14 - Consiliul Judeţean Dâmboviţa

PROIECTAN DE SPECIALITATE : PROIECTANT GENERAL:
S.C ELADPRO S.A. S.C.TOPING COMPANY S.R.L.
COD PROIECT:
TITLU PROIECT: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
ORAS FIENI– JUDEŢUL DAMBOVITAf
FAZA:VOL.I - MEMORIU GENERAL
PROIECTANTI:
PROIECTANT GENERAL: S.C.TOPING COMPANY S.R.L.
PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C ELADPRO S.A
COORDONATOR: URBANIST ENACHE LUCIAN
PROIECTANT: URBANIST CHIRITESCU MIRUNA
BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI FIENI
DATA: 2011
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
1

COLECTIV DE ELABORARE
DIRECTOR DIVIZIE:
SEF PROIECT: Inginer Adrian Cojocaru
COORDONATOR: Arhitect Enache Lucian
PROIECTANTI URBANISM: Urbanist Miruna Chiritescu
PROIECTANTI RETELE EDILITARE : Inginer CARSTEA CONSTANTA
Inginer RADU MARIAN
REDACTARE GRAFICA : Urbanist Miruna Chiritescu
Inginer Silviu Cioflec
Student topograf Adrian Chiritescu
Istoric Adriana Marin
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
2

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE
PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIUL GENERAL
VOLUMUL II - REGULAMENTUL LOCAL
PIESE DESENATE
P1 - INCADRAREA IN TERITORIU
1 Incadrare in teritoriu 1:25 000
P2 - SITUATIA EXISTENTA-DISFUNCTIONALITATI
2.1 Situatia existenta - Disfunctionalitati oras Fieni, sat Berevoiesti
2.2 Situatia existenta - Disfunctionalitati
P3 – REGLEMENTARI URBANISTICE-ZONIFICARE
3.1 Reglementari urbanistice – Zonificare oras Fieni, sat Berevoiesti
3.2 Reglementari urbanistice – Zonificare
P4 – REGLEMENTARI – ECHIPARE EDILITARA
4.1 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni,
sat Costesti
4.2 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni,
sat Berevoiesti
4.3 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze,alimentare cu energie
electrica si telecomunicatii -oras Fieni, sat Berevoiesti
4.4 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze ,alimentare cu energie
electrica si telecomunicatii –oras Fieni, sat Costesti
4.5 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si
gaze - oras Fieni, sat Berevoiesti
4.6 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si
gaze- oras Fieni, sat Costesti
P5 – PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
5.1 Proprietatea asupra terenurilor – oras Fieni, sat Berevoiesti
5.2 Proprietatea asupra terenurilor –sat oras Fieni, sat Costesti
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
1:5 000
3

CUPRINS MEMORIU
- Foaie de capat PAGINA
- Colectiv de elaborare PAGINA
- Borderou de piese scrise si desenate PAGINA
- Cuprins memoriu PAGINA
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei PAGINA
1.2. Obiectul lucrării PAGINA
1.3. Surse de documentare PAGINA
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluţie PAGINA
2.2. Elemente ale cadrului natural PAGINA
2.3. Relaţii în teritoriu PAGINA
2.4. Activităţi economice PAGINA
2.5. Populaţia.Elemente demografice şi sociale PAGINA
2.6. Circulaţie PAGINA
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. PAGINA
2.8. Zone cu riscuri naturale PAGINA
2.9. Echipare edilitară PAGINA
2.10. Probleme cu mediu PAGINA
2.11. Disfunctionalitati PAGINA
2.11. Necesităţi şi oportunităţi ale populaţiei PAGINA
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
3.1. Studii de fundamentare PAGINA
3.2. Evoluţie'posibilă, priorităţi PAGINA
3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu PAGINA
3.4. Dezvoltarea activităţilor PAGINA
3.5. Evoluţia populaţiei PAGINA
3.6. Organizarea circulaţiei PAGINA
3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilanţ teritorial PAGINA
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale PAGINA
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare PAGINA
3.10. Protecţia mediului PAGINA
3.11. Reglementări urbanistice PAGINA
3.12. Obiective de utilitate publică PAGINA
4. CONCLUZII- MASURI IN CONTINUARE
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
4

MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrării : “Reactualizare plan urbanistic general oras Fieni”;
Beneficiar : Consiliul Local Oras Fieni ;
Proiectant general:S.C.TOPING COMPANY S.R.L.
Proiectant de specialitate: S.C. ELADPRO S.R.L.
Data elaborarii documentatiei : 2011 ;
1.2. OBIECTUL PUG
Prezenta documentatie s-a intocmit in baza comenzii Consiliului Local al orasului
Fieni si a contractului de proiectare nr. , si are ca scop stabilirea obiectivelor, directii
principale de actiune si masurilor de dezvoltare a localitatii pentru o perioada de 5-10 ani pe
baza analizei multicriteriale a situatiei existente si a strategiei de dezvoltare macroteritoriale.
Planul urbanistic general este un instrument operational al politicii de dezvoltare adoptata de
administratia locala.
Scopurile generale avute ale acestui tip de documentatii sunt legate de :
raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor sale ;
relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ şi relaţionarea suprateritorială
relationarea din punct de vedere functional a spatiilor ;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan
delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea
vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor) ;
delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi
permanente de construire;
evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si
ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia ;
modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de
extindere a intravilanului;
cresterea calitatii vietii ;
activarea economiei locale ;
stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica ;
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
5

precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate;
punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de
urbanism si autorizatii de construire) ;
corelarea intereselor publice cu cele individuale.
Teritoriul orasului Fieni are o pozitie geografica si caracteristici care au
impus analize particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi in
documentatia PUG . Din acest motiv analiza si propunerile sunt adaptate acestei situatii, fiind
in acelasi timp conforme cu cadrul continut general acceptat.
Documentatia P.U.G. va fi utilizata impreuna cu regulamentul de
urbanism.
1.3.SURSE DOCUMENTARE
La baza intocmirii prezentei documentatii au stat urmatoarele materiale
documentare :
CONTRACT NR.– „Plan urbanistic general orasul Fieni ” elaborat de "S. C. Proiect
Dambovita „ S.A , 1999
Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -» S.C.Toping
Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;
Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -», S.C.Toping
Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;
Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company
S.R.L.PLOIESTI,
Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013
Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015,
Datele statistice sunt furnizate de Centrul Judetean de statistica Dambovita si de
Primaria orasului Fieni.
Enciclopedia Românie
Anuar statistic al României;
Lista agenţilor economici de pe raza orasului Fieni;
Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadrastrul
funciar al intravilanului şi extravilanului orasului Fieni;
La baza elaborarii RLU pentru orasul Fieni stau in principal :
o Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul nr. 350 /2001 cu modificarile
ulterioare;
o Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism
Reglementare tehnica (Indicativ GM 007 - 2000)aprobata cu Ordinul MPLAT nr.
21/N/10.04.2000 ;
o Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul - cadru al Planului urbanistic
general (ORASE - Volumul 2 -Regulament local de urbanism) aprobat prin Ord.
MLPATnr. 13 N din 10.03.1999
o Ordinul nr.1430/2005 al MLPAT pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr.50/1991,actualizata;
o Legea 453/ 2001 - privind modificarea si completarea Legii nr. 50 /1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor ;
o Legea nr.50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare(OUG nr. 214/2008)
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor si completari.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
6

o Legea fondului funciar nr. 18/1991, versiunea actualizata la 13.12.2007 care cuprinde
ultima modificare adusa de Legea nr. 340/2007.
o Legea 401 /2003 pentru completarea si modificarea Legii 50 / 1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor;
o Legea 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 13.10.2004 (
cu anexele 1 si 2)
o Legea nr. 98/1994 modificata prin O.G. nr.18/2005 ; lege privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica.
o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii..Consolidata 2007
o Legea privind protejarea monumentelor istorice ( 422 / 2001 );
o OG 43/ 2000 privind siturile arheologice modificata si completata prin Legea
378/2001 respectiv Legea 258/2006.
o Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin H.G. nr. 525 / 1996 cu completarile
ulterioare;
o Hotararea de Guvern nr. 101 din 03.04.1997 cu modificarile si completarile ulterioare
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara in jurul surselor de apa, si lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor
de alimentare cu apa potabila ;
o Legea nr. 7/1996 Actualizata prin Legea nr. 329/2009 O.U.G. nr. 64/2010; lege
privind cadastrul si publicitatea imobiliara.
o L. nr.46/2008 - Codul silvic
o O.U.G. nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996
o Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
o Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.
o Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al
drumurilor.
o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
o Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de
igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei ;
o Legea privind protectia mediului 137 / 1995, republicata, OUG 195 / 2005 ;
o Ordonanta guvernului nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor ;
o Legea nr. 82 din 15.04.1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvenului nr. 43 / 1997
privind regimul juridic al drumurilor ;
o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 44 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor
privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator ;
o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 45 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor ;
o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 46 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice ;
o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 47 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor
in localitatile urbane si rurale ;
o Legea 575 / 2001 privind aprobarea PATN – sectiunea a V-a – zone de risc natural;
o Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea PATN – sectiunea a III –a – zone protejate;
o Legea 351 / 2001 privind aprobarea PATN – seciunea a IV – a – reteaua de localitati;
o Celelalte legi de aprobare a sectiunilor PATN, legislatia actuala complementara
domeniului urbanismului si amenajarii teritoriului si Codul Civil ;
o Ordinul Ministerului Culturi si Patrimoniului national nr. 2361/2010 pentru
modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturi si cultelor nr.2341/2004
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
7

