ca un caine 

raios 5i -ti 

da peste labs de cateori incerci sa apesi pe clanta 

unei usi de oameni cinstiti. 

Uruitul oblonului dela carciuma o trezi din rneditatie. 

Domnule, domnule, un moment! 

Lulu batu cu pumnul in oblon. Carciumarul, intrigat, 

ridica oblonul, deschise usa. 

Poftim! 

Rom ai? 

Am. 

Numai sa beau putin si plec imediat. 

In carciuma luminata de o lamps cu gaz, Lenuta infra 

impleticindu-se, dar izbuti sa salveze aparentele. Se scotoci 

in poseta. Gasi o moneda. Erau ultimii bani dela Toni. 

Un pahar cu rom. 

Un pahar? 

Da. 

Carciumarul o privi pe sub sprineenele stufoase $i, dupe 

ce cantari din ochi valoarea monedei, ii oferi un pahar 

cu rom, mijlociu. Lulu arunca moneda pe masa si ceru 

pentru rest cateva tigari. Romul si tigarile erau cei doi tovarasi 

nedespartiti ai vietii ei sdrentuite. 0 sdreanta! Asta 

era! Hai, noroc, sdreanto! Si dadu pe gat continutul paharuluil 

De patru, cinci ori, se opri, dar bau tot romul. 

Gatul ii era ars, mintea ii era impainjenita. 

23)


Build searal 

Noapte buns, domniwara. 

Carciumarul se vita lung dupa dansa, se minuna de 

aceasta neverosimila §i tarzie aparitie, dar sfar§i prin 

ida din lumped i a inchide up, la auzul glasului cicalitor al 

nevestei, care it striga din interiorul locuintii. 

Mla§tina, mla§tina!" ciocanea un gand de calau in 

mintea femeii! Fumand tigara dupa tigara, rataci cateva 

ore pe marginea lacului... 

Din cand in cand, revenea ca un leit -motiv, intr'o situfonie 

macabre, numele Puiu" §i atunci izbucnea iar §1 

iar intr'un plans neuman ce-i scutura toate fibrele 

Deodata, arunca po§eta pe mal, inchise ochii §i se pravali 

in ape... 

Lacul era adanc. Nimerise un loc rau, un loc fatal. 

Malul in care se balacise Toni, ii va astupa gura, ochii, 

narile: ei, baletistei murdare, menita din leagan pentru 

malul mlastinei... Aceasta ii era razbunareal 

A doua zi, in zori, carciumarul a fost primul care a 

descoperit popta pe mal §i un trup umflat, plutind pe 

apele verzui $i 

impure ale lacului . 

a

EUGEN RELGIS 

poet - romancier sociolog 

Biografia 

Nasout la Iasi, in 2 Martie 1895. Absolvent al licealui din 

Piatra Ne,amt. A audiat catva timp la Facia natea de filosofie din 

&more 6ti si ourgaile scoalei de arhitectura. 

In literature a debutat ou vollumul Triumlul netiinlei, in 1913. 

La Iasi a editat in 1920, publicatia lunara Umanitatea". Imprejuna 

as Ion Pas a scos revista Ougetiul liber", in anal 1927, 

iar intre 1929-1930, singur, Umanitatea". 

0 mare parte din lucrarile sale s1 mai ales cele despre umanitarism, 

au fost talmacite aproape in toate limbile earopene.. 

Parte din ele au aparat in traduce. in iunele state americane. 

A tradus si pre,kicrat opere literare si de sociologie ale diferitor 

scriitori streini. 

Colaboreaza la revistele din Tara, fund tot °data si un asiduu 

eolaborator la publicatiile streine. 

Colaborari 

Ziarele $i revistele: Opinia, Adevaral. Aida llama, Socialism!, 

Seam, Viilorul, Ramps, Fronds, Absolatio, Umanitalea, Vitrina 

ie5ano, Sbaratortul, Progrestal social, Universal literar, Vieata 

'toga, Adevaral lilerar 51 artistic, Flacdra, Ciandirea, Adam, Omni


liber, Lumea Evree, rata Romaueasea, Cagelal liber, Umaairarismal, 

Romania literara, puntea * Fi Ide$, Vremea, Sinai, Sanlier, 

Cavantal liber. 

Opere: 

Triamfal nellintri (fantezii), Goldner", Iasi, 1913. 

Nebunia (poeme), cu 15 desene de autor, Bucuresti, 1915. 

Co loana printre mini (esseuri), Anoora", 1921. 

Umanitarismizl ci Internationala Intelectualilor, Viata 

Romaneasca", 1922. 

Peregrindri (calatorii), Socec", 1923. 

Petre Arbore (roman), trei volume, Umanitatea", 1924. 

Umanitarism si socialism, Branisteanu", 1925. 

tMelo,diile tdcerii (poeme in proza), Cu ltura Universals ", 

1926. 

Poezii (1914-1920), Cultura Universals ", 1926. 

Umanitarismul biblic, Viata Romaneasca", 1926. 

Glasuri in sardind (roman), Branisteanu", 1927. 

Internationala pacifism, Umanitatea", 1929. 

Calle pdcii, Umanitatea", 1930. 

Bulgaria necunosaild (calatorii), Vremea", 1932. 

Prieteniile I i Aliron (roman), Cugetarea", 1934. 

Umanitarism si Eagenism, Vegetarismul", 1934. 

Europa cea tir.tnra, 

Santier", 1935. 

Soare ritsare (schite japoneze), ed. II, Bibl. pentru tor. 

Liieraiara rdzboialai si era wad, ed. II-a, Bibl. Universala". 

Dramari in spirald (calatorii), Bibl. Dimineata". 

Prelucrari: 

G. F. Nicolai: Biologia rcizboialui, ed. II, Viata Romaneasca", 

1926. 

E. Armand: Istoria sexualistd a amanitigii, Umanitatea", 

1932. 

Stefan Zweig: Marie Antoinette, ed. III, Cugetarea", 

1934.

EUGEN RELGIS 235 

Traduced: 

Selma Lager Itif: Vechial come, Branisteanu", 1928. 

Stefan Zweig: Touche, ed. II, Cugetarea", 1934. 

Stefan Zweig: Amok, Cugetarea", 1934. 

Emil Ludwig: Coa leicatorii Earopei, Cugetarea", 1934. 

Emil Ludwig: Fiat outdid, Cugetarea", 1935. 

Emil Ludwig: Convorb4/ at Masaryk, Ougetarea", 1935. 

Emil Ludiwg: Hindenburg, Cugetarea", 1935. 

Stefan Zewig: Noapte lantastial (nuvele), Cugetarea", 

1935. 

Stefan Zweig: Erasmus, ed. II, Nationala-Ciornei", 

1935. 

Iacob Wassermann: A treia existenftl a lui Joseph Nerkhoven, 

Nationala-Ciornei", 1935. 

F. W. Nietzche: A$a vorbit-a Zarathusta, Bibl. Caminul". 


Europa de masine, capitale 5i figari. 

MARTE 

TA 1pi de-otel. Cu fiecare pas 

striveste musuroaiele umane. 

In urmA, cimitire ravasite 

inainte: orawinflacarate, ogoare parjolite. 

El n'are cap: I o guru intre umeri. 

Bale rosi tasnesc dintre masele 

ce taie'n douti capete, ca oul; 

$i pulpe grace, sAnii Mini Cu lapte, 

si burti cu prunci oe-si asteptau sorocul, 

si fete palpitand ca porumbeii, 

si tineri rupti ca pAinea, tescuiti 

ea strugurii in laba-i de granit...

236 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIG1NA EVREEASCA 

Inghite tot: §i oase §i cristaluri, 

clopote, tablouri si statui, 

carpi §i microscoape $i motoare. 

El sfarma tot: cu'n punm turte§te-un si 

rastoarnd turnuri, sparge catedrale, 

scuftmda transoceanice §i scurma, 

Cu ghiarele-i ourbate, prin oomori 

de veacuri adunate in muzee 

on agernute rodnic prin campii, 

pe paji§ti, prin gradini §i in paduri... 

El trece peste graniti uragan 

ce macina milioanele de vieti; 

le'nvarte§te'n trombe pan'la cer 

sau le piseaza'n mlastini si'n prapastil. 

El gaurege-un munte, cu calcaiul 

oraKle devin morman de tanddri. 

Tot ce atinge, se usuca, arde, 

plesne§te, se faramd, se tope§te. 

E praf, cenu§A, putregai, venin 

e hada sterpiciune, 

e moarte fare chip §i fard rost... 

Cud el nu are cap --I 

e doar o gura, 

un trup gigantic ce mere" se umflii 

mereu, ca §i an cancer colcaind... 

Plesiosaur orb §i ne'nfranat, 

cresout peste popoare, de milenii, 

§i care devoreaza, devoreaza... 

Suflarea lui trasne§te: pieptu-i vast 

dudue §i fulgere arunca. 

Din porii toti duhorile sbucnesc, 

inabu§a §i rod


$i fac din ochi frumo$i puroi prelins 

gi terciu dintr'un creer genial. 

In juru -f, norii negri de lacuste 

$i de himere'n zumzet de helice; 

mongri epileptici, trepidanti; 

scorpioni, paianjeni, flare imbatate 

balauri, caracatite, microbi 

crescuti miriadari ca un vartej. 

Cump lita hoards -a Urii $i a Mortii 

it insoteste in alaiu feroce: 

0 trend de orori $i de dezastre 

dealungul gi dealatul unei lunii 

pierdute 'n nopti de suit, 

in orizonturi viermanoase, 

in zile calcinante 

cari otravesc pamantul, aerul $i apa... 

Vulcanic, el alearga peste tari, 

sore dintr'un continent in altul 

si pururi, devoreaza; 

urla $i scrasne$te 

jucand intr'un picior; 

scuipa, urineaza, vomiteaza 

deasupra 'nebunitelor noroade, 

ca sa le'nghita iara$i, grohaind 

$i sa cuprinda-apoi planeta toata, 

cu brat de fier St 

coapse de jaratec 

isbind, i'ntr'o betie deliranta, 

cu sexul ulcerat un catapult 

ce 'mpragie semintele-i sterile 

in maruntaele'nsangerate ale Terrei. 

(Umanilarismul).


GLASURI IN SURDINA 

fragment 

,..Fluizi fierbinti curg prin trupul plapand, sbucnind 

din adancimi nebanuite. Ard, $i ca limbi de flacari feline, 

it ling durerile; ard, si ca ventuse sorbitoare de seva, 

se infig durerile; ard 5i ca biciuiri de fier inro5it, 11 

fulgera durerile... Acalmii, inabu5itoare ca aerul torid dinaintea 

furtunilor. Si far incep feitinul bestiile launtrice, mai 

vorace, mai urlatoare. Sc rotesc prin tainitele inimei 5i 

isbesc ca in porti za vorite. Serpi se strecoara prin piept, 

it mu5ca printre coaste. Ghiare resfirate it sgarie prin 

pantece si 

parica un pumn coltos urea inspre gat: apasa, 

sdrobe5te, inabu5a... 

Zile 5i nopti, plapandul trup se svarcole5te intre perine; 

sudorile agoniei ii broboneaza. Se chirce5te, de destinde 

se rasucesc membrele, in cari vibreaza nervii, ca ni5te 

coarde racaite de arcu5uri satanice. Vedeniile se invartejesc 

in ochii mariti, cand incandescenti, cand stin$i. Teroarea 

Mortii-fara-sat, a negrei Necunoscute, it impietrege uneori: 

e cuprins de gerul neantului ce se devoreaza pe sine insu5i. 

Ura sarcastica a materiel care vrea sä se risipeasca in 

pulbere sterila, ii ranjege prin chipuri inro5ite de valvatai 

gigantice. Alteori, fantomele stint topite in nuance livide, 

in valuri putrede cari curg prin odaia intunecata de storuri. 

Dar, in plapandul trup, viata vrea sä traiasca. Freneticele 

instincte de conservare, neistovitele rezerve ale fortei 

creatoare slavesc anarhia deslantuita. Ca sub prabu5iri de 

avalan5e, se framanta trupul; insa, ca grauntele de cle5tar, 

ce rezista oceanului furtunatic pentruca are in el o picatura 

din apa lui, asa e faptura insufletita de o und5 a 

vietii universale. 

Si curg durerile prin sangele infectat, curg flacarile 

printre organe. Delireaza Patimirea umana... Delireaza in 

rugi bolborosite, in vocale prelungi, frante de horcaeli.


lidesea, cuvinte de dragoste amintesc momentul fatal al 

sarutului de frate: 

Ermil, tad,... n'am vrut sa to Iovesc,... tad.., Ermil,... 

ti-am dat calutul,... te-arn stirutat ca sA nu mai plangi... 

Si bestiile launtrice mu5ca 5i sgarie 5i rup, imbiltate 

de viata supta, dar nesecata. Se ingramadesc valurile fierbinti 

spre cap; isbesc sub tample ca furibunde ciocane; 

injecteaza ochii cu lacrimi sangerii gf 

apasA in creerul 

fraged. Ca un arc se curbeaza trupul fremtittitor 5i 

fierb in craniu blestemele mortii. Apasa . apasa mai 

ales in urechile cari vajaie 5i tuna ca pravaliri de cascade... 

Un racnet, ca o eruptie suprema; un racnet al vietii care 

nu vrea sti fie nimicitg, 5i timpanele plesnesc sub lovituri: 

par'ca se revarsa prin ele Area-plinul valurilor 

fierbinti, se risipesc durerile, se distrama ororile mortii prin 

urechile ranite... 

Sciildat in sudori, plapandul trup recade, descordat, 

printre albele perine rava5ite. 

* * 

* 

Noaptea pustietatilor instelate si-a gasit adapost in 

odaia bolnavului. Si-a strans prin unghere aripile ostenite, 

s'a prins ca liliecii de faldurile perdelelor, s'a cuibarit prin 

cadre 5i etajere 5i zace languroasa intre brate de fotoliu. 

In aerul caldut, suflarea ei potolita vibreaza de betia eterului 

§i de feeria stelelor. Aci, in odaia suferintei umane, . ea 

palpita cu armoniile ei, cu binecuvantarile 5i miragiile ei. 

Timpul fara masura, de-afara, cadenteaza aci dubs in 

pendula: picura clipele vremelniciei terestre, ca boabe 

cristaline intr'un lac intunecat. Iar in palida aureola a candelii 

atarnate intr'un colt, palpae flacara, ca o steluta ratacita, 

palpae suav, ca sufletul in plapandul copil care 

doarme... 

Mama vegheaza landa intaiul ei nascut. Nebiruita, ea 

it prive5te. Putin aplecata spre el, cu mainile impreunate,


ea it invalue cu balsamul iubirii ce isvoraste din inima ei 

calita in dureri. II invalue cu duiosia ei, profunda ca 

noaptea din jur; cu adorarea ei de nascatoare robita nouei 

sale intrupari; cu sacrificiul tuturor tentatiilor i bogatiilor 

p5mtintene... II invalue cu vointa ei de mantuire ca intro 

magica naframti a invierii. Ii insufla propria-i viata prin 

ochii ei extatici 9i 

respirarea ei ferventa se amesteca cu 

suflarea timid a copilului. 

Mereu vegheaza Mama... In linistea noptii, ea aude 

pulsul copilului. Asculta viata, care se infiripeaza iarasi 

in ragazul somnului. Asculta, in el, propriile ei pulsatii 

si ruga ei mute rasund totusi in incaperea umbrita. Rasuna 

Ca o implorare, ce-i totodata o slavire a indulgentei ceresti. 

Pre lung, ca murmurul padurilor sacre, ca ecourile inteun 

templu stravechi, se revarsa ruga ei, prin ochii umeziti, 

prin suspinul trudnic. 

Mereu vegheaza Mama... Chipul sleit al fiului o atrage 

cu fascinarea adorarii. Incet, se-apropie de el: sa-i dea 

sarutul dant, sä pecetluiasca pe obrajii pali mantuirea... 

Se apleaca asupra lui. Dar prea-plinul iubirii Owed, 

fierbinte, din ochi. Lacrima cade intre buzele copilului.. 

Un fior strabate trupul firav; un oftat ridica pieptul care 

se umple de vigoare si lacrima e sorbita ca un leac 

suprem. Ochii baiatului se deschid, lent, privind par'ca departe 

in tainele vietii sale noui. Iarasi se unesc pleoapele, 

inchizand sub ele imagine aplecata deasupra-i, chipul 

Providentii sale tamaduitoare, care se fixeaza etern in spiritul 

s5u, ca o stea in infinit...

AL. ROBOT 

poet 

Biografia 

Nascut la Bucuresti, in Ianuarie 1916. Studii liceale in Bucuresti. 

A debutat la revista Dumineca Universului", de sub con - 

.ducerea lui V. Voiculescu. 

Fost redactor literar al ziarului Rampa". 

In 1932 a tiparit volumul de poeme Apocalips terestru. 

In revistele saptamanale ,, Vremea" si Cuvantul liber", a 

publicat in anul 1935, o serie de reports* literare, din delta 

Dunarii si de pe litoralul Marti Negre. 

Colaborari: 

Ziarele si revistele: Rampa, Facia, Dumineca Universului, 

Freamatul Vremii, Ulise, Via la literard, Meridian, Azi, Cuvdnitil 

.liber, Reporter, Revista Fundatiilor Regale, Vremea. 

Opere: 

Apocalips terestru (poeme), Cronicarul", 1932. 


Somnul singuratalii, versuri. 

=


PRIVELISTE 

S'a culcat o floare ca un flutur 

Si-am patruns in zi ca 'ntr'un navod 

Langa portile cu mult norod. 

Am uitat desagii sa mi-i scutur. 

Ho lde marl i§i freamata pacatul. 

$tiu cum ramele au dat seminti. 

Cai le cre§teau fagaduinti 

Si 'ntorceau pe dupa soare satul. 

S'a crapat namiaza cu pastaia 

Si i§i coace-aripa sborul crud. 

Rastigne§te inima bataia, 

Cu porumbul din poveste ud. 

(Revisit: Fundaiiilor Regale) 

ACORDURI PENTRU PRINTESA TRUPULUI 

Viori i§i descarcara strigarile de pleava 

Si sulita ogirii se inchidea in fier. 

Un rau i§i deslu§ise plecarea cu otava, 

Varsand infati§area- unui al doilea cer. 

Ti-am sarutat purpura cu sangele pe discuri, 

Iar dansul tau, printesa, l'am apucat in dinti 

Si nou pe lira psalmul to pedepsia din piscuri, 

Cu ranile pastrate in hoitul meu de print. 

A incaput in Cara amurgul ca o ciurda, 

Cu teasta lamurita de fluer §i caval. 

Subt casca incepuse o melodie scurta 

$i barba suverana a craiului vasal.

AL. ROBOT 243 

Din cithera campia to descanta bucolic 

$i-o urma-ti prinse talpa ca un picior de cerb, 

In carnea to pacatul chemase melancolic 

Veherul coapsei albe a sceptrului de Serb. 

Luna venia din surla cu cantecul in mat* 

Pe doua tate lumea cregea singuratati. 

Printesa poftei mele iii despletia 'n fantana 

0 goliciune calda vanduta prin cetati. 

SOMN 

Cand apele aduna 'n hambarul Ior cetatea 

Si flautul pe maluri imbatranege 'n gura, 

0 salcie pletoasa iii bea singuratatea, 

Adapostind odihna de cai 5i de trasura. 

UB bot de fan necheazA salbatec in fantana 

Si vizitiul soarbe din fluier un semnal; 

Os, san 5i bici ii cade in moartea din Wand 

Si langa el rasufla adanc un somn de cal. 

Cu umbra ruginita, uitata prin paduri, 

Cand noaptea iii arunca obrazul prin izvoare, 

Stejarii se indoaie cu ghinda sub securi 

Sl 

maim lui o cauta cu caini de vanatoare. 

I5i strange surugiul sudoarea lui fierbinte 

Si iii desparte somnul de armasarii morti; 

Ciolanele a5teapta ca nige moa5te sfinte, 

SA cada niiezul noptii cu cheile din porti. 

(Apocalips terestru). 

(Revista Fundatillor Regale).


SERRA CA 0 DURERE 

Sears ca o durere prin oasele padurii, 

Trece prin rasul galben al granelor subtiri 

Si isi incurca umbra prin fanul ud si moale 

In care-asucla jocul fierbintilor iubiri, 

Cand oameni calzi si aspri patrund in fete goale. 

Ore le fug prin tusea padurii ca o haita. 

Deasupra, sborul negru al corbilor se vaita 

$i simti cum vrea sa intre in moarte pan'la fund. 

Ape le smulg din lung ate un semn rotund. 

Un cerb isi uita botul in apa somnoroasa 

Si-si catara salbatec nelinistea pe stanci. 

Taranii dorm alaturi de vaile adanci 

Si-o ghinda cade intre suspinul for si coasa. 

Cu cina care fierbe in oale de pamant 

Si-o tulbura flamanzii in strachini si in linguri, 

Se scoala 'n cimitire, osul mahnit $i slant, 

Rupt noaptea din stramosii, tristi, risipiti si singuri. 

Umbrele duc in spate un sac sau o cocoase 

Sau poste o povard de scarba si tristete. 

Codrul arunca 'n ele cu mere padurete, 

Ca niste sani de fats, cazuti dintr'o cama$a. 

APARITIE 

Cu sanii scosi din cea$ca fierbinte-a unui ceai, 

Rasare in oglinda odaii, Butterfly. 

Prezenta ei danseaza pateticA $i goalli 

$i formele rotunde sunt coji de portocala. 

Cand iese din oglinda, fragila Cio-Cio-San, 

Isi face hara-kiri pe cesti de portelan. 

(Inedit). 

(Inedit).

A 

RONETTI-ROM<strong>AN</strong> 

poet - 

dramaturg 

Biografia 

Nascut in anul 1853. A studiat un timp in streinatate, dupd 

care a revenit in tars, stabilindu-se la Roman. 

Intre anii 1868-1872, a scris in ebraica in diferite periodice, 

printre cari si Hamagid", semnand Moise Roman. 

Un timp a fost pedagog si preparator pentru limba germana, 

la institutul Urechia" din Bucuresti. 

In literatura romaneasca a debutat cu scrierea satirica Domnal 

Kanitverstan, in anul 1877. Publics dupa aceea fragmentul 

Telegraful, in Reforms" lui Valintineanu. 

Editura librariei Szo llosg" ii tipareste in anul 1878, in 

volum, poems in trei canturi Rada. 

Urmeaza cu fragmente dintr'o mare poemd intitulata: hears. 

In ,,Convorbiri literare", almanahul Dacia" al lui Caragiale Si 

calendarul Rasaritul". 

In saloanele criticului Titu Maiorescu, infra in legaturi de 

prietenie cu I. L. Caragiale si activeaza ambii alaturi de Eminescu, 

la ziarul Timpul". 

La <strong>Adevarul</strong>" face sa apart volumul: Dotal animal, care 

cuprinde o seams de articole in legatura cu problema evreeased. 

A functionat un timp ca translator de limbs germand in


ministerul de externe, retragandu-se in urma la mosia Davideni- 

Neamt, unde se dedica agriculturei. 

La finele anului 1900, da la iveala drama in 4 acte Manasse, 

a card premiere a avut Joe In Teatrul National din Iasi, 

in seara zilei de 12 Martie 1901; rolul prim fiind detinut de 

artistul Gh. Caryl. La nationalul bucurestean, Manasse s'a reprekentat 

o lurid in sir, incepand din 4 Februarie 1905. Aceste reprezentatii 

au fost onorate de familia regala. 

Drama Manasse a fost tradusa in idis de poetul Iacob Sternberg 

$i jucata la teatrul evreesc din Cernauti. In traducerea Jut 

I. Kupperman a fost reprezentata In teatrul Jignitza din Bucuresti. 

La St. Louis (America), Manasse s'a jucat in transpunerea englezeasca 

a lui L. Leonard, sub namele: New lamps and old. 

In limba italiana a fost talmacit de D. Benedetto de Luca. 

In Ianuarie 1904 cu prilejul sosirii la Iasi a lui Catulle 

Mendes, Ronetti-Roman a adresat un imn in proza Frantei liberatoare, 

imn publicat in numarul unic inchinat literatului 

. 

parizian 

(Catulle Mendes", 9 Ianuarie 1904). 

Pbria in preziva mortii, a colaborat la ziarul Opinia" 

dela Iasi. 

A murit la Iasi, in noaptea de 7 Ianuarie 1908. 

Din opera lui postuma, s'a tiparit: in ziarul Opinia" din 

15 Ianuarie 1908; Latifundille, un fragment dintr'un studiu agrar 

neterminat. In revista Flacara" de sub directia lui Const. Banu, 

au aparut in anii 1913 -1914, unele fragmente poetice. 0 scrisoare 

in legatura cu Manasse a fost publicata de M. Schwarzfeld, 

in ziarul Egalitatea' si o a doua in Curentul nou", revista 

criticului H. Sanielevici. In ziarul Mantuirea" unde opera 

lui de debut a fost cornenteM intr'o serie de foiletoane de Barbu 

Lazareanu s'a reprodus in doua namere consecutive, polemica 

intitulata: Domnal Kaniiferstan. 

Colaborari 

Ziarele $i revistele: Ilamagid, Re forma, Romania liberd,. 

Timpul, Caudle Mendes, Opinia, Egalilatea, Mantuirea, Convorbiri 

lilerare, Anna, pentrn Israelifi, Revista lilerard ci $ttinfificd. 

Flacara, Curenlul nou. 

Opere: 

Doinnul Kanitverstan, Szollose, 1877.

RONETTI-ROM<strong>AN</strong> 

Radii (poems) ed. I, Szollosy", 1878, ed. II, Alca lag", 

1914. 

Doull innsuri, ed. I, <strong>Adevarul</strong>", 1893, ed. II, Socec", 

1912. 

Manasse (drama), ed. I, I-I. Steinberg", 1900. 

A D I 0 

Proscris, gonit din Cara mea, 

Plec in strainatate, 

Si crima-mi e ca to -am iubit, 

0, sfanta libertate. 

Cu foc in inima-am lucrat 

L'a tarii inaltare, 

Si ca rasplata, ma gonesc 

Ai mei in departare. 

Pe buza-mi larde un blestem... 

Sa blestem? N'o voiu face! 

In ura am trait aci 

Dar voiu sa plec in pace. 

Bade, in traista sa-mi pui 

Vechi cantece de jale: 

Marirea tarii voiu visa 

Cantandu-le pe cale; 

Caci un popor ce cants -ass 

Tot ce e bun si mare, 

Mult timp pe umeri de atlet 

Nu va purta povare! 

Decat sa pears -un neam intreg 

Pentru eternitate, 

Ce a stiut sa simta-adanc 

Mareata libertate, 

247


Mai lesne stelele se sting 

Si'n noapte firmamentul 

Mai lesne muntii se sdrobesc 

Se sdrumeca pamantul I 

Baete, sa-mi culegi un crin 

Ce candid infloreste: 

Ma voiu gandi la tars mea, 

Cand crinul vestejeste; 

Si ca un sacru suvenir 

De-a mosilor mei oase, 

Sa-mi pui pamant din ale for 

Morminte glorioase; 

Si-alege-mi calul cel mai bun, 

Cu aripi la picioare: 

Trecand in zbor din loc in loc. 

Uit, poate, ce ma doare. 

Fa iute... nu.. fa mai incet, 

Fa, draga, cum iti vine. 

Acum, iubitilor, Ira las... 

Ba nu, va duc cu mine! 

Va duc" in peptu-mi un odor, 

0 dulce mangaere; 

Voiu relua, la voi gandind, 

Speranta si putere. 

Dar cand °data va suna 

Ceasul de desteptare. 

Cand va patrunde on -ce duh 

Gandul dc razbunare; 

Cand voile 'si vor povesti, 

De veselie pline,

RONETTI-ROM<strong>AN</strong> 20 

Ca fratii no5tri au zdrobit 

Obedele straine; 

Si cand nalta-veti un altar 

La sfanta libertate... 

Sa va ganditi ca cineva 

Zace 'n strainatate. 

Si sa-1 chemati, ca sa serbam 

0 dulce revedere, 

Cand se serbeaza 'n vai 5i munti 

A tarii inviere I 

M<strong>AN</strong>ASSE 

ACTUL IV. 

fragment 

(Rada). 


Lea! Si neascultarea are margini. Unde te afli? In 

ce casa egi? 0 fata in casa unui barbat strain! In ce lume 

erai sa intri? Cuno5ti tu lumea ceea, tu ovreica? In lumea 

ceea duhul urii se coboara din cer 5i arde din pamant 5i 

scapara din ochii oamenilot. Ura nimicitoare, in contra !ma, 

in contra ta, in contra a tot ce e ovrei. Omoara un om, 

daca ispasegi pacatul, ti se iarta. Nage-te ovrei, 5i dud 

ai fi ingerul lui Dumnezeu, nu, asta nu se iarta. Tu nu 

5tii. Ai fost crescuta in cask pazita 5i build de sagetile 

otravite ale urii. Tu nu 5tii cum dor. Dar intreaba-ma pe 

mine, cerceteaza cenusa celor morti, cite5te pe fata celor 

vii, 5i cand urla vantul, pleaca-ti urechia, asculta bine, 

5i vei auzi gemete de ovrei. Eu nu stau aicea numai ca 

bunicul tau. Sunt judecatorul tau. Prin gura mea te chiErna 

tot neamul tau obidit, iti vorbesc in numele dumnezeului 

parintilor tai de care vrei sa te lepezi.


LELIA 

Eu nu ma lepad de dumnezeul parintilor mei. Un 

dumnezeu stapanege $i un soare luce$te peste toti oamenii, 

numai ca fiecare spune ea e dumnezeul lui si soarele lui. 

Cerul ne trimete binele: Lumina $i roua $i ploaia roditoare. 

Ura nu vine din cer. Ura cre$te in inimi inguste departe 

de soare. Zeii sunt buni, oamenii sunt raj. Noi femeile, $i 

mai ales noi femeile ovreice, trebue sä ducem solia iubirii 

in lume, sä $tergem urmele blestemului vechi care desparte 

pe oameni. 

Cand eram copila, ma luai pe genunchi, bunicule $i-mi 

spuneai cuvinte intelepte, isvorate din adancul vremurilor. 

Din gura d-tale, bunicule, am auzit, ca on unde se aduna 

doi oameni buni, Dumnezeu este cu ei si-i binecuvanteaza, 

va fi $i cu noi amandoi $i ne va binecuvanta iubirea. Fi 

bun sf bland cu aline si d-ta, bunicule. 

M<strong>AN</strong>RSSE 

Bun si bland! Iti par rau si crud. Pasarica sarmana 

azuta din cuib. Crezi ca peste tot e asa de cald. Nu e 

cald. Lumea ceea e rece pentru tine. Fiindca s'a gasit unul 

care sa-ti vorbeasca dulce, ai uitat Ca e$ti ovreica. Nu to 

uita la vorba. Vorba e iubire, fapta e ura. Copila ratacita 

in bezna noptii I Vezi o licarire si 

crezi ca e vatra primitoare. 

Sunt ochi de lup lucind de lacomie dupa prada. Ce crezil 

ca iube$te el in tine? Mintea ta cea limpede? Inima ta 

cea buns ovreiasca? Nu I 

Esti frumoasa, Lea. Dumnezeu ti-a dat mo$tenire fruniusetea 

mamelor noastre strabune. A$a de frumoase $i de 

mandre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui 

Zion. E$ti frumoasa, Lea, pricepe, asta-i! Vrea frumusetea 

ta, e lacom de carnea ta, de carne! (Ridicti pumnii panel la 

inaltimea ta'mplelor). Doua mii de ani de came ovreiasca 

si tot nu s'au saturat! Au scuipat-o, au calcat-o in picioare, 

au svarlit-o la fiare, au ars-o pe rug $i au pironit-o pe cruce,

RONETTI-ROM<strong>AN</strong> 251 

au chinuit-o in tot 16.'1 iadul pe pam'ant si tot nu 

e deajuns! Acum incep s'o strice pi cu sarutarile lor. Rupe-o 

de pe tine carnea asta inflorita, rupe, sluteste-te. 

(Lelia face o mi$care de groazli). Nu, copila drag& am 

pacatuit, Dumnezeu sa ma ierte. Fii frumoasa Lea. infloreste, 

copila draga, cum ai inflorit pana acuma; dar scapa-te-, 

scapa-te. Vezi Lea, cand zid'irile cetatii cadeau sub loviturile 

vrajmase, mame ovreice cu pruncii for in brate se 

svarliau in foc, numai sa scene de dusman. Tu o ai mai 

usor. Pleaca de aice, vino ell mine, vino, scapa-te! 

LELIA 

Manche si curate au fost mamele cele ovreice. Cu o 

mare iubire in suflet, au intrat mai bine de vii in flacari, 

de cat sa duca o viata injosita grin sila minciuna. Bine- 

cuvantata este amintirea for si mie-mi sunt sfinte. Cad si 

eu ingrozita de injosire, sila si minciuna, era sa aleg moartea 

drept scapare. Si daca am fost mai fericita de cat ele, 

i daca mi-a ramas o poarta deschisa in spre viata hotararea 

nu mi-A fost usoara. Nimeni nu rupe lesne tainicasi 

sfanta legatura de ascultare $i supunere ce-1 tine strans lipit 

de-ai sai si mai putin femeea. Dar cerul care rrii-a sadit 

a tot puternica iubire in suflet, si a carui voce rasuna in 

pieptul fiecarui om, cerul a vorbit si in sanul meu: Asculta-te 

pe tine, acolo-i mantuirea". 


Cerul? Astfel nu vorbeste cerul. (0 apacil de i rat $i-o 

1rage inainiea statuei Venerii). Uita-te incoace, is uita-te. 

Eri mi-ar fi fost ru§ine de batranetea mea si de tineretea 

t a sa ti-o ark. Acuma uita-te. Iata de unde vine 

vocea care ti-a vorbit. Asta e icoana lumii in care vrei sa 

intri. Desfranare goal& viata de trup fara suflet. Barbatul 

Inebuneste, cand nu poate avea o femee; $i femeea cand ii 

si 

vine ferbinteala, lasa pe tats, pe mama pe tot ce e 

St


scump 5i pe tot ce e sfant, 5i alearga dupa barbat. Tapi 

5i capre I Fugi din lumea asta cat mai este vreme. Intoarce-te 

Inapoi. Caci daca ne parase5ti pe noi, on unde te 

vei duce, 5i oriunde vei fi, blestemul parasirii iti va urmarii 

pa5ii. Te vor ocoli ai tai 5i vor fugi de tine ai lui. 

Hula 5i dispret de o parte, ura 5i batjocura de alta. Viata 

hut e o petrecere. Vin ceasuri grele. Moartea bate la u5a 5i 

desperarea la inima. Unde-ti vei pune capul obosit, copila? 