privind aprobarea listei monumetelor istorice, actualizata si a listei monumetelor
istorice disparute, publicate in M.O. al Romaniei nr. 670 bis / 01. 10 2010.
o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la
Florenta la 20 octombrie 2000.
o Legea nr. 13 din 2007: „ Legea energiei electrice” ACTUALIZATA
o H.G. nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor
o OUG nr.12/1998 privind transportul pe caile ferate române, modificata prin
Ordonanta de Urgenta nr.111 din 14 iulie 2005
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evolutie
Orasul Fieni este localitatea cu cea mai veche atestare documentara din nordul judetului
La 14 iulie 1532 era mentionata pentru prima data ca sat. Importanta orasului nu rezida doar
in acest fapt: din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor
subsolului. În oraş există una din cele mai mari fabrici de ciment din ţară
Denumirea localitatii Fieni a cunoscut urmatoarele forme: Fiiani, 1532, in documentul
primar Dragomirul Plepei din Fiiani, Fiani(1599,1605), Fiieni(1562), Fieni(1568).Se desprind
mai multe variante :
Fieni vine de la cuvantu Amfian zis si Afin si Apian, din care a rezultat forma Fianul
si apoi Fieni ;
Fieni de la Sofia ( intelepciune ) si de aici Sofian si Sofieni – Fieni ;
„ Fieni – fiu - substantiv arhaic : fiu, Fieni – Fiani – Fiiani „
Aceasta ultima varianta este si cea care isi gaseste explicatie justa si stiintifica,
demostrand originea latina a asezarii si, in acelasi timp, vechimea
lui care se plaseaza in epoca convietuirii dacilor cu romanii. O
legenda privind originea numelui asezari Fieni descrie cum
negustorii de la Brasov venitii la Targ- ot- Viste ( Targoviste) cu
marfuri, facea un popas la hanul „ Fii Enei”.
Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-
administrative ce face obiectul Pug
Localitatea Fieni, oras din anul 1968, se gaseste din punct
de vedere administrativ printre localitatile importante ale judetului
Dambovita, fiind situate la confluenta dintre Ialomita si afluentul
sau Ialomicioara de Vest( Runcu), in regiunea Subcarpatilor. Situat
in partea de Nord a judetului, de coordonate geografice 25°25΄16¨
longitudine estica si 45°07΄39¨ latitudine nordica, îl plasează,
aproximativ, în partea central-sudică a ţării. Fieni-ul este o veche
aşezare de moşeni plăieşi, atestată documentar pentru prima dată la
14 iluie 1532 intr-un act emis de Vlad Inecatul. Aşezarea a avut un
caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări.
Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi
gips), industria a apărut relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului. Zona
localitatilor care au ajuns sa compuna orasul Fieni, prin particularitatea geografica constituita
de confluenta Ialomitei (Runcu) a facut obiectul interesului cartografilor inca din sec. XVII,
dovada prezentarea acestei confluente in hartile vremii.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
8

Fieni-ului se gaseste in harta Stolnicului C-tin Cantacuzino, in care apar satele
Fieni,Cucuteni, avand curti boieresti, si satul Cotieni. Localitatea a fost initial un sat mosnesc
ce a suferit trasformari succesive prin faptul ca intrat in posesia manastirei, a boierilor sau a
domnitorilor vremii. O buna parte din terenul localitatii Fieni a fost detinut de manastirea
Caldarusani, fapt confirmat prin printr-un hrisov dat de Matei Basarab in 1651, dar reforma
agrara din 1864- conform actelor privitoare la improprietarirea clacasilor din comuna
Motaieni- mai gasea in catunul Fieni pe langa clacasi si peste 100 de mosneni.
Aplicarea legii reformei agrare pe structura proprietatii din 1864, in care coexistau tarani
clacasi si descendenti ai mosnenilor si plaiesilor inceputului de sec. XVI- se vede prin
structura parcelarului ce tradeaza catre extremitatilor localitatilor o divizare cvasi-egala a unor
terenuri. Satele Berivoiesti si Cucuteni sunt documentare prin existenta la 1550 a unor
documente de vama ale Brasovului, pe cand Costesti este mentionat pentru prima data in
1815, ca loc de targ, si este trecut in harta ruseasca din 1835, cu mentiunea existentei bisericii
din 1831.
Harta Stolnicului C-tin Cantacuzino- Padova 1700
Localitatea Fieni s-a aflat in decursul timpului in urmatoarele delimitari
administrative: plasa Ialomita ( 1797-1810, 1865-1872, 1883-1903,) plasa Dambovita (1810-
1865, 1872-1883), plasa Pucioasa (1904-1947), plasa Fieni (1947-1950), Raionul Pucioasa
(1950-1960), Raion Targoviste (1960-1968).
Din punct de vedere administrativ, localitatea Fieni s-a aflat in urmatoarele situatii:
- 1865-1923, sat al comunei Motaieni;
- 1923-1959, comuna cu primarie proprie;
- 1950- 1968, localitate de tip urban ( centru muncitoresc):
- 1968- oras
Informatiile destul de sarace privind evolutia acestor localitati nu permite observarea
evolutiei morfologice a acestora, corelarea informatiilor privind starea actuala si a celor
referitoare la activitatile locuitorilor in decursul timpului poate aduce lumina in aceasta
chestiune. Aşezarea a avut un caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări.
Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi gips), industria a apărut
relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
9

Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a
orasului
Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, orase de rang III . Nivelul de
dotare minim obligatoriu necesare în vederea servirii locuitorilor din cadrul orasului respectiv
sunt:
Populatie: - de regula de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori;
- din zona de influenta: intre circa 5.000 si 40.000 de locuitori
Raza de servire: - circa 10-20 km
Accesul la caile de comunicatie: acces direct la drum national 71( Baldana- Targoviste-
Sinaia) sau judetean 712 A, la centrul de rang superior si legaturi facile cu localitatile din zona
de influenta
Functiuni economice: capacitati de productie din domeniul secundar (industrie
prelucratoare si constructii), tertiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie
extractiva, agricultura, piscicultura, silvicultura)
Nivel de dotare-echipare:
- administratie publica, autoritati - primarie, judecatorie, parchet, tribunal, notariat, sedii
judecatoresti si asociatii: pentru diferite asociatii;
- educatie: - invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal;
- sanatate, asistenta sociala: - spital general sau sectie-spital, maternitate, dispensar
policlinic, statie de salvare, cresa, farmacie, camin de batrani;
- cultura: - casa de cultura, cinematograf, biblioteca publica, muzee,
sala de expozitii, club etc.
- comert, prestari de servicii: - magazine universale si magazine specializate, piata
agroalimentara;
- turism: - hotel de doua stele cu minimum 50 de locuri;
- finante-banci, asigurari: - sucursale sau filiale de banci, institutii de credit si
societati de asigurare, C.E.C.;
- sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, sali de sport, eventual
pentru competitii locale, gradini publice si alte spatii verzi amenajate;
- protectia mediului: - serviciu de protectie a mediului;
- alimentare cu apa si canalizare: - retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare,
statie de epurare;
- culte: - lacas de cult;
- transport-comunicatii: - autogara, eventual gara, posta, centrala telefonica;
- ordine, securitate: - sedii de politie si de jandarmerie.
Orasul Fieni dispune de toate dotările necesare unei bune funcţionări.
In Lista Monumentelor Istorice 2010, în orasul Finei se găsesc 7 poziţii cu ansambluri
şi monumente de arhitectură.
Evolutia localitatilor dupa 1990
La sfarsitul sec XX, orasul Fieni s-a dezvoltat pe aceleasi componente traditionale,
functiunea economica predominanta fiind industria. Dupa 1990 s-au construit si s-au
modernizat sedii pentru principalele servicii necesare pentru o buna dezvoltare a unei
localitati: magazine, scoli, asezamante de cultura si asistenta medicala.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
10

Functiunea economica dominanta este cea industriala si linia directoare prin care
incearca localitatea sa activeze economia locala este tot cea industriala, de astfel se pune
accent pe dezvoltarea turismului.
Din punct de vedere arhitectural, au aparut tipologii planimetrice, volumetrice si
plastice noi la cladirile de locuit si dotarile moderne.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Caracteristicile reliefului
Localitatea Fieni este situata in partea de nord a judetului, in zona premontana a vaii
Ialomitei, se intinde pe o suprafata de 18,3 km 2 si este strabatuta de raul Ialomita cu afluentul
sau Ialomicioara.
Din punct de vedere fizico-geografic, se incadreaza in districtul depresiunilor si
culmilor subcarpatice, apartinand tinutului Subcarpatilor de curbura, respectiv ‘’ Subcarpaţii
Ialomiţei’’.
Trecerea de la zona montana la cea subcarpatica este evidenta si in morfologie. La
contactul dintre conglomeratele de Bucegi, stratele de Sinaia, ce alcatuiesc culmile sudice ale
muntile si formatiunile de marne si gresii apare o brusca denivelare a reliefului care se
termina printr-o depresiune de contact ‘’Depresiunea Runcu-Fieni’’. Denivelarea poate atinge
400-500 m.
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului Fieni, apartine bazinului hidrografic
Ialomita Superioara, cod cadastral XI-1 prin raurile principale Ialomita si afluentul sau
Ialomicioara.
In zona teritoriului administrativ al localitatii Fieni se disting:
cursuri permanente de apa
cursuri temporare de apa
izvoare
Raul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi, in partea de nord
a judetului, iar in partea sudica paraseste teritoriul judetului la confluenta cu raul Cricovul
Dulce.
Pe teritoriul judetului suprafata bazinului Ialomitei este de 1208 km 2 si are o
lungime de 132 km. Panta medie a raului pe teritoriul judetului este de l7,5%.
Apele raului constituie una din sursele de apa potabila de suprafata atat pentru
locuitorii judetului cat si pentru capitala.
Cursul de apa al raului Ialomita, prezinta un curs caracteristic zonelor de munte,
manifestand o puternica actiune de eroziune si transport favorizat si de panta mare de scurgere
a acestuia.
Raul Ialomita traverseaza teritoriul orasului Fieni prin zona estica, avand o directie de
curgere nord – sud si colectind apele din zona.
Raul prezinta un curs permanent, cu debite bogate, dar cu mari variatii de debit si de
nivel in decurs de un an, functie de regimul precipitatiilor din zona si din amonte de acesta.
Dupa iesirea din zona de munte, Ialomita primeste o serie de afluenti atat pe partea dreapta,cat
si pe cea stanga, avand pana la iesirea din zona subcarpatica, un bazin simetric.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
11

Principalii afluenti primiti pe partea stanga sunt : Ialomicioara Paduchiosului - care isi
desfasoara bazinul la contactul dintre zona montana si cea subcarpatica, apoi paraul Rusetu,
valea Lupului si Bizdidel, care pot fi considerate subcarpatice.
Pe partea dreapta primeste paraiele: Rateiu, Raciu, Tata si Ialomicioara, ale caror
izvoare coboara de pe pantele sudice ale Leaotei. Urmeaza apoi Vulcana, care, prin bazinul
sau, dreneaza numai dealurile subcarpatice.
Râul Ialomicioara este un curs de apă, afluent dreapta al râului Ialomiţa în partea de
sud a localităţii Fieni. Cursul superior al râului mai este cunoscut şi sub numele de râul Vaca.
Bazinul hidrografic Ialomita Superioara are o suprafata de cca. 700 km 2 si o pondere de circa
20 % in stocul de apa al intregului bazin,considerata pana in sectiunea Targoviste.
Clima
Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de catre un complex de factori,
intre care se distinge pozitia orasului Fieni in cadrul regiunii si in culoarul raului Ialomita.
Astfel, la atributele specifice climei tarii noastre, continental - moderata de tranzitie, se
adauga cele de podis si de culoar, din care deriva o serie de consecinte
Din punct de vedere climatic zona este favorizata de vecinatatea masivelor muntoase
din nord, acestea determinand acumularea mai mare a precipitatiilor si protejeaza zona de
curenti atmosferici reci din nord.
Avand in vedere intinderea mare a zonei pe directia S-E temperatura aerului va prezenta
in cursul a 24 h diferenta de 2-5 0 la cele doua extremitati.
Cele mai coborate temperaturi medii lunare se inregistreaza in ianuarie - 2, - 8 0 C si
cele mai ridicate in lunile iulie – august + 19 0 C.
Temperaturile extreme ale aerului au fost inregistrate in ianuarie -27 0 C si august
+32.5 0 C.
Anual se inregistreaza in medie 45 zile de iarna( temperatura maxima de 0 0 C), 170 zile
posibile cu inghet, 60 - 75 zile de vara ( temperatura peste 30 0 C).
Sub actiunea circulatiei generale a atmosferei, cantitatile lunare si anuale variaza de la
un an la altul in limite destul de largi , cantitatea totala anuala nescazand totusi sub 750 mm.
Clima se incadreaza in tipul climatic 2 iar altitudinea se remarca climatic în diferente
mai atenuate ale temperaturilor din succesiunea anotimpurilor, într-o distributie anuala
uniforma a elementelor dinamice si într-o repartitie omogena a radiatiei solare.
Caracteristici geotehnice
Functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale
identificate pe teritoriul comunei au fost conturate urmatoarele zone:
Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de versanti si culmi
deluroase cu panta foarte mare,zonele de curs ale retelei hidrografice,
zonele cu alunecari de teren active si zonele de protectie conducte, CF,
LEA, etc.
Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse
zonele de culmi deluroase si versantii cu panta de 30° respectiv zonele cu
hazard privind alunecarile de teren precum si zonele inundabile si zone cu
stagnare temporara a apelor dupa precipitatii abundente.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
12

Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa
inferioara si terasa medie a raurilor Ialomita si Ialomicioara si zonele de
platou din cadrul culmilor deluroase.
Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in
orice directie, in functie de rezultate, deoarece aceste informatii sunt generale si orientative,
obtinute pe baza unei prospectiuni preliminare.
Riscuri naturale
Exista 3 tipuri de riscuri naturale in teritoriu:
-riscul seismic
-risc de inundabilitate
-risc de instabilitate
Caracteristicile acestor tipuri de riscuri in teritoriu se detaliaza in capitolul 2.8. Zone cu
riscuri naturale.
2.3.RELARII IN TERITORIU
Orasul Fieni
Din punct de vedere administrativ, oraşul Fieni cu satele care-i aparţin Berevoieşti şi
Costeşti, face parte din judeţul Dâmboviţa.
Coordonatele geografice ce delimiteaza teritoriul administrativ al orasului Fieni sunt :
25 grade 25 minute 16 secunde longitudine estică şi 45 grade 07 minute 39 secunde latitudine
nordică, plasandu-se, aproximativ, în partea central-sudică a ţării, iar 460 metri, cota medie
deasupra nivelului mării, îl situează la o altitudine medie a aşezărilor ţării noastre.
Are o poziţie deschisă către Munţii Bucegi şi Munţii Leaota dar şi spre Sinaia (35 km),
Predeal (65 km), Braşov (90 km), Târgovişte (28 km), Bucureşti (110 km).
Orasul Fieni este amplasat pe axa majora de circulatie rutiera a judetului, DN71:
Baldana- Targoviste- Sinaia si pe calea ferata Titu- Targoviste- Pietrosita, avand legaturi
directe si rapida cu resedinta judetului, Targoviste.
Localitatile din teritoriul administrativ al orasului
Fieni se afla la distante mici fata de acesta si au legaturi
directe si lejere pe reteaua rutiera.Cadrul natural si
amplasarea localitatilor pe cursul unor ape curgatoare nu
permite interventii semnificative in reteau majora de
circulatie( alte intrari- iesiri, artele ocolitoare) singura
exceptie ar fi legatura directa Berevoiesti- Bela- Pucioasa, pe
malul stang al raului Ialomita, pentru trafic local.
Incadrarea in reteaua de localitati.
Vecinatatile conform planului de incadrare in zona sunt :
Nord- comuna Buciumeni,Dealu Mare , comuna
Runcu, satul Badeni
Est- comuna Bezdead şi cu oraşul Pucioasa (cartiere Bela, Miculesti, Diaconesti,
Serbanesti), iar
Sud- oraşul Pucioasa , comuna Vulcana Bai
Vest- comuna Vulcana Bai şi comuna Barbulet
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
13