La cine vei gasi o simtire midi'"? Cerul nu-ti va trimite 

mangaere 5i la oameni vei intinde privirea in zadar. 

Vei rataci strains, parasita, vei muri in jale 5i disperare 

5i nici dincolo nu vei gasi pace. 

LELIA 

Port pacea Inca in mine, n'o caut in afara. Lumea mea 

btu o las, in alta nu intru. Stau la marginea a doua lumi 5i 

le unesc in iubire. De la cer nu cer nimica ce nu-mi va da 

singur in harul lui. Peste oameni voi revarsa eu raze de 

fericire, cat voi fi fericita. Si daca mi-e scris in cartea vietiii 

§i daca e menit de soarta, ca nenorocirea sa fie tovara5a 

zilelor mele, chinul meu ma va invata sa pricep mai bine 

durerea altora 5i voi fi cu atat mai smerita, mai buns, 

mai induratoare. D-tale'ti fac rau bunicule, 5tiu, te iubesc 

cu atat mai mull. Si daca iubirea 5i durerea d-tale nu-mi 

pot indupleca gandul, nimeni 5i nimica nu-1 mai vor schimba. 

In zadar sunt staruinti 5i rugaminte. Din calea mea eu nu 

ma xi bat. 


Perduta! Perduta! 0! Voi merge pe mormantul Sarei, 

ma voi pune cu fruntea la pamant, 5i voi striga: Sara, 

Sara! Lea, copila noastra, e perduta pentru noi. Perduta 

pe lumea asta, perduta pe lumea cealalta. Eu n'oi mai 

vedea-o cat tine viata 5i amandoi nu vom mai vedea-o cat 

tine moartea. Perduta, perduta! ...

LAZAR AINE<strong>AN</strong>U 

(Lasar Schein) 

1859-1934 

filolog - folklorist 

Biografia 

Nascut la Ploesti, in 23 Aprilie 1859. Scoala primary 51 

gimnaziul Sf. Petru si Pavel, la Ploesti; liceul Matei Basarab 

din Bucuresti si clasele VI si VII in particular. 

Prime le lucrari de ordin istoric si biografic, precum Si studii 

de filologie, le publics in Anuar pentru Israeliti", redadat de 

M. Schwarzfeld. Aci tiparesie si traduceri din eselstul filosof 

James Darmesteter si istoricul H. Graetz. Colaboreaza intre timp 

la ziarul Fraternitatea" si Analele istorice Iuliu Barasch". La 

aceste publicatii semneaza: Eliezer ben Moe, Ben Mope, Lasar 

Schein si Lazar M. 5dineanu. 

Studii de filologie si folklor, a ft:cut sa apart in situ! 

1883, in revista Columna lui Traian" de sub conducerea lui Bi. 

P. Hasdeu si in Revista pentru Istorie, Filologie si Arheologie", 

a lui Grigore Tocilescu. In Convorbiri literare" a dat la lumina 

urmatoarele studii: lidovii sau Talarii sau Uriapii ; Legends 

moierului Manole la Grecii moderni si Zilele Babei Si Legenda 

Dochiei. In revista ,,Analele literare", a publicat traduceri din 

Charles Dickens. 

In anul 1887 si-a luat licenta in Mere In Universitatea din


Bucuresti, cu teza: Incercare asupra Semaslologiei Umbel romane, 

care a obtinut premiul Hiller al Universitatii. 

Doctoratul in litere si filosofie si 1-a suslinut la Lipsca in 

anul 1889. Les jours d'emprunt ou les jours de la Vieille este 

titlul tezei de doctorat, aparuta in revista Romania" de sub 

directia lui Gaston Paris. limp de doi ani a studiat la Paris 

si Lipsca, limbile: bulgara, seleaa, aibaneza, rusa, greaca si turca. 

Revenit in Cara a fost insarcinat de Bogdan Petriceicu Hasdeu 

sa suplineasca la Facultatea d2 litere catedra de filologie cornparativa. 

Lectia inaugurals a tinut-o in ziva de 16 Octombrie 

1889, despre: Lluguistica contemporand saa coala 

neo-gramaticalti, 

A functionat ca profesor de limbs latina la gimnaziu 5i 

de germana In scoala nor rain suaerioara. 

A fost nutnit apoi de ministrul C. Arian la catedra universitara 

de Istoria Romani lor 'Ana la Alihai Viteazul", unde a 

functionat pana la 15 Noembric 1090. 

0 parte din prelegerile thaile la Facultate, formeaz5 volumul: 

Raporturila lntre gramaticd si logics, aparut in anul 1891. In 

acelas an pronunta la Ateneul Roman o conferinta despre: Ion 

Heliade Radulescet ca gramatic si lilolog, aparuta apoi in volum. 

La concursul deschis de Academia Romana in 1893 i se 

premiaza manuscrisul: Basmele romane, pe care-1 tiptireste Academia 

in editura ei. In anul 1896 ds la lumina : Dictionarul 

universal at limbei romane, retiparindu-1 in case editii consecutive, 

ultima in 1929. 

Din cauza refuzului de-a i se acorda cetatenia, paraseste 

In anul 1901 tam si se stabileste la Paris. In urma cu un an 

Meuse sa apart studiuL in trel volume: Inlluenfa orientalli asupra 

timbal si cultural romane, opera incununata la Paris in auul 

1902 de Institutul Frantei cu premiul ,,Volne9" si de Societatea 

de linguistics din Paris. 

La Paris publica in revistele de specialitate, studii asupra 

limbei si literaturei populare romane. Timp .de doi ani tine un 

curs gratuit despre: Folkloral balcanic in raporfurile sale au mi- 

&rile antice, la Scoala de Inalte Studii din Paris, sectiunea stiintelor 

istorice si filologice. 

Printre lucrarile editate in Franta sunt si L'Argot ancien, 

carte scoasa in 1907, care a obtinut dela Institutul Frantei, premiul 

Volneg" si in anul 1912: Les sources de l'argot ancien, onorata 

de Academia Franceza cu premiul Saintour".

LAZAR 5AINE<strong>AN</strong>U 

A fost unul din cei mai marl comentatori ai operii si cu deosebire 

ai limbii lui Rabelais. 

Lucrarile date la iveala in decurs de trei decenii in Franta 

$i studiile risipite in reviste, erau semnate Lazare Sain&n. 

Autor a1 unor manuale scolare romanesti de curs secundar: 

al dictionarelor scolare germane si romane si al unei gramatici 

elementare a limbei latine. 

A murit in ziva de 11 Mai 1934 si e inmormantat in cimitirul 

Montparnasse din Paris, 

Colaborari 

Ziarele $i revistele: Fraternitatea, Aparatorul, <strong>Adevarul</strong>, Anuar 

pentru lsraelili, Analele istorice luliu Barasch, Coldmna lui Traian, 

Convorbiri literate, Atheneul Ronan, Revista pentru istorie, 11- 

fologie 

si arheologie, Analele literate, Romania, Revista noun, 

Foaie pentru tote, Revista literara, Romania literara, Revista penint 

politica, literature, stiinta ,si arta, Nona Revista Ronyina. 

Franceze: 

Le Temps, Romania, Me=htssine, Revue de synthese hictorique, 

Memoires de la Societe de Linguistique de Paris, La Tradition, 

Revue des Traditions popalaires, Revue de Phistoire des 

Religions, Revue internattonale de Sociologie, Revue du XV I-e 

siecle. 

Opere: 

Moise Mendelsohn (studiu biografic), ed. II, Hajoetz", 

1880. 

Elemenfe furce$1i in limba romans, Bucuresti, 1885. 

lelele (studiu de mitologie comparata), Academia Romiina", 

1886. 

Incercare asupra semasiologiei limbei romane, Bucuresti, 

1887. 

Sludiu 'dialect° logic asupra graiului evreo-german, 

Bucuresti, 1889. 

Linguistica contemporami .sau $coala neogramaticaM, 


Raporlurile mere Gramaticet $i Logic& Socec", 1891. 

loan Eliade Radulescu ca gramalic $i filolog, Bucuresti, 

1892. 

255


Istoria Filologiei romane, ed. II, Socec", 1895. 

Basmele romane (studiu comparativ), Bucure§ti, 1895. 

Autorii romani moderni, ed. III, Bucure#i, 1895. 

Influenea orieniala asupra limbei 61 

culturei romane, 

3 vol., Socec", 1900. 

0 cariera filologica (memoriu autobiografic) Storck", 

1901. 

Cum se critics la not in eara, Samitca", Craiova, 1901. 

Diceionar universal at limbei romane, ed. VI, Scrisul 

Romanesc", Craiova, 1929. 

ant didactice: 

Gramatica elementary a limbei latine; Mitologie clasica; 

Diceionar german-roman; Diceionar roman-german; Texte 

latine cu vocabular latin-roman pentru liceu. 

In francezil: 

Les jours d'emprunt ou les jours de la Vieille, Paris 

1889. 

L'Eeat actuel des etudes de Folklore, Paris, 1902. 

La Creation meiaphorique en franfais et en roman, 

2 vol, Paris, 1905-1907. 

L'Argot ancien, Paris, 1907. 

Les Sources de L'Argot ancien, 2 vol., Paris, 1912. 

L'Argot des tranchees, Paris, 1915. 

L'Histoire naturelle et les branches connexes dans 

l'oeuvre de Rabelais, Paris, 1921. 

Oeuvres completes de Rabelais (partea filologica), Paris, 

1912-1922. 

La Langue de Rabelais, 2 vol., Paris, 1923. 

Problemes litteraires du XVI-e siecle, Paris, 1927. 

Les Sources indigenes de l'Etymologie Iranfaise, 3 vol., 

Paris, 1925-1930. 

L'Influence de Rabelais, Paris, 1930. 

Histoire de mes ouvrages, Paris, 1930. 

Etudes d'Etymologie franraise et romane, Florence- 

Geneve, 1936.

LAZAR SAINE<strong>AN</strong>U 

UNIVERSALITATEA POVESTILOR 

Introducere la BASMELE ROM<strong>AN</strong>E. 

A lost odatd... suns inceputul tipic al naratiunilor fabuloase 

la popoarele cele mai diferite. In toate timpurile 

§i in toate zonele, omul a simtit o fireasca pornire a se 

transporta intr'un trecut indepartat, in lumea ideals a basmului. 

La rasele primitive povegile constitue partea cea 

mai insemnata a capitalului for intelectual; fantasticul le 

procura explicarea fenomenelor naturei §i, ascultand la basme, 

salbaticul uita monotonia vietei §i tot cu ele vanatortil 

pustiului ig indulcege singuratatea noptei. 

Pretutindenea, in culmea civilisatiunei ca $i in cultura 

cea mai embrionara, bunicile §i mamele, desmearda primii 

ani ai copilariei cu plasmuirile 

.... unei lumi, ce nu mai este, 

Lume, ce gandia in basme si vorbia in poesii. 

Si farmecul, care a incantat copilaria noastra, nu inceteaza 

odata cu dansa. Inchipuirea omului din popor se 

scalds neincetat, inviorandu-se, in isvorul nesecat al povegilor. 

Ele formeaza aproape unica distractiune intelectuala 

in viata taranului din on ce timp i din on ce loc. 

Ele implinesc, in cercul for modest, acelag rol, ce-1 jc Ica 

romanul i novela in societatile culte. 

Distanta, altminterea, intre ambele, nu-i a§a de mare 

cum s'ar parea, i cate-va din productiunile imaginatiunei 

poporale. Tragedia ingratitudinei filiale i a devotamentului 

filial, care se numqte Regele Lear, a imprumutat'o Shakespeare 

dintr'un basin raspandit §i cunoscut multor popoare. 

Cele doua mai profunde creatiuni ale poesiei moderne, 

Hamlet §i Faust, se intetneiaza pe traditiuni poporale. Si 

Schiller, in ultimii ani ai vietei, cand spiritul sail creator 

ajunse la deplina maturitate, exclama cu dor : Dati-mi, 

dali -mi basme §i aventuri cavaleregi, caci ele contin tot 

ce-i frumos i mare". 

257


Ora5eanul §i sateanul sunt de o potriva avizi de miraculos, 

5i unuia 5i altuia le place a se transports in regiunile 

necunoscute ale fantasiei §i all creia acolo un fel 

de patrie ideal& in care nedreptatea pamanteasca, este 

compensate printr'un simtemint de justitie universal& prin 

triumful binelui asupra raului si prin superioritatea inteligentei 

asupra fortei brutale. 

Dar la Cara mai ales se poate constata insemnatatea literaturei 

orale ca elemernent de distractiune. Acolo, cu inceperea 

ploilor, in timpul toamnei, flacai 5i fete, barbati 

§i Naftali se aduna §i alunga uritul vremei cu povegi 5i 

ghicitori. Pe cand tinerii glumesc §i fetele tore, moneagul, 

care a vazut 5i OW multe, iii improspateaza amintirile 

5i uimege pe ascultatori cu istorisiri din vremile batrane. 

Asemenea intrulocari poarta nume diferite, dupe lecalitati: 

cel mai general e 6..zeitoare 

§i clads, numita pe 

aiurea (in judetul Ialomita) prairie si opaif. Le intalnim 

pretutindenea, in Rusia sub numele de besyeda §i in Bretania 

sub acela de /aorta (filanderie) 5i veillona, corespunzand 

astfel 5ezatorilor si furcariilor noastre. 

Anton Pan a descris in cutori vii 5i reale, in O 5eratoare 

la tars sau Povestea lui Mo5-Alb", acele adunari 

intime dela tars, cand calatorul vede pe inserate: 

Un foc mare di fete inconjurat, 

Care din sat se strinsese la ezeitcare in furci 

Si din Blume, basme, risuri, hohotea ca niste curd. 

Si pe cand spunea la ghicitori: 

Vine la dinsele un batran, 

Care se ptirea ca este un prea desghejat roman 

Si care ele-1 chemase sä-le spue la povesti, 

Fiind-ca el Stia carte si-alte basme batranesti. 

Fete le dace -1 lazura, incepura a-1 numi. 

Zicand: bed si mos Neagu veni a ne muljami. 

Dupe ce sezu batranul, una, care indruga, 

Incepa cu lingusire a-i zice si a-I raga:

LAZAR SAINE<strong>AN</strong>U 259 

Mosicule, stiff prea bine, cd not toate te iubim 

Si ca pe un tats tocmai te ave:n si te cinstim. 

De aceea tot-deauna te chemdm la $ezatori, 

Sa ne spat vre o poveste $i niscai-va ghicitori, 

Fd bine dar s'astd s2ard, fdra a te supara, 

Cu ghicitori on cu basme iardsi a ne indatord. 

El raspqnse: Draga tatei! eu stiu lucruri batrane.5ti, 

Si ca batran nu-mi prea piac2 ghicitori copilaresti; 

Dar ca sa vd implinesc voia, izni voi ldsa placul meu, 

Va voi spune, dar stiu bine c'o sa le desleg tot eu. 

Intr'unul din cele mai frumos povestite basme de Ispirescu 

.Insiete margaritari", asistam de asemenea la o 

sezatoare, dar de asta data intr'o case boereasca: 

Nu trecii mult dupe aceasta si boerul facia clacd, adunard 

pe toti copiii ii fetele din sat, ca sa insire margaritare. 

Se duse si baba cu copiii sai. Acolo la sezatoare, unde 

se stransera toti de vorbib la verzi si uscate, spuind la 

glume si la ghicitori, sta ui feciorul de boier. El se in- 

tamplase in aces zi sa fie cu voe Nina si zise: Stiti ce? 

copii! De cat sa flecariti la Blume si la cate nagode toate, 

mai bine spune(i -vd fie -acre basmul sdu. Toti intr'o glasuire 

primira de buna cugetarea boerului. Si spusera unii una, 

altii alta, papa ce veni si randul copiilor babei, ca sa-si 

spue. si ei basmul lor". 

Ovid a facut in ale sale Metamorfose" un admirabil 

tablou, . cum dumnezeestile tesatoare adunate in sezatori 

asculta cu drag minunatele povestiri: 

Fiicele lui Mingas, despretuind serbarile lui Bachus, 

lucreaza in incaperile lor: ele tore lana, invirtesc fusul 

sub degete, fac tesaturi gi 

dau mereu de lucru roabelor lor. 

Una din ele, petrecand firul printre degetele-i subtiri, zice 

surorilor: Noi, pe can inteleapta Pallas ne retine aci, 

sa usuram Cu diferite cuvantari lucrul folositor al manelor 

noastre. Sri spunem pc rand cafe o poveste, ca sa nu simtim 

lungimea timpului". Surorile se invoesc si o raga sa in

260 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREERSCA 

ceapa mai intai. Ea se gandeste, ce basmu sa spue printre 

cele multe, ce cunoaste SA povesteasca oare despre zeita 

Derceta, care se pomeni cu trupul acoperit cu solzi si infun, 

data de atunci in baltile Siriei? sau povesti-va, cum fiica ei, 

prefacuta in pasare, isi petreca ultimii ani pe turnuri inalte? 

cum zana Nais, cu cantecul $i cu erburele-i vrajite, a prefacut 

Bath in pesti muti, pans ce ea insasi suferi aceeasi 

schimbare? cum in slarsit, arborele, ce purta poame albe, 

poarta negre, de cand fit stropit cu sange? Aceasta poveste 

ii place, fiind-ca e putin cunoscuta, si pe cand lana 

se prelungeste in fir, ea incepe sa" istoriseasca trisia intamplare 

a iubitilor nenorociti, a lui Piram $i a Tisbei... Ea 

spune, si minunata poveste incanta pe tovarasele ascultatoare. 

Unele neaga intimplarea, allele zic ca zeii cei adevarati 

toate le pot. Dupa ce tacura, veni 51 randul Alcitoei, 

care incepa ast-fel sa povesteasca..." 

Citind frumoasele versuri ale anticului poet, ne vin in 

minte cuvintele lui Eminescu: 

Vreme trece, vreme vine, 

Toate 's vechi si noua toate...

H. S<strong>AN</strong>IELEVICI 

sociolog - critic - biolog 

Biografia 

Nascut la Botooni, in anul 1875, unde a urmat liceul 

Laurian. Studii universitare. 

A activat in miscarea socialists, din prima tinerete, colaborand 

la Proletarul" din Botosani, numb unic si la publicatiile 

,,Munca", Lumea Noua" si Lumea Noua literary si stiintifica" 

sub pseudonimul Hassan. Aceeas semnatura a pastrat-o si in 

paginile revistei ,,Povestea Vorbei" din anii 1896-1897. 

In cursul anului 1900 a dat In iveala in ,,Noua Revista 

Romana" a profesorului Radulescu-Motru, al carei prim redactor 

a fost; studii critice, reunite in volumul Inceredri [Harare, aparut 

in 1903. 

A fondat in Noembrie '1905, la Galati, imprettnn cu Const. 

Graur si Mihai Pastia, revista ,,Curentul nou", pe care a condus-o 

si dela care s'au desprins o parte dintre colaboratori in frunte 

cu G. Ibraileanu, intemeind la Iasi Viata RomAneasca". 

In anul 1903 si-a inceput colaborarea la aceasta revista, in 

paginile careia a publicat ani de-arandul; cercetari biologice Si 

studii critice si de sociologie. 

leoane /ugare, in care a descris viata agricultorului din 

tinuturile Dobrogei, a fost premiatti de Academia Romana. 

In revista stiintifica de la Iena: ,,Anatomischer Anzeiger",


a aparut cu un studii ch: antropologie. In paginile <strong>Adevarul</strong>ui 

iiterar", a semnat studii critice despre opera lui Romain Rolland 

si Panait Istrati. 

La vie des mammiferes et des hommes /ossiles, este titlul 

unei vaste si profunde lucriiri stiintlfice, edItata in 1926, despre care 

au scris numerosi oameni de stiintii din strAinatate. 

Editura <strong>Adevarul</strong>" i-a editat printre alte scrieri, in anul 

1935; intaiul volum din studiul de antropologie si cercetare al 

raselor, intitulat: In slujba Satanei?!... 

Fost director al scoalei comerciale din Galati si profesor do 

germanii si francezii in diferite licee. 

Colaborator al ziarului <strong>Adevarul</strong>", in al carui foiletoane a 

semnat studii de literatura $1 de criticil; cercetari stiintifice din 

domeniile sociologiei 51 ale biologiei si polemici literare. 

Colabordri: 

Ziarele si revistele: Proletarul, Munca, Lumea Nouti, Lumea 

noua literary si stiinfifica, 

<strong>Adevarul</strong> de Joi, Avantul, <strong>Adevarul</strong>, 

Dreptatea, Revista pentru politics, literatura, stiinfa si arta, Povestea 

vorbei, Noua Revisit) Romdn?1, Curental nou, Viafa Romdneascd, 

Floarea albastrliSpicul, Flacara, Convorbiri literare, 

Progresul Social, Adevarut literal si artistic, Realitatea ilustrata. 

Opere: 

Opinia publica europeana ci rhestiunea evree in Romania, 


Inceratri critice, Bucuresti, 1903. 

Le travail de la mastication est la cause de la brachycifalie, 


Icoane fugare, ed. II, Socec", 1920. 

Noi studii critice, Socec", 1920. 

Probleme sociale si psihologice, Socec", 1920. 

Poporanismul reac(ionar, Socec", 1921. 

Clasicismul proletariatului, <strong>Adevarul</strong>", 19211. 

La vie des mammiteres et des hontntes foss;les, Bucuresti, 

1926. 

Noi problenze literare, pnlitice ci socials, Ancora", 1927. 

Studii critice, ed. III, Casa Scoalelor", 1927.

H. S<strong>AN</strong>IELEVICI 203 

Atte cercetdri critice $i jilosolice, Cartes Romaneasca", 

1928. 

Cercelari critice ,i lilosofice, ed. III, Culture Nationale 

", 1928. 

Literaturd $i giintii, <strong>Adevarul</strong>", 1930. 

Alte orizonturi, <strong>Adevarul</strong>", 1933. 

In slujba Satanei?!..., vol. I, <strong>Adevarul</strong>", 1935. 

La Montmorency, Biblioteca Dimineata". 

In tren, Biblioteca Dimineata". 

Familia Low Ion, Biblioteca Dimineata". 

Civilizatie, Biblioteca Dimineata". 

Traduceri: 

Blasco Ibanez: Caliitoria until romancier in land 'timely 

<strong>Adevarul</strong>", 1933. 

Kleist von Heinerich: Logodna din Domingo, Bib Hoteca 

pentru toti". 

CLASICISMUL PROLETARIATULUI 

fragment 

Contrastul acesta dintre Unchiul Anghel §i Mo$ Precu 

se poate pune intruclitvl pe socoteala deosebirii dintre ores 

si sat, pedeoparte, dintre muntean si moldovean, pedealta 

parte. Si orasanul, si munteanul, sunt mai seriosi, mai practici, 

mai constienti de ceiace vor, decat sateanul si moldoveanul. 

Pricina hotaritoare 'insa, trebueste cautata in psihologia 

de clasa. 

Istrati se adreseaza proletariatului apusan. 

Pe cand in clasa stapanitoare, fiecare bucata de cozonac 

pe care o obtine eineva, este rupta de la gura altuia; si 

cu cat are cineva mai putine scrupule, cu atata ajunge mai 

sus; si in conditiunile de azi ale vietii politice si economice, 

nici nu este cu putinta conducdtorilor de popoare sii lie 

seamd de norme etice; proletarului, din contra, month 

capacitatea, harnicia, onestitatea ii pot fi de folos, si mai


presus de toate, solidaritatea de clash. Pe tand fiecare 

burghez iti va spune intre patru ochi, ca omul e o gorila, 

ea scopul vietii it formeaza placerile materiale, tot restul 

nefiind decat pura conventie socials; in viata proletariatului, 

din contra, ca a oricarei clase in ascensiune, placerile morale 

joaca un rol hotaritor. Toata lumea stie in Apus, 

ca nu exists public mai atent, mai respectuos, mai recunoscator, 

la teatru, la concert, la conferinta, decat 

cel muncitor. Si preferintele lui merg deadreptul Cate 

operele clasice. Patura lueratoare este constienta de menirea 

ei de a prelua candva conducerea culturii; si cu cats ravna 

se pregateste pentru acest rol, arata infloritoarele universitati 

populare din capitalele apusene. Ganditi-va de cats tenacitate 

a avut nevoie vagabondul Istrati (baiat de carciuma, 

placintar, lacatus, caldarar, mecanic, hamal, servitor, omsandwich, 

pictor de firme, zugrav, fotograf, etc.) ca, fara 

sa fi deschis vreodata o gramatica, sa -$i formeze un stil 

francez, despre care ziare pariziene an afirmat ca e mai 

bun decat al multor scriitori de azi... (Eu citesc frantuzeste 

de 35 de ani si cand i-am scris odata lui Salomon 

Reinach o lungs scrisoare, mi-a spus: scrii foarte bine: nu 

spui decat exact ceiace vrei sa spui; dar... nu-i frantuzeste). 

Ault m'a impresionat, ba chiar m'a turburat, splendida 

conciziune a stilului: observatie ascutita, gandire precise, 

gravate lapidar; caci a rilscolit in sufletul tneu conflicte 

tragice din (recut. 

Sunt, nu numai democrat, dar socialist. Daca am pledat 

in favoarea adeviiratului capitalism, este fiindca insasi doctrina 

soacialista ma 'nvata, to la not rolul capitalismului, nu 

numai ca nu-i sfarsit, dar abia incepe. Totusi in prima 

noastra miscare soacialista, vedeam multe lucruri care-mi 

repugnau profund: grosolanie, trufie, sentimentalism ranced, 

cinism sub aere sacerdotale, solticarie ciocoiasca si de 

necrezut spirit de casts $i erarhie feudala. Prolixitatea

H. S<strong>AN</strong>IELEVICI 265 

ordinara a scrisului lui Gherea, vicleniile sale de bakiu 

pentru a ascunde totala sa ignoranta, judecata superficialA 

si stramba, ma raneau antic; mai mult ma atrageau stilul 

ales si concis si gandirea clara si precise a lui Maiorescu. 

MA 'ntrebam, dace in slifletul meu stint cu adevarat democrat... 

Nu stiam atunci, ceiace stiu azi, cA prima noastra 

miscare socialists a fost in fond, o miscare de reactiune 

a unor elemente rurale, in contra capitalismului incepator. 

Defectele pe cari le observam, erau toate rurale. In curand 

gogoasa socialists se uses, se deschise $i dAdu drumul 

fluturelui poporanist. Cand aparu pe arena literara Mihail 

Sadoveanu, am reactionat violent: mi se pArea cA-mi cere 

cineva sa ma hrAnesc mancand zilnic o oca de marnaliga, 

putin peste sarat, putina branza iute, o ceapa un castra- 

vete acru... De sigur, mancari sunt si astea (mamaliga, intovarasitA 

de alimente concentrate, e foarte buns), dar pentru 

stomacul oricarui om cultivat ar avea douA cusururi: 1-ar 

irita 5i 1-ar incarca. Desigur, oarecari calitati literare are 

Si 

Sadoveanu: limbri curgatoare si fireasca, memorie vizuala, 

putere de viata, iubire de nature, intelegerea sulletelor simple, 

cunoasterea vie(ii taranului roman (pe care insa, cred 

c'o diformeaza). Dar cu atata nu ajunge cineva scriitor 

insemnat. Lipseste puterea de concentrare, spiritul artistic, 

inaltimea de gandire, sensibilitatea morals, alte cateva 

insusiri, tot atat de hotaratoare. Am cetit silit, pentru a 

le judeca, multe din operele lui Sadoveanu; altmintrelea 

insa, ar putea sa mai scrie 'Inca o surd de volume, niciodata 

nu mi-ar da in gaud sa citesc vre-unul. Cum Sadoveanu 

este reprezentantul literar en litre al micii burghezii rurale; 

cum clasa aceasta are pe de o parte, numerosi fii intre intelectualii 

Orli, iar pe de alts parte a fost la un moment 

dat staruitor curtatii de toate partidele, atacand pe 

Sadoveanu m'am pus in conflict cu toed tara... Si atimci 

iar m'am intrebat, (lath' stint en_ admiral democrat, 

Si 

Si


odata ce psihologia mea e atat de diferita de a democratiei 

$i a poporului". 

Azi, cetind pe Istrati, mi se lumineaza mintea $i vad 

ca, sub sugestia mediului, eram cat pe ce sa confund eu 

insu-mi democratia cu mamaliga. A, nu, domnilor! Proletarul 

apusean nu se hrane$te cu mamaliga, ci cu bucate bune $i 

concentrate; el, n'are economiile burghezului, nici luxul lui, 

dar de mancat, mananca tot a$a de bine... Proletariatul 

nu urmdre$le sil coboare cullura la nivelul inculgilor, ci sa 

ridice pe inculti la nivelul cullurii. 

El intelege, ca preluand civilizatia, sa n'o imputineze, 

ci sit* mai adauge la dansa. Mehring, Bernstein, Jaures, 

Kautsky, Marx, Engels, sunt savanti $i intelectuali de primal 

rang. Stilul lui Kautsky, prin ascutita lui conciziune, poate 

servi de model prozei $tiintifice. Istrati scrie atilt de concentral, 

?mat, hotlfrit fiind si7 rezum pe Unchiul Anghel", 

n'am Visit un singur cuvant pe care sa-1 pot llisa. Nu-i 

simptomatic? Proletarul vagabond a invatat frantuze$te din 

clasicii francezi; In calitatile stilului $i ale gandirii sale, 

el se intalneste cu scriitorii cei mai rafinati ai veaciirilor 

dinainte de revolutia franceza... Respir uprat, la gandul, 

ca pentru a fi socialist on democrat, nu-i nevoe sa to 

cobori, sa renunti la rafinarea milenara, a cugetarii $i 

a simtirii, pentru a incepe evolutia de In inceput, cu plebea 

amorfa... 

Cand a aparut Sadoveanu pe arena literara, boemi de 

cafenea, $i prosti, $i epuizati, publican elucubratii bolnave 

intr'o limbs clorotica, lipsita de once vizualitate. Prin contrast, 

calitatile lui Sadoveanu, isvorate din substanta nervoasa 

neatacata, improspatara atmosfera, aducand bucurie 

de viata, de$i ne disciplinata de norme etice. Istrati are 0 el 

calitatile de temperament ale lui Sadoveanu, dar are in plus 

finetea sensibilitatii $i ascutimea inteligentii, cari pot da 

celor dintai nimerita Intrebuintare...

Dr. E. SCHWARZFELD 

islorlc 

Biografia 

Nascut Ia Iasi, in 7 A%artie 1855. Absolvent al liceului din 

Iasi. Doctor in drept si in stiintele politico-administrative dela 

Bruxelles. 

A inceput sa publice in Curierul de Iasi", redactat de Th. 

Balasan si in saptamanalul literaro-politic Vocea aparatorului" 

de la Iasi. 

In anul 1874 a fondat in Iasi publicatia saptamanala de 

literatura ,,Revista Israelita". Intre anii 1881-1885 a condus la 

Bucuresti, ziarul Fraternitatea". La Prezentur din Bacau 

colaborat cu beletristica. In ,,Anuar pentru Israeliti" redactat de 

M. Schwarzfeld, a publicat mare parte din studiile sale istorice, 

referitoare Ia evreii din Romania si uncle scrieri literare. 

In coloanele ziarului Egalltatea" a semnat schite literate; 

nuvele si traduceri din domeniul istoriei evreilor, dupa Dr. Iuliu 

Barasch si Ernst Renan. Nuvele si romane istorice a talmacit in 

foiletonul acestui ziar, din diferiti scriitori streini. 

Impreuna cu un grup de ziaristi si publicisti evrei, a fost 

expulzat din tail in ziva de 17 Octombrie 1885 si s'a stabilit la 

Paris, unde a devenit director al societatii I. C. A. 

Sub pseudonimul Edmond Sincents, a dat la Peal& in 1901 

4


cartes Les lugs en Romanic, in care rastoarna susjinerile Jul 

Rosetti-Verax, in chestia evreeascii din lucrarea La Roumanie 

et les lugs. 

Uniunea Evreilor Pamanteni", iI editeaza in anul 1914 studiul 

istoric Din istoria evreilor, in care trateaza despre: Impopularei 

reimpopularea si intemeierea tfirgurilor si a targusoarelor 1$ 

Moldova. In acelas an trimite din Franja ziarului Egalitatea" 

documentate studil despre istoricul evreilor din Romiknia, prig care 

raspundea profesorului N. forge, in cele sustinute la Academia 

Rom Onti, in chestia evreeasca. 

A murit la Paris, in zlua de 25 kale 1915. 

In numtirul 1 din revista pentru studli judaice Sinai", 

de la Iasi, de sub conducerea doctorului M. A. Ha levy, i s'4 

tiparit un studiu postum, intitulat: Pagini din Istoria Evreilor fir 

Romania: Evreii In Moldova in secolul at XVI-lea fi at XVII-lea; 

extras dintr'o lucrare in manuscris, din care au aparut unele 

fragmente in ziarul Egalitatea". 

ColaborAri: 

Ziarele si revistele: Curierul de Iasi, Vocea apariltoralui, 

Apariitorul, Posta romand, Fraternitatea, Prezentul, Rev:sta Israelitii,. 

Anuar pentru Israelifi, Sinai. 

Opere: 

Chestia $coalelor israelite, C. P. Conduratu", 1878. 

<strong>Adevarul</strong> asupra revoltei dela Busturoasa, St. Alihailescu", 

1885. 

Radu Porumbaru $i isprizvaff sale la fabrica de harlie, 

St. Mihailescu", 1885. 

Befivul (nuvela), Wiegand", 1893. 

Prigonit de soarttl (nuvela), Wiegand", 1893. 

Gtingavul (nuvela), Wiegand", 1896. 

Inimi sdrobite (nuvele), Wiegand", 1894. 

Polcovniceasa (nuvela), Wiegand", 1895. 

Dou4 nuvele, Wiegand", 1896. 

Les lulls en Roumanie, Londra, 1901. 

Din istoria evreilor, ,,Uniunea Evreilor Patnanteni", 1914.

DR. E, SCHWARZFELD .26g 

Traduceri: 

Ernest Renan: Judaism/ ca rash 5.i cs religie, St. 

Mihailescu", 1885. 

Isidore Loeb: Isforicul AlianIei israelite universale, St, 

Iiiihnilescu", 1885. 

D. Kohn: Turnul Straton (roman istoric), St. Mi- 

hailescu", 1885. 

Ludwig Philippson: Mariana (nuvela istorica), Egalitatea", 

1889. 

Zadoc Kahn: Isidore Loeb, Wiegand", 1893. 

Isidore Loeb: Evreii, (ochire istorica, literara, etnografica- 

si statistica), Egalitatea", 1894. 

Dr. Iuliu Barasch: Itinerar in Cracovia, Galifia, Moldovd 

$i Muntenia, in anii 1841-42, Egalitatea", 1894. 

A. Levy: Ochire asupra istoriei evreilor din Saxonia, 

Egalitatea", 1895. 

Dr. M. Lehman: Rezidentul regal (roman istoric), Egalitatea", 

1895. 

DIN ISTORIA EVREILOR 

INTRODUCERE 

'raffle romane n'au fost nici odata in de ajuns populate.. 

.Nevoia de a inmulti numarul locuitorilor s'a simtit de la 

intemeiarea lor. S'ar putea afirma ca din ziva descalecarei 

lor pane la.a doua jumatate a veacului al XIX-lea, autorita-, 

tile si particularii, in special proprietarii de mosii puneau 

Coate fit joc spre a atrage, pe domeniile lor, o populatie 

cat se poate mai numeroasa. Pe langa ca cele doua cari eraui 

la inceput, mai de tot pustii, invaziile Tatari lor, Polonejilor, 

Ungurilor, Turcilor si ale Cazacilor, le pustiira rind pe rind 

si silira pe locuitori sa is drumul bejeniei. Cand navalirile 

straine se 'facura mai rare, ramasera elementele naturei, 

cari devastara sate si ogoare, targnri si targusoare, apoi 

veniau lacustele, cari duceau foametea pe aripile lor, ciuma, 

.

2Z0 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCA 

care secera oamenii cu nemiluita si-i facea sa-si iee Imes 

in cap. 

In fine, cand gi hoardele straine gi elementele naturei 

dadeau lumei rAgaz, invoind chiar belsugului sä se 

reverse peste cele doua fad sau a unuia din ele, se abttea 

ciuma morals, Von' cu satelitii lui, cu boierii 5i cu dregatorii 

br6pareti, can storceau locuitorilor maduva din oase, 

rupeau seapte piei de la acelas contribuabil sau de la acelas 

dobitoc si ridicau panti gf cenusa din vatra. Si atunci oamenii 

isi luau lumea in cap, se desterau pe intrecute, 

trecand hotarul pe un pamant unde natura gi dregatorii se 

aratau, !Jana' la un punct, mai induratori. 

Desterarile 5i bejeniile aducand un gol si mai mare 

in tara pustie, mosiile I i perdeau din valoare din lipsa 

de brate, iar Domnul iii vedea scazand veniturile din lipsa 

de dajnici. Proprietarii de mosii, boierii si mandstirile, se 

gandiau dar la chipul cum sä readuca pe fugari sau sa 

impopuleze silistile pustii, 5i atunci se intemeiara sloboziile. 

Anume, ei obtineau un hrisov Domnesc, care le invoia 

de a'si aduce sau readuce oameni de peste hotar, gi 

acesti 

oameni erau scutiti de dari pe un timp mai mult sau mai 

putin indelungat. 

Hrisoave, care incuviinteaza intemeiarea de slobozii Tie 

intampina 'Inca din--veactil al XV-lea si le gAsim tot mai 

numaroase in secolele urmatoare, al XVI-lea, al XVII-lea 

si al XVII-lea. Ele sint date boierilor, manastirilor, mitropolitilor 

si episcopilor pentru impoporarea pamanturilor ce 

le stapanesc. Conditia principals era ca oamenii ce-i asezau 

pe aceste pamanturi, sa nu fie luati dintre locuitorii scrisi 

in tablele Visteriei, adica sä nu fie dajnici din tars, d mai 

Vartos straini, oameni de peste hotar, de orice lege, de orice 

limb6 si de orice credit*. Cei chemati spre a inlpopula sau 

reimpopula satele, puteau fi, prin urmare, nu numai oameni 

de natie strait* ci Inca de orice religie: crestini orto-

DR. E. SCHWARZFELD 271 

doc$i, catolici, protestanti, luterani, calvini, evrei 5i pagani. 

Nu se cauta la limba 5i la credinta omului, ci la harnicia 

lui. $i nu era vorba numai a se atrage plugari, ci inca supraveghietori, 

me$tepgari, slugi, cad luara mai tarziu numele 

de scutelnici, poslu$nici $i breslqi, $i cari erau exclusiv in 

serviciul boierilor $i al manastirilor. 

Fire$te, evreii, cari venira sa se a$eze in sate 5i sa 

le impopuleze, erau marginiti la numar. Ei nu erau agricultori, 

5i daca se ocupara, mai tarziu, cu arendarea mo$iilor, 

nu ei insu$i le cultivara; dar devenira carciumari, luara 

oranzile sategi, cari Pura chiar desemnate mai apoi cu 

numele de ora-nde jidovegi", imposesuiau morile, vadurile, 

podurile peste BO, cazanurile de fabricat rachiu si velni- 

tele, precum si 

diversele otcupuri cari tineau de proprietate, 

si de care lumea avea nevoie, ca 5i de plugari $i de salahori. 

Evreii erau asemenea me$te$ugari, de can mo$ierii, 

proprietarii, aveau mare nevoie. In fine, tot ei luau in 

posesie iazurile cu pege $i aduceau numeroase servicii, ce 

nu le puteau face populatia cregina, mai practicand si 

putinul negot, de buna seama prirnitiv, de care satele aveau 

nevoie. 

Un rol $i mai important it jucara evreii in impopularea 

5i reimpopularea ora$elor, ba chiar in intemeiarea targurilot- 

5i ale targu$oarelor. 

Ca 5i pentru sate, Domnii dadeau hrisoave pentru a 

atraq:. populatia in ora5e $i in ora5ele vechi 51 pentru 

intemeiarea de centre noue. Este foarte regrotabil ca s'a 

publicat, pans acum, a$a de putine date asupra targurilor 

§i 

targusoarelor din Romania. Te prinde mirarea ca nici 

Academia Romana, nici guvernul, nici primariile nu au 

gasit de cuviinta a le da la lumina zilei $i a fixa originea 

$i trecutul lor. Dar ceiace intristeaza $i mai molt pe istoric 

e ca Societatea geografica" din Bucure5ti, care a luat 

initiativa 5i a dus la capat intocmirea Dictionarelor geo-

2/72 613 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCA 

grafice ale judetelor, nu si-a dat osteneala de a controls 

cele scrise de 

autorii dictionarelor asupra oraselor, nici 

a face apel la cei in drept, spre a stabili, acolo unde era 

cu putinta, data intemeierii targului si conditiile in care 

fusese intemeiat, impopulat si reimpopulat. Ba, constati 

faptul anormal ca nu se indica macar data infiintarii targusoarelor, 

care dateaza de la o epoca relativ foarte scurta. 

Astfel vom cauta in zadar anul fondarei unor targusoare 

ca Bacesti, Bara, Buhusi, Bujor (Galasei), Codaiesti, Damienesti, 

Domnesti, Draguseni, Foltcsti, Hoceni, Murgeni. 

Parincea, Plopana, Poieni, Puteni. Si cu toate aceste autorii 

Dictionarelor geografice ar fi gasit, spre pilda, in Uricar, 

obarsia oraselului Draguseni, iar pentru altele Si -ar fi putut 

procura, cu atat mai usor, stirile de la proprietarii targiusoarelor, 

cu cat intemeiarea for nu se urea mai sus ca 50 sau 

60 de ani de la data in care dansii si-au intocmit scrierile lor. 

Cu toate aceste, siliti sintem a recurge la aceste Dictionare 

geografice, acolo unde nu avem alte isvoare la dispozitie. 

Pe aceste isvoare, pe putinele documente publicate pana 

acum, precum si pe un numar de acte inedite, a caror copii 

le posed, ma voiu baza spre a intocmi lucrarea de fata.

Biografia 

M. SCHWARZFELD 

folklorist - istoric - publicist 

Nascut la Iasi, in Decembrie 1857. Absolvent at lieeului 

din Iasi. A audiat cursurile Facultatii de litere, urmand catva 

Limp si Facultatea de medicina din Bucuresti. 

A debutal cu schite literare in Revista Israelite" redactat 

de Elias Schwarzfeld la Iasi, intre 1874-1875, unde a semnat 

-cu initialele: colaborand apoi la Buciumul Roman", care 

.aparea la Iasi sub conducerea lui Th. Codrescu. 

Intre anil 1877-1879 a dirijat Ana tele Societatii istorice 

luliu Barasch"; iar intre 1877 -1893 a redactat .Anuar pentru 

Israeliti", dedicat istorici si literaturii judaice, unde a scris: 

nuvele, incercari si studii folklorice; cercetari istorico-biografice 

si o. serie de schite retrospective asupra ,evenimentelor curente. 

privind evreii din Romania. 

In Contemporanul" lui loan Nadejde, in Revista Olteanti" 

de sub conducerea lui Traian Demetrescu si alui G. D. Pencioiu, 

in Sezatoarea" lui Artur Gorovei si inArhiva stiintifica si literara 

din Iasi" a publicat studii entice despre poezia populard 

romana, schite de folklor si polemici literare privind poezia 

Iui Vasile Alecsandri. 

A adunat carticelile de practici si apropouri ale lui Ci-


libi Moise, tiparind in 1881 lucrarda intitulatd: Cili Moise, 

vestitul din Tara Romaneased, care confine: scntente, povele, 

glume, satire si portretul en biografia filosofului popular. A 

doua editie a acestei cart a aparut in anal 1901, iar cea de-a 

treia in Bibl, p. tot!" in 1936, 

In Aprilie 1890 a fondat ziarul sAptAmanal Egalitstea". 

pe care -1 redacteaza si conduce pand in prezent. 

Cercul Libertatea" i-a editat in 1919 un vast si documentat 

studiu asupra vietei Si operei doctorului Iuliu Barasch, 

care euprinde intreaga activitate a naturalistulni roman si extrase 

din operele lui. 

A scris sub diferite pseudonime. In Fraternitatea" a iscant 

Pleegeana, nume sub care publics si in Egalitatea". Mai 

semneaza Ben Bril si en initialele At. S. 

In manuscris posedd o colectie de proverbe, ghicitori, anecdote 

si zicale, dintre cari unele an apArut in Anwar pentru 

Israeliti" si ziarul Egalitatea", 

Colaborari. 

Ziarele si revistele: Fraterniiatea, Prezentid, Ega Wake, Cnrierul 

Israelit, Bacinmul Roman, Revista Israel III, 

Perdapl, Arhiva 

sociefelta literare ,st $iiintifice din Iasi, Ana tele societWil 

isioniCe Julia Barasch, 5ezlitoarea, Conlemporanal, Revista Olken& 

Lamea Israelita, Pessak, Lamm Evree. 

Opere: 

Practica si apropourite lui Cilibi Moise, ed. I, Samitca", 

Craiova, 1881, ed. II, Cucu", 1901, ed. III, Bibl_ 

pentru toti", 1936. 

Ochire asupra istoriei evreitor din Romania, Wiegand", 

1887. 

Dr. Iuliu Barasch, (schita biografica), Wiegand", 1889_ 

Vasile Alecsandri (cercetare critics), Samitca", Craiova, 

1889. 

Poesiile populcre colectia Alecsandri, ed. rev. Contemporanul", 

Ia§i, 1889. 

Vast le Alecsandri son Meterul drege-strict!, Rev. 01teana", 

Craiova, 1889.

M. SCHWARZFELD 275 

Excursiuni aitice asupra istoriei evreilor din Romitnia, 

Wiegand", 1889. 

Montente din istoria evreilor in ,Romania, Wiegand"., 

1889. 

Un sal de amintire (studiu), Wiegand", 1890. 

Dyad istorio.lre din viata lui Cuza- Vodif, ed. V, F. 

Lazar", Craiova, 1890. 

Evreii in literatura populara rontanci si universald, Wie 

gaud", 1892. 

Betsmul cu pantoful (studiu de folklor), Wiegand",. 

1893. 

Intrunirea publicii a evreilor din Capitald (discursari), 

Wiegand", 1893. 

Evreii in literatura for popularri (studiu), Universala", 

1898. 

Dr. luliu Barasch (omul si opera), Libertatea", 1919. 

Traduceri: 

Leopold Kompert: Christa si Leca (roman), Egalitatea", 

1891. 

Max Nordau: Sturm socialrc $i economics a evreilor, 

Bibl. Idealul", 1910 

POESI1LE POPULRRE COLECTIA ALECS<strong>AN</strong>DRI 

CONSIDERATIUNI ESTETICE 

Colectia Rlecsandri, privita dintr'un punct de vedere 

estetic, are ea acea insemnatate, ce i se atribue? Confine 

ea in adevar, cum se mai crede Inca, cele mai perfecte 

modele din po2sia populara romans? 

Toti acei cari au urma-it cu d-agoste si osardie adevarata 

tot ce s'a publicat in acest gen al literaturei s'au

276 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ()REGINA EVREEASCA 

putut convinge, ea avem multe poesii $i variante mai complete 

$i mai frumoase, de$i uncle stint, probabil, clinteo 

data mai recenta. 

Aceea ce mentine credinfa, ca poesiile din (-arctic 

Aleesandri sant superioare tuturor eelorlalte, e cif le-a lased 

prea putin din aderaraul for caracler popular. Aceasta va 

parea unora ceva paradoxal, dar e a$a. 

Este $tiut ca gustam $i apreciem lucrarile de arta in 

conformitate cu educatia literara capatata; ca vom preferi 

§i gusta intotdearina mai bine un gen literar cu care ne-am 

familiarizat, inaintea unui alt gen cu al. caruia particula- 

ritati trebue intai a ne deprinde. Si in adevar, poesia 

populara difera de cea de salon; se deosebege de ca $i 

in fond $i in forma. Poesia populara are versuri de o 

frumusete naturala, insa nu cioplite dupa anurne regula; 

in ea gasim chiar versuri nerimate, uncle rime devine cantaretului 

o sarcina. Rime le nu se cauta, dace nu curg de 

la sine inspiratului poet popular, el trece peste ele, nu 

jertfege fondul, formei; lui e sa spire tot ce are in cuget 

$i in inima, a$a cum o are. Simtul sau poetic it calauzege 

la forme $i expresiuni alese, la comparatiuni plastice, 

cari nu pot totdeauna atinge 5i rivaliza cu perfectitufea 

poesiei de salon, cultivate de veacuri $i trecuta prin pant) 

unui spirit superior )ntr'un moment de inalta inspiratie. 

Este drept ca poesia populara are avantajul, ca zeci $i sutc 

de spirite contribue involuntar, prin inspiratie, la schinibarea, 

complectarea 5i perfectionarea ei, dar toti cati contribue 

la acest proces de transformare, nu pot pune de la ei, 

ceea ce n'au: simtaminte ce nu le sunt proprii, idei cc le 

sunt straiue, forme ce nu le stint familiare; ei nu pot s4 

inlature cuvinte $i expresii cari au pentru ei destula sensibilitate 

poetica $i nici un cuvant ca sa le considere drept 

eomune sau in afara de eticheta si 

bonton. Versurile aptoape 

uniforme, mai toate dupa tipic, $i de o masura scarti,

M. SCHWARZFELD 

rimeIe ce se repeta mereu, sunt atatea defecte... in alaturare 

cu poesia de salon. instinctiv poti ajunge departe, Inca 

mult mai departe cand spiritul e educat si-si insuseste ceea 

ce cu incetul a sporit capitalul intelectual al omenirii, sums 

ideilor si a cuno5tintelor ce formeaza superioritatca yeacului 

actual asupra veacurilor irecute; cand calauzit de regule, 

la care spiritul uman a lucrat de veacuri, cunostintele 

s'au fixat prin observatia celor mai vaste inteligente. 

Poesia de salon se distinge prin varietate, mladiere, 

eleganta, preciziune $i o abundenta de idei 5i vederi noun; 

cea populara mai de loc reflexive, prin tablouri vii 

.gingase, luate chiar din contactul zilnic cu natura 5i descrise 

cu o simplicitate seducatoare. 

Poporul neputand iesi din cercul cuno5tintelor, observatiilor, 

credihtelor $i ideilor proprii, din lipsa de culture 

naiv in exprimare, e si naiv si restrans in fond. 

Tot ce gase5ti inteinsa, zice un eminent cunoscator 

al poesiei popalare universals, apartine vietei viguroase si 

respb a aerul naturei. Poesia populara si adica cea curata, 

adek arata, e ca mirosul florilor din lunci ca 5i cantecul 

pasarilor din padure, pornind de In un shntamant puternic 

intern, da de stire desprc el 5i se intoarce tot la el. De1aci 

fa,mecul si vraja ei: de aci influenta ei covarsitoare asupra 

unei raturi poetice si asupra desvoltarii simtului poetic". 

Chestia e numai sa ne deprindem a o gusta si 

aprecia. Pentru a:ei rose cari citesc poesia populara numai 

4e petrecere si din intamplare, data poesia de salon nu 

admite repetiri, ele nu le plac nici in poesia populard, desi 

iii an aci intelesul si gratia lor; tot astfel nu le pot placea 

ersorile lasate fare rime, substantivele fare calificative 5i cuvintele 

si 

expresiile ce nu corespund in destul sensibilitatii 

for poetice. 

Suprimarea exresiva a repetirilor; gramadire de callfiralive; 

scbimbdri de i'orbe; siluirea versurilor is rime; 

277 

§i


interceddri de versuri sau vorbe, Carl suprindi monolonia; 

addugiri de idei, vederi $i sinztdminte proprii d-lui Alecsandri, 

ializ ce a indus pe multi la eroare $i i-a facia sa 

proclante colectia d-sale superioard taturor celorlalte colec(ii, 

pi 

avand drept norms poesiile mege$ugite $i ciopartite ale 

lui Alecsandri, ca poesii astfel spuse de popor, negre$it 

ca a trebuit sa se creada, ca a survenit o decadere a spiritului 

popular. 

Daca ne educam gustul pentru genul popular $i nu-i 

cerem ceea ce nu ne poate da, atunci repetirile inceteaza 

a fi suparkoare $i le preferim unei concentrdri nt-stc$Itg:t.. 

In adevar, d. Alecsandri iii ingadue sie insii$i in poesiile 

sale, lucrate in genul popular, mai multe repetiri sau täraganari 

deck celor populare propriu zise. Insa a concentra 

versurile cu orice pret, iatd ce pare a fi fost deviza 

Alecsandri la corigiarile aplicate colectiei sale. Din aceasta 

clorinta d. Alecsandri elimineazd din unele poesii bucati 

intregi, cari adesea ar fi marit frumusetea lor. Atat de 

departe a mers la unele cu concentrarea, ca ahia le-a mai 

pastrat sensul; de par'cii le-a lucrat din memorie, de parica 

poesia pouplara i-a servit numai ca terra... 

EXCURSIUNI CRITICE ASUPRA 

ISTORIti EVREILOR DIN ROM<strong>AN</strong>IA 

DATIVE, CREDINTE $1 OBICEIURI 

Datinele, credintele $i obiceiurile se considers ca linie 

de demarcatiune intre neam si neam. Dar oricat de milt 

ar diferi intre ele, impreuna-vietuire, contactul zilnic $terge 

cu incetul deosebirile si 

opereaza o desavarsita apropiere. 

Cine ar putea sa afirme, ca Evreii de azi sunt in fel 

ca Evreii de eri? Numai until care nu cunoa$te istoria 

culturii lor. Chiar in mijlocul intunecimei $i barbariei evului-mediu, 

dud Evreii furs fortati a duce un traiu deo- 

de 

d -lui

Al SCHWARZFELD 279 

sebit, inchisi in ghetto", vedem rnanifestandu-se inflt4ente 

straine asupra obiceiurilor, credintelor gf datinilor Tor. 

E lucru firesc ca in tarile unde Evreii au trait mai Tiber, 

mai putin rau vazuti $i in mai intime relatii de afaceri $i 

de vecinatate, influenta mediului sa fi fost mai puternick 

mai hotaratoare; sa-$i fi asimilat acolo un mai mare numar 

de dative, obiceiuri $i credinte. 

.Cazul acesta cats sa fi avut loc in Principatc. 

Sunt batrani in Plmti, cc povestesc despre vremi apucate 

de ei, cand Evreii i$i petreceau Sambe intinzand 

hora mare la sunetul unei cobze... Acest obiceiu fiind o 

vadita calcare a prescriptiilor religioase, Rabinii din Ploesti 

au staruit pentru suprimarea lui, cum si a &tor obiceiuri 

tot asa de putin potrivite cu sfintenia Sambetei, dar nu 

reu$ira decat cu incetul. Negre$it, acest fapt e destul de 

elocvent. Dace obiceiuri ireligioase au putut prinde radacini, 

cu atat mai mult cele ce nu intrau in coliziune cu. 

dogme. 

Credinta in decantece, contrarie religiei mozaice, e 

destul de raspandita la Evrei. Ceeace insa merits cu deosebire 

a fi relevat e, ca in descantecele Evreilor din Romania 

figureaza unele formule consacrate in limba romans. Dovada 

de influenta unei intime relatii. Cat de superpusa : 

credinta in descantece la Evrei, se vede deacolo, ca Romanca 

ce cheama pe descantatoare rar se gande$te la medic,. 

pe cand Evreica cheama intai pe medic $i apoi cearca $i 

puterea descantecului. 

Simplicitatea patriarhala a Romani lor, in trecut, se reflecta 

$i in traiul de odinioara a Evreilor de aci. 

Este ob$tege stint, ca poporul Evreu a fost, $i mai este 

pana la un punct, unul din cele mai ospitaliere. Rar un 

Evreu din generatiile trecute sa se fi pus la masa fare 

unul sau mai multi orchim" (oaspeti). Acesta era un 

obiceiti atat de inradacinat $i in Moldova, ca hanurik! se


considerau ca un ce de prisos in orase. Ba, se afirma ca., in 

,V lam( primul han si hirt (deschis circa la 1835) gasi o 

reprobare generala, caci se considera ca o lovitura data unui 

vechiu si sfant obiceiu, ce capatase putere de lege: ca once 

calator sa gaseasca adapost si hrana in sanul unei familii, 

ca sa-si mai uite necazurile drumului si lipsa a for sal. 

Tata acum ce zice Dimitrie Cantemir despre ospetia romans 

din inceputul veacului al XVIII: Primirea for de oaspeti, 

cave o arata catra cei nemernici 5i drumeti, este foarte 

vrednica de lauds, caci macar ca sunt prea saraci, din 

prieina ca se afla megiesi cu Tatarii, insa nici odata nu este 

sa nu dee oaspetului salas, si mancare, tiindul in dar trii 

tile impreuna cu dobitocul sau, si pre cel nemernic it 

primesc cu fete vesile, ca si cand ar fi frate, sau alts rudenie 

-a tor, si unii asteapta at masa (Dana la septe ceasuri din 

2i, si ca sa nu manfince singuri, trimit pre slugi pe la 

cai, ea sa cheme la masa pe cati drumeti ei vor intampina". 

Trecand la obiceiuri propriu zise, la datine si credinte, 

vorn gasi puncte comune acolo, unde ne-am fi asteptat 

mai putin. 

La nunte, ne spune tot Cantemir, sunt obicinuiti sa 

gioace mai nainte de cununie in ograda sau si in drum 

si adeca cu doua randuri, unit! (le Inirbati pi 

altid de 

jemei". 

,,...Nimic nu socotesc mai de rusine, decat a se vedea 

parul capului la vre o femee cu barbat sau vaduva, Si este 

tea mai mare gresala a descoperi la vedere capul vve unii 

femei. Insa fecioarele socotesc rusine sa-si acopere capul 

. macar cu cat de suptire panza, pentru ca goliciunea capului 

o inteleg semn de feciorie". 

Cine n'ar crede-, ca e vorba ad de Evrei si, sa se 

noteze, ca poporul de jos mai pastreaza acest din urma 

obiceiu, in mare parte, cu sfintenie.

MIHAIL SEBASTI<strong>AN</strong> 

romancier - critic 

Biografia 

Nascut in Octombrie 1907, la Braila. Absolvent at liceului din- 

Braila. Licentiat in drepi al Universitatii bucurestene, studii dedoctorat 

in stiinte economice si drept public la Paris, 

A debutat in 1927, cu foiletoane critice la ziarul Cuvantal",. 

al carui redactor a fost Vinci in anal 1933. 

In 1934 a aparut cu romanul De doff(' mii de ani, cu o 

prefata de profesorul Nae Ionescu, directorul ziarului Cuvantul", 

Continutul acestei prelate a starnit o polemics literara si doctrinara, 

la care a raspuns cu lucrarea: Cam am devenit Antigen. 

tiparita in 1935. 

Din 1935 redactor si cronicar literar al ziarului Rampa". 

In revista sdptamanala Vremea", a semnat cronici &sere cartea 

franceza. 

Colaborari 

Ziarele 5i reistele: Cuvantul, 5tiri din lamea evreeasrd, 

Ramps, Universal literar, Raboj, Tiparnita literard, Azi, Contimporanul, 

Vitrina literard, Romania literara, Reporter, Revista 

Fandafillor Regale, Studio, Vremea, Index. 

Opere: 

Fragmente dinintn earful gash', Cartea cu semne", 1932.

82 60 SCRIITORI. ROM<strong>AN</strong>I .DE ORIGINA EVREEAScA 

Fe'nei (roman), ed., I, Nationala-Ciornei", 1933, ed. 

II, 1934. 

De dotal mil tde ani (roman), Nationala-Ciorner, 1934 

Cum am devenit izuligan, Culture Nationale ", 1935. 

Or4u/ cu salaimi (roman), Universala-Alcalag", 1935. 

Traduceri: 

Roger Vercel: Ctipitan Conan (roman), Nationala- 

Ciornei", 1935. 


Ronzanut romemegc, studiu critic. 

DE DOUA MN DE <strong>AN</strong>I 

fragment 

Cu cat ma gandesc mai bine, cu atata 1ntalnirea de 

Sri din tren mi se pare miraculoasa. Omul acela scund, viu, 

cu privirea nelini5tita, cu tresariri ciudate in mijlocul vorbei, 

ca in mijlocul unui somn agitat, omul acela ingramadit 

tie pachete in coltul compartimentului de-a treia, era Ahasverus 

in persoana. 

In primul moment, cand a intrat pe u5e precedat de 

tloua geamantane 5i urmat de alte vreo trei, plus nenumarate 

pachete mari 5i mici, prost legate in foi zdrentuite de ziar, 

in acest prim moment, am simtit o subita furie impotriva 

lui. 

fine 1-a mai adus gi pe asta". Tocmai ma felicitasem 

de a fi gasit un loc atat de bun, intr'o zi ca asta, in 

rplina vacanta de Craciun, intr'un tren asaltat de studenti 

gi militari plecand in provincie, cand iata-1 pe ovreiul asta, 

ducand dupe el o intreagh gospodarie, deschizand larg u5a 

ca sa intre tot frigul inauntru, dandu-mi deoparte valiza, 

calcandu-mi galo5ii, trantindu-5i paltonul peste al meu gi 

imbulzindu-se apoi pe band, intre mine 5i vecinul meu,

MIHAIL SEBASTI<strong>AN</strong> 283 

cerandu-si iertare dirt ochi, dar nu mai putin tenace in 

hotarirea lui de a -si cuceri un, loc, in numele biletului de 

tren, pe care it Linea demonstrativ intre degete. 

Era o aparitie comics si toata lumea suradea, ceeace 

.am incercat sa fac si eu, cu destula sila, caci pe deoparte 

mi-era mils de ridicolul lui, dar pe de alts parte asi fi 

suferit crunt, daca asi fi fost banuit de simpatie pentra 

el. Nu pot sa-mi explic bine de ce, dar aveam un ciudat 

sentiment de complicitate, de care simtiam nevoia urgenli) 

sa ma dezic. Mi-am cautat in graba agenda si m'am aratat 

foarte adancit in socoteli, absent dinteodata la tot ce se 

petrecea langa mine. Dar it urmariarn pe nefericitul meu 

vecin cu coada ochiului. 

Se calmase, sigur de pozitia ocupata, si trimetea acum 

in recunoastere priviri speriate in jurul lui, fixand cu atentie 

pe fiecare tovaras de compartiment si oprindu-se inteun 

sfarsit la mine, nu definitiv linistit in ce ma priveste, dar 

adresandu-mi oricum un inceput de suras cordial: semri 

ea ma recunoscuse. 

Asta m'a infuriat odata mai mutt. Mi se !Area ca 

privirea aceasta, intentia aceasta de familiaritate, ma soliclarizeaza 

cu el, cu ridicula lui aparitie, cu incomoda lui 

prezenta. 

Am ridicat capul si 

1-am fixat fioros, ca sa priceapa ca 

flu vreau sa am de aface cu el. Simtiam ca voi muri de 

jena, daca-mi va vorbi. 

Dar dusmania mea nu 1-a dezarmat, cad m'a privit 

mai departe, clatinand din cap si clipind des. 

Nu trebue sa to superi, tinere. Ovreiul e un om cu 

pachete. Cate necazuri, atatea pachete. 

L-am iubit dinteodata pentru cuvintele acestea si m'a 

cuprins un val de rusine pentru cat de poltron fusesem cu 

el si cu mine, 1,ncat am simtit nevoia sa ma pedepsesc imediat, 

exemplar.


I-am raspuns pe loc cu o brusca vioiciune, intr'adins 

exagerata, vorbind tare, ca sa ma auda toti calatorii din 

compartiment si sa inteleaga ca na ma jenez de batranul 

acesta incomod, ca recunose in el un prieten, ca accentul 

ovreesc nu ma supara, ca de ghetele lui pline de zapada 

putin imi pass, ca pachetele lui insolente nu ma deranjcaza, 

ca dimpotriva totul mi se pare obisnuit si nu inteleg ce 

ar putea fi comic aici si de cine s'ar putea rade 

Batranul vorbia romaneste curat, cu usoare inflexiuni 

de ovreiu moldovean si atunci printr'un efort asupra mea 

m'arn silit Sd vorbesc si eu cu acelas accent intrehator, luat 

din idis, ceeace nu mi s'a intamplat niciodata pana atunci -dar 

hotarasem sa ma pedepsesc zdravan, caci lasitatea mea 

dela inceput simtiam ca trebue rascumparata. 

Banuesc ca batranul meu Ahasverus a inteles jocul la 

care ma supuneam de buns voie, cad avea un .perrnanept 

zambet de ingaduinta, pe care 11 plimba asupra mea, ca 

pe o pata de lumina a unei mici lampi de buzunar. 

Lass asta, lass asta 'Area sa spuna zambetul lui -eu 

nu-ti cer atat de mult. Eu te cunosc si stiu ca nu 

esti nici asa de rau cum ai vrut sa fi adineauri, nici asa 

de bun cat vrei sa fi acum. Eu sunt pornit la drum lung 

si ce vrei sa fac en cu pietrele care mi se arunca saa cu 

mainile care mi se intind, eu care n'am vreme nici sa le 

primesc, nici sa le raspund, fiindca vezi, undeva, tare departe, 

sunt asteptat, stint mereu asteptat si trebue sa merg 

intr'acolo, chiar daca ar fi sa nu ,ajung niciodata?" 

Zambia cu aceasta neincredere, cu aceasta clatinare din 

cap si am inteles ca inteadevar eu nu pot face nimic pentru 

el, iar ceilalti nimic impotriva Iui. 

Mi -a spus ca se numeste Abraham Sulitzer, spre deziiuzia 

mea, cad pentru integritatea simbolului trebuie sa 

se- cheme deschis Ahasverus. 

Cu ce te ocupi? I-am intrebat. Ce faci?

MIHAIL SEBASTI<strong>AN</strong> 

Ce face tin ovreiu? Umblu. 

Raspunsul i se parea suficient. 

Abraham Sulitzer umbla: asta ii e meseria. E negustor 

de carti ovreesti. In duzina de valize, cufere si pachete, pe 

care le tariste dupe el, duce tot soiul de carti: biblii, tal-' 

muduri, comentarii, istorii hassidice, povesti din ghetto, 

poezii ebraice, literature idis... 

El face legatura intre tipografiile din Germania sau 

Polonia si cititorii ghettoului moldovean. El cunoaste toate 

targurile Bucovinei, in care se mai invata serios carte, 

toate casele basarabene in care se gandeste serios pe un 

text talmudic, toate sinagogile de mahala in care se mai 

comenteaza o problema de cugetare judaica. El poarta in 

amintire un catalog general al tuturor manuscriselor si 

tipariturilor ebraice, care se afla in tare, stie anume in ce 

targ, stie in ce case. Inchide ochii si iti poate spune cine 

anume stapaneste cutare rarisim exemplar din Megillat Ef a" 

a lui Sabbatai Kohen, lituanianul, carte tiparita la Amsterdam 

in 1651. Se gandeste o clips si iti spune precis ce 

rabin, de unde si cum, iti poate da lamuriri despre mares 

disputa asupra talmudului dela Barcelona din 1240, sau 

dela Tortoza din 1413... 

Le stie pe toate, le are pe toate adunate, sub fruntea 

lui ingusta, dincolo de ochii acestia, care clipesc marunt si 

cautator. 

Carti, manuscrise, autori si probleme, de care aufd 

acum intaia data, cuvinte stranii, nume din alte veacuri; 

date dintr'o istorie pe care nu o banuiam Abraham Sulitzer 

le poarta cu el, vii, tot atat de vii astazi in mintea 

cui le-a scris si cugetat. El traeste in actualitatea lor, in 

pasiunea for permanents si zadarnic au trecut peste aceste 

adevaruri cateva sute de ani, zadarnic s'a schimbat fata 

pamantului, zadarnic s'au topit in neant atatea timpuri, 

aceste vechi lumini tot prezente sunt, aceste vechi pa- 

285


timi tot tulburatoare. 

Jar Abraham Su litzer le poarta pe toate drumurile, 

in slujba eternitatii lor. 

I-am cumparat o biblie in idis cu poze pentru bunica-mea 

si o istorie nemteasca a lui Saps Zwi pen, 

tru mine. 

Aveam impresia ca se desparte greu de ele: pared 

di se intreaba daca nu le da pe maini rele. 

NOTA LA UN ROM<strong>AN</strong> ENGLEZ 

.fregmente 

Nu cred ca se poate face un mare roman, cuprinzator 

.le viata, de mad pasiuni si de mari catastrofe, fare curajul 

(de a merge putin orbeste in inima vietii, din instinct, fera 

ezitari, fara rezerve, cu pretul ridicolului, al gafei sau al 

prostului gust, dar nu cu senzatia de a trai nemijlocit intre 

pamenii pe care ii creezi. Acest curaj explica resursele ro- 

manului rus gt, 

in bunii parte, pe ale romanului englez. 

rar 

un curaj pe care literatura fyantuzeasca 1-a avut foart 

poate niciodata. 