Accesul in teritoriu se face prin:
Drumuri
Drumuri nationale:
Drumul national DN 71 Bucureşti-Baldana-Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta
Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte - Fieni de 25 km).
Drumuri judetene:
DJ 712 A- Runcu
Cale ferata
Cale ferată directă: Bucureşti - Titu - Târgovişte-Pietroşiţa, distanţa Bucuresti-Fieni
fiind de 107 km, iar Targovste - Fieni de 25 km
Incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ
Din punct de vedere administrativ se situeaza in zona nordica a judetului Dambovita,
la cca 25 km de municipiul Targoviste iar distanţa Bucureşti-Fieni fiind de 107 km.
Ca mărime comuna se încadrează în categoria localităţilor mici cu un teritoriu administrativ
de 8627 ha şi o populaţie de 7730locuitori (2009).
Cele 2 sate componente ale comunei sunt răspândite în teritoriul administrativ, în zona
de NVpe se regaseste satul apartinator Costesti iar satul apartinator Berevoiesti este pozitionat
in parte de SE. Legatura in teritoriu dintre componentele orasului Fieni este asigurata de DJ
712 in cazul satului apartinator Costesti respectiv printr-un numar de 2 poduri peste Ialomita
spre satul apartinator Berevoiesti.
Localitati componente Cod SIRUTA
Fieni 65609
Fieni 65618 Localitate urbana de rangul III
Berevoiesti 65627 Sat component de rangul V
Costesti 65636 Sat component de rangul V
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
14

Relatia orasului cu zona de influenta
Orasul Fieni este cel mai nordic oras din reteaua de localitati a judetului Dambovita,
inclus in axa majora de localitati de pe Valea Ialomitei.
Caracterul si rolul relatiilor dintre orasul Fieni si localitatile cele mai importante din raza
acestuia- municipiul Targoviste, orasul Pucioasa se poate defini prin:
-relatii economice fundamentale.
-relatii sociale
-relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are
caracter ocazional ( procurarea unor produse si servicii din oras sau din zona).
-relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, etc.).
Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul orasului Fieni :
Legea 575/2001 – Zone de risc natural : potentialul de producere a alunecarilor : risc
ridicat, tipul alunecarilor: reactivata
Legea 5 / 2000 - Zone protejate : concentrarea in teritoriu a patrimoniului construit cu
valoare culturala de interes national este mare
- Zone cu complexitate mare de resurse naturale
Legea nr. 190/ 2009- Sectiunea VI- Zone cu resurse turistice Orasul Fieni este o
unitate administrativ teritoriala cu resurse naturale mari care are probleme ale
infrastructuri turistic
2.4.ACTIVITATI ECONOMICE
Functiile economice si sociale din teritoriul orasului sunt date de:
- Cadrul natural
- Resursele solului - fond agricol
- Resurse ale subsolului - marne si argile
- Pozitie geografica - are rol de localitate industriala
Principala funcţiune a localităţii este centru de producţie industrială.
In raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei potenţialul economic al orasului se
bazează pe agricultură în principal, urmând pomicultura, legumicultura şi creşterea
animalelor. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul
Dambovita,alaturi de Arges si Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de
industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul
unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi
industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi
sociale, în special în zonele urbane monoindustriale.
Vegetatia
Natura solurilor imprima regiunii caracterul predominant-padure alaturi de pasuni si
fanete. Acestei regiuni ii corespunde subzona padurilor de fag(Fagus silvatica )in alternanta
cu gorun(Quiercus petrarca).
Padurile de gorun sunt localizate pe coastele sudice si vestice mai luminate si,in
general,mai uscate ; cele de fag cresc pe coastele sudice si estice.
Aceste specii sunt insotite de mesteacan,carpen,tei,paltinjugastru,frasin.Sub padurile de
gorun se dezvolta o bogata vegetatie ierboasa.
In afara de aceste asociatii zonale mai exista si asociatii azonale,indeosebi padurile de
esente moi(zavoaiele)dezvoltate in lunca lalomitei care aninul alb(Alnus incana),
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
15