Exists totdeauna intr'un roman francez la Balzac chiar 

o zone de raceala intre autor si erou, o sticla izolatoare 

intre autor 5i drama, care face categoric demarcatia in actut 

4e creatie. Aceasta Jisoara dar precise departare este farS, 

f,ndoiala distanta luciditatii. Ea marcheaza fictiunea; ea 

indica limitele dintre artist §i arta, ea it desolidarizeazA 

pg romancier de roman. Simt mereu in aproape toate car* 

frantuzesti ochiul panditor al celui care a scris, E o pre 

cents 

strains, pc care nici o arta, cat de subtila, nu o poate 

kuprima. complect. E o prezenta care poate fi instructive, 

pasionanta, revelatoare, dar care nu inceteaza niciodeter de 

9, fi strains. Ea deplaseaza axa operei putin in alga. de 

opera, ceea ce strica integritatii ej. Acest ochiu care semteaza 

cartea, de dincolo dg ea, este totdeauna o primejdioasa

MIHAIL SEBASTI<strong>AN</strong> 2NI 

indiscretie. Caci rornanul e un gen facut pentru ingenuitatea 

noastra, pentru copilAroasa noastra putinta de a crede 1* 

fictiune, de a ne lasa convinsi de realitatea ei. Tot ce turburl 

aceasta incredert e un atentat impotriva romanului, este 

o negare a lui. Romanul solicits naivitatea noastra: i se 

adreseaza direct. Dar nimeni nu este mai banuitor deck un 

naiv; intaiul truc surprins este sfarsitul irevocabil at mitului. 

* *s 

Romanul englez este, si in structura lui epics i iii 

psihologia lui, realist de un realism minutios, atent 

strict. Totusi nici o alts literature nu are atat de mutt sensul 

feeriei. 

Nu ma gandesc numai la cartile de imaginatie (Swift, 

Daniel de Foe) si 

nici la gustul britanic pentru povestirilei 

utopice (vesnic pasionante dela Thomas Morus la Butler 

.sau, mai recent, Huxley). 

Dar in romanele cele mai exacte, cele mai reatiste, 

288 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCit 

tanul candid al povestirii. L-am cetit acum vreo patru: 

ani, intr'o veche traducere franceza si ii spunea, daca tin 

bine minte, La 'liaison de In grove. Nu-i cunosc titlul englezesc 

si nici nu stiu unde ar putea fi gasit, dar dacadati 

intr'o zi peste aceasta carte, n'o pierdeti. Este cu totul 

curioasa in opera lui Meredith si to intrebi de unde vineaceasta 

briza de poezie romantioasa, de unde, daca nu din 

ceea ce numeam gustul pentru feerie? 

0 intreaga familie de carti descind din aceasta aptitudine 

de a transfigura lucrurile mici si de a descifra visul 

in faptele cele mai plate. 

Este o familie de carti pure, simple, candide, care fac 

fats intr'un categoric contrast, romanelor de sexualitate 

si de tensiune. 

Nu se poate o mai puternica opunere decat intre cele 

doua surori Broute, romanul Emiliei (nattering Heights) 

find o carte nebuloasa, agitata si febrila, in timp ce romanul 

Charlothei (Shirty) este o poveste calms si 

egala. 

Aceasta din urma carte patroneaza o lungs serie de romane 

simple, curate, strabatute de un fir de emolie romantics, 

pe care numai literatura engleza si-1 mai poate 

permite. 

Ati cetit Invitatia la vals" a Rosamundei Lehman?' 

De acolo se poate vedea cat de putin trebue pentra un 

miraool, cand ai ochii exercitati cu recunoasterea miracolelor. 

Englezii cunosc acest exercitiu... 

(Revisla Fandatiilor Regale, 1935)

Biografia 

GEORGE SILVIU 

poet 

Nascut la Focsani, in anul 1899. Licentiat in drept al Facultatii 

din Bucurestl. 

Primile versuri le-a publicat in Fluerasul", revista pentru 

copii, condusa de Florian Cristescu. 

A scris piesa pentru copii Ciu /ulici, reprezentata la Teatrul 

National din Craiova in Noembrit 1925 si pe scenele tuturor tea- 

Irelor nationale din tail. Impreuna cu Adrian 'Mania, a publical 

Motanul incoltat, teatru pentru copii. Sub pseudonimul Mo$ (frigate 

..Slatosu a Mout sa apara volumul de versuri Flori $i 'taint!. 

Fost coodirector al cotidianului de sear& Ultima Ora". 

Redactor politic al ziarului Lupta". 

Colaborari 

Ziarele Si revistele: Dimineata, Adevliral, Dreplatea, Sodalismul, 

Curierul Israeli!, Rampa, Ultima Ore, Lupta, Sburalorld, 

Fluera,sal, Convorbiri literare, Universal literar, Lumea copillor, 

Colidianul literar, Allizttinea, Universal copiilor, Flacdra, Revista 

copillor $i a tinerimei, Cade lanare, ()null fiber, Adevaral literar, 

Gendirea, Cugetul libel, Opozi(ia, Magazind, Realitatea ilustrata, 

Vida literati', Cuviintal fiber, Europa.


Opere: 

Flori fi f luturi (versuri), Ancora", 1922. 

Moianul incaltai (teatru), Gandirea", 1923 (in colaborare 

cu A. Mania). 

Ciujulici (teatru), Universur, 1927. 

Intrangeri (versuri), Tiparnita", 1934. 

Paisie Psaltui spline (versuri), Fundatia pentru titeratura 

si arta Regele Carol II", 1935. 

Traduceri: 

F. Nietzche: Dilirambe care Dionysos, Bibl. p. toti".. 

Georges Duhamel: Odaia ceasornicalui, Biblioteca Dimineata". 

NELINISTE 

Era tarziu 5i 

fratii toti dormeau, 

Doar greerii pecetluiau tacerea; 

In lume, poate, amortea durerea... 

Miresme tari de brad spre schit pluteau. 

Stam singur scrijilind stangaciu din peana.. 

Metehne 5i obraze omenesti, 

Treceau pe dinainte-mi, in cale§tir 

Domnite cu tristetea prinsa 'n geana, 

Tot sufletu-mi parea ca s'a prelins 

Ca untdelemnul smuls de-un val de apa... 

Vedeam cum peana slova neagra scapa: 

Ca un luceafar slova s'a aprins! 

(Paisie Psaltert spurzej

GEORGE SILVIU 

DESNADE JDE 

Stai linistit... -e mi cer matinal 

durerea scum impragle pace 

soare grijuliv prin ferestre opace 

patrunde, bland, in spital... 

Gand, corabie fara carma, 

is -ma cu tine; 

suntem singuri $i himeni nu vine, 

trupul, fruct cazut intre gliimpi de sarma... 

Atata got 

si doar e revolutie in strada ; 

stai linistit...; cine se ridica sa vada 

cade sfar$it, gemand, mototol! 

Stai linistit... poate azi, Poate maine, 

vom auzi c$ e mai multa dreptate, 

sau, ne vor imprisca la zid, Irate, 

pentru fratie, 

pentru libertati, 

pentru paine f 

Stai linistit... Povestea e minunata; 

pfina nu to ridici, nu cazi 1 

Omul trebue sa creada in maine, in azi, 

$i sa sufere ca mine, cu niciodata... 

(Infrangeri) 

TEOFIL 

In mlastina din vale se 'ntregeste 

Sub raza lunii, ochiu aprins de foc, 

Si dinspre codru in sagalnic joc 

Rrd flacari pe comori, cand noaptea create... 

291


In mlagina, din schit dorm palm frati, 

Si 'n codru 5apte zac cu limba scoasa 

Veghiati de-o radacina scorburoasa, 

Visand comori de galbeni ingropati... 

IeH, Teofil, in mica noastra turma 

Cel mai copil 5i mai nevinovat, 

Zari o umbra 'ntoarsa la crivat 

Ce se topi in noapte, fara urma... 

Veni 'n chilia mea ca aiurit 

Vorbea de foc, de aur, de craiese, 

De candela-i ce tainic se stinsese, 

Si tremura, de moarte ispitit... 

-- 

I-am dat povata linistii $i pacii 

Si bland, in brate, iertator I-am string; 

El, domolit, la pieptul meu a plans... 

Azi, dupa bratul uscativ al cracii 

Iii petrecuse o curea, incat 

Se legana 'ntre ra'nuri, fruct de tins, 

In ochi holbati cu ro5 $i cu lumina, 

Cu limba cat un, pumn sucita 'n gat... 

In toamna cu tristeti 5i cu framanturi 

II vad 5i -scum pe bietul Teofil 

Pe-al carui crqtet tanar de copil, 

Ploua cu galbeni leganati de vanturi 

I.. 

(Paisie Psaltul spume)

Biografia 

G. SPINA 

poet - publicist 

Nascut la Iasi, in Septembrie 1896. Absolvent al liceului din 

Iasi. Licentiat in drept al Facultatii iesene. 

A debutat la Rampa" cu poeme in proza, in anul 1912. Impreuna 

cu I. Ludo a redactat la Iasi in 1913, revista Absolutio". 

Tot in Iasi a facia sa apara ziarul Vointa" si revista Scanteia". 

Un sir de ani a fost redactor la cotidianul de dupe' amiaza 

Opinia" dela Iasi, redactand intre timp publicatia de literature 

si arta Complex". A fondat si condus la Iasi ziarele Avantul" 

Si Editia speciala". 

La Bucuresti a figural ca redactor la ziarele Miscarea", 

Desteptarea" si A. B. C." 

Din 1935 redactor politic al cotidianului Zorile". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Rampa, Seam Opinia, Voinfa, foul socialist, 

Socialismal, Aglaia!, Editia speciald, !Apia sociala, Miscarea, 

Informatia, Desteptarea, A. B. C., Zorile, Absolutio, Scenteia, 

Versuri ci Prorti, Complex, Cronica, Union& lea, Hatikvah, 

Culls; Umanitarismul, Comedia, Cavan till liber, 5antier, Reporter, 

Adam, Admiral literal si artistic, Europa.


Opere: 

Senzaliile inutile (balade), Fibsolutio", 1914. 

Evreii in Nem:tura d-lui lonel Teodorennu, Bibl. 

ciala Adam", 1934. 


Biserica prirftre blok-hausuri, poezii. 

PE-ACEEASI LINIE... 

Inconjurati-mi fruntea cu spini de vreti si'n coast& 

infigeli -mi o lance adanc sa ma patrunda, 

o stavila incerce gandirea mea fecunda 

si drept rasplata dati-mi ocara si /*pasta. 

Troene marl de patimi, aidoma cu serpii, 

ziditi-le inalte, in jurul meu, 5i 'n cale 

aprindeti focul urii in be de masalale; 

tot eu raman pe culme si voi, cazutii, sterpii. 

Cad km venit aicea sa tulbur si sa suf.& 

impovarat ca Atlas de tot namolul Terrei, 

sa nu fiu rob odihnei ci sluga a durerii: 

de-aceea'mi creste ga-ndul ca printre broaste-un nufaJ. 

Imi stiu inaintasii, cu toti invinsi de' gloats, 

sunt: Prometheu, Spartacus $i omul bland Isus... 

Ca dansii ridica-voi lumina mai presus 

si tot ca dansii sti-voi 

ca truda mi-e furata. 

Voi framanta eu singur amarul intristarii 

Si cand zdrobit ca dansii ma voi schimba 'n (drat* 

voi presimti ea lumea cohortele iii mana 

pe dira care-am tras-o cu sangele 'ndurarii. 

(Ad :pn ) 

So-

G. SPINA 29.5 

STARE CIVILA 

Eu m'am nascut cind strugurii in vie 

luceau satui sub sarutari de hind, 

cand ageptau sä depene currund 

fecioarei Toamne care sta anvie. 

Eu m'am nascut in cea mai blanda lurid 

cand crisantemele '7u:emu sd vie 

$i cand, scapata par'cd din sclavie, 

viatura toatd-i darnica $i buns. 

Eu m'am nascut in linigea cetatii 

ce fu candva domnescul scaun Moldovei 

$i 

Ieagdnul adevarat al slovei... 

De -aceea sunt o Maga bunatatii 

si 'n suflet port oricand o mangaiere 

pentru cei slabi, cei goi, cei in durere. 

(Biserica Priatre blok-hansari) 

BALADA MUNCEI 

fragment 

Venise copila in noapte, $i-mi spuse: 

Sä nu mai gandegi la stele apuse, 

Ia luna aprinsa trecand printre nouri, 

la vantul ce-$i chiamd glasu 'n ecouri, 

la flori $i la roux, la mare $i lebezi, 

ci scutura visul din aripi mai repeal. 

Te chiamd Viata s'o canti in poeme 

sculptate in ritmuri de grele blesteme, 

sa-i canti trupul aspru strivit intre straturi, 

sa 'ncerci tu, o clip& cu versuri sä saturi 

pe cei cari 'n noapte ii vezi ca mai sufar... 

Preschimba-ti faptura in floare de nufar.


Priveste multimea inchisa in porturi, 

fara sa-i pese de multele corturi 

ce panzele navii deschid spre tarie; 

pe dansii albastrul nu-i mai imbie, 

nici soarele rosu, ce 'n bae de sange 

spre seara, pe dansii, cu lacrimi ii plange. 

Striviti apar in docuri purtand pe umeri sacii, 

in cari e inchisa samanta stransa 'n lanuri, 

pe punti ce'si misca trupul, se-opresc privind in zark. 

Si stand astfel, cu nimbul ce-1 pune amurgitul, 

pe fruntea for brazdata de chiaurile foamei, 

isi amintesc, sarmanii, de cel care-a fost Atlas. 

Pe-aeestia desrobeste'i de huma care'i strange, 

arata-le inaltul si marile intinse, 

si chiama'i dupa tine in drumul spre lumina; 

prefa-te 'n calauza ce duce 'n urma'i turma, 

in piatra dupa care deschid minerii noaptea, 

si 

fii-le cantaretul in zilele revoltei. 

Coboara-te in mina cu mii de vieti hranita, 

trezeste adormitii din patul for de piatra, 

i pune-le in mans ciocanul sa loveasca 

nu 'n stanca ce pe dansii adesea se plavale. 

Te du prin fum de fabrici sa canti inlantuirea 

robitilor ce sufar in sali de atelier, 

desteaptaii la viata $i-arata-le comoara 

pe care numai bratul puternic o inchide... 

(Sensafiile inutile)

Biografia 

ADOLPHE, STERN 

(Avner Stern) 

1848-1931 

prozator talmacitor 

Nascut in 14 Noembrie 1848, la Bucuresti. A urmat gimnaziur 

Lazar si liceele Sf. Sava si Matei Basarab din Bucuresti. Doctor 

in drept dela Lipsca. 

In 1867 a publicat in traducere romaneasca, poemul C/opotar 

de Schiller. A urmat cu traduceri din Shakespeare: Hamlet, 

Julia Cesar si Regale Lear. Cu ample prefele referitoare la Shakespeare 

si la teatrul din vremea reginei Elisabeta a Angliei, au 

aparut apoi: Antonia n Cleopatra, Coriolan, Macbeth $i Negustorn! 

din Venetia. 

Impreuna cu Benjamin Franklin Peixotto, consulul Americeiin 

Romania si dr. Leopold Stern, a fondat in 1871 ziarul Rumanische 

Post". 

Din romane.ste in germana a tradus si publicat in Bukarester 

Salon" redactat de catre I. Bettelheim, o serle din poeziile 

Jul Vasile Alecsandri, versuri de Cesar Boliac si povesti de I. 

Slavici si a facut textul german al Melodiilor romdne, tiparite la 

Leipzig, cu muzica de Cohen Lanaru: Adio, ClIntecul spaniol, 

Cantecal Margaritei, Dona de brad, Braga mea, Floarea Oceamaul; 

Soare de iarna, Stele si Vezi to vulturul de Alecsandri;.

208 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASC/I 

Framoasa e viafa de G. Bengescu-Dabija si Tes yeox de Frederic 

Dame. 

Tahnaciri din poetul italian Giosue Carducci a publicat in 

<strong>Adevarul</strong> literar Si artistic", Curierul Israelit" si Mantuirea". 

In revista Roma" condusa de Ramiro Ortiz a tiparit un ciclu 

din poeziile lui Giovani Pasco li si Gabriele d'Annuzio. A transpus 

Iieduri din Schubert, armonizate pe note si versuri romanesti. 

Poeme a talmacit din Goethe, Heine $i Carmen Sylva. In revista 

Adam!' a dat traduceri in versuri din Wilhelm Midler. 

In domeniul juridic a fAcut sa apnra Codicele romane, cuprittsand 

adnotari sub fiecare articol, din jurisprundenta romans, franneza 

si geneveza. 

In manuscris a lasat o vests opera: traducerea dramei lui 

Lessing, Nathan der Weise $i talmaciri complecte ale comediilor lui 

Shakespeare: Vista rine; nogi de Sdnzenie, Romeo $i fulieta, Fartuna 

si Nevestele vescle din Windsor. In ultimii lui ani lucra la 

revizuirea traducerii sale Ovidiit dupa Alecsandri Si la un Dictionar, 

,roman-german. Tot in manuscris a ramas si vol. III din Insemliari 

din viafa mea, din care a publicat unele fragmente. 

A fost primul avocat evreu din Romania. Un timp a find 

-cursuri de drept international 5i privat la Scoala libera de stlintet 

politice si administrative din Bucuresti. 

Decenii dearandul a stet in capul institutiilor can au dus 

lupta pentru emanciparea evreilor din tarn. A fost unul dintre 

intemeetorii Uniunil evreilor pamanteni", devenita apoi Uniunea 

evreilor romani", pe care a prezidat-o. Fost deputat. 

A murit in ziva de 18 Octombrie 1931, la Bucuresti. 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Fraternitolea, InIrairea, Rumeinische Post, 

Curierul Israelit, .5tiri din lamea evreeascd, Mantairea, Reita$terea 

.noastrei, Lumen Israelitii, Ilustratia, Revista Israelitd, Roma, <strong>Adevarul</strong> 

literar $i artistic, Dreptal, Sinai, Adam, Rameinische Revues 

Bukarester Salon 

Opere: 

Codicele rontane adnotate, partea II, ed. II, FF. Stein. 

berg", 1892, 

Codicele ronljne. adnotaie, partea,. I, ed, 111, Socw", 

1906.

ADOLPHE STERN 299 

Din viata anal an-ea-roman, vol. I, Progresul", 1915. 

Insemndri dih viala mea, vol. II, Libertatea", 1921. 

Traduceri: 

Frederic de Schiller: Clopotal (poems), I. Weiss", 

1867. 

W. Shakespeare: Regele Lear, l. Weiss", 1881. 

Julia Cesar, ed. II, Socec", 1922. 

Antonia si Cleopatra, Socec", 1922. 

Corio tan, Socec", 1922. 

Hamlet, ed. III, Cu ltura Nationals ", 

1922. 

W. Shakespeare: Macbeth, Culture Nationala", 1922. 

Negustorul din Venetia, Culture 

Nationale ", 1923. 

INSEMNARI DIN VIATA MEA 

fragmenle 

La Pesterea. Am ascultat chemarea ,,Varfului cu dor". 

Alaltaeri, in faptul zilei, Badea Coman dela Poiana Tapului, 

roman de$tept $i voinic; prieten vechiu al muntilor si. al 

drumurilor pe cari le bate de atatia ani, a adus caii si 

pe la orele 8 suntem adunati, vreo 20 de 1110, barbati 

femei, baieti $i fete. Incalecatul se face cu tipete $1 rasete,, 

$elele de lemn acoperite cu covoare toale, nu fail 

In $i 

ajutorul lui Nea Coman $1 al tovarasilor sai, cari ne insotesc 

pe jos $i tin de capestre caii celor mai frico$1 dintre 

noi. Calaretii scapa mereu $1 cauta scarile, se dating in 

pa, se balabanesc $i sunt aruncati inainte spre oblancuri. 

Bietul Coman are de furca. In sfar$it suntem toti calare 

ti in lung $ir urcam itrada Postei, la manastire, ale careia 

mozaicuri scanteie in molcoma lumina a diminetii. In culled 

bisericii lume multa. Trupa cu muzica : e ziva printului


mo5tenitor, gi prin up deschisa, din intunericul, abia risipit 

de radii, al bisericii, vin traganate cantarile psaltilor 

5i plute5te fumul tamaii. Lumea se uita, z'ambind infundat 

gi dandu-5i coatele; la nostima cavalcade, care cauta a strabate 

multimea cat mai repede. E5ind din carte cotim la 

stanga gt curand ne cuprinde bolta racoroasa a codrului. 

Dupe an scurt popas la un izvor, incepe urcu5u1. Ce cuminti 

stint caii! Cum iii aleg drumulI Cu ce priceputd. 

grije pun picioarele pe poteca ingusta 5i lunecoasa din braul 

muntelui! Un pas pre5it 5i to prevala in prapastie. Respiram 

cu totii u5urati cand de pe aceasta carare primejdioasa sosim 

pe prispa verde a Varfutui cu Dor, unde descalecam 5i 

ne a5ezam pe covoarele mu5chiului moale. Pieptul se largeste 

in aerul inaltimii gf ochiul se imbata de farmecul 

departarii 5i al tacerii. Dupe tin popas de cateva ceasuri 

gi o gustare imbelpgata, pornim inainte, cu privirile ratacind 

cand pe crestele care se gramadesc fantastic unele 

peste allele, ca valuri, in vibrarea vazduhului, cand in 

fundul vaii de unde ne yin vuete nedes1u5ite. Rasbim printr'un 

zavoi de brazi mo5negi, cu cradle joase de care 

atarna barbi lungi gi incalcite, 5i ne lasam la vale intr'o 

lunca, unde scantee o apa grabita. Calulii ne tree peste 

vadul Ialomitii, calcand incet pe prundi5u1 care sclipe5te 

prin apa limpede, i urcam o carare la dreapta care ne 

duce la Hotelul Pe5tera". Este tin Sopron mare de scanduri, 

cladit pentru excursioni5ti, cu doua incaperi, in care 

se afla paturi de scanduri §i fan de a5ternut. Dar o surprindere 

neplacuta ne a5teapta: Hotelul" e ocupat pe deaintregul 

de o societate de sa5i din Brasov, care nu se 

arata bucuro5i de oaspeti. Cadem la invoiala 5i ne impartim 

odaile. A5ternem fanul 5i intindem. peste el 5alurile 

noastre gt 

ne culcarn dealatul, until langa altul, i toata 

noaptea odaia hohotii de ras. De somn nici vorba. In faptul 

zilei e5im in poiana plina de miresme 5i racoare; ne

ADOLPHE STERN 301 

spalam in apa limpede a isvorawlui, mancam cate ceva gi 

apoi pornim inainte. 0 potecuta stramta face colanul stancii 

inalte din stanga 5i auzim vuetul caderii de apa, tot mai 

aproape. Cotind putin ni se arata o spintecatura in cloud 

ziduri de stanca, 5i din stanga, sus, vedem sivoiul Ialomitei 

pravalindu-se in vale, bubuind gi mugind, 5i cazand inspumat 

in colcotul cazanului din fund. Ne oprim cu sfiala in 

fata maretiei acestei priveligi. Mai cotim la stanga gi, pe 

neageptate, ni se arata o terasa 5i langa peretele gancii 

un 5ir de chilii. Un singur calugar, indoit de mijloc 5i 

garobv de ani, a caruia barbs alba parcal trage spre 

groapa, 5ade nemi5cat pe o banes. El nu pare a mai cunoa5te 

cele pamante5ti 5i are privirea atintita la movilele cu 

cruciulite, impra5tiate pe paji5te, sub can dorm tovara5ii sal 

sihastri. La intrarea in pe5tera sta o bisericuta, pitita in 

gatlejul ei, care pare o jucarie, si de acolo se intinde adancul 

inoptat al pe5terii. Lumina tremurata a facliilor ne 

descopera coloane fantastice, horbote de stalactite, ciorchini 

de lacrimi incremenite, doua lacuri 5optitoare, mistere de 

umbre 5i lumini... Dupa cateva ceasuri o tulim" iar la 

vale, prin Caraiman, Valea Cerbului 5i Bu5teni. Si ne-am 

intors la Sinaia cu trupurile obosite, dar cu suflete inviorate, 

mandri de greutatile biruite ale drumului gi pares 

u5urati de greutatea pamantului. 

A treia zi 21 Aprilie insula rade in beteala ei 

de lumina 5i verdeata. Ma scobor la Marina Grande ca sa 

vad sosind pe Regina Portugaliei, care pleaca insa deadreptul 

la Crota de Azur. Ma hotarasc sa ma duc 5i en, 

5i tocmecc o bard. Batranul Bate liere" vasle5te cu brat 

vanjos gi 

imbrance5te repede luntrea, care se leagana domol 

pe valuri. Drumul e incantator, pe unda opalina, sticlind 

sub soare. Dealungul peretilor stanco5i ai insulei, 

trecand pela rama5itele Bailor lui Pompei, cotim la stanga, 

=

302 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA. EVREEASCA 

5i ne gasim in fata Grotei Azure. Venind dela un vapor italian 

si dela "Nixe, ancorate nu departe de intrarea pesterii, 

o puzderie de barci brazdeaza marea. Iata-ne la Guru 

Pesterei. M'aplec, barcagiul trage de lant, luntrea S2 repede 

si, suntem inauntru. Fantastica priveliste! Apa argintie, 

bolta in lumina azura, toate persoanele din barci 

cu fetele albastre de lesuri 1 Baieti goi stau intro firida sl 

se ofera a sari in apa. Si pe cand ma uit, perdut in admiratig, 

and deodata vorbe rom'anesti din bard, si zak-esc 

pe profesorul Tocilescu cu congresistii romani! 

Ne intoarcem pe acelas drum, cu privirea spre Ischia, 

Neapole, Sorrent, Vesuv, in bruma albastra. Birjarul meu 

ma asteapta si ma duce la Hotel. Pe cerdacul meu, intins 

in lenea jetului, sorb mireasma aerului molcom, si simfonia 

de culori 5i lumini pe care amurgul o cants in zari, 

pane cand noaptea isi lass perdeaua de umbre si se aprind 

stelele in cer. Tarziu numai, ma pot desparti de aceasta 

minune si ma culc sub aripile ocrotitoare ale ingerului 

sculptat. Dar abia sting lumina, si, in mutenia camerii, 

incepe graiul zidurilor vechi ale Dependenten un cotrobait 

in pod, un trosnet in pereti, un tarsait de past pe 

podeala, un fosnet de aripi in aer, un zuruit de glasuri tanguitoare, 

un gafait ca de foale, ma tree sudori $i 2prind 

lumina: stafia pie-re indata 5i pandemoniul inceteaza. 

A doua zi cu vaporul Nixe am parasit insula vralita 

si sosii la Neapole iar pe o ploaie cu galeti. Hotarit: este 

scris in cartea destinului ca n'am sa vad acest oral decat 

pe ploaie, ceeace nu-1 face mai frumos...

Biografia 

A. STEUERM<strong>AN</strong> 

(Avram Steuerman) 

1872-1918 

poet - publicist 

Nascut la Iasi, in 30 Noembrie 1872. Absolvent al liceulul 

National din Iasi. Doctor in medicine dela Facultatea iesand. 

In literature a debutat cu poeme in proza, in saptamanalul 

,,Drapelul" dela Iasi, de sub directia lui I. N. Roman, semnate 

De la Iasi. Cariera publicistica si-a inceput-o la revista satiric 

,Perdaful" scoasa la Iasi de Vasile Negruzzi, fostul sau profesor 

de gimnastica. 

Timp de doi ant, a condus ziarul sionist Rasaritul" dela Iasi, 

colaborand intre timp la <strong>Adevarul</strong>" de sub directia lui Al. V. 

Beldiman. A desfasurat o intense activitate publicistica la ziarele 

,Evenimentul" si Ordinea". La cotidianul de dupe amiaza 0pinia" 

dela Iasi, a fost un sir indelung de ant redactor principal. 

La acest ziar a detinut rubricele permanente: Oameni si lucruri", 

,,Struna zilei" si Mici polemici". 

A tradus si transpus in romaneste urmatoarele lucrari drainatice, 

reprezentate pe scenele teatrelor nationale din Iasi Si 

Bucuresti: Ullranda si Marioara de Carmen Sylva, Torquemada 

de Victor Hugo, Cafeneaua mica de Tristan Bernard, Don Cezar 

de Bazan de d'Ennery si Dumanoir, In Ian( de Paul Hervleu,


Cadavral via de L. Tolstoi, Bibliotecarul de Moser si drama feerie 

Zdna anelor din limba germand. A scris libretul operei Petra 

Rare$ pe muzica lui Ed. Candella, care s'a cantat la Opera Romana 

din Bucuresti. 

Imaciri in versuri a publicat in diferite periodice din: H. 

Wlyslocki, Gerhard Hauptmann, Heine, Lenau, Carmen Sylva, 

Petofi, Sully Prudhomme, Ada Negri, Leopardi, Lahor si Victor 

Hugo. 

O mare parte din articolele sale de gazetarie si unele lucrari! 

literare, le-a semnat cu pseudonime. In Arhiva stiintifica 5i literal-a 

din Mg" a facut sd opal% in 1912, traducerea dramei Milrioara 

de Carmen Sy lva, iscalind A. Tres liana. A mai semnat 

A. de In la5i, De la la$i, Tristis, Leandro si Rodion. 

Reintors cu nervii sdruncinati din rdzbolul pentru intregirg 

s'a sinucis in ziva de 19 Septembrie 1918, cu o fiold ,de morfina. 

Din lucrarile lui au ramas in manuscris: Frontal vesel, un 

volum de sonete, unele apdrute in ziare, la diferite comemorari 

un manuscris cu Insemndri din rdzboi si Falalild, traducere din 

poetesa italiana Ada Negri. 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Drapelul, Ecoul, Lumea Nouli, Jurnalu4. 

Curieral de Luni, Egalitalea, Evenimental, Lumina, Rdsdrilul, Adewont, 

Ordinea, Noutatea, Seam, Opinia, Intrafirea, Lumea, Ram pa, 

Perda /ul, Evenimenlal lilerar, Lumea Noud literard $i 

1898, Anuar pentru Israeli'', Aderdral austral; Lumen ilastrald, 

Cronica Israelitd, Instiluloral Evreu, Epigonii, Lumea Israelitd, 

Arta, Indrumarea, Aristizza Romanescu, Tdndrul Evreu, Cdrlicica 

Saptcim'dnei, Arhiva cninfilicii 

$i lilerard din 1a$i, Absolutio, Revista 

invlitalorilor, Israeliad, Spica', Umanitalea. 

Opere: 

Crestomatie din scriitorii veacului XVIII si X/X,. 

,,Saraga ", Iasi, 1893. 

Antologie din scrillorii veacului XVIII si XIX, ed. I, 

,,Saraga", Iasi, 1893, ed. II, 1896. 

Sariicie (versuri), Saraga", Iasi, 1897. 

O toamnii la Paris (proza si versuri), ed. I, Saraga", 

Iasi, 1897, ed. II, Vista Romaneasca", Iasi, 1928.

A. STEUERM<strong>AN</strong> 305 

De recital (versuri), Bibl. Saraga", Iasi, 1897. 

Reflec(ii asupra ulna tratament at cancerului epitelial 

(teza), Dacia", Iasi, 1898. 

Lirice (poeme), Dacia", Iasi, 1899. 

Almanahul ziarului Rdsdritul" (1899-1900), Miron 

Costin", Iasi, 1899. 

Ele (gazetarie). Goldner", Iasi, 1901. 

Cilibi Moise pe, scend (studiu critic), Dacia", Iasi, 

1905. 

Heinrich. Heine si Ed. Grenier, Lumen", 1910. 

Complicele lui Heine, Dacia", Iasi, 1911. 

Spini (versuri), Saron", 1915. 

Postume: 

Frontal Rosu (sonete), Viata Romaneasca", Iasi, 1920. 

C-artea bdiatului meu (autobiografie), N. V. Stefanie, 

Iasi, 1924. 

Indepdrtdri (eseuri). Bibl. pentru toti", 1936. 

Traduceri: 

Vasile Conta: Teoria ondulaliunii unii'ersale, 2 volume, 

Saraga", Iasi, 1894. 

Vasile Conta: Bazele metafizicei, Saraga", Iasi, 1896. 

Sully Prudhomme: Poezil Biblioteca de popularizare 

Samitca", Craiova, 1896. 

Paul Hervieu: In lan(! Bibl. de popularizare Samitca", 

Craiova, 1896. 

Carmen Sy lva: Vreijitoarea, Bibl. de popularizare 

Samitca", Craiova, 1897. 

d'Ennery 5i Dumanoir: Don Cezar de Bazan, Bibl. 

Saraga", Iasi, 1897. 

Carmen Sy lva: Ullranda (drama), Dacia", Iasi, 1904. 

Rudolphe 'von Gottschall: Rahab (drama), Benelli", 

Iasi, 1905. 

Carmen Sy lva: Loiza (poem dramatic), Goldner", Iasi, 

1906.


Carmen Sy lva: Marioara (drama), N. V. Stefaniu", 

I8§i, 1911. 

Victor Hugo: Torquemada (drama), ed. I, Depesa", 

Iasi, 1916, ed. II, Bibl. Universala". 

TATEI 

Ti-i ochiul stins de veghe si inima intristata 

Jar vremea 'n brazde negre pe fruntea ta inscrie 

Poema unei viete de-amar si saracie: 

Nici-o durere 'n lume nu-ti este ne'ncercata. 

Cand soarta-si rade vecinic de viata ta pustie, 

Tot mai adanc arzandu-ti inima de tats 

Cu fierul umilintii, privirea resemnata 

Cucernic 'nalti spre Domnul... Te simte el?... Te 

Te 'nsenineaz'o clips lumina rugaciunii, 

Uitare de-ti trimite, mahnirilor stapana 

Cum stapaneste'n noapte lumina irista a lunii 

Ali vrea si ea; cand traiul la desperari ma mans, 

Rugand sit* 'nsel mahnirea-mi cu farmecul minciunii, 

Dar gura-i inclestata ai 

inima-i pagana... 

D 0 R 

Betti, mica surioara, 

11 'nvatat abia sa scrie... 

Dar au pus-o ca s'astearna 

Un ravas catra badie". 

$tie ?... 

(Sdrileie)

A. STEUERM<strong>AN</strong> 307 

Ravasel cu slove strambe 

Am primit din partea fetii, 

S'am zambit cetind intr'insul 

Graiul mamei, slova Betti. 

,,Nu sta mult imi scrie dansa 

Ca 

mi-i dor..." Am ras cu mild 

Ca invata de pe-acuma 

Vorba asta, o copila: 

Vre-un strain odata 'poate 

Fara mil'o sa zambeasca, 

Pe card tu-i vei scrie' n lacrimi 

Vorba ast' copilareasca... 

(0 loamnd la Paris) 

TOLSTOI<strong>AN</strong>A 

Ai tu, despot, vr'un drept asupra mea? 

De haina-mi prinzi o rosie vipusca, 

Simbol de sange si-mi ordoni: impusca!" 

Dar eu, de n'asi vroi? de n'asi putea? 

Cand leul e inlantuit in cusca, 

E lesne 'n stapanirea cuiva; 

El spumega; ii vine a turba; 

Dresorul tine fiara subt biciusca, 

Dar leul nu va sta captiv in veci, 

Dresor trufas, pazeste-te cand treci, 

Tu ai cu tine fierul, el e fiara; 

Ii pot veni solii din alts tart 

Ce? Cazi pe ganduri? Tremuri si to pled? 

Dar daca to -ai simti ajuns de ghiaral... 

(Frontal Ron)


DOUA NEAMURI 

Vroind prin versurile mele 

Cu doua neamuri sa ma 'mpac, 

La unul am luat durerea 

La celalt graiul sa-1 imbrac. 

N'a vrut intaiul sa m'asculte, 

Ca n'am vorbit in limba lui; 

Al doilea mi-a zis: ,,Durerea 

Nu este-a mea, de ce mi-o spui?"... 

(Sart Icie) 

IN L<strong>AN</strong>UL DE PORUMB 

E cantec bland in miristi si 'n mohor, 

Cand lanul de arome imbatat, 

Cu spicele limbute sta la sfat 

Si cand matasa flutura usor. 

Dar tunu 'ncepe... ici, ingaimat, 

Colo, cu ropot lung, asurzitor, 

Nu's glasiiri de belsug, ci de omor, 

Iar lanul schimba cantecu'n oftat. 

Dau foile rasunete natange, 

Cand pe ciocane vine de se frange 

Ecoul asvarlit de-otelul dur. 

Vin nori de turn... Din verde, lanu-i sur; 

Sub foi tot bobul auriu si pur 

A dobandit un rosu viu, de sange... 

(Frontul Rou)

A. STEUERM<strong>AN</strong> 

INTR'UN ALBUM 

Pe sanul tau un trandafir 

II vad cum vestejeste 

Si totusi pare fericit... 

El moarc, dar zambeste. 

Ca dansul oare cati n'ar vrea 

Pe sanul tau sa moara?... 

Dar numai trandafirii mor 

Pe trupuri de fecioara... 

IN TREACAT 

(Siirdcie) 

Ca sa inconjur casa unei fete (sunt case pe care 

le ocolesti cand ti-ar fi mai drag sa treci pe dinaintea 

lor...) trecui inclaratul unei cladiri imprejmuita de o 

gradina mare: un liceu de domnisoare asezat intr'o strada 

tacuta. Cine stie!... Ulicioara aceea ingusta pe care trecui 

astazi din intamplare cati oare o vor fi strabatand cu 

intentia de a-si arunca privirea in vasta gradina care adaposteste 

in amurgul racoros siluetele gingase ale atator 

domnisoare! 

Perechi, inlantuindu-si taliile sau bratele, ele strabat 

gradina plecandu-i fruntile sub ramurile indraznete; S2 

opresc razamandu-se de cate un trunchiu uscat ca sa sfatuiasca 

in liniste, doug cate doua, in -Wilke grupe in 

timp ce altele rad, alearga sau cants din gura inganand sunetele 

de pian ce se revarsa de sus asupra gradinii. 

Ce aier de toamna are gradina acum si ce contrast 

cu aierul de sanatate al fetelor intoarse de pe la caminurile 

lor, in urma vacantei de odihna si lenevie. 

309

310 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREFASCA 

Odinioara chiar o trasura cu un cal a intrat pe poarta 

scoalei, pe cand treceam in dreptul ei. Figura unei domnisoare 

zambea, alba sub voalul sur, si in timp ce ea sari 

zglobie din trasura, oamenii carara cu grabs cufarul pe 

scarf. 

Din ce fund de provincie venea? Din ce pacinic colt 

al naturii sau din ce modest orasel iii aducea bagajul de 

carti si de rochii in inchisoarea de buns voie ce se.chiama 

internat de domnisoare? Ce poiem de regrete, de iubiri, 

de juraminte si de despartiri inchide cufarul acela in care 

e cuprinsa intre pagini de carti osanda *traiului 

modern care supune invataturii, trudei, surmenagiului, in- 

carcerand-o intre ziduri de pensionat inlantuind-o de note 

$i carti, vlaguind-o cu nopti de cetiri si zile de emotii?... 

Asa ma petrece gandul irl stramta ulicioara dindaratul 

marei cladiri in a careia gradina perechile imbricate in 

haine usoare sorb placerea celor din urma primblari sub 

cerul liber. Iar in nourii grei, ce se *coboara $i 

se'ndeasa 

in vazduh, freamatul galban al ramuriloi despoiate invie 

imaginea apropiatelor zile albe de iarna. 

Atunci toate vor sta ninse, tacut, imprejurul marei cladiri. 

Fete le nu vor aparea in gradina, ci vor cata cu priviri 

de nostalgie in vazduhul sur printre florile de ghiata de pe 

geamuri. Iii vor desgropa din fundul cuferelor tainicele serisori 

$i, cloud cite doua, in idilice imparecheri si-le vor ceti 

in taina ca sa-si goneasca uratul. 

...Pe cand poate vre-un erou de ravage misterioase va 

calca zapada moale catand mahnit la gradina pustie, la ferestile 

inghetate din ulicioara pe care trecui odinioara, ca 

sa ocolesc casa unei fete. 

(Ele)

Biografia 

H. ST. STREITM<strong>AN</strong> 

eseist - publicist 

Nascut la Piatra Neamt, in anul 1873. A studiat fizica si 

chimia la Universitalile din Zurich, Berlin, Goetingen si la Polltechnica 

din Stutgart. La Facultatea de filosofie din Roma, a 

audiat cursurile de filosofie istorica Si sociologie. 

A debutat la Revista Olteana" de sub conducerea lui Traian 

Demetrescu si a lui G. D. Pencioiu. In presa zilnica a inceput 

sa scrie la Romanul", in ultimul lui an de aparitie, care avea 

ca director de Vintila C. A. Rosetti. 

A scos in 1908 revista saptamanala Cuvinte libere" si ziarul 

Prezentul". 

A tradus piesa lui Henri de Rothschild: !Hire etdise, reprezentata 

de compania Davila la Bucuresti in 1910. 

La cotidianul Viitorul" de sub directia lui I. G. Duca si 

Const. Banu, a fost prim redactor. 

Autor al unei cart" de instantanee, intitulata: ()amend zilfi, 

aparuta sub pseudoninul A!mai'ii'a. 

In 1930 a scos revista Observatorul politic si social". 

La ziarul Facia" a scris sub semnatura Omul de pe strode, 

iar la revista Reporter", a colaborat cu eseuri, pe care le-a 

semnat Quidam si Nees/.

312 60 SCRI1TORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCA 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Romdnul, Mance:, Facia, Ziva, Curierul 

Israelit, Adevaral, Dreptatea, Liberalui, Secolul, Observalorul, Prezental, 

Viltoral, Ordinea, Luptatoral, Tara, Cuvantal nostru, Politica, 

La Politique, ,Ccoala Noua, Revista Olteand, Contemporanul, 

Cuvinte libere, Noua Revista Romans, Flacdra, Excelsior, Lumea 

Evree, Puntea de Fi lde$, Adam, Familia, Libertatea, Reporlor, 

Europa. 

Opere: 

Oamenii zilei (instantanee), Corbu", 1902. 

Jaures, Socec", 1914. 

Revizuiri, Cultura Nationals ", 1923. 

Intre da si nu (eseuri), Cultura Nationala", 1928. 

Mi se pare ed... (eseuri) Universals-Alcalay", 1934. 

Traduceri: 

A. Bebel: Femeia, Carol Muller", 1895 (in colaborare 

cu R. Vermont). 

Max Nordau: Degenerare, H. Steinberg", 1924 (in colaborare 

cu R. Vermont). 

DESPRE SPERT 

(Studio farii intenlii si faro aluzii) 

Nu poate sä-mi intre in cap ce placere e aceea pe care 

o simt unii de a se teroriza, parca intr'adins, ei pe ei cu 

viziuni ce to fac din om ne-om. Mai cu deosebire in mo- 

mentul de fats o seams de insi 

se intrec care mai de care 

ca sä descopere primejdii cutremuratoare. 

Toate acestea, pentru ce? Pentruca de buns seams, 

nici din vina sistemului social, nici mai ales din vina carmuiitorilor! 

se intampla sä ne bantuie de-avalma cam vreo 

cinci-§ase crize, care toate la un loc culmineazA intr'o zdruncinatoare 

criza socials, precum §i pentrucA aceasta criza so

H. ST. STREITM<strong>AN</strong> 

ciala, tot numai din intamplare, pe cat e de vasty ca suprafata, 

pe atat e de intense ca inraurire asupra spiritelor 

ai animate ca pulsatie. Putin numai de va mai persista stares 

aceasta de spirit, si ne vom neurasteniza cu totii, inclusiv, 

Doamne fereste, profiforii si juisorii. 

Propun deci sa vorbim mai bine de lucruri amuzante 

ai vesele, iesind astfel timp macar de cateva clipe din fagasul 

gandurilor ce ne coplesesc si ne intuneca. $titi ce? 

Hai sa vorbim despre spert!... Nu despre spertari, ci despre 

spelt Spertul ca institutie, cu-geneza ei, cu traditiile ei, 

cu interdependentele ei, cu ciudateniile ei, cu posibilitatil2 

ei de viitor, cu aspectele ei unice. Spertul ca filosofie, ca a 

conceptie de vieata. Spertul in sine, cum ar zice un 

kantian scrupulos pe care ratiunea pure it intereseaza tot 

atat ca ratiunea practice. Inca odata, nu despre spertari. 

Un spirit cercetator, stiintific, trebue sa stie sa evite ocazionalul, 

fortuitul, specialul, personalitatile", cu un cuvant 

aceea ce este de nature sa dea fenomenului in studiu o 

infatisare limitat-subiectiva. Ma rog, stiinta pentru stiinta... 

De aceea am si zis mai sus, simplu, impersonal: Despre 

spert... 

Care o fi etimologia cuvantului sped? 

Un scrupul de elementary seriozitate stiintifica imi interzice 

sa accept vreuna din acele ipoteze, sclipitoare poate 

dar usuratece, in care exceleaza diletantismul filologic, cel 

mai ispititor dar si cel mai simplist dintre diletantisme. Ant 

destula rabdare de a mai astepta cu determinarea acestei etimologii. 

Ma multurnesc deocamdata cu cateva constatari strict 

concrete. E strident ca sticla pisata sub pasii cizmelor grele; 

nu se stie de unde vine; este totul lipsit de analogii ii 

si- 

militudini la not si aiurea; face parte din plasticul vocabular 

de dupe razboiu; s'a substituit fare veste bunei vechi expresii 

de bacsis, care cu consonanta ei rotunda, discreta,, 

313


lenitiva, adormitoare, de ce n'as zice onesta, ni-a leganat 

copilaria si tineretea. 

Naste intrebarea: de ce spert si nu bacsis? Cu ce a 

demeritat bacsisul pentru ca de azi pe maine sa fie dat uitarii 

ca o vechitura care nu mai e buns de nimic? De ce 

dislocarea asta brusca a venerabilului bacsis din toate pozitiile 

castigate, ca si cum ar fi avut un rol cu totul accesoriu 

in formarea atator averi serioase si in statornicirea 

atator situatii impunatoare de respect? Oare nu mai corespundea 

el Indeajuns notiunii ce avea s'o exprime? Ramasese 

oare mai prejos de realitatea careia atata vreme-i slujise 

cu credinta drept denumire, sau devenise el prea incapator 

pentru un continut considerabil redus? Incetase el de a mai 

fi adecvat rolului social ce-1 indeplinea? Dar care e, in definitiv, 

pacatul bacsisului ca, trecand cu suverana nepasare 

peste orice consideratie de state de servicii, de vechime, de 

pietate, 1-am inlocuit ca sonoritatea sgarietoare a spertului? 

Dar este oare spertul altceva si mai malt decat bacsisul? 

Are el ceva mai direct, mai semnificativ pentru timpul de 

acum? Si Baca este vre-o deosebire, M. fie ea si calitativa? 

Am impresia unei teribile nedreptati petrecuta Inaintea ochilor 

nostri. Eu unul, in bacsis mai cu seams in Inceputurile 

sale vedeam oarecum un fel de supliment de. retributie, 

un plus-salariu acordat cu draga hilma de not cetatenii, 

printr'o manifestare reflexa a constiintei dreptului, aceluia 

de care aveam vaga impresie ca nu e salarizat dupa cuviinta 

de stapanire. Insemneaza oare spertul mai mart decat atat 

on mai putin? 

Atatea intrebari ce se impun atentiei spiritului cercetator 

pasionat de exacta definire a cuvintelor. Pentru moment 

insa le voiu lasa deschise. Fiind inca in plina evolutie, in 

perioada de urcare si de crestere, spertul mai are destul 

pana sa capete ultimul relief. Mai avem dar timp pentru a-1 

znaliza in toate elementele hi 

origiriile sale, desi Inca

H. ST. STREITM<strong>AN</strong> 315 

de pe acum are la activul lui atatea imbogatiri onorabile, 

atatea ascensiuni simpatice, atatea consacrari impresionante. 

In tot cazul, in anii din urea s'au soptit fitulte, s'au auzit 

multe, s'au petrecut multe care au actualizal si consacrat 

spertul ca unul din aspectele esential2 ale zilelor noastre. 

textul dar si melodia, nu numai institutia ci si numele. Nu 

S'a impus nu numai continutul dar si eticheta, nu numai 

mai cautati degeaba alts nomenclatuca! Nu va mai obositi 

de-a-surda ca sa gasiti ceva mai expresiv, mai caracteristic, 

mai cu relief. Vocabula ideals e numai una: spert. Este cuvantul 

care exprima adevarul sub toate raporturile: al resonantei, 

al conciziei, al plasticului. Ferice de acela care 

1-a plamadit si faurit intr'un moment de creatoare inspiratie 

1 0 realitate intreaga, variata, multipla, proteica, in exteriorizarile 

ei, a ghemuit-o intr'un singur cuvant, $i Inca 

un monosilab, care n'o fi un model de eufonie gi muzicalitate, 

care prin sunetul lui sticlos constitue fara indoiala 

un atentat simultan la adresa tuturor celor cinci simturi, 

dar care cu o fulgeratoare pertinenta evoca forma cea mai 

noua a influentei politice si administrative larg retribuita. 

Iar dace ar fi ca totusi vreodata realitatea pe care o 

exprima si o defineste sa dispara fara sa lase vre-o urma 

concreta, va fi deajuns o atenta auditie a acestei sonorita4i, 

indecenta poate dar si picanta, pentru ca pe loc sa se reconstitue 

aevea Inaintea imaginatiei urmasilor nostri, in 

toata splendoarea ei, ca sa nu zic in toata goliciunea ei, 

cum se iicea odinioara, si anume pe vremea vechiului ritm, 

pe vremea 

Noi oamenii de pe strada, creduli si cucernici, cum ni 

lade noua bine ca sa cari nu punem la carantina cuvintele, 

nu le vorbim de rau, nu le infatisam drept negatiunea, 

sau drept parodia faptelor, ca $i. cand faptele si realizarile" 

sincerilor oameni de actiune nu tot in vorbe si-ar 

alrea izvorul si 

expresia, not turma cuvantatoare, curl


spre ru§inea noastra, mai credem in povestea vorbii", 

suntem in admiratie in fate fauritorului acesta, Wind azi anonim. 

Pentru not are ceva din puterea creatoare a geniului 

popular. Din nimic, ex-nihilo, ca toti marii creatori, a 

zidit un substantiv, un adjectiv, un verb, un adevarat 

triptic. Sped - §pertar - a §pertui. 

(Mi se pare ca...) 

INTRE DA SI NU 

Daca a§ fi antisemit de profesie, a§ simti oarecare duio- 

§ie pentru evrei, ratiunea mea de a fi atarnAnd toga, 

direct §i organic, de prezenta lor, de numarul lor, de situatia 

lor. 

Ar fi un caz particular de recuno§tinta a stomacului. 

Scriitorul e in toate personagiile sale. In bate, fara nici 

o exceptie. Mai cu deosebire in personagiile pe care tine cu 

once pret sä le ridiculizeze sau sä le fats odioase. Este un 

mod al lui de a se rafui cu el insu§. 

CAci scriitorul, asemenea noua tuturor, se cunoage numai 

pe sine, data in genere se cunoage 1 

Nu exists lege oricat de asprA, a§ezatnant oricat de 

anti-social care sä nu fi fost la Inceput un pas inainte in 

opera de imblanzire a omului §i mai ales a societatii. 

Evreul, ca neam, cu sensibilitatea lui dureros de exagerata, 

suporta o singura critics, una singura dar §i cea mai 

crancena: Aceea ce §i-o face el singur in zilele cand, de 

bine ce-i merge, crede ca - §i poate permite luxul de a se 

flagela el insu§i §i de a -si oropsi neamul.

Biografia 

GEORGE STROE 

economist 

Nascut Ia Bucuresti in Mai 1904. Studii economice la Bucuresti 

si Liege. 

A inceput sd publice la ziarul Argus", in anul 1921. 

In Revista Fundatiilor Regale" a facut sa apard o seams 

de studii in domeniul economic. In colaborare cu Gr. Trancu- 

Iasi a scris unele lucrari in limba francezd, privind comertul si 

munca romaneasca. 

Fost redactor la cotidianul Ultima Ora". 

Colaboreaza la publicatiile din Ord si Ia unele streine de 

specialitate. 

Redactor la ziarul economic Argus". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Argus, Ultima Ord, Revista allied, Revista 

Fundatiilor Regale, Buletinul Instilutului Economic Romdttesc, 

Bale linul Camerei de Comer( i Industrie. 

Opere: 

Le comerce de la Roumanie, Luceaftirul", 1926 (in colaborare 

cu Gr. Trancu-Ia0).


La Roumanie au Travail, Luceafarul", 1927 (in colaborare 

cu Gr. Trancu-Iasi). 

Aspecte comerciale, Asoc. Romans p. Progresul Social", 

1928 (in colaborare cu Gr. Trancu-Iasi). 

Stabilizarea leului, Luceafarul", 1929. 

Solidaritatea Econonzicii, Inst. Economic Romanesc", 

1933. 

Contingentarea Importutui, Camera de Convert si Industrie", 

1934. 

0 crizd economicii atom cloud sate ani, extras, Revista 

Fundatiilor Regale", 1934. 


Omul care ar fi putut intlitura Revolutia francezii. 

MODA 

fragment 

Mustafa Kemal, gaziul din Ankara, a ridicat multe spanzuratori, 

pana sa inlature fesul din imbracartiintea turcilor. 

In schimb, ajunge ca o modista mai mare din Paris, Londra 

sau New-York sa imagineze o forma noua de palarie, 

pentru ca milioane de femei, din toate cinci contin2nte, sa 

asvarle deoparte palariile pe care Ile au si sä adopte noua 

,,creatie ". 

Un negustor cu imaginatie, din cine stie ce colt de 

lume, se hotaraste pentru o marfa noua. Comanda unui fabricant 

de monograme, diferitele litere ale alfabetului, legate 

cu cate un lantisor, de o bucata de trestie. Prima reprezentanta 

a sexului frumos care se hotaraste sa-si afiseze 

monograma, lanseaza moda. Cu stiinta sau fara. Curand, literele 

agatate de rochii se inmultesc, iii schimba forma, metalul 

si coloarea. Doamna bogata vrea o liters de our prinsa 

de o bucata de chihlibar, mica burgheza se multumeste cu

GEORGE STROE 319 

o liters de argint legata de un lemnisor de abanos, in timp 

ce muncitoarea nevoiase trebue sa se multumeasca cu o 

liters de tabla atarnata de o frantura de scandurica. 

0 manicureza, dela un institut cosmetic mai de seams, 

greseste compozitia lacului si-1 face de coloare preainchisa. 

Nu-i nimic. Clienta it va primi Inca cu mai multa placere 

pe unghiile ei, daca i se va spune ca asa se poarta. Curand 

institutul cosmetic de peste drum va fi silit sa lucreze cu lac 

de coloare inchisa. 

Lacul de coloarea diafana a petalelor de roze trebue 

lasat deoparte. Toga lumea Incepe sa lucreze cu lac visiniu, 

albastru, violet, ba chiar negru. Moda a devenit generals. 

0 intamplare nefericita a facut ca podoaba capilara a unei 

cloamne sa-si fi pierdut stralucirea. Alearga la doctor. Nu 

exists deciii o singurtz' solu(ie: schintbafi-i coloarea!". Doamna 

asculta. Cum a fost frumoasa inainte, e frumoasa si 

in urma. 

Doua, trei zile, prietenele o clevetesc ca si -a schimbat 

coloarea parului. Apoi fac si ele acelasi lucru. Apa oxigenata 

§i amoniacul curg din flacoane, bietele cliente se plang 

de arsurile pricinuite de droguri, dar Aline de stoicism, sunt 

mandre ca s'au jertfit pe altarul model. 

De ce v'ati facut parul galben, Doamna? 

De ce? Asa se poarta! 

Doamna are dreptate: Asa se poarta". 

Cu acest refren am ajuns la pantofii fara parti, fara 

calcai si fara varfuri, la rochiile spintecate care descopera 

tocmai ce trebue sa acopere, la vopsitul ochilor si 

innadirea 

genelor. 

Cine poarta, cum poarta, de ce poarta? Asta n'are riici 

o insemnatate. De altfel, nu vä osteniti sa aflapi cum s'a 

ajuns la adeasta mods_ E zadarnic. Nu yeti afla niciodata. 

Acest se" e Cu totul impersonal. E toata lumea si nu e 

nimeni. Suveran, despotic si necrutator el stabileste, pre


tutindeni o discipline ca aceea a masinelor. Nimeni nit 

carteste. Toata lumea it urmeaza. 

Acest se poarta" face cucoanele cu obrajii albi si rumeni 

sa vaneze cu nesat raza de soare care le inaspreste. 

obrazul si le da coloarea fundului de ceaun. El le da puterea 

sa suporte, zambitoare, ranile provocate de o prea. 

violenta arsura. Tot el impinge pe calea pacatului fem2i12: 

invidioase, fetele pofticoase si barbatii slabi de ingeri. 

Sa ne inchipuim ca s'ar gasi, aevea, un rege sau an 

dictator care sa ordone supusilor sai sa-si schimbe coloarea 

parului, sa-si smulga sprancenile sau sa se prajeasca toata 

vremea la soare. Doamne, ce oroare! Resmerita ar clocoti 

in adancuri si nici vorba, ca. in putina vreme, ar izbucni 

maturand totul in calea ei. Istoria, generoasa cu unii si ingrata 

cu 01111; ar tintui pe nefericitul conducator la stalpnl 

celor rai gi fare de judecata. Iar faimosul doctor Cabans 

s'ar simti momit sa-i inchine cine stie ce explicatie medical& 

nastrusnica, in ale lui mistere ale istoriei. 

Asa insa, chinurile gi casnele sunt suportate cu buns 

voe. Resmerita nu mocneste. Singura revolts e aceea a 

barbatilor care siliti sunt sa dea bani multi, pentru ca 

Dumnezeu tie ce croitoreasa sau modiste dintr'o tars indepartata 

a intrat mai adanc cu foarfecele in reverul unei 

haine sau a ridicat mai mult marginea unei palarii. 

Revolta e zadarnica. 

Domnilor, asa se poarial... 

*** 

SA lasam filosofii, in marea for intelepciune, sa adan- 

ceasca aceasta taina a sufletului omenesc 5i 

sa-i talmacea- 

ceasca rostul. Noi sa ne multumim, doar, sa schitam cat de 

mult a facut aceasta desarta vanitate omeneasca, atatata de. 

spiritul de imitatie mostenit din strabuni, pentru desvoltarea 

oranduirii sociale. 

Nu vrem sa impingem examenul prea departe. Totusi na

GEORGE STROE 321 

se poate sa Yra amintirn ca singura pereche de muritori, 

barbat si femeie, care n'a avut niciodata vieo discutie din 

cauza modei a fost: Adam si Eva. In raiul in care se adaposteau, 

din prea marea bunatate a, lui Dumnezeu Creatorul, 

Eva gasea din belsag flori sa -si impoclobeasch cosita. Cat 

despre Adam, Vara sa fi facut parte din vre-o sects de nur 

clisq, s2 multume3 qsa, cel putin ne povest2sc 

sfinte cu o biata si razleata frunza de vita. 

Raiul era pe vremea aceea cu adevarat rai. Eva nu 

trebuia sa mearga la proba", iar Adam nu a$tepta, cu 

respiratia taiata nota cutarei sau cutarei ,,Maison X.". 

A venit insa nenorocita intamplare cu $arpele Si cu 

rnarul. Adam $i Eva au fost evacuati din dumnezei2sca log 

locuinta, ca orice chiria$ de rand. Au trebuit sa pomeasc6 

intr'aiurea. In clipa aceea s'a pus prohabil, pentru prima 

data, problema modei. Nu putem admite ca. Eva s'a multumit 

cu orice fel de imbracaminte, cand a fost silita sa 

iasa in lume. Bietul Adam a trebuit sa-i gaseasca o blana 

cuviincioasa, care sa i se potriveasca $i la obraz $i la 

tinuta. 

Urma$ii for nu s'au multumit numai cu blana fiarelor 

mise. cu piatra. Nu $tiu caruia dintre ei i-a venit in minte 

Ica in loc sa imbrace blana animalului peste pielea lui subtire, 

e mai bine sa dea deoparte pielea animalului Si sa 

tese firele de par. A iesit o imbracaminte de toata frumusetea. 

Moda a prins imediat. Toata lumea a inceput sa tese. 

Mai intai panza, apoi stofa, catifea si 

cate altele. 

Pe masura ce secolele treceau, imaginatia oamenilor 

scornea imbracaminte noua. Dorinta de innoire, stradania 

4de a place, a ajuns, la an moment dat, o primejdie socials. 

Caci goana dupa panzeturi fine si dupa podoabe scumpe a 

facut sa sece pimp bogatilor patricieni ai lumei romane. 

Severul Caton a inteles primejdia. A facut se se vane o


lege care pedepsea cu asprime matroanele romane care purtau 

haine scumpe. 0 lege de scurta durata. Curand, femeile 

romane au navalit in Forum. cat de mare §i puternic a 

fost Senatul roman, a trebuit totl§i sa se piece in fata 

vointei femeilor. Legea a cazut. Luxul a continuat nestanjenit. 

Ceea ce s'a intamplat la Roma, s'a petrecut §i la Atena. 

Jar, mai tarziu, in Franta, in Anglia, in Germania, adica 

in toate tarile unde puterea legislative sau executive a socotit 

ca are dreptul §i puterea sa pue frau risipei. Sperante 

de§arte. Legea nu poate schimba firea omului §i nici o putere 

din lume nu poate opri o femeie frumoasa sa ,doreasca 

o frumusete i mai mare. 

Moda nu e inumai la imbracaminte. Moda e in tot ce se 

leaga de fiinta §i sufletul omului. Ave m rnoda in literature, 

in artele plastice, in ocupatiile omului, in distractiile lui. 

Scriitorul ale carui lucrari sunt smulse astazi din mana 

librarilor poate fi maine un mare uitat. Nu este exclus ca 

pictorul, astazi atat de cautat, sa flarnanzeasca dupe o bucata 

de vreme, langa operele lui. Calatoriile in strainatate sunt 

la moda. Nu exists numar de ziar in care sa nu se gaseasca 

cel putin un 'prospect de calatorie colectiva. Nu se va intampla 

cu ele ceea ce s'a intamplat cu atatea §i atatea mode 

din trecut? Se teschide un restaurant, toata lurnea da nayard. 

E la moda. Maine altul va fi favoritul. Apoi altul,, 

altul §i iar altul. 

Moda e venica §i nestatornica, cunt e sl sufletul omului.

Biografia 

AL. TERZIM<strong>AN</strong> 

poet . publicist 

Nascut in comuna Stanisesti, jud. Tecuci, in Noembrie 1894. 

A debutat cu versuri la Revista copiilor si a tinerimei". 

in 1914. A scos in 1917 Biblioteca copiilor si a tinerimei", iar 

mai tarziu Gazeta tinerimei". 

In 1919 a fost numit inspector al artelor pentru Basarabia, 

facand sa apara la Chisinau ziarul saptamanal Izbanda". A 

luat parte si la conducerea revistei Renasterea Moldovei". 

Talmaciri din poezia idis a publicat in Lumen Evree", revista 

scoasa de I. Brucar in 1919. 

Fost redactor la ziarele A. B. C." si Zorile" si la ,;Vista 

Basarabiei" din Chisinau. 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Soctalismul4deverul, Dimineata, Chemarea, 

Dreptafea, Curierul, Isbanda, Rena$lerea Moldovef, Viat:t 

Basarabiei, A. B. C., Zorile, Revista copiilor $1 a tinerimei, Sitrotor's!, 

Bibliofeca copiilor ci a tinerimei, Padua, Gazeta tinerimei, 

Scena, Lumen Evree, Insemnari literare, <strong>Adevarul</strong> literar $i artistic, 

5unfter.


Opere. 

Stele sub nori (poezii), <strong>Adevarul</strong>", 1927. 

Cartea noastra (versuri si proza), Almatia", Chisinau, 

1934 (in colaborare). 

Traduceri: 

Rabindranath Tagore: Lumina in cresiere, Almatia", 

Chisinau, 1934. 

H. H. Ewers: Piiialenul, Bibl. Dimineata". 

NOAPTE CU LUNA 

In noapt2a asta dulce, parfumata 

Si clara ca un suflet de copil. 

Ma simt nu stiu de cc asa umil 

Si singur ca nealtadata. 

Sus, pe cerul calm si neted ca un lac, 

Luna trece ca o bared goals... si se lass 

Peste sufletu -mi o jalc ce-1 apasa 

Ca o iarna grea pe-un om sarac 

...Te-asi voii acuma laugh mine, ca sa stain 

Umar langa umay, la fereastra 

Si, in cadrul ei, cu un portret pe panza albastra 

Sa nu vorbim nimic... sa ne privim... si sa visam. 

(Stele sub nori) 

DIN CERUI. GRAV SI RECE... 

Din cerul gray Ot 

rece, ca fata unui mort, 

Amurgul ce se lash' e galben ca de tort. 

Pe uliti nu e nimeni... gradinele-s pustii. 

Prin spatii vantul trece cu aripi eenusii.

AL. TERZIM<strong>AN</strong> 323 

pomii scuipa f:anze de sange pe carare 

Si peste tot e toamna, tristete 5i uitare 

...In inima se face un gol... 5i-a5i vrea sa Jplang 

Pun coatele pe masa si fruntea-n mini mi-o string. 

Pe suflet dezolarea coboata ca un nor 

lini5te. in juru-mi...: mi-i frica 51 mi-i dor. 

A5i vrea acum alaturi o palida copila, 

Sa-mi susure cuvinte de dragoste 5i mila. 

Sa simt plutind asupra-mi privirea-i de-auruora, 

Ca o iubire sfanta si 

ginga5e, de sora 

Si 'nvaluiti in umbre de vise 5i regret, 

Ea lin sa ma desmierde... 51 eu sa plang incet. 

(Stele sub null) 

RZI NOAPTE AM RUZIT 

Azi-noapte-am auzit, cand .m'am culcat, 

Un greer taraind incet, uscat... 

Un cane scheuna prelung in vis... 

0 poarta-a scartait 5i s'a inchis... 

Simtii un fior in suflet... si -am privit 

Spre calendar: Septemvre, spre sfay5it... 

...Si iara5i toamna va veni la noi, 

Cu vanturi sure $i cu negre ploi... 

Deacum, cand va cadea amurgul rece, 

Urate ciori si corbi flamanzi vor trece, 

l'ipand cumplit, aripa-langa-aripn, 

$i, jalnic, cerul lepadand in gripa


Vestmantul lui de-albastra catifea 

$i-o pune noun gro0i de vreme rea... 

...Si iar4i toamna va veni la noi 

Cu vise moarte 3i 

cu moarte foi... 

Voi sta din nou tacut, privind prin geam 

Cum frunzele se scutura din ram, 

Gandindu-ma, cu sufletul infrant, 

La anii mei impra§tiati in vant... 

La traiul meu lipsit de fericire... 

La trista, dezolanta mea iubire... 

...Si iar4i toamna va veni la noi, 

Cu jale veche §i cu lacrami noui... 

(Stele sub noni)

Biografia 

H. TIKTIN 

(Hagmann Tiktin) 

1850-1936 

filolog 

Nascut la Breslau (Germania), in 9 August 1850. De lanar a 

venit in Ora, stabilindu-se la Iasi. 

Doctor in filosofie dela Universitatea din Leipzig, din 1884, 

cu teza: Studien zur rundinischen Philologie. 

Membru de onoare 41 Academiei Romane din 1919. 

.,i-a inceput colaborarea la Convorbiri lit rare" in anal. 1878 

cu studiul: Un fenomen morfologic", urmand cu cercetari filologioe. 

In Revista pentru istorie, archeologie Si filologie" de sub 

directia lui Grigorie Tocilesca, a transcris texte vechi referitoare 

la istorla si limba romans. 

In Zeitschrift fiir romanische Philo logie", a tiparit studii 

cu privire la limba romana Der Vocalismus der Rumanischen" 

Si Der Konsonatismus des Rumanischen". 

Cercetari filologice si recenzii a mai publicat in Literaturblatt 

fur rumanische and germanische Philologie" Si in Gnmdriss 

der romanischen Philologie", ed. I. din 1888, a romanistului Gr. 

Gruber. 

A luat parte activa la intemeierea, in anal 1889, a Societatit


stiintifice si literare din Iasi", redactand limp de doi ani; part2a 

literara si linguistica a revistei Arhiva", organul societatii. In 

.colectia acestei publicalii din 1889-90, a facut sd apara: Calauza 

ortografica", an vast studi:t cu privire la fonetismul orto- 

Agrafiei romane; Cartii sau Cartel?", studio ortoepic; conferinta 

tinuta in aula Universitajii iesene Viata cuvantului"; specimene din 

Dictionarul roman-gelmon, unele recenzii si a transcris nenumarate 

documente si zapise din secolele trecute. 

Sub auspiciile Societatii stiintifice si literare" a tinut in 

1892, la Universitatea din Iasi, o serie de ease prelegeri: Introducerea 

in linguistica" (Fiziologia sunetelor in schimbarile 

fonetice"). 

Intre anii 1893-94 a scos la Iasi Urania/Ica 'viand in (loud 

xolume: Et mologia si Sint-ix t, destinata invatamantolui seaindar. 

In anul 1895 pune sub tipar marele nictionor roman-germon, 

a carui tiparire a durst limp de cloaa decenii. Opera aceasta fnndamentala 

a filologi2i romane, care a servit si Ia alcdtuirea Diet:ono/rani 

Academiei Romaine, a fost editata de Statul roman si 

incuriunata cu un premiu in valoare de 100.000 lei. 

A luat parte la fondarea scoalei primare israelito-romane, 

Cultura din Iasi, al carei conducator a fost un 51r de ani. La 

liceul National din capitala Moldovei a functionat ca profesor 

de germana, vreme indelungata, pans la plecarea din Ord. 

Stabilindu-se in Germania, a tinut cursuri de limba si literatura 

romans Ia Seminarul Oriental de pe langa Universitatea 

din Berlin. 

Din anul 1912, papa in Martie 1925, a fost lector la Institutul 

de filologie romanica din Berlin. 

A murit la Berlin, in 15 Martie 1936. 

Colaborari 

Revistele: Conrorbir; literare, Revista pentru istorie, archeokgie 

$i' filologie, Arhiva societatii aiiiniifiee 

si literare din last, 

Literaturblatt Iiir rurniinische and germanische Phitologie, Zeitschrift 

iiir romanische Phitologie, Grandriss der romanischen Phi - 

to /ogle, Archly fur dos Stadium der neueren Sprochen un Literaiuren.

H. TIKTIN 323 

Opere: 

Studien zur rumOnischen Philologie, Breitkopf & Hdrtel", 

Leipzig, 1884. 

Ortografia rom%cnu, Cuppermann" , Iasi, 1889. 

Gramatica ronzanii, vol. I (etimologia), Saraga", 

1893. 

Gramatica roma/tic', vol. II (sintaxa), Saraga", 

1894. 

Rumiinisches Elemenfarbuch, Sammlung rornanischer 

Elementarbdcher", Heidelberg, 1905. 

Dictionar roman-germart, 3 volume, Imprimeria Statului", 

1903-1924. 

Kritischen Untersuchungen zu den Biichern Samuelig, 

Gottingen, 1922. 

VIATA CUVINTULLI/ 

fragmenle 

Iasi 

In structura limbii omenesti deosebim, pe langa elementul 

material al sunetelor, trei elemente formale: cuvintele, 

formele gramaticale si 

faptele sintactice. Cel mai important 

din aceste trei elemente formale ale limbii sint cuvintele. 

Caci putem sa ne inchipuim o limba care sä nu. 

alba sintaxa, dar nu ne putem inchipui o limbd fard cuvinte. 

Asa bund-oard limba chinezd este mai de tot lipsitd 

de flexiune; is exprima raporturile dintre cuvinte parte 

prin alte cuvinte, parte prin modul cum sunt aranjate cuvintele 

in proportie, parte nu le exprima de loc, lasand_ 

auzitorului sarcina de a addoga insusi in mintea sa aceste_ 

raporturi neexprimate dar subintelese. Asa limbile care ne 

arata o bogata desfasurare a formelor flexionare se bucurd 

de o libertate aproape nemarginitd in privinta ordinei cuvintelor 

in propoziti.e. In limba latind si greacd poti pune.


predicatul inainte sau in urma sau la mijloc, poti purse yenbul 

intre flume si atribut, si a.m.d.; asa de ex, in loc de 

,,orice furtuna trece" poti zice orice trece furtund" sau 

furtuna trece orice" sau furtuna orice trece", etc. Ce e 

mai mult, linguistii sustin ca limba primitive sau, dace 

vroiti mai bine, limbile primitive nu cunosteau de 1QC ceia 

ce se numeste gramatica. Dupe dinsii, in limba primitive un 

singur cuvint tinea local unei propozitii intregi. In mod 

rudimentar, acest fenomen se poate observa si in limbile moderne. 

Prin cuvintul ploud" imparta'sim un fapt, prin exclamatia: 

sermanul !" exprimam un sentiment .prin strigatul: 

afara 1", tnanifestam o vointa, Iata idei intregi exprimate 

prin cite un singur cuvint. Ce urmeaza de aici? 

Urmeaza ca o limba poate exista fara gramatica, dar nu 

poate exista fara cuvinte. Cuvantul este elementul esential 

al limbii, si dupa toata probabilitatea, el este si cel dintiiu 

Urmeaza ca o limba poate exista fara gramatica, dar nu 

poate exista fara cuvinte. Cuvintul este elementul esential 

al limbii, si dupa toata probabilitatea, el este si cel dintaiu 

element al ei, la care celelalte s-au adaogat mai tirziu. La 

inceput era cuvintul", putem zice cu Sf. loan evanghelistul. 

Cuvintul, la rindul say, se compune din doua elemente: 

elementul fiziol9gico-acustic, sunetele gi elementul psiho-' 

logic, semnificarea. Legatura dintre aceste doted elemente nu 

este o legatura necesara; adeca nu exista vre-o lege fizicala 

sau psihologica dupa care cutare cuvint ar trebui sa aiba 

cutare semnificare §i nu alta, ci din contra, in principiu oricare 

cuvint poate servi pentru exprimarea oricarii notiuni. 

Nu e vorba, cercetand istoria unei limbi putem afla cauza 

pentru ce cutaruia complex de sunete i-se atribue cutare 

inteles, pentru ce ne servim de cutare cuvint spre a insemna 

cutare obiect, pentru ce cutare lucru se numeste in limba 

noastra mash, cutare palarie, g.a.m.d. 

Dar acest raport cu 

lotul intimplator intre sunet si inteles nu ne impiedica nici

H. TIKTIN 

decum de a desemna obiectul masa" cu vre-un alt cuvint, 

bunaoara tabula, sau de a da complexului de sunete masa o 

altä semnificare, buns oars acea a unei gramezi compacte, 

ca de ex. in fraza: masa cea mare pe care unii o numsc 

popor iar altii prostime". Vom vedea in cursul c9nferenki 

noastre ca operatiunea unei asemenea divort ca sa zic asa 

intre cuvint si inteles este unul din fenomenele cele mai 

comune din vista limbilor. Dar pentru a demonstra chiar de 

pe acum ca nu exists un raport necesar intre amindou'a elementele 

cuvintului, n-avem decit sa amintim faptul cunoscut 

ca in doua limbi diferite, gi adese-ori chiar in una si aceiasi 

limba, o singura notiune se reprezinta prin cuvinte diferite 

si unul si acelasi cuvint exprima notiuni diferite. Notiunea 

rap se reproduce in limba franceza prin tele, in 1. germ. 

prin Kopf, in 1. engleza prin head, in limbile slave prin glava, 

cuvinte care n'au absolut nici o asernanare intre ele ,si totusi 

au aceiasi semnificare. Tot asa. si in limba romans putern 

zice ad libitum tirg sau oral, vas sau corabie, de oarece 

sau de vreme ce, considerind ca sau in vedere cli, veste 

sau stire, rdposat sau decedat sau defunct sau incetat din 

viatd. Cit de diferite ca sunet sint formele flexionare ale 

verbului a 17: sint, est', erau, lui, lost, nind; §i toate contin 

aceiasi idee fundarnentala a firii, a existentei. Si viceversa: 

cuvintele mat, pat, car, cu inseamna in 1. franceza cu totul 

altceva decit in 1. romans: mal vrea sa zica geamandan, pat 

laba", cugit; tot asa in 1. germ., gras inseamna 

iarba, vasce, bubiibdiat, etc. $i chiar in 1. rom., acelasi 

complex de sunete ne serveste a desemna cind cutare 

si 

cind cutare lucru, de ex.: lac adunatura de apa gi lac 

de bolt dusamele, pard fruct si pard de foc, Bantil Craiovei 

si un ban de arama. Cu un cuvint, existenta sinonimelor si 

a omonimelor dovedeste indeajuns ca raportul dintre sunet 

gi 

inteles nu este un raport necesar ci un raport contigent. 

* * 

331


Unde este viata este si moarte, zice proverbul. Si daca 

nu impartasim tocmai parerea prea Oesimista a lui Mefistofeles 

ca. 

Tot ce se naste, merita sa piara, totusi faptul este 

necontestabil ea numai materia este sau pare a fi nedestructibila, 

iar viata individului se misca intr'o linie marginita 

la amandoua capetele prin punctele numite nasiere si moarto. 

Asa si pentru individul linguistic numit cuvint trebue sa 

vie odata momentul unde dispare din rindul semenilor sai, 

adeca, ca sa vorbim fara metafora, unde, incetind de a 

mai fi intrebuintat, se pierde din memoria vorbitorilor, 

se uita. 

Cauzele care fac ca sa dispara un cuvint tint poste 

tot atit de multiple ca si 

acele care conduc la crearea sau 

transformarea lui. Aici vroim sa relevam numai doua din 

aceste cauze. 

(Arhiva socielatii litcrare din Iani", vol. I. 1889).

A. TOMA 

poet 

Biografia 

Nascut in comuna Urziceni, jud. Ialomita, in Februarie 1875. 

Absolvent al liceului din Ploesti. Studii in litere Si filosofie la 

Universitatea din Bucuresti. 

A fost timp indelungat profesor de istorie Si filosofie la 

unele licee Si institute din Bucuresti. 

A inceput sa colaboreze Cu versuri originate Si traduceri din 

poezia strains, la revista Lumea Ilustrata", unde a semnat 

Endymon. 

Sub pseudonimul St. 7o/nsa, a publicat in Munca" Si apoi 

in cotidianul socialist Lumea Noua" intre 1894-97 Si in Lumea 

Noua literary Si stiintifica", talmaciri in versuri din Heine, 

Lenau, Carmen Sy Iva, Ernst Claar, Leopold Iacobi Si Chamisso. 

Aceeas semnatura a pastrat-o Si la Povestea vorbei" revista 

aparuta intre 1896-97, uncle intre altele a facut sa apara traduceri 

din Patch. 

Cronici politice rimate a scris in Lumea Noua" sub pseudonimele 

Hamm Si Falstaff. 

A tradus in versuri comedia Tartuffe de Mo liere, reprezentata 

la Teatrul National din Bucuresti, in 1919. 

Volumul Poezii aparut in 1926 Si retiparit in a doua editie 

in 1930, a fost incununat de Academia Romfin6 cu premiul Ion 

Heliade Radulescu".


R condus publicatiile pentru tineret Steaua copiilor" si 

Rmicul copiilor". 

In prezent ingrijestc' publicatia saptamanala de literature 

Lectura". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Lum-a 11 Istrata, Lamea Noad, NoutalPa, 

Facia, Lanzea Nona literary, si $ainfilicd, Povestea vorbei, Once 

!Herat% Flacara, Viata Romdneasca, Lucca lona, Adeveirut literar 

si artistic, Lamea Evree, Sburdlorul literar, Pantea d. Fades, 

Slindlatea, Adam. 

Opere: 

Zi de- vara pancrn seara, Viata Romaneasca", 1925. 

Poezii, ed. I, Cultura Nationale ", 1926, ed. II, 1930. 

Traduce& 

Carmen Sglva: Versuri, Socec", 1897. 

Mo liere: Tartuffe, Bibl. Caminul", 1918. 

Conte le de Gobineau: Renasterea, Ancora", 1925. 

L. Tolstoi: Poi'esfiri pentru copii, Fidevarul", 1930. 

Hugo Bettaur: Ulitu durerii (roman), Ig. Hertz", 1931. 

H. Lhotzki: ti sa-ti cresli copiii?, <strong>Adevarul</strong>", 1932. 

George Fink: Mi-e loamne (roman), ed. I. Fidevarul", 

1932, ed. II, 1933. 

C<strong>AN</strong>TUL VIETII 

Mi-e inima ca un ghioc 

ce-a strans in el tot cantul vietii, 

Cu ciripirile de joc 

si trilurile tineretii, 

Cu darzul zornet de rasboiu 

al barbatiei cc se-avanta 

$i cu sinistrul ropot surd 

al bulga'rilor ce 'nmormanta.

Ca intr'o pestera vrajita 

ce dupa veacuri da ecou, 

Din ras si plans de stinse neamuri 

se face 'n mine cantul nou, 

Cad tot ce-mi hohota prin vine 

iubire, ura, on durere, 

E din strabuni un glas prin mine, 

de catre cei ce yin se cere. 

A. TOMA 335 

Talazueste omenirea in pieptu-mi: 

lupta, spera, geme, 

Larg suns lirele Eladei, 

plang sclavi in lanturi pe trireme, 

Un sculptor daltueste-o Venus, 

suspina mii de Cristi pe cruce, 

Icari cu falfairi semete 

vaslesc spre-o tints ce straluce. 

- 

Pe inima-mi plecati auzul, 

o, frati de azi, o, frati de maine 

Prin ea de veacuri taie plugul 

trudita brazda pentru paine, 

Prin ea bat ritmic din ciocane 

toti robii palizi din uzine 

Si urea subteranul tunet 

al uraganului ce vine. 

Spre noui Bastilii, ea se-arunca 

nainte-va pe baricade, 

Prinfrinsa trece primul glonte, 

si rand pe rand cu bravii cade. 

Dar renascand mereu prin crezul in om, 

va striga dare: 

'Nainte I 

Taiati o poarta 'n ceru-albastru, 

intrati trufasi in cele sfinte!"


C<strong>AN</strong>TECUL LUNTRASULUI 

N'are vantrele, 

N'are catarg 

Luntrea mea pleaca 

La larg, la larg. 

Marea-i afunda, 

Ca lea e grea, 

Ce -ti pass luntre? 

Fii randunea I 

Cerul pe frunte, 

Visul in piept, 

Steaua e 'n mine 

Drumul e drept. 

Gandu-mi deschide 

Poarta prin ceti: 

Nu pleaca nimeni 

Spre frumuseti ? 

Mai chem odata 

Spre tarm, spre voi: 

Cine e omul 

Lumilor noi? 

Mai sunt ostroave 

Ce nu le stim, 

Flori dintr'acolo 

Le mirosim. 

Si chiar de n'au fost 

Nici cand aeve, 

Din visul nostru 

Luat-au seve,

A. TOMA 337 

Tipar de forme, 

Dull de 'ntriipare: 

Si azi ne cheama 

Tainic din zare... 

Harfe ce cants 

In not demult, 

Raspund deacolo, 

Pe vant le-ascult L.. 

Toti ce va 'ncredeti 

Unui fior 

Veniti spre tars 

Marelui dor I 

E V A 

fragment 

Lucia Edenul tank sub aurora noua; 

Surasul multumirii ce Tatal-Urzitorul 

Topise peste lucruri, isi mai plutia fiorul 

Tremurator si proaspat pe 'ntinderi, ca o roux; 

Nestiutor de sine cum creste albul nufar 

Si singur era Omul in stralucirea ceea, 

Caci flori erau si stele dar Inca nu Femeia. 

Cheama atuncea Tatal-cel-Sfant prin vesnicie 

Vazutele fapturii din patru zari sa vie 

$i 'n straiul for de raze stand omului in fats 

Sa-1 bucure in suflet, sa-1 stie domn pe Fire, 

Iar el sa be dea nume si-un zambet de iubire. 

Cu ochi neturburi inca de praful sur al vietii, 

Cu-auzuri ne 'nnoptate de vaierul durerii, 

Intaiul om bea plina uimirea frumusetii: 

E cina lui de taina din unda ce nu moare


Cuminecare-adanca cu-o sfintei vieli izvoare 

Rude 'n flori mireasma cum urea prin tulpina, 

Trec pasari flori cu aripi sa-si faca' n cer grading, 

Privighetori de our sunt lumile de astre 

Si cerul e doar unda cantarii for albastre... 

Adam, ce-i Inca 'n suflet cu lucrurile frate, 

Pricepe sa le afle cantarea unui nume 

Ecou din pulsul insus ce 'n fiecare bate 

Cand ciripit, cand licar, cand tunet crunt, si cand 

Cuvant gustos ca mustul de fructe plin muscate... 

5i-si poarta omul ochii pe insmaltarea verde, 

Pe atata bucurie ce 'n vai si 'n cer se pierde 

In scara slavii 'nalte sa-si cante noul nume 

5i-o ling obosire pe suflet i s'aduna : 

El simte, asa 'n nestire, ca fruntea lui stapana 

E singura in Fire; ca n'a 'ntalnit o mans 

Sa i se ntinde ling si alba cum a e ; : 

Si-1 cearc'o 'nduiosare cum n'ar puted s'o spuie 

Dorinti iau glas intr'insul, chemari neintelese 

Spre-un lucru fara nume ce nu si-1 poate tese 

Si-i totus in plutire in el si 'n vanturi par'ca; 

Larg zumzet de lumina vazduhurile 'ncarca 

Cu pulberile'vietii, polen de rodnicie 

Se 'nchide 'n tremur greaua-i de-orbirea aurie I 

Dulci bori aromitoare si umed-tamaiete 

Din respirari de seve vin narile-i sä 'mhete, 

0 toropire ling is mintea-i ,$i -o scufunda, 

Un somn adanc imbraca tot corpu-i ca 'ntr'o unda 

Topind intr'insul buna si tainica licoare 

Ce cald se varsa'n lume din fagurul de soare 

Si 'ntaiul om, zadarnic, divin de goi, stingher,. 

Adoarme feciorelnic intre pamant si cer. 

ePoezii)

Biografia 

ION TRIVALE 

(Iosef Netzler) 

1889-1916 

critic 

Nascut in Mai 1889, la Pitesti .Studit universitare la Bucuresti 

$i in Germania. 

A debutat cu articole critice in 1911 la Convorbiri critice", 

revista profesorului M. Dragomirescu, al carui student a fost, 

semnand Netzler. Prima lucrare publicata in Noua Revista Romane 

se intituleaza Un criteriu al selectiunii valorilor nationale", 

'si a fost semnata /. Mrejean-Infra. , 

Sub pseudonimul Petre Streinul a facut sa apara o serie de 

studii critice Si literare in Noua Revista Romana", unde a figurat 

un timp redactor, iscalind mai tarziu Ion Trii'ale. 

In 191,5 a scos volumul Cronici literare, care a fost obiectul 

unui referat de 34 pagini catre Academia Romana, datorit eruditului 

profesor de filologie at universitatii iesene A. Philippide, referat 

aparut in tomul XXVII at Annklor Academiei Romtine 

din 1915. 

Nina in anul 1916 a fost profesor la Gimnaziul Evreesc si 

scoala secundara Culture. 

A murit pe front, la Zimnicea, ca sublocotcnent, in ziva de 

11 Noembrie 1916.


Colaborari 

Opere: 

Revistele: Convorbiri critice, No aa Revisit! Romibui, Flarara. 

Vina rtizboialui de azi (decalog), Alca lag", 1915. 

Cronici literare, Socec", 1915. 

Traduceri: 

Mark Twain: Schife umoristice, Bibl. Carninul". 

GRIGORE ALEX<strong>AN</strong>DRESCU 

IN FAIR POESIEI DE AZ1 

fragmente 

Una din fetele cele mai remarcabile ale originalitatii lui 

Alexandrescu este car acterul abstract al poeziei lui, caractet 

ce ne izbeste tocmai in cele mai puternice din creatiile sale. 

Nu treubie sa intelegem prin aceasta numai caracterul 

limbei sale poetice; afara numai daca dam limbei acceptia 

lui Herder, care gaseste ea ea nu poate fi asemanata nici 

hainei ce acopera trupul, nici pielei de pe trup $i ea ea n'are 

alt termen de apropiere decat insusi corpul, pc care o ideie 

platonica descinzand pe parnant si-1 zideste anume 

spre a-si da siesi eea mai perfecta expresie sensibila. Asa, 

ca aspectul sensibil al intui(iei poetice, vom intekge limba 

si in faimoasa distinctie a lui Herder intre limba popoarelor 

si 

vremurilor virgine plastics si 

bogata in imagini sen- 

sibile si aceea a popoarelor trecute sau ajunse la maturitate 

limbo din ce in ce mai abstracts si mai filosofica. 

Termenii extrem ai acestei evolutii ar fi reprezentati prin 

limba omerica de o parte si limba teatrului clasic francez 

de alts parte. 

Dar deli reprezentant al unei literaturi in fase, Alexandrescu 

ne revels printr'o miraculoasa opozitie cu

ION TRIVALE 

primitivitatea ideatiunii epocii sale o superba intuitie 

poetics abstracts. E drept Ca acest fel de intuitie nu apare 

cu aceias putere in intregimea operii sale: in fabule el e 

plastic, iar in Uciga$u! fara role plasticitatea imaginilor e 

uimitoare; nici nu este deopotriva de surprinzator in toate 

manifestarile sale poetice. In Epistole de pilda, cadrand cu 

insusi caracterul intelectual al acestei spete literare, ea ne 

pare cat se poate de fireasca chiar cand se revarsa in capod'opere 

ca Epistola Mire Vacarescu. Dar unde ea ne apare 

uimitoare, e in marile lui poesii lirice, in odele sale. Pecand 

in lirica sa datorita influentii romantice, el isi revarsa melancolia, 

ce nu-i apartinea pe dea'ntregul, in imagini hogate 

dar adesea imprumutate maiestrilor sai, acolo unde originalitatea 

lui sentimentala tasneste in tot adevarul ei, acolo rasare 

si caracterul abstract at intuitiei sale. Acolo el realizeaza 

o adevarata minune artistica: avantul sau liric faro 

seaman in loc de a se inalta pe aripele unor imagini inflacarate, 

se sustine doar prin sobrietatea unor abstractii, care 

in deobste repugna poeziei prin vidul for sentimental. Dar 

energia sa poetics e asa de uriasa, incat infiltra acestor 

reci abstractii o vigoare neasteptata §i 

realizeaza tuinunea, 

fara pereche in literatura noastra, a unei poesii nude, care 

dispretuind materialul extern at imaginilor plastice, creaza 

din ea insasi imagini, sufland asupra abstractiei moarte, 

duhul ei creator: 

Politica adanca sill in fanfaronada 

5i $tiinfa viefii in egoism cumplit, 

D'a omului miirire nimic nu da dovada 

,Si numai despotismul e bine intarit. 

Eu nu ifi ceiu in parte nimica pentru mine: 

Soarta-mi cu a mulfimii as urea sa o unesc: 

Dacd numai asupra-mi nu poci s'aduci vr'un bine 

Eu I.& de a mea durere $i o disprefuiesc. 

341


Duple suferiri multe, inima se impietre#e 

Lan(ul ce'n veci apasil uita'm cat e area. 

Raul se face lire, sim(irea amorje$te 

,Si treliesc in durere c7'n elementul meu, 

Dar as vrea sa vad ziva pligantului vestild 

$1 

sa respir un aei mai fiber, mai curd,. 

Su pierd ideea trisla de veacuri intirrita 

Ca' fume" mo.stPnirc desp9tilor s'a dal! 

Aceasta poesie matt, intrinseca, pentru care imaginile 

sunt atat de mult mifloc bleat ea se lipseste de dansele, este 

insa tocmai antipodul poesiei romane de azi, caracterizata 

printr'o goana nebuneasca dupa imagini neobicinuite, din 

care ea face stop in loc de mijloc, suprimandu-se pe sine 

de dragul for. Poesia lui Rlexandrescu: o plants criptogamli, 

care-si compenseaza lipsa florii prin rara rezistenta a fructului; 

poesia de azi: o floare, careia arta unui gradinar 

istet i-a inzecit numarul stralucirea petalelor, dar cu 

pretul sterilitatii ei. 

Gratie puterii sale de a crea din sine insu-si, atunci 

cand Rlexandrescu recurge la imagini plastice, el scoate din 

elemente simple, efecte gigantice precum in versurile 

sublime, care incadreaza Umbra lui Alircea lz Cozia; puterea 

lui creatoare intensifica la nesfarsit valoarea unor 

imagini obicinuite. Din potriva, lipsa de putere creatoare 

a poesiei actuale saraceste, seaca bogatul material de imagini 

de valoarea lui reala, facandu-1 sa semene unei mandre 

fatade de carton. Jar intre aceste extrzme poesia dominand 

imaginile §i umplandu-le cu propria ei seva §i 

poesie dominata de imagini §i lasandu-le vide de continut 

sta arta lui Eminescu, in care plasticitatea incomparabila 

a imaginilor se cumpaneste minunat cu taria interns a 

poesiei sale. 

Dar tocmai prin aceasta positie mijlocie, Eminescu este

ION TRIVALE 

iara$i mai putin edificator pentru generatia poetics de azi. 

Pentru o generatie care pune pret exagerat pe imagine, nu 

e atat de izbitor exemplul lui Eminescu, care e un fauritor 

neintrecut de imagini, cat acel al poesiei nude a lui Alexandrescu, 

care dispretuind imaginea plastics, a creat totu$i, 

ceeace vanatorii de metafore nu vor ajunge nici cand sa 

creeze. 

*** 

In ce prive$te fondul poesiei sale, nici un poet roman 

n'a atins largimea sferii sentimentale, generozitatea lui Gr. 

Alexandrescu. Daca la Alecsandri, coarda patriotica $i umanitara 

vibreaza mai des poate decat la poetul nostru, ea sutra 

adesea fals-retoric $i nu atinge niciodata profunzimea lui 

Alexandrescu. 11$a incat, prin intensitatea unica, cu care a 

exprimat cele mai generoase avanturi ale simtirii romane$ti, 

poetul Annuli 1840, apare iara$i ca cel mai vrednic a ti 

opus astazi inrauririi eminesciane. 

Eminescu s'a lirnitat in genere in poesia sa in sfera 

ingusta a simtirilor personale, caci sufletul lui slab nu a 

putut niciodata birui nevoia de 0.7$i exhiba la tot pasul 

durerea proprie, intorcandu-$i prea adesea fata dela restul 

umanitatii. De aceea motivul fundamental in poezia sa este 

amorul; de aceea idealul sau este izolarea in propria sa 

durere, in turnul de filde, al genialitatii sale: poesia so 

culmineaza in faceardru/. De aceea cand uneori i$i intoarce 

privirea spre umanitate, el nu "g"asege in spectacolul 

ei decat o noua confirmare a pesimismului sau adanc; urmarea 

este ca sau considers societatea prin prisrna uniti criticism 

neindurat biciuind-o cu o cruzime ce nu iarta, sau 

cand problema indreptarii omenirii i se ridica drept in 

fata, 

ca in Imparat si Proletar el intampina Coate fra- 

mantarile $i stradaniile spre mai bine cu gandul obsedant at 

zadarniciei tuturor sfortarilor, caci vis al mortii eterne e 

viata lumii intregi". 

343


Preocupat prea mult de sine, Eminescu a lasat sa se 

atrofieze oarecum in sufletul sau sentimentul larg al iubirii 

de oameni; inchis in cercul durerii lui, el n'a cunoscut 

avantul entusiasmului, iar inraurirea lull a apasat asupra poesiei 

romanesti imprimandu-i aceeas directie centripetala, ta- 

indu-i aripele avantului farg si generos. Personalitatea lui 

covarsitoare s'a asezat in aceasta privinta ca o mare bariera 

intre poezia de azi si Alexandrescu. 

Grigore Alecsandrescu a cautat si el adesea sa-si exalte 

eat tinand isonul lamentarilor lamartiniane 

cante durerile proprii Si amorurile sale nefericite. Dar a 

incercat zadarnic, fiindca nu acesta era cercul lui sentimental 

adevarat, si toata poezia lui erotica nu cuprinde nici o 

bucata literariceste desavarsita. El simtea ca nu coarda 

duioasa $i lanceda a sufletului va sa rasune in versul lui, 

care e chemat sa vibreze de o poezie energica si barbateasca 

ca si 

propria lui individualitate 

tot a exclamat: 

si la un moment 

Nu sunt patimi mai. nobili, mai mane, mai laudate, 

Mai vrednici sa s'aprinza in inimi barbate$ti?... 

Nide jcli, via a, cinste, sim irile infocate 

Femeii le jertle$ti? 

Crezi to ca pentru tine rasare sau slinte$te 

Acel uria$ falnic, at zilei domnitor? 

La patrie, la lume, la tot ce patimeste 

Nimic nu e$ti dator? 

Alecsandrescu a devenit astfel cel mai mare reprezentant 

al curentului, care parasind poezia erotica s'a indreptat 

spre cea socials curent pe care avea sa-1 continue Depdrdteanu, 

iar in urma Macedonski avea sa-1 opuie fara 

izbanda erotismului cuceritor al lui Eminescu.

Biografia 

<strong>AN</strong>DREI TUDOR 

poet 

Nascut la Braila, in August 1907. Absolvent al liceului din 

Braila si licentiat in drept al Facultatii bucurestene. 

A debutat cu versuri la Universul literar" de sub conducerea 

lui Camil Petrescu in 1928 Si la ziarul Curentul" cu foiletoane 

critice. 

Fost redactor la ziarul Facia". 

Redactor la cotidianul Zorile" Si cronicar muzical la Rampa". 

Colaborari 

Ziarele Si revistele: Carental, Cavil/dal, Ordinee, Facia, Zorile, 

RamPa, Universal literal, Radical, Bilete de papagal, Excelsior, 

Zodiac, Stiptamelna literard, Contimporanul, Wata literard, Floarea 

de loc, 

Tiparnita literard, Convorbiri literare, Romania literara, 

Herald, Azi, Litere, Reporter, Redsta Funda(iilor Regale, Vremea. 

Opere: 

Amor 1926 (poezii), in manuscris. 

Paludes (versuri), in manuscris.

346 o0 SCRI1TORI ROM<strong>AN</strong>I DE oRIbINA EVREEASCA 

DUH DE SEARA 

Aci in carte seara mai Brea e zavorita, 

cu sufletul $i vremea inchise intre foi: 

$i-abia de simti cum vorba fluid e coborita 

din cer $i limpezime, plutind cu pasari moi. 

Si tot din carti aleasa, in ele tarmurita, 

stai inima d2 piatra cu semne $i opriri, 

in unda fard cercuri, cand seara e topita 

cu lung si cu stele, in ape $i-amintiri. 

Statornicita vremea egala cum o apa : 

in orele aceleiasi si gandul e la fel. 

Abia Wept, $i singur, seara sa reinceapa 

si sa inchid lumina in piatra din inel. 

(Revista Fundatiilor 

PORT 

Pustiita ca de molima 

piata intinsa pe o tava, 

obloanele trase, ora grava 

$i in toat'S' intinderea nici o inima. 

Desfrunzire fara iarna 

Primavara Mfg amor 

Ca prin vis undeva ce larma? 

si 

'n suflet ochii sinucisei, care dor. 

Edera urea gradina, 

flutura ca o many in vant. 

Leagana trista lumina, 

nedecisa 'ntre cer $i pamant. 

Regale)

<strong>AN</strong>DREI TUDOR 

Peisajul impletit halts 

in stuful de catarge, 

Un val mica; de s'ar sparge 

cu miros de smoala si balta. 

Albe pietrele, vasele 

Schelete de carbune in pomi. 

Aduna dorurile, coase-le 

spanzura inima si dormi. 

(Revisit, Fundafillor 

PALUDES 

Prin ierburi dese raza isi naruie lumina 

si sarmele privirea opresc un cer sarac, 

razbind aci prin salcii, viind in radacina 

nestiutoare, care se isca in copac. 

Imaginea e veche $i tremura sub praf : 

acolo'n amintire ea nu mai sta sa'ncaph 

si netezindu-si calea prin ceasuri stranse vraf 

se desluseste seara prin trestii, cer 5i apa. 

Rt'zalt ) 

E lotca printre noun sau cerul nu e sus? 

Cad, iata cercanat e cerul din lopeti. 

Lopata 'nseamna 'n unda in urma timpul dus 

si 

peste zare noaptea e panza cu peceti. 

Luceferi grei rascolesc pamantul, 

albastra noaptea s'a innegurat. 

Cine adulmeca pc ape cantul, 

cu rotiri de uliu scapatat? 

II 

347


Dar cantul imi facu mai Brea tacerea 

5i lini5tea-mi in faurul sgomotelor vechi 

atat ca se descumpani parerea 

de fuse'n mine auzirea sau 'n urechi. 

Atat azur ramas-a printre salcii 

§i apele-au ascuns atata scapar, 

ca intamplarea n'a ramas in mai, ci 

s'a ascuns adanc in mine, ca s'o apar. 

III 

Priveli5tea, prin pietrele din camp se'nfioara, 

mai joasa langa cerul redus, sarat 5i-umid. 

E-atat plictis in aer, ca pasarile sboara 

cu aripile grele, se-opresc 5i le inchid. 

De unde-un roc de arms rotund 5i monoton, 

impleticit in mla5tini, in stuf pierdut tumult? 

A fost un foc aevea (aer incest 5i-aton): 

poste ecou pierdut de-un vanator, dernult? 

Se-aduna orizontul sa fie la 'ndemana, 

5i norii mai aproape au coborit de sus. 

E plictisit Titur is bata 'ntealta many 

§i 

schimba peisajul, privind catre apus. 

(Azi)

TRIST<strong>AN</strong> TZARA 

(Samg Rosenstein) 

poet 

Biografia 

Nascut la Moinesti, jud. Bacau, in 4 Apri lie 1896. 

In toamna anului 1912 a intemeiat cu Ion Vinea revista literara 

Simbolul". Aci a publicat primele versuri, sub pseudonimul 

S. Samyro. 

Stabilindu-se in 1916 la Zurich, a deslantuit impreuna cu 

un grup de poeti si pictori aflali in exil in Elvetia, miscarea 

literara internationala dadaismul. 

Versurile pe care le-a publicat intre 16 si 19 ani, in revistele: 

Chemarea", Noua Revista Romans ", Contimporanul", Si Unu", 

au fost intrunite de poetul Sasa Pang, in volumul intitulat: 

Primele Poeme. 

Actualmente activeazg in miscarea suprarealista din Paris, 

unde e stabilit. 

Autor al unei vaste opere poetice scrisa in frantuzeste in 

decurs de doug decenii. 

Colaborari 

Revistele: Simbolul, Nona Revisla Romana, Chemarea, Conlin:port:nal, 

Una, Azi. 

Opere: 

Prime le poeme, Unu", 1934.


INDOIELI 

Am scos visul vechi din cutie cum scoti to o palarie 

Cind to gatesti in haina cu multi nasturi 

Cum scoti iepurele de urechi 

Cind te'ntorci dela vinat 

Cum alegi floarea dintre buruieni 

Si prietenul dintre curteni. 

Uite ce mi s'a intimplat 

Cind veni seara Meet de tot ca un gindac 

Bung multora ca leac, cind mi-aprind in sUflet foe de 

vreascuri 

M'am culcat. Somnul e grading hotarnicita cu indoiala 

Nu stii ce-i adevarat, ce nu 

Ti se pare ca-i un hot si impusti 

Pe urma ti se spune CA a lost un soldat 

Cu mine tocmai asa fu 

De-aceia to -am chemat sA-mi spui fard gresida 

Ce-i adevarat ce nu-i 

(Prime le poeme) 

FURTUNA SI C<strong>AN</strong>TECUL DEZERTORULUI 

A plesnit lumina "din obuze 

Si a crapat fulger in mina noagtra 

Ca mina Dumnezeului in cinci degete 's'a despicat 

Ajungem din urma cetele $i le culcam 

Stilcim stirvurile lepadate in zapada 

Deschidem intunericului inecat fereastra 

Prin vane ce-au supt dusmanii ca ventuze 

I-au ucis pins in departarea for cea mai albastrii. 

Gerul: oasele farima, carnea mAninca 

Noi lasam inima sa plinga.

TRIST<strong>AN</strong> TZARA 351 

Dece alunecam de-alungtil muritelui spintecat? 

Sbierind si -a descatupt furtuna, leii, 

In padure-frinta 

Nu ajunge miezul inimii vintul cel intunecat 

Si a§teptam din timbale !trite 

Limpede §i simplu glasuire sfinta 

Pe dealuri leproase in vagauna 

E ca ochiul craniului 

Ne-am adapostit not spaima de furtuna 

Si pornise unul sa vorbiasca fare §ir 

Acolo. 

Am cules vorbele lui cite 

Imi patrund ca vircolaci seninatatile lunare 

Sa-ti lac margele cu dinti de rechini 

Ce joaca virtejuri de vise urite. 

Ochiul de rugina thincat, foc indreapta 

Noi intram in gura.departarii 

Si sub §irul dintilor de fort, ceilalti 

A§teapta. 

E atit de intuneric, ca numai vorbele's lumina. 

GLAS 

Zid darapanat 

Eu m'am intrebat 

Asta-zi ca dece 

Nu s'a spinzurat 

Lia, blonda Lie 

Noaptea de-o fringhie... 

(Prime le poeme)

352 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I tE ORIGINA EVREEASCA 

S'ar fi leganat 

Ca o pare coapta 

Si ar fi latrat 

Ciinii de pe stradd 

S'ar fi adunat 

Lumea sä o vadd 

Si ar fi strigat 

Vezi ca sd nu cadd". 

A$ fi incuiat 

Lacatul la poarta 

As fi pus o scary 

Si as fi luat-o jos 

Ca o parA coaptd 

Ca o lath moarta 

Si 8§ 

fi culcat-o intr'un pat frumos. 

(Prime le poente)

Biografia 

...... .. 

.... ............. 

...... ..... ... ......... 

ADRI<strong>AN</strong> VEREA 

poet - dramaturg 

Nascut la Botosani, in anul 1876, Absolvent at liceului din 

Iasi. Cursurile Facultatii de medicinal le-a urmat la Paris si 

Buouresti. Doctor in medicind. 

Versuri a publicat la Iasi in anii 1897-99. In revista Facia" 

aparuta in anul 1910 a Mout sa apard fragmente din poemul dramatic: 

Sd nu-ti fad idoli!... si unele poezii. 

In anul 1915 a tiparit piesa in trei acte: Dupd moartea lui 

Manasse sub pseudonimul I. Piirvu (Ciuin). 

Poemul dramatic, Sä nu-fi fad idoli!... i s'a reprezentat in 

1920 de trupa Excelsior, pe scena teatrului 'Modern. La Teatrul 

National din Buouresti i s'a jucat in Aprilie 1932, Apollonius din 

Tyane, poem tragi-comic, rolul prim fiind detinut de Ion Manolescu. 

Cronici dramatics a semnat in Cronicarul". Acivalmente 

cronicar dramatic la ziarul Lupta". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Lumea Noma, Migarea, Rampa, Lupta, 

Noua Revista Romano, Facia, Lumea Israelitd, Cronicarul, Presa 

dentard, Curentul non, Lumea Evree, Propilee literare, Adevdrul 

lilerar si artistic, Puntea de Filde )c, Sandlatea, Adam, Vremea.


Opere: 

Sa nu-ti fad idoli!.., (poem dramatic), Alcalay" 1914. 

Duper: moarfea lui Manasse (piesa), Alca lay", 1915. 

/cqii .(poezii), cu desene de autor, Alcalay", 1917. 

Delfinii din Vaikiki (comedie dramatics), Vremea". 

1933. 

Apollonius din Tyane (poem tragi-comic), Biblioteca 

Dimineata". 

INTOARCEREA 

Cand trenul cu sgomotul lui monoton 

Adoarme tovarasii mei din vagon 

Dau ganduri in minte'mi navala... 

0 iata-ne aproape, aproape de Iasi 

Si pares revad acel cuib dragalas, 

Multimea, casutele mici din oral, 

Si vechii prieteni de scoala... 

Acolo, pe strazile mici si pustii 

Umblam visator si faceam" poezii 

Si purtam parul lung si salbatec; 

Iar noaptea, avand un caiet, un creion 

S'o lamps micuta p'un mic gheridon 

Scriam, une-ori declamand, si'n pension 

Baietii credeau ca's lunatec. 

Gasisem de altfel la noi, la Iiceu 

Vre-o doi prozeliti ai talentului meu 

$i cu iei puneam Cara la cafe; 

Pe strada ajunsesem celebrii socot: 

Purtand palarie cu margini de-un cot 

Discutam cu un aer teribil de tot 

Problemele mari sociale !

ADRI<strong>AN</strong> VEREA 

SA fi vazut gesturi pompoase si marl! 

Credeai ca se primbla Cei trei mwhetari 

S'au c'a fost unde-va vr'o rascoala... 

Dar nu ne placea cand zariam profesori... 

Sau cand vr'un batran se oprea une-ori 

$i zambea gi spunea catre alti trecatori: 

Da ce-i cu baetii? N'au 5coala?"... 

0, noi raspundeam la cuvantul baieti" 

Cu un zambet de mild 5i nu de dispret, 

Caci asta ne fu mangaierea: 

De unde-ar 5ti ei ce sint oamenii noi 

Sau ca timpul de azi are alte nevoi 

Sau ca'n fine, atat eu cat 5i ceilalti doi 

Sintem din arrnata lui Gherea? 

La club, intr'o zi ni s'a spus lamurit 

Ca statul burghez e un... holt putrezit", 

Iar noi ne faleam pretutindeni 

Ca-i destul ca Nadejde sa spuna-un cuvant 

$i hoitul va fi pogorat in pamant 

Iar steagul cel ro5 o sa falfaie'n vant 

Cum falfaie'n ziva de-Armindeni I 

Atunci au sa piara dureri si nevoi 

Iar lumea va fi fericita prin noi!... 

Nadejde-insa n'a spus cuvantul L.. 

$i lumea-i aceia5i, cu-acelea5i dureri 

Uitate sint visele noastre de ieri 

Prietenii mei, risipiti 5i stingheri, 

$i, mort pretutindeni avantul... 

(lasii) 

355


APOLLONIUS DIN TY<strong>AN</strong>E 

ACTUL II 

SCENA I 

CHIMERA (in haina neagra, simpla, aproape zdrentuita, 

sta in mijlocul scenii, neluata in seams de grupurile 

vesele ce tree. La mese, pe terase, lumea petrece. Mai 

tarziu, ZENOS). 

UN T<strong>AN</strong>AR (de pe terasa). A, nobila Chimera 

Ma'nsala vazul oare? 

Sau porti o zdreanta neagra in zi de sarbatoare? 

CHIMERA (se apropie). Iti plac poate'n matasuri mai 

mult, dar 

T<strong>AN</strong>ARUL (aplectindu-se peste balustrade)). Ce sä zic?... 

Imi placi, investmantata, frumoaso, cu nimic! 

E doar' §i frumusetea hlamida'mparateasca! 

CHIMERA (ce/orta/(i). I-ar si veni mai ieftin... de-ar fi 

sa mi-o plateasca! 

T<strong>AN</strong>ARUL. 0 stiu: aici ma credeti cu sufletul zgarcit... 

Jertfi-voi zece bivoli lui Ras 

ZENOS (intrand, it complecteaza). 

si-am ispravit 

Ce'nseamna zed" de bivoli jertfiti de-un patrician 

Alaturi de cucosul ilotului sarman, 

Ce poate'n seara jertfei adoarme nemancat: 

Lipsindu-te pe tine, jertfesti cu-adevarat!... 

CHIMERA (il intampind). Ei, va veni maiestrul?... 

ZENOS. De-aceia sunt aice: 

Ori unde-i voie buns, apare el... s'o strice I... 

Cam suparat de-altfel, cum de-ai avut obraz, 

Subt ochii lui 5i ai lumii 

1 

CHIMERA. De, omul la necaz 

Mai joaca §i pe ziduri!. (el o cuprinde, ea se aparii). A!... 

L..

ADRI<strong>AN</strong> VEREA 357 

ZENOS. Stiu de ce a ti rece: 

Cu cei din Tyr $i Roma eu nu ma pot intrece... 

CHIMERA (jignita). 0 L.. 

ZENOS. Am vazut adesea femei venind spre mine 

Cu zambete duioase gi cu priviri senine; 

Si'n dragoste, copila, eu nu suet ca'nteleptii, 

Ce farmeca prin vorbe si lasa-apoi deceptii; 

Prin ce minune oare, plecau la urma toate 

Cu zambetele stanse gi fruntile 'notate ?... 

CHIMERA. Iti jur ca eu 

ZENOS (airand-o). Ei vino! 

CHIMERA. Ce zor copilaresc! 

ZENOS. Vorbesti de zor!... Sunt veacuri de cand te 

urmaresc! 

Caci sufletele noastre, prin secoli calatoare, 

Renasc mereu la viata sub chipul altor fiare... 

(arattind spre sarpele until imblazitor) 

Vezi sarpele de cold ?... Mai poarta-o raia'n el 

Din vremea de blandete cand fuse mielusel, 

Cum porti to astazi Inca, frumoasa mea Chimera, 

Subt unghia-ti micuta, o urrri'a de panteral... 

CHIMERA. Maiestrului vorbit-ai? 

ZENOS. Cand lumea de pe Nil 

O'nspaimanta imensu'mi cascat de crocodil 

CHIMERA. Ma va primi?... Raspunde!... 

ZENOS (urmand). pe-o margine de garla, 

Tu iti muscai de doru'mi codita de soparla 

1... 

Eram un vierme'n iarba, cand poate te-am zarit- 

Vultur, rotindu'ti zborul sub norii din zenit, 

Si te ravneam zadarnic, eu, viermele, umilul, 

Asa precum soparla ravnise crocodilul !... 

Mi-ai aparut ca soarec, cand eu eram pisica, 

Si... cat pe ce, stai, drags: acu, de ce ti-e frica?... 

Ne-am fugarit pe urma prin ape, pe nisipuri,


Prin codrii, insa vesnic nepotriviti la chipuri!... 

Si-ai vrea scum, copila, in ceasul minunat, 

Cand to este om-femeie iar eu sunt om-barbat, 

Sa scap din nou prilejul atat de mult ravnit? 

Am drepturi milenare... a mea esti insfarsit!... 

CHIMERA. Haha! 

ZENOS. Te tin in ghiare... Voi sa te-ador de-acum 

Cu mule de patimi culese'n lungul drum 

Al sufletelor noastre!... Cu tot ce-au pus in mine 

Mu ltimile acelea de fiare si jivine!... 

Vreau sa iubesc salbatec ca leul sterpei Nubii, 

Sau tandru sa ma gudur, copila, ca hulubii 

CHIMERA. Ci du-ma la maestru! 

ZENOS (urmand). ca tigrul -ce sfasie!... 

Si'n flacara de-o clips lopind o vesnicie, 

S'o torn pe forma calda a trupului tau gol!... 

1Wa'nebunesti, Chimera, o vino! 

CHIMERA (zdrind pe APOLL.). Mai domol !... 

(Mge, se opre$1e, 5opteste grlibit) 

Acum filozofia, spre-a "fi pe placul lui, 

0 stiu din scoarta'n scoarta, to rag sa 1-0 spui!... 

Ce om destept e Thales!... Dar Zenon, ce talent!... 

Si-acela... cum ii_spune?... nascut in Agrigent... 

Care-a sarit in Ethnal... Ma'ncanta si Aristot!... 

Dar Platon?... 

ZENOS (iiicandu-1 senor sir piece). Bine, bine! 

CHIMERA. Dragut, dragut de tot!... 

El cel d'intai a spus-o, de-aceia'l Si 

ailor! 

Ca-i drept, orice femeie sa fie-a tuturor !... 

ZENOS. Atuncea... pe "diseara !... $i sper ca 

CHIMERA. Spera, spera !... 

Tot omul are'n viata nevoie de-o Chimeral...

Biografia 

411.47A27:57711!.:il!ii-m71,7,,,zqx,, 

L. VERO 

epigramist 

NAscut la Iasi, in 16 August 1882. 

In 1898 a facut sa apara revista umoristicil Rasul". A colaborat 

publicand epigrame la revista Facia" aparuta in 1910 si 

la diferite alte publicatii literare. 

Revistele umoristice Rasul" seria II-a Si Taifas" le-a 

scos in 1935. 

Publica epigrame in ziarul Dimineata". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Adevaral, Dimineata, Rasul, Facia, Belgia, 

Orient" lid, Floare albastrel, Adevaral literar i 

artistic, Taifas. 

Opere: 

Epigrame, ed. I, Craciun", Campina, 1907, ed. II Buc. 

1928, ed. III, Buc., 1930. 

Opereta noastra, Buc., 1918. 

Scene bucuretene, Buc., 1919. 

Basme, Buc. 1920. 

Domnul director (comedie), Buc., 1922.


ACADEMIA 

lui Barbu Lcizareanu 

Pe dinafara, to cunosti, 

Academia fapta rara I 

Si 

eu pot spune c'o cunosc, 

... Pe dinafara. 

AMICULUI N... 

Cum it cheama pe amicu? 

Nu stiu sigur: Nicu, Mica? 

Hai deci sa decidem, si cu 

Totii sa-1 strigam: Ni-Micu. 

UNUI ORATOR 

Onorata adunare! 

Domnul X., cuvantul cere!" 

Si ir-adunarea ceia, 

Observat-am o sciidere. 

SOMERUL 

Flamand si sgribulit sarmanul, 

Iii plange soarta lui amara; 

Colinda ulitele iarna, 

Si lumea-i zice: pierdevara.

L. VERO 361 

EPIGRAM} 

Cand fabricantul de franghie 

Da faliment, sa nu va doara, 

Caci el e cel mai indicat, 

SA traga mai pe toti pe sfoara. 

CALDURILE 

Vai, ma sacaie caldura 

Si-un amic al meu, la fel. 

I-as carpi vreo doua palme, 

SA ma racoresc nitel. 

SOACRA LUI ST<strong>AN</strong> 

Soacra lui e o comoara, 

0 cunosc $i eu d'aproape, 

Dar ca pe orice comoara 

Ar dori ca s'o ingroape. 

UNUI CHIRISTIGIU BOGAT 

Mandria ta, ca esti bogat, 

M'a pus pe ganduri; 

Iti vor ramane la sfarsit, 

Doar patru scanduri.


CAMATARUL 

Cu dispret un camatar, 

A zis despre un biet cosar: 

Cum poate asta sa se tie 

De-asa murdara meserie?" 

AMICILOR 

Voi spuneti ca sant nestatornic? 

Amicilor, sunteti copii 1 

Eu cred ca cel mai statornic 

Sunt eu in nestatornicii. 

TUTUROR 

Natura a creeat usor, 

Pe blestematii muritori. 

Iar muritorii, ce mai poame 

Pe bietii muritori de foame.

1LARIE VORONCA 

poet - eseist 

Biografie 

Nascut in 18 Decembrie 1903, la Braila. Absolvent al Seminarului 

Pedagogic Universitar din Bucuresti. Studii universitare 

la Bucuresti Si Paris. 

In 1921 a debutat aii versuri la revista Sburatorul literar", 

de sub conducerea criticului E. Lovinescu. In anul 1924 face sä 

apara prima revista de fronds extrem modernists 75 H. P.". 

A luat parte activa si la conducerea publicaliei moderniste Integral": 

Soc. Scriitorilor Romani", i-a acordat in anul 1931 premiul 

de poezie pentru Incantafii. Volume le sale de poem?. Ulise, Petre 

Schlemihl si Palmas, au aparut in talmacire franceza in editurile 

Kra" si Denoel et Steel" din Paris. 

Colaborator la revistele literare din Tara si la publicatiunile: 

Nouvelles litteraires", Cahiers du Sud", ,,Cahiers Juifs" 

(franceze); Lirica" (revista antologica italiana) si Journal de 

Poetes" din Bruxelles. 

In coloanele ziarului <strong>Adevarul</strong>" publics eseuri. 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Adevaral, Sbard land literar, Flactira, 

Nitzainta, Omal liber, 75 H. P., Integral, Vremea, Romania lilerard, 

Adevaral literar si 

artistic, Viola Romaneasca, Una, Adam, 

Herald, Azi, Cavdntul liber.


Opere: 

Restristi (poeme), Tip. Romane-Unite", 1923: 

Colomba (poeme), Colectia Integral", 1927. 

Ulise (poeme), Colectia Integral", 1927. 

Plante si animate (poeme), Colectia Integral", 1929. 

Bragara noptilor (poeme), Unu", 1929. 

A doua lumina (eseuri), Unu", 1930. 

Zodiac (poeme), UnU", 1930. 

invitafie la bal (poeme), Unu", 1930. 

Incantatii (poeme), Cultura Nationald", 1931. 

Act de prezenta (eseuri) Cartes cu kmne", 1932. 

Petre Schlemihl (poeme), Bucovina", 1932. 

Patmos (poeme), Vremea", 1933. 

EU SUNT ACEL FARA ODIHNA 

Voi, pasari care treceti pe obrazul acestei mari 

Sau voi, spume fericite intre rotundele valuri, 

Aici pe farm, intre scoicile tbsnind ca niste ierburi 

Cand noaptea trage din adancuri toate alamurile scufundate. 

Fara trecut. Fara viitor. Fara sä 5tii CAnd 

Si. cum si unde. -Si cu vorbele mirosind a sare 

0! Voi vanturi binecuvantate sus intre luminile catargelor 

Si sAngele care se munceste in not sa-si facA drum spre 

marile ape. 

SA fiu pamantul care alunecd pe farm 

Tarand dupe el semanaturi si gospodarii si copaci inclinati 

Sau sti fiu omul minunandu-se la toate acestea 

Cu ochii mariti ca niste pAsdri pe care nu le mai incape cuibul. 

Departe mai sent orase linistite. Dar in larg 

Armata furtunii li -a 

ridicat corturile. Delfinii

ILAR1E VORON CA 365 

Taie undele mai in adanc. Pe harpele vantului 

Cants zboruri fara nadejde. Plang marile divinitati disparute. 

Nici aici odihna pentru noi. Nici acolo 

In statiunile de vilegiatura unde la §apte seara apar batranele 

pianiste in restaurante, 

Nici intre stand cu §erpii rasuciti pe fluerele apusului 

Nici in cetatile noi ridicate in chiotele unor oameni tineri. 

Nicaieri odihna pentru noi. Nicaieri 

Nici in primavara adolescents care coboara depe munti 

Nici in ceasornicul toamnei plin inca de orele roseate ale 

frunzelor, 

Nici in cristalele iernii in care se pot des1u5i destinele 

Un popor in nisipuri. Un popor in tinuturi aride 

Pe deasupra trec zilele cu un zgomOt de 'lanturi, 

Nicaieri odihna pentru noi. Nici in seara Care amesteca 

Pamanturi §i ape. Dar dimineata le desparte iarasi. 

Si acum aici pe farm. Unde e °mid impacat 

Pescar intors din larg cu barca plina de pesti 

Nu e odihna pentru noi. Nici aici §i totu§i 

Mai surit in zare ora5e, mai sunt spume fericite pe vElluri. 

(Patmos) 

TOTUSI, SA SORBI DIN PALME 

Totu§i, 

SA sorbi din palme vista ca pe-un izvor frugal, 

SA mergi pana'n tacere ca'n campul cu Iucerna, 

Si talpile ca berze suave sa pluteasca, 

Peste schelete de-arme, peste cartofii viitori. 

Depe-o terasa'n limbs §i'n lacrima sapata 

Vei intelege goana sterna, foamea, turma,


Carute ducand in sange fagi sau vitei taiati, 

Painea lucind in vorbd §i anotimpu'n fapta. 

Ftizia navalita'n goarna, odihnita'n creste, 

Si lampa cIatinata duios 1n margherita, 

In temniti §i'n 

spitale ghetarii plutind peste 

Surasu'n orhestratia de aer in bagheta. 

Destinul te-asteapta'n fluviu, in mobila batrana, 

In plusul care creste prin manean memorie, 

In zodia cititd cu haturile'n mans, 

In meditatia'n pasari cercuri taind in ore, 

In trenul care te duce inspre trecut, te-aduna, 

Care te aproprie, buza, de inima colinei, 

In geamu-adancind ochiul prin bazin prin furtuna, 

In oceanul care-si uita colierele pe plaja. 

E fratele in plangeri Camas in stalactite 

/Yiiracolul in vierme pe catifeaua frunzei, 

Si un hulub, obrazul pe noaptea dezvelita, 

In vreme ce culorile, soaptele, fac gesturi mari 

ca semnale garilor 

In vreme ce din trestii se rupe o tristeta 

Intarzirn moartea lenta a sarpelui, a umbrei, 

Invii in tolba fruntii o pasare maiastra 

$rntr'un landou de cenusa inaintezi in trezirea eterna. 

(Zodiac) 

CIUBOTELE DE SAPTE POSTI 

Dar am §tiut: versul e chivara fermecata 

Care va face sa tree nevazut printre oameni, 

Prin noaptea ca o raze in jur desfasurata. 

Nimeni nu-0 va mai spune, poetule, de-i sameni,

ILARIE VORONCA 367 

$i poemele sunt ciubotele de 5apte po5ti 

Care ma duc din cercul polar la caldul tropic, 

$i'n vers ca'n geanta unui botanist recunoSti 

Ierburile atator distante stand alaturi. 

Cine a spus ca slova e-un lant de'ncete schimburi, 

Si literele inchise ca pasari in odaie? 

Cu'n singur vers poti trece prin patru anotimpuri, 

$i pasul din poeme un continent it taie. 

Prin untdelemnul Bros al luminii in peisagiul equatorial. 

Sau in caverna rece dela Nord, sau in 5ovairea albastra 

A valului, printre coralii, 5erpii, dela Miaza-zii, 

Prin harfele desfacute in parul vantului dela Rasarit, sau 

dela Apus. 

Acum langa plugarul inver5unat peste fiarele sale, 

Sau langa rotile gemand ca ni5te caini uria5i, 

Acum intre 5oselele curele punand in mi5care ora5ele., 

$i dupa aceea alaturi de salbatec in padurea virgins, 

Astfel poemul trece cu mult inaintea zilei, 

Sau o ajunge din urma prin schelele aurorei 

Poemul poate fi 5i pu5culita in care s'au strans toate 

monezile cerului, 

Alaturi de stelele cazute din palmele destinului, 

Vocals ca o nuanta prelungita in somn, 

Cum to recuno5ti in samanta care e un solz at toamnei 

In clopotele-aprinse de-o apa in crepuscul, 

In vrabiile care fac sa vibreze copacul ca o vioara, 

Poet e5ti 5i deaceea, pururi Ahasverus, 

Fara umbra 5i cauti cheile 5ipotului, 

Iuibrea suna'n tine ornic de5teptator, 

Ai cantat $i umbra s'a speriat 5i a 'fugit ca o pasare. 

(Peire Schlemilil)

368 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORMINA EVREEASCA 

INC<strong>AN</strong>TATII 

fragment 

lisculta: de-as fi fost cornier as fi rascolit 

Toate algele, toate vanturile sa-ti inchin 

Un continent nou, si tarinii i-as fi daruit 

Numele tau ca pe-un steag de sare si de vin. 

Giuvaergiu, in spuma as fi smtils un oval 

$i vaste candelabre as fi topit pe buza 

Ca pasari liberate fruntile din cristal, 

Corabiile de ghiata intr'un inel in sputa. 

Dar numai in cuvinte, suava, to apropii 

Si farmecul acesta, de rupefi, de silabe 

Cu vorbe'n care luna isi aureste snopii, 

Cand stii 'n nisip tristetea ca urmele de labe, 

Figura leganata intr'o vocals vie, 

Verbul salbatec misca in suvenir, in rocs 

In pulberi *substantivul, osiuminat prin vie, 

Strigatul Mind apa lucitor ca o ton, 

Intr'un cuVant rasbate chemarea radacinii, 

In altul naval-este herghelia de focuri, 

Respiratia oprita pe buzele ruginii, 

Padurea de catarge in Iunecari pe scocuri...

AURELIU WEISS 

critic 

Biografia 

Nascut in 26 Septembrie 1893, la Bucuresti, unde a, absolvit 

liceul 'Magi Basarab. Licentiat in drept al Facultatii bucurestene. 

A debutat in 1908 la ,,Noua Revista Romans ", urmand cu 

incercbri critice si studii literare la Viata Romaneasca" din Iasi. 

Studiile din aceasta din urma revista Si unele aparute in <strong>Adevarul</strong> 

literar si artistic" au alcatuit volumele: Studii literare si Autori 

si parer!. 

Colaboreaza la Viata Romaneasca" si <strong>Adevarul</strong> literar si 

artistic" cu eseuri de critics literary privind literatura romans 

$i streina. 

Articole juridice a Mout sá apart in Curierul judiciar", 

Pandectele Romane" si Revista de drept comercial". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: Dreptatea, Dimineata, Curierul Israelit, 

Noua Revista Romans, Viata Romaneasca, Cuviintul liber, Curierul 

judiciar, Pandectele Rom line, Adevdrul literar 

de drept comercial. 

si 

artistic, Revista 

Opere: 

Studii literare, H. Steinberg", 1922. 

Autori $i pareri, Nationala-Ciornei", 1929.


GEORGE BERNARD SHAW 

PIESELE NEPLACUTE" SI PLACUTE" 

fragment 

Sant mai bine de patruzeci de ani de cand Emile Zola, 

privind cu desnadejde progresele ingrijitoare ale imaginatiei 

romantice pe scenele franeeze, cu toate incercarile 

de reactie naturalists a vremii, ajunsese sa exclame: 

Uncle e temperamentul tare, al carui creer novator sa 

poata matura mizeriile scenei si sä aduca o renastere in 

arta, pe care mestesugul a coborit-o la simplele nevoi ale 

multimii?" 

Augier si Dumas fiul dadusera la iveala cea mai mare 

parte a operelor lor, le lipsea insa geniul ca sa statorniceasca 

formula" si romancierul francez ar fi putut astepta 

Inca multa vreme aparitia in Fran(a, a geniului pe care it 

nadajduia. Inspiratia creatoare se ivise mai demult, aiurea, 

in clips cand Zola scria aceste randuri, dar chiar dace criticul 

naturalist francez ar fi putut cunoaste toate lucrarile 

lui Ibsen, inca ele n'ar fi multumit Indeajuns asteptarile 

sale. 

De atunci, subt inraurirea puternica a scriitorului norvegian, 

o serie intreaga de prefaceri s'au Implinit in valtoarea 

miscarilor dramatice. Pornirile vijelioase ale reactiei 

naturaliste, manifestata in teatrul liber" francez de Becque, 

rtnceg, 3rieux, Fabre, Donnag, Curel si ceilalti, in cel ger- 

man de Arno Holz, Iohannes Schlaff si 

numerosii scriitori 

ce be urmara, miscarile asemanatoare din Anglia si din Italia, 

au adus la suprafata o serie. intreaga de opere teatrale 

purtand pecetea deosebita a curentului. Toate dovedeau grija 

insemnata de a scormoni intreg adancul sufletului omenesc, 

spre a scoate la iveala adevaratele simtiri si ganduri 

ale omului. 

Dar asa cum altadata revoluti3 romantice" substituise

ALIRELIU WEISS 371 

exaltarii datoriei din tragedia clasica, o alta exaltare, a 

siunii, drama naturalists venea sa intemeeze domnia altor 

idoli, a altor exaltari: adoratia netarmurita a 5tiintei, sau, 

mai bine zis, a catorva date revelatoare ale stiintii, care 

deschideau psihologiei $i retoricei orizonturi largi, necunoscute 

pans atunci. Darwin, Spencer, Haeckel, Btichner, de 

o parte, Renan, David Friedrich Strauss si Dodel, de alta, 

popularizati si adaptati pe taramul creatiunii literare, dar 

de cele mai multe on gresit intelesi sau intrebuintati pentru 

efecte eftine, ajung nouii idoli ai curentului realist in teem. 

Pornirea si 

inflacararea sant, insa, caracterele cele mai 

vadite ale temperamentului romantic. E drept ca eitzta devotiunil 

se schimbase; in schimb sentimental se intarise 

ingrijitor. Excesele de adancire si de redare a cusururilor 

omenesti, nu puteau decat sa desvalue mai bine tulburarea 

unei sensibilitati romantice. 

Furiei primelor porniri trebuia sa-i urmeze o potolire. 

Linistea nu intarzie sa vie cu drama lipsita de tarie si de 

barbatie care ilustreaza teatrul feancez de azi, resfrangandu-se 

asupra Intregii litcraturi dramatice a lumii. Dar teatrul 

psihologic si pasional modern, cu tanguelile-i nesfarsite, 

cu delicateta sentimentala a gesturilor 5i cu idealizarea 

fara de margini a dragostel si a femeii, nu poate insemna 

decat o revenire la obiceiuri literare de demult. 

In aceste imprejurari apasatoare, se iveste in arena 

luptelor dramatice o figura noua, cu un caracter deosebit 

in istoria literaturii: George Bernard Shaw. El va incerca sa 

risipeasca valul de sentimentalism dulceag al productiei 

literare contemporane si sa narue, prim puterea loviturii, 

ceiace numeste efectele nenorocite ale educatiei romantice". 

Incercarea literara este demna de originalitatea vietif 

celui care pregateste lovitura. SA vedem dar tine este 5i ce 

vrea, in amanunte, acest iconoclast.

372 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIMNA EVREEASCA 

<strong>AN</strong>TON CEHOV 

:ragment 

Dela descrierea paturei largi a populatiei rurale 5i a 

omului mediu" care, ridicat din taranime sau din mahalalele 

oraplui, se interpune intre taran 5i ora§an, ne putern 

ridica la considerarea vietii de ora§ mic, spre care se inalta 

seva populatiei rurale. Cehov e pregatit, prin tot trecutul 

sau, ca sa-i cunoasca atmosfera, sa-i patrunda aspiratiile 

§i sa-i analizeze insu§irile bune 5i rele. Nascut la Tagaurog, 

pe Marea de Azov, 5i-a petrecut copilaria in ora5elul natal, 

pans ce nevoia studiilor medicale 1-a silit sä piece la Moscova. 

Spiritul sau inascut de observatie, s'a patut exercita 

aici in masura cea mai larga 5i autorul rus reda aceasta 

viata fara dorinti mari, sau cu avanturile innabii5ite in 

Viata mea, in Sala 6-a, in cateva schite 5i nuvele, dar mai 

ales in drama Trei surori. 

Mediul deprimant, taind once pornire, si 

viata mohorita, 

nediferentiata, aproape animalica de oral nric de provincie, 

sunt zugravite viu in spusele lui Andrei, din piesa Trei 

surori: Ora 5111 nostru exists de doua sute de ani; are o 

suta de mii de locuitori 5i nici unul nu e deosebit de ceilalti. 

Nici un savant; nici un artist; nici un om cat de putin 

cunoscut, care Ea trezeasca invidia, dorinta arzatoare de a-i 

semanal... Nu faci altceva decat mananci, bei, dormi; apoi 

mori... Altii se nasc; 5i el mananca, beau 5i mor. Si pentru 

a nu pieri de plictiseala, ei cauta diversiunea in nascociri 

urate, in alcool, in carti de joc sau in procese... $i femeile 

in5eala pe barbati. Si sotii mint, se fac ca nu vad, ca nu 

and nimic. 0 influents triviala apasa asupra copiilor 5i scanteia 

diving moare in ei..." 

Nu se putea reda, in mai putine randuri, un tablou mai 

complect 5i mai viu. In Trei surori, vointa arzatoare a 

eroinelor de a e5i din viata apasatoare a provinci2i 5i d2

AURELIU WEIS S 

a lua calea orasului mare, e zdrobita de fatalitatea intamplarilor 

marunte, cari hotarasc destinele omen2Sti. Si tolusi, 

farmecul copilariei si al trecutului, evrcita asupra autorului 

o atractie care ar ramane vie, dad oamenii nu ar fi acolo 

atat de redusi sufleteste. Nuvela Viata mea, are cateva 

accente duioase pentru oraselul d2 odinioara, de care provincialul 

iii aminteste cu melancolie: Imi iubeam orasul 1 

Imi parea atat de frumos, atat de placut! Iubeam, verdeata, 

diminetile pline de soare, sunetul clopotelor noastre, dar 

oamenii cu cari traiam in acest oral ma plictiseau, imi erau 

strain si, caleodata, ma si desgustau; nu-i iubeam sf nu-i 

intelegeam". 

Neintelegerea care provoca dzsgustul 2 explicabila. Spiritul 

autorului e impresionant de coruptia administrative 

care, de data aceasta, e practicata de o categoric de oameni, 

cari depasesc originea si starea socials a omului mediu. 

Caracterul trist al raului, e agravat tocmai prin intinderea 

lui ingrijitoare. Molima coruptiei e generals si 

descrisa viu 

in memoriile provincialului: 

In tot orasul, nu cunosteam un singur om cinstit. 

Tatal meu primea damigene cu yin si iii inchipuia ca-i 

erau date pentru pretuirea calitatilor lui morale. Liceenii, 

ca sa treaca dintr'o class in cealalta, luau pensiune la profesorii 

for, cared iaceau sa plateasca foarte scump. Sofia 

comandantului recrutarii, primea bani dela recruti... In timpul 

apelului clasei, doctorii militari primeau deasem2nea bani. 

Riedicul primariei si veterinarul, pasesera un impozit pe ma- 

celarii si restaurante. La scoala districtului, se trafica cu 

certificate care dau o scutire de serviciu militar, de a treia 

categorie. Preotii parohi, primeau bani dela parohiile care 

erau sub dependenta for si dela administratori. La consiliul 

municipal, la corporatie, la serviciul sanitar, in toate celelalte 

administratiuni, se striga fiecarui venit: Trebue sa 

373


multume$ti!" Si cel chemat se intorcea ca sa dea patruzeci 

de copeici..." 

Tabloul acesta eau nu e specific Rusiei tariste $i ar 

putea constitui oglinda moravurilor existente $i in alte taxi, 

hu e (thenit sa lase nepasator pe cel care a $tiut atat de bine 

sa observe faptele $i sa le grupeze, spre a arata aspectul 

for general. Rusia a mai cunoscut in trecut satira moravurilor 

administrative in Revizorul lui Gogol. In loc Insa, 

de a regreta mai tarziu accentele satirise, cum a facut-o 

inaintapl sau pentru Sufletele moarte §i pentru Revizorul, 

Cehov a cautat sa ajunga la mijlocul mantuitor pentru scuturaree 

valului de indiferenta $i de amoralitate, care acopera 

coruptia sufletelor sf lipsa (.1:21nnitatii omene$ti. 

* * * 

Constiinta mizeriei populatiei rurale $1 a deviatiei morale 

$i sufletegi a populatiei dela °rap., a trebuit sa impue 

lui Cehov gasirea mijloacelor de indreptare. Pe Tanga ca, 

dupa cum vom vedea in analiza nuvelei Sqa No. 6, cenzura 

reactionary exercita o paza vigilenta asupra productiunilor 

literare cu un caracter inaintat, discretia temperamentului 

scriitorului rus, opunea o rezistenta serioasa comentariului, 

direct al opiniunilor. Ochii sai vedeau amoralitatea, mize- 

riile si 

prapastia de nesimtire din juru-i $i exclamatia dure- 

roasa a lui Gogol, ca nu poate privi cu nepasare vasul mi$cator 

al mizeriilor $i al ru$inilor in care se cufunda viata 

rusa", trebue sa fi rasunat adesea in adancul sufletului sau. 

In constrangerea greoaie, care otravise viata politica $i socialci 

a imperiului rus, Cehov cauta calea mantuirii. Naclejdea 

nu $i-o indrepta lush* spre perfectiunea $tiintei, ci spre progresul 

sufletesc al omenirii.

Biografia 

AL. WESTFRIED 

poet 

Nascut la Bucuresti, in Julie 1897, undo a absolvit lieeul 

Matei Basarab. Licentiat in drept al Universitatii bucurestene. 

A debutat cu versuri la revista de avantgarcia Sarbatoarea 

eroilor", pe care a dat-o la Wealth in 1914, impreuna cu Eugen 

Sperantia, Mihail Cruceanu si Al. Colorian. 

A f6cut parte din cenaclul revistei Vieata noun ", de sub 

conducerea lui Ovid Densusianu. 

Impreuna cu poetul Barbu Solacolu a tradus si publicat 

in diferite reviste literare, poeziile lui Maurice Maeterlinck, cuprinse 

in volumul Les serres chaudes. Talmaciri a mai recut sä 

apart{ din: Jean Moreas si Jean-Arthur Rimbaud. 

In AdevArul literar si artistic" din 1922 a publicat traduceri 

din Baudelaire. 

Parte din poezii le-a semnat V. Sande. 

Fost colaborator juridic la ziarele <strong>Adevarul</strong>" si Dimineata". 

Colaborari 

Ziarele si revistele: <strong>Adevarul</strong>, Dimineafa, Facia, Sdrbilioarea 

eroilor, Viea(a noel', natant, Literatoral, Sburtitorul, <strong>Adevarul</strong> 

literar si 

artistic, Versuri $i Frond, Scene, Discobolul, Tribuna.

376 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIQINA EVREEASCA 

Opere: 

Thais (poeme), in manuscris. 

Tr aduceri: 

Charles Baudelaire: Flcurs du mal, Luceafarul", 1932. 


Talmilciri din Rainer Maria Rilke i 

Mallarme. 

THAIS 

Eu te-am zarit Thais in pacea serii 

Cu ochi ispititori de curtezana 

Cu flori in par cu haina diafana 

Mai lene0 in umbrele tacerii. 

0 gura to cu sange de gitana 

Turna in .5oapte tainele durerli 

Eu te-am zarit Thais in pacea serii 

Si te-am iubit cu dragoste profana 

Tarziu pe un pat de crin citind extaze 

Paleai murind sub palidele raze 

Si apoi nimic. Eu am ramas ca'n vis 

Un suflet rastignit ca un crucifix 

Ce -si stinge rana intr'un adanc de Styx 

Si murmurs plangand: Thais, Thais. 

(Flacara) 

BERCEUSA 

Dormi, suflete, dormi, plang razele'n zari 

Si-un joc de-ametist se stinge pe mari, 

Petalele, cad cu frunzele 'n vint 

Si. frunzele 'n larg cu raza s'au frint,

AL. WESTFRIED 377 

Iar corbii strabat prin plumbul de nori 

Si 'n plumb iii topesc fantasticul sbor 

E frig, e tirziu, copilele piing, 

Cad frunze-aramii in cring si se fring, 

Tn unde plutesc Muni Si dureri, 

Si tainic patrund dureri ,si taceri. 

Pustiu, vag, neant corbii-au fugit; 

Si 

Copilele 'n larg sub raze-au Wit. 

0, suflet plapind, de ce nu adormi? 

Plingi, suflet, plingi... 

Dormi, suflete, dormi. 

(Via(a ttoud) 

RRIVIONIA SERII 

`fu vezi, soseste clipa cand florile ce-adie, 

rlirmanele petale iii risipesc in sbor; 

parfumuri vagi Si imnuri in zvonul serii mor; 

vals lin, vals melancolic trista nebunie t 

larmanele petale se risipesc in sbor; 

e tangue vioara ca sufletu 'n robie; 

vals, lin, vals melancolic si trista nebunie! 

un cimitir ce doarme e cerul plangator. 

Se tangue vioara ca sufletu 'n robie, 

un suflet ce uraste neantu 'ngrozitor! 

un cimitir ce doarme e cerul plangator; 

si 'n sange negru raza de soare se sfasie... 

Un suflet ce uraste neantu 'ngrozitor, 

adund din cenuse trecutul care 'nvie! 

in sange negru raza de soare se sfasie... 

Si 

amintirea-ti iarasi m'a 'nvins coplesitor. 

(Charles Baudelaire: Talmaciri) 

Si


INSENINARE 

Durere, fi cuminte $i-astampara-ti zvacnirea. 

Doreai sa vina seara, priveste-o, de departe 

invalue orasul in umbrele-i de moarte, 

dand unora odihna, iar altora mahnirea. 

Si'n time ce muritorli cu suflete departe 

iii chinuesc cu biciul placerilor simtirea, 

ca sa culeaga 'n urma cu toti desamagirea 

durerea mea, da-mi mina gt 

sa fugim departe. 

Priveste cum trecutul cu anii morti se lass 

in haina-i invechita pe-a cerului terasa; 

cum din adanc de ape regretul infloreste. 

Cum muribundul soare adoanne indolent 

si cum un lung lintoliu plecand spre Orient, 

asculta noaptea dulce, ascult-o cum paseste. 

(Charles Baudelaire: Teilmaciri).

Biografia 

A. L. ZISSU 

prozator 

Nascut in Februarie 1838, la 'Piatra Neamt, 

Impreuna cu M. Braunstein-Mabasan, a redactat la Matra 

Neamt, revista ebraica lunara Hamechitz" (Desteptatorul"). Iii 

colaborare cu tun grup de tineri a Meat sti apara la Iasi, intre 

1911-12, publicatia Floarea albastra", activand mai tarziu si in 

conducerea revistei Hatikvah" din Galati si cercul publicatiei 

Licht" dela Iasi. 

Cu Gala Galaction si doctoral Algazi, a scos revista Spicul". 

La Floarea albastra" si ziarele Opinia" dela Iasi 51 Steagul", 

a semnat Ormuz, 

In anul 1919 a fondat cotidianul national evreesc Mantuirea" 

al carui director a fost. 

Iniliatorul si intemeietorul partidului evreesc din Romania. 

Volumul Spovedania anal candelabra, aparut in 1926, a fost 

tradus in limba franceza de Benjamin Fondane, la Paris. 

eolaborari 

Ziarele si revistele: Egalitalea, °plea, Steagul, Mantu;rea, 

Cavantal, Floarea albastra, Hatikvah, Licht, Spicul, Via(a Romilneasca, 

Lumea Evree, Integral, Bade de papagal, Panted de 

Fildo, Adam.

380 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGIN! EVREEASCA 

Opere: 

David Brandeis (piesa), Carmel", 1914. 

Spovedania unui candelabra, Branisteanu", 1926. 

Erelicul dela Manastirea Newn(u, Adam", 1930. 

Noi (breviar judaic), Adam", 1932. 

Alarm sin Marcu. (roman), Adam", 1934. 

Ca lea Calvarului (roman), Adam", 1935. 

In pregatire: 

Israel ci momentul creslin. Biserica si logosnl. 

UZIEL 

fragment 

Nu-i un nume ca oricare altul. E o notiune. 0 onomatopee 

culeasa de sensualismul verbal al vagabondului ulitii 

evreesti, cu degetele pipaitoare ale undelor can cants in 

vazduhul ghetoului. Si cuprinde elementele nebunului, ale 

gugumanului, ale golanului si ale lui Schlemil. De aceia, 

nimeni in targ nu stia bine daca-i porecla sau nume. Dup6 

cum nimeni nu stia daca Uziel era bun public, copil al 

obstei, edec al ulitii, o jucarie a copiilor cazuta dar din 

cer, sau om ca toti-oamenii, cu parinti si rude, cu o copi- 

larie $i 

o tinerete. 

De cand l'au apucat targovetii, traia: vara, sub podul 

de lemn catranit care se intindea peste Cuiejdiu ca o aripA 

de vultur intepenita in zbor, iar iarna, nu aflase nimeni 

unde. Imbierilor gratioase ale epitropilor azilului ii raspundea 

imperial si lapidar: Degeaba, nu puteti voi sa va 

masurati cu Dumnezeu. El e generos dumnezeesc de 

generos, pc cand voi sunteti filantropi omeneste" 

filantropi. 0 deosebire ca intre bolta cerului si o chilie a 

azilului. Prefer bolta cerului. 

Din ratacirile lui zilnice se intorcea totdeauna inainte de

A. L. ZISSU 381 

apusul soarelui. Langa sacul impaiat, care-i servea de saltea 

pe patul de pietris intins intre dig si albie, veghea vesnic 

un caine. In fiecare zi, altul. Se aranjase o intelegere frateasca 

intre cele zece javre care faceau portiunea de Prund 

intre pod si mahalaua Darmanestilor, pentruca fiecareia sa-i 

vie randul la Portia de souse si mate, pe care Uziel o aducea 

trofeu, cand venea sa-si is culcusul in primire. 

Javra care se nimeria de garda, devora prada, mapgaiata 

de matasea privirilor inlacramate de fericire ale lui 

Uziel gi isi spala apoi limba rumens de palma stravezie a 

stapanului vagabond. 

Cu fata surazatoare spre bolts _si cu urechea incordata 

pans la perceperea ultimului suspin de agonie a ecoului 

pasilor de pe dulapii dislocati ai podului, Uziel se intindea 

pe salteaua nevanturata de timpuri imemorabile _,si 

trupul putintel gi anemic, se pregatea pentru cuminecatura 

sufletului. In grogul mereu agitat de lingura de curent 

a Cuiejdului, soarele in stangere arunca felii de lamaie, iar 

drumetii depe pod se deslipiau de sine-si si se aruncau, 

schimonosindu-si umbra trupului, in valtoarea de clestar. 

Uziel atragea, ca o gums intinsa, ecourile de pe pod, le anina 

de umbrele apocaliptice cari se aruncau in garla si, ca un 

zeu care cerceteaza maruntaele oamenilor, ii poseda pe targovetii 

cari treceau spre rohatca. Cu framantarile, durerile 

si gandurile for subtiri. Si cu umbrele tainice can ii inconjurau 

fiinta, fara sa le banuie. De cate on fluidul acestor 

umbre gi ecouri ii transmitea telepatic o prabusire iminenta, 

o primejdie in apropiere, el lass culcusul cald, truda din 

trup i se anestezia gi intr'un suflet alerga la casa ornului 

primejduit ca sa previe, sa impiedice, sa scape. Daca intampina 

neincredere gi, 

adesea, batjocura, implora, ameninta, 

plangea. 

Expeditiile lui zilnice ramaneau pentru targovetii curl 

zareau pretutindeni, dar nu stiau niciodata incoixo mergea, o

382 b0 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREEASCA 

carte cu sapte peceti. Un pardalnic de copil de curelar din 

mahalaua lutariei, evadat pentru a zecea oars din scoala, 

pusese °data ramasag la un joc de oink ca el ii va da de 

hac lui Uziel. Prinsoarea se facea pe intreg depozitul de 

samburi de raise ai prietenilor, strans cu truda pentru farmaciile 

din targ, o yea intreaga. 

De a doua zi puiul de curelar se puse pe lucru. Pitit 

din zori dupa un pilastru al podului negru, el se lua dupa 

Uziel si nu-1 slabi toata ziva, tinandu-se scai de el in toate 

peregrinarile, pane it vazu intors la saltea, cu portiunea de 

oase subsuoara. Nu izbuti, piciul. Tocmai in ziva aceia, 

Uziel nu iesise din targ. Iti facu raita obisnuita, cu popasud 

mai man la Frodel, la soacra ei, Crente, si in curtea 

de recreatie a liederului lui Rebe Peretz. 

Frodel era mama Grahilor" targului. Avea sapte vlaj- 

'sari a caror inaltime se masura cu prajina. Mezinul intrecea 

tu o palms pe niilionarul targului, Avram Lipa, care, ca sa 

nu inghita umilinta, purta cilindru si tocuri inalte. Barbatul 

ei n'avea nume, nici meserie. Era barbatul ei. Si rand nu 

cara ape la vite, sau nu recita psalmi, se invartea in case 

ca un atestat viu de paternitate. 

Frodel, in schimb, era o femeie prodigioasa. Admirata 

de tot targul, ca locomotiva celei mai formidabile gospodarii, 

noua vaci, trei capre Taptoase si hambare ea stia sä 

puie in miscare aceasta Brea gospodarie, cu bratele vanjoase 

ale feciorilor si cu rabdarea de cater a barbatului. Dour 

la obo; oficia ea siugura. Incaltata cu cizme de hangar petrificat 

si cu capul infasurat intr'o testemea fare culoare, 

ea pasia intre carele grele de lucerne ca o vrajitoare dupa 

buruieni miraculoase. 

Cu ochii striviti, scruta fanul si 

cu un zambet care 

inflorea ironic in coltul buzei crapate ca baligarul cizmei, 

ratacia pe retina ochilor inchisi de la carele prezente la 

chipul absent al vlajganilor ei si se gandea cu mandrie:

A. L. ZISSU 383 

Una e, mai baeti, sa te vari in gura lupului pi sa pui mans 

pe lucerna care-ti miroase tie si pe preturile care-ti convin 

tie, aid, la Obor, unde te pandesc atatia ochi ravnitori de 

concurenti, pi altar e sa ai de a face cu vitele rabdatoare din 

grajd, sau cu boii de tarani prinsi in intunericul hambarului, 

la adapostul ochilor indiscreti". 

Cand Uziel trecu in fata gardului lui Frodel, poarta era 

cascata. Esiau carele golite de porumb, iar $loime striga 

taranului dela coada sa nu mai inchida poarta Ca vitele 

trebuie amu sa se intoarca dela suhat". 

$loime era mezinul Grahilor" pi cel mai stalpos si 

mai taranit dintre ei. In fata lui Uziel, i1 incecrca totdeauna 

un sentiment penibil de Goliath opus lui David 51, desi stia 

ca ar putea cu o miscare sa -1 striveasca ca un purice, nu 

cuteza sa se atinga de el. Un stavilar se ridica implacabil 

intre el si starpitura, cum obisnuia sa-i zica, on de cate 

on un gand subversiv ii manca palma". Nu banuia sta.. 

vilarul urca, cu superbie, din chiar baierele cavalerismului lui. 

Uziel se plants in fata portii, scruta imparatia curtii, 

iii sufleca pantalonii atinsi de mangaierea rece a glodului 

care se intindea covor pans in .prispa casei 'din fund. Cand 

ridica privirea, avu sensatia ca urea, pe scara biblica a lui 

Jacob spre ceruri. 

In fats lui, sta, par infipt, $loime uriasul si ca sa-1 

poata privi in ochii mici, cari suradeau cu voia buns a vitei 

satule si odihnite, catara ochii pe prajina Vara sfarsit a 

vlajganului. $loime ii sgaltai umarul drept ca un cutremur 

de pamant pi grai: Mai, Uziel dece stai tu ore intr4 ca 

vitelul la poarta noun 5i zgaiesti ochii la vitele dejugate. 

In loc sa -faci si tu o treaba, ca tot omul, tot stai si cacti; 

gura pi ingriti toate mustele can roiesc in jurul balegarului. 

Bags de seat* pentru tainul asta o sa te_ inham la treaba". 

$i rase sacadat pi 

incantat de spirit, dar.n4inat de me- 

;tafora, marai si dadu sa piece.


Prin rumegdtul vitelor graie§te insui Dumnezeu, 

care multumege gliei pentru rodul daruit dobitoacelor ce an 

fecundat-o cu copita lor. $i de ani de zile cercetez ochiul 

vitei cand se comuniazA arand, doar, doar, voi ajunge sa 

vad chipul cel mai umil a lui Dumnezeu, in pupils vitei, 

cand imbrati§eaza pamantul in spasmul fecundatiei". 

Egi nebun, Uziel, Dumnezeu e 'in Sinagoga. In ochii 

vitei to oglindegi tu, dobitocule. 

Te binecuvantez, ca ma gas4ti vrednic sa sa14luiesc 

alaturi de Dumnezeu. Desigur, ca Cel de sus se afla 

§i in Sinagoga, dar nu neaparat inchis in chivot sub lacat, 

intre suluri, unde un biet vagabond l'a cuprins in nemarginirea 

lui. Precum e in tine, cand mangai, cu bunatate de 

copil, gatul vasii ca sa-i u5urezi durerea intepaturilor de 

wiespe. 

Pe prispa, in fund, silueta butucanoasa a lui Frodel 

ameninta sa se pravale bolovan in ograda, peste $loime §i 

Uziel, cari au simtit primejdia. $loime simula o subita iesire 

pe Prund in intampinarea vitelor, al caror muget striga 

heraldic din departari, grajdului, un amor ne5tirbit, pe cand 

Uziel murmurs dupa Sloima: Si precum El nu este in 

Frodel, nici macar dunci cand umbla la Obor, intre carele 

de fan, in preajma Lui".

CUV<strong>AN</strong>T DE INCHEIERE 

Insusiti.va limba $i nazuintele poporului in mijlo= 

cul caruia traiti" a fost enuntarea filosofului evreu din 

Germania, Moses Mendelssohn, acum aproape doua 

veacuri. Ganditorul pare sa, fi privit peste secole, cari pro= 

fetia lui in ceeace priveste poporul evreu, s'a realizat. 

Pretutindeni, in tarile in cari vietuiesc evrei, scrii= 

torii lor, au adoptat limba tarii $i au contribuit cu La' 

lentul $i cunostintele lor, la ridicarea ei culturala. 

J2rezenta lucrare de antologie nu vrea sa fie decat 

o alcatuire pur informative, care sa ilustreze aportul 

scriitorilor roman de confesiune evreeasca, la literatura 

autohtona. Punctul de plecare al Intocmirii a fost a= 

cesta. i prin titulatura : 6 0 scriitori romani de 

ori gina e vr e ea sc a` am tinut sa fac tocmai remarca 

$i sa insist asupra criteriului de care m'am calauzit, a. 

Lund cand am conceput antologia. Acest titlu it socot 

cum nu se poate mai nimerit si mai in acord cu nazu. 

intele fauritorilor de limba romaneasca ; Tiktin, SM. 

neanu, Gaster $i Lazareanu. 

Contestarea ca scriitorii roman de origins evreea= 

sca au deschis limbii $i literaturii acestei tari perspec. 

Live vaste, nu a lipsit. In schimb, insa, s'au gasit cri= 

Lid obiectivi cari au scris printre altele : 

Am avut prilejul in revista noastra s5 remarcam 

adesea lipsa de cunostinte de limba romans a atator 

persoane care iau condeiul in mans. Ai impresia ca to 

afli in fata unui strain care n'a asimilat Inca bine limba. 

A him*: romeine0e pare multora o expresie ridi. 

cura, pentru ca isi zic ca limba materna e o expresie 

inascuta a sufletului. Nimic mai fals. Omul se naste 

monosilabic $i limba se invata. Ea e un proces de cul. 

tura si adancime. Multi roman nu stiu romaneste, toc= 

mai pentru aceea ca nu vor sa invete. Un fapt semni.

386 60 SCRIITORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIGINA EVREERSCA 

ficafiv si care dovedeste caracferul intelectual al vor. 

birii este acela ca in genere rom'anii de confesiune p= 

braica vorbesc si scriu romane§te mai bine decal cei. 

lalti. Si aceasta din c uza sfudiului vast. Filologia romans 

este in pluralifatea ei o stiinta creata de aceasta 

categoric de romani. 

Gaster, pe care it consulta Eminescu, Lazar Sal. 

neanu, Ronetti Roman, Dobrogeanu Gherea pe vremuri, 

Barbu Lazareanu azi, §tiau §i stiu un lexic roman de o, 

bogatie uimifoare" '). 

Tudor Arghezi in tabletele" din A devarul l it 

erar 0 artistic si Intr'un arficol de fond al re. 

visfei Romania l i f e r a r 5." de sub directia lui Liviu 

Rebreanu, si Panait 'strati in C rucia cl a Romani s= 

m u 1 ti i" au aratat nu numai prezen1a activa §i inoi= 

toare in diferitele domenii cari privesc graiul romanese 

a filologilor si linguistilor : Lazar 'aineanu, A. I. Can= 

drea, H. Tikfin, Moses Gaster §i Barbu Lazareanu, dar 

mai mutt : despre acesfa din urma declara ca este 

singurul enciclopedist roman dinfre ale carui opere s'ar 

pufea cladi cateva cafedre universitare. 

I beletristica: F. Aderca si Sergiu Dan, A. Do= 

minic si B. Fundoianu, D. Iacobescu, B. Nemteanu, Eu. 

gen Relgis, Mihail Sebastian, A. Sfeuerman, H. St. 

Streifman, A. Toma, Tristan Tzara si Earle Voronca 

swat aufenfici scriitori romani desi evrei de origins. 

Ei au adus o remarcabiTa contributie literaturii autoh. 

tone. Fie ea au faurit o paging de proza, sau cizelaf un 

vers, au sparf uneori vechile fipare ale limbii liferare 

romanesti, ridicand=o la nivelul artistic de azi. Infocmai 

ca in critics Ion Trivale §i H. Sanielevici si docforul 

Iuliu Bar in stiintele nafurale. Fara sa mai staruim a- 

supra lui Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu=Hasdeu, 

A. D. Xenopol, Cezar Boliac si Consf. Dobrogeanu. 

Gherea, cu originile Inca neprecizafe. 

Toafe ace stea s'au pefrecuf numai datorita fapfului 

ca au simti §i gandif in limba Cara pe care nu numai 

ca au cunoscuf =o impecabil, dar au si trait=o1 

1) O. Calinescu, Cum se scrie romaneqte in Adeudrul literar 

arItsfic, XII, seria II. 643, din 3 Aprilie 1933. 

st

CUV<strong>AN</strong>T DE INCHEIERE 387 

Despre aceasta asa zis5. problems" a scriitorului 

roman de origins evreeasca, sau scriitor evreu roman, 

on scriitor evreu de limbs romans, s'a scris de catre 

unii cu patima, iar putini pare sa se fi condus numai 

dupa un criteriu al obiectivitatii. Cad dupa cum ne 

spune criticul Lovinescu : Problema contribu(lei ele. 

mentelor eterogene" in cadrele literaturii noastre nu.si 

capata o actualitate decat atunci cand e raportata la 

Evrei, devenind asIfcl unul din aspectele esentiale ale 

chestiunii antisemite" 2). 

Evreilor din Romania Ii se aduce vina ca ar fi numai 

negustori, cam atari etc. In clipa insa in care un fiu 

din familia acestora se smulge, simtindu-se atras si do= 

rind sa se inroleze in slujba cuvantului scris si sa con= 

tribuie cu taler_tu.i 

la ctitoria culturii romanesti, inter. 

vine chestiunea de rasa si religie si piedicile devin ne. 

numarate in calea acestui sol. 

Nimeni de pilda, n'a incercat sa dcsparta pe Ca. 

ragiale sau pe D. Anghei, greci de origins, de punctul 

de baza al literaturii romane- prin linia de foc a sped= 

ficului national" 3). 

Cad un Moses Gaster a crezut deli evreu ca 

menirea lui e destelenirea ogorului necultivat Inca al fol. 

klorului romanesc. Urmarea si rezultatul au fost expul. 

zarea lui din tares. Alt evreu, Lazar .55.ineanu s'a 

dedicat din prima tinerete filologiei romane. N'a putut 

sa dobandeasca insa cetatenia romana si s'a expatriat. 

H. Tiktin si el evreu, a faurit gramatica pe care o cer. 

cetam astazi cu totii, totusi a murit sarac la Berlin. 

Cauzele nu sunt grele de ghicit : originea evreeasca. 

Asiazi se recunoaste unanim faima de savant a lui 

Tiktin : 

Cu cats grij5 si cu ce foc vorbeste Tiktin, el, 

strainul abia venit in tars, de studiul limbii materne 

de care atatia profesori r o m an i isi bat joc, propova= 

duind schimbarea sintaxei si folosirea barbarismelor,..."4). 

Tiktin a fost s t r ainul I ,,... nimeni nu s'a ocu. 

2) E. Lovinescu, Memoril, Craiova, Scrisul Romfinesc", yol. II, 

p. 138. 

8) Idem p. 138. 

') T. Pisani.

388 60 SCRI1TORI ROM<strong>AN</strong>I DE ORIG1NA EVREEASCA 

pat tendentios de originea lui Costache Negri sau Co. 

stache Rosetti, a lui Petre Mavrogherni sau Alexandru 

Lahovary, dupes cum in literatura nimeni nu i=a obiec= 

tat lui Asachi originea armeana, aproape tot asa de si. 

gura ca §i cea a d.lui G. lbraileanu, teoreticianul spe= 

cificului national'', sau lui P. Cerna originea bulgara" 9. 

in invatat cu renume european ca H. Tiktin a fort 

ignorat decenii de acei pe cari i=a inzestrat cu monumen= 

tala opera: Dictionarul german=roma n. Si. cite 

unul care a vrut sa=1 ajute i=a propus sa.si schimbe re= 

ligia pentru o catedra. S'a lasat prefacut, din Haymann 

in Hariton ; dar catedra n'a putut.o avea. 

In ciuda lui, care nu facea nimic pentru aceasta, 

i =a vent faima de filolog vestit. A acceptat.o cu supu= 

nere, cu jena chiar. Pregatia un dictionar al limbii noa= 

sire care e un monument de munci si inteligenta. I s'a 

dat pentru dinsul ce a vrut cine s'a intimplat. Apoi, 

satul, s'a dus la Berlin. 5i, dupes ani de truda, regimul 

nou l=a dat afara pentru ca se intimplase si n'aiba pa= 

rinti crestini" 6). 

Desigur ca problema Linde si spre alte laturi ; eco= 

nomice de exemplu. Caci soarta tuturor acelor care s'au 

nascut evrei si n'au ing,aduinta deplina de a.si pune in 

slujba Orli intelepciunea si gandirea lor, atarna si de 

multele fatete ale vesnicei problem ,. antisemite. Chess 

tiunea, dupes cum am spus, nu se actualizeazi de cat 

cand e vorba de Evrei, adica atunci cand e fixates in 

cadrele unei probler6e ce depaseste literatura si se tn.= 

duce intr'un antagonism nu numai de rasa sau de re= 

ligie, ci si economic" 7). 

Numai for nu li se ingaduie indemnul romanesc 

al lui Anton Pann (deli originar din Bulgaria si avand 

drept mama o grecoaica) : 

CanfA, mai frate romane 

Pe graiul *i limbs fa I 

Si lases cele streine 

Ei de a 0 le canfa! 

S. PODOLE<strong>AN</strong>II 

6) E. Lovinescu, op. cit., 11, p. 139. 

6) N. Iorga, H. Tiktla in Neamul Romanese, XXXI, 68, 1936. 

7) E. Lovinescu, op. ott II, p. 139.

BIBLIOGRAFIE 

ADAMESCU Gheorghe, Contributiune la bibliografia 

romaneascii, vol. II, editura Casa Scoalelor, 1923. 

ADAMESCU Gheorghe, Contributiune la bibliografia 

romaneasca, vol. III, edituraCasa $coalelora, 1928. 

AT<strong>AN</strong>ASIU I. C., Miscarea socialistli, vol. 1, editura 

AdevArur 1932. 

C<strong>AN</strong>DREA A. I. si ADAMESCU Oh., Dictionarul 

Enciclopedic Cartes Romaneascii, editura Cartes 

Romtmeasea, 1931. 

CRITZM<strong>AN</strong> Emil 1., Doctorul Iu liu Barasch, Bucuresti, 

(?) 

CRITZM<strong>AN</strong> EMIL I., Ronetti Roman, ed. II, H. 

Steinberg", 1915. 

DAFIN loan, Iasul cultural si social, Iasi, 1929. 

DAFIN loan, Figuri iesene, ed. 11, Iasi, 1927. 

DRAGOMIRESCU M., Barbu Nemteanu: Antologie, 

editura Casa Scoalelor", 1926. 

HEINE H., Melodii Ebraice, traduse de B. Nem- 

teanu, Buc., 1919. 

HODOS Nerva si 

IONESCU Sadi Al , Publicatiunile 

periodice romanesti, editura Academia Romany ", 1913. 

LOVINESCU E , Memorii, vol. II, editura Scrisul 

Rom&nese, Craiova, (?). 

P<strong>AN</strong>.A. Saga, Insurectia dela Zurich. ed. .Unu", 1934. 

PERPESS1CIUS si PILLAT I., Antologia poetilor de 

azi, edit. Cartes Romiineasci", vol. 1. 1925, vol. 11, 1928.


SAINE<strong>AN</strong>U Const., Lazar Saineanu, editura Culture 

Poporului", 1935. 

SCHWARZFELD M, Dr. IOW Barasch, editura cercului 

Libertatea", 1919. 

SCHWEIG M., Indicatorul Saronului, Buc., 1915. 

STEUERM<strong>AN</strong> A. Rodion, Cartea Baiatului meu, 

Iasi, 1924. 

TZARA Tristan, Prime le Poeme, ed. line, 1934. 

VORNEA Luca, Lazar Saineanu, ed. <strong>Adevarul</strong> 1931. 

Anuar pentru Israeliti, 1877-1893 (redactat de M. 

Schwarzfeld). 

Armor de studii judaice Sinai", vol. 11, 1929 

(redactat de Dr. M. A. Halevy). 

Almanachul evreesc ilustrat pentru Romania, 

1932 (redactat de Dr. M. A. Mibashan). 

Am cercetat de asemenea colectiile ziarelor Si revistelpr: 

Fraternitatea", Egalitatea", Curierul Israelit", Mantuiree, 

Aumea Israel la", Lumea Evree", Slid din lumen 

evreeasca" $i Adam'. 

In alcaluirea bio-bibliografiilor, m'am servit de o sea- 

ma de date extrase_slin necroloage $i studii istorico-lite- 

rare, semnate in colecliile .periodicelor aci enumerate de 

Emil I. Critzman, M. Schwarzfeld $i Barbu Lazareanu. Am 

mai cercetat unele studii Istorico-literare publicate de Barbu 

Lazareanu in <strong>Adevarul</strong>", Dimineafa" 9t 

<strong>Adevarul</strong> literar 

$i artistic".

TABLA DE MATERII 

Pag 

Pana Sasa 207 

Peltz I. 213 

Pribeagu Ion . 

221 

Racaciuni Isaiia 227 

Relgis Eugen 233 

Robot Al. 241 

Roman Ronetti 245 

Saineanu Lazar 253 

Sanielevici H. 261 

Schwarzfeld E. Dr. 267 

Schwarzfeld M. 273 

Sebastian Mihail 281 

Silviu George 

Spina 0 

Stern Adolphe 

, 

. 

289 

293 

297 

......... . 

..... .. 

Steuerman A. 303 

Streitman H. St. . 311 

Stroe George 317 

Terziman Al. 323 

Tiktin H. 327 

Toma A 333 

.. . 

Trivale Ion , 339 

Tudor Andrei 345


Pag. 

Tzara Tristan 349 

Verea Adrian - ...... , 

. . 353 

Vero L. 359 

Voronca Ilarie 363 

Weiss Aureliu , . 369 

Westfried Al. , 375 

Zissu A L , 379 

CuvAnt de Incheiere 385 

Bibliografie 389 

Tab la de materii . ...... 

g 

. . 391

In preggtire : 

EVREII IN CULTURA ROM<strong>AN</strong>A 

VOLUMUL I 

PUBLICISTICA

LIBRA.RIA U NIVERS AL A" 

ALCALAY Q. Co. 

NOUT ATI LITERARE 

Tudor Arghezl, 

IP 

Cezar Petrescu, 

Mihail Sebastian, 

Damian Stlinolu, 

IP 

Ury Benador, 

pp 

Teodor Reiscanu, 

Mircea Damian, 

N. D. Cocea, 

V/ 

I. Peitz. 

IP 

Horia Oprescu, 

Ion Cantacuzino, 

H. Bonciu, 

M. D. loanid, 

Sarin Cassuan, 

Rosamond Lehman, 

lose Caroler°, 

Alberto Insua, 

D. H. Lawrence, 

PP 

()chit Maid! Domnului 

Cimitirul Bunn Vestire 

Dumineca Orbulut 

°rapt cu salciimi 

Parada Norocului 

Eros in miinfistire 

Ghetto veac XX 

Subject banal 

Ileana Lupului 

Deacurmezisul 

Andrei Vain 

Nea Nae 

Actele vorbe5le 

Nopfile domnisoarei Mill 

Arena cu un singur 

spectator 

Uzina de basme 

Bagaj 

Desmeticire 

S. O. S. 

Pulbere 

Femeia scump plAtita 

Irene trebue sii lubeascii 

Amantul doamnei 

Ch atterley 

Femet in dragoste 

Fit si multi 

Fecioara $i figanul 

Armasarul St. Mawr

AN TOLOGIE - Adevarul.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?