plopul(Populus nigra) si salcia(Salix alba) dau nota specifica.
Vegetatia ierboasa este reprezentata mai ales prin asociatii de paiusi rosu (Fetusca
rubra), iarba vantului(Agrostis senuis), ovascior(Arrherathterum-elatius).
Strans legat de vegetatie este aspectul faunistic al regiunii.
Dat fiind faptul ca in aceasta zona predominant sunt padurile amestecate si fauna este
caracteristica lor.
Dominant sunt unele rozatoare: iepurele(Lepus europaeus), jderul(Martes martes),
veverita (Sciurus vulgaris) si unele carnivore lupul (Canis lupus), uneori ursul (Ursus
arctos), iar datorita colonizarilor este des intalnita si caprioara (Capreolus capreolus).
Dintre speciile de interes cinegetic, in paduri se intalnesc cinteza de iarna (Fringilla
montiiringilla) si mierla (Turdus merula).
Reptilele sunt reprezentare de guster (Lacerta viridis) si diferite specii de serpi.
Insectele si molustele sunt raspandite in toate tipurile de vegetatie.
In apele raurilor exista si o bogata fauna ihtiologica: pastravul(Salmotrutta fario),
scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leusciscus cephallus) sau mreana (Barbus
barbus).
In unele sectoare subcarpatice, datorita deversarii unor materii poluante oparte din
fauna ihtiologica a disparut.
Agricultura
Agricultura era activitatea de baza a locuitorilor orasului Fieni in secolul XIX si in
prima parte a secolului XX. In prezent, importanta economica a acestei activitati este mult
scazuta, fiind activitatea auxiliara a unei parti din locuitori. Predominanta ca si activitate cu
impact comercial este pomicultura si cultivarea cerealelor. La nivelul gospodariilor
individuale se practica cultura legumelor. Practicarea agriculturii in orice comunitate locala
presupune existenta si utilizarea urmatoarelor resurse:
Fond funciar amenajat in bune conditii si reglementari din punctul de vedere al
proprietatii
Conditii pedoclimatice-sol si clima
Culturi agricole si zootehnice
Resurse materiale – utilaje si finantare
Resurse umane
Organizare si asociere
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
16

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietati se prezinta astfel:
Categorii de folosinta gospodarii societati si total
particulare unitati de stat suprafata
Ha Ha Ha
Total teren agricol 768 294 1062
-arabil 71
-pasune 223 238 461
-faneti 444 56 500
-livezi 30 30
Mai mult de jumatate din suprafata agricola, 72,3 % din suprafata este lucrata in
proprietate privata si 27,6 % sub forma asociatiilor lucrative.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
17

Fondul funciar
Fondulfunciar, privind utilizarea terenurilor, din totalul de 1831ha, in afara terenurilor
intravilanelor si infrastructurii, situatia se prezinta astfel:
Evolutia fondului funciar in orasul Fieni dupa categoria de folosinta:
AN 2011 Supraf . ha %
Teritoriu administrativ -1813 ha 100%
TEREN AGRICOL 1062 58,58
din care:
arabil 71 3,92
pomicol 30 1,65
pasuni 461 25,43
fanete 500 27,58
TEREN NEAGRICOL 769 42,42
din care:
paduri 524 28,90
ape 76 4,19
curti constructii 112,7 6,23
drumuri/CF/teren degradat 42 2,32
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
An 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total suprafata
teren agricol
1062 1062 1062 1062 1062 1062
-arabila 71 71 71 71 71 71
-livezi si
pepiniere
pomicole
-vii si pepiniere
viticole
30 30 30 30 30 30
-pasuni 461 461 461 461 461 461
-fanete 500 500 500 500 500 500
Din aceste date rezulta ca cea mai mare suprafata este destinata agriculturii. Este
important de observat ca 58, 58% din suprafata totala a orasului este ocupata de suprafata
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
18

agricola si 27, 58% din cea destinata agriculturii este suprafata destinata fanetelor. In perioada
2004-2009 nu se manifesta nicio schimbare in structura fondului a orasului Fieni.
astfel:
Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietari se prezinta
Categorii de
folosinta
gospodarii societati si total
particulare unitati de stat suprafata
Ha Ha Ha
Total
agricol
teren
768 294 1062
-arabil 71
-pasune 223 238 461
-faneti 444 56 500
-livezi 30 30
Numărul de locuinte din oras (in anul 2009) fiind de 3074 rezultă în medie o suprafaţă
agricolă de 0,34 ha/gospodărie, suprafaţă ce se situează cu mult sub media pe ţară de 1,79
ha/gosp.
AN 2009 Romania Fieni
Locuinte 8231295 3074
Suprafata agricola 14730956 1062
Media suprafetei agricole
raportata la o gospodarie
1,79 0,34
Terenul agricol reprezinta 75%, din suprafata totala iar diferenta este reprezentata de
teren neagricol (constructii, infrastructura, etc.) - in suprafa de 484 hectare (adica 25%).
Conditii pedologice si resurse naturale
Caracteristicile solurilor din orasul Fieni se datoreaza reliefului si localizarii geografice
a localitatii. Orasul Fieni apartine Subcarpatilor Curburii dintre Dambovita si Prahova, in
regiune Bezdead- Dealul Frumos.
Din punct de vedere geologic, se evidentiaza ca avand o structura foarte cutata, cu o
succesiune stransa de sinclinale si aniticlinate, spre interior predomina rocile miocene ( pe
alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinad flisului Carpatilor
Curcurii), iar spre exterior predominand rocile plocene (pe alocuri cu roci miocene in axul
anticlinalelor).
Tipul predominant de sol este brun de padure, slab podzolit, intercalat cu soluri cenusii
de padure sau cu podzoluri. Din punct de vedere al fertilitatii acest sol este considerat unul de
tip forestier, de calitatea intai. In zonele in care au fost defrisari apare solul brun intelenit, care
poarta fanete si pasuni productive. Deasemena, pe acest sol se gasesc plantatii de pomi
fructiferi.
Defrisarea irationala a padurilor a determinat declansarea accelerata a eroziunii solului,
in special pe malul stang al Ialomitei. Eroziunea solului are consecinte negative asupra
economiei regiunii, deorece duce la scaderea productivitatii pasunilor pe o suprafata destul de
mare, prin indepartarea orizontului superior, bogat in humus.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
19

Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructie, in teritoriul analizat se
exploateaza:
Marne calcaroase albicioase de-o parte si de alta a Ialomicioarei
Marne calcaroase rosii, cu intercalatii de marne verzui in partea sudica a Fienilor-
Cucutenilor
Gispuri- la Fieni si Motaeni
Calcare brecioase, gresii si nisipuri marno- calcaroase cenusii, dure, argile sistoase,
magnoase, negricioase si gresii galuconitice, intanite pe malul drept al Ialomitei
O resursa importanta din teritoriu o preprezinta nisipurile, pietrisurile, bolovanisurile,
argilesi piatra din albia raului Ialomita.
Din punct de vedere economic regiunea prezinta importanta pentru aceste depozite de
roci, care sunt un bun material pentru fabricarea cimentului, drept dovada a acestui fapt ,
inca din 1914 a fost infiintata o fabrica in zona.
Culturi vegetale
Agricultura este reprezentata in primul rand de plantatiile de pomi fructiferi : pruni si
meri, in cea mai mare parte , dar si peri, ciresi, nuci, visini, caizi, piersici, si alte specii.
Principalele produse vegetale obtinute in gospodariile populatiei sunt : porumb pentru boabe.
cartofi, legume, tomate, varza, ardei, plante de nutret. In prezent cultura leguminoasa–
cartoful mai ales - este ramura predominanta.
Zootehnia
Cresterea animalelor ocupa un loc important in agricultura orasului, in special in ceea
ce priveste bovinele, ovinele, caprinele, si porcinele.
Efectivul de animale existent la
data de 1.12.2011 (capete) :
BOVINE - total 342
- vaci si bivolite: 208
- junici gestante : 10
PORCINE – total : 451
- scroafe de prasila : 7
- tineret femel de prasila :
OVINE – total : 273
- oi fatatoare : 200
- mioare montate : 10
- tineret sub 1 an : 40
CAPRINE – total : 208
- capre : 180
CABALINE – total : 101
MAGARI si CATARI : 200
PASARI – TOTAL : 8913
- pasari outoare : 7000
ALBINE FAMILII : 234
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
20

Din situatia prezentata se constata ca productia animala este asigurata aproape in totalitate
de sectorul particular – de gospodariile populatiei.
Productia animala obtinuta de gospodariile populatiei (anul 2010):
Productia de carne ( sacrificari) – 2010
Nr. Specificatie
Nr. animale
sacrificate(capete)
Greutatea medie
la sacrificare(kg)
1 Bovine 260 100 26
2 Porcine 400 120 48
3 Ovine 160 10 1,6
4 Caprine 200 10 2
Productia de lapte ( fizic) – 2010
Greutatea totala a
animalelor
sacrificate(tone)
Nr. Specificatie UM Cant
it.
Lapte de vaca si bivolita
1 Numarul mediu de vaci si bivolite capete 280
2 Productia medie – muls
litri 3300
de lapte : - inclusiv consumul viteilor litri 3600
3 Productia totala de lapte muls hl 9240
4 Productia totala de lapte, inclusiv consumul
hl 1008
viteilor
0
Lapte de oaie
5 Numarul de oi mulse capete 200
6 Productia medie de lapte obtinuta de la o oaie mulsa litri 50
7 Productia totala de lapte hl 100
Lapte de capra
8 Numarul de capre mulse capete 180
9 Productia medie de lapte obtinuta de la o capra mulsa litri 174
10 Productia totala de lapte hl 313
Sursa : Primaria orasului
Productia de lana ( fizic) – 2010
N
r.
Specificatie UM Cantitatea
1 Numarul de ovine tunse capete 223
2 Productia medie de lana obtinuta de la o oaie tunsa
kg
2
3 Productia totala de lana
Sursa : Primaria orasului
tone 0,44
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
21

Productia de oua - 2010
Nr. Specificatie UM Cantitatea
1 Nr.pasarilor care au ouat in cursul anului-total capete 7000
2 Productia medie de oua de la o pasare- total
bucati
110
3 Productia totala de oua mii
bucati
770000
Sursa : Primaria orasului
Productia de miere – 2010
Nr
.
Specificatie UM Cantitatea
1 Nr.familii de albine de la care s-a extras miere familii 234
2 Productia medie de miere obtinuta de la o familie de 15
albine
kg
3 Productia totala de miere extrasa
Sursa : Primaria orasului
tone 3.5
Utilaje, instalatii agricole,mijloace de transport ( gospod. populatiei 2008 - bucati)
A. Gospodarii cu domiciliul in localitate
- Tractoare pana la 45 CP :
- Pluguri cu tractiune animala :
- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone :
- Care si carute : 75
- Instalatii pentru fabricat tuica, rachiu :
B. Persoane juridice
- Tractoare pana la 45 CP :
- Remorci pentru tractor :
- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone :
- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate peste 1,5 tone :
Sursa : Primaria orasului
Constructii agricole pe teritoriul orasului ( la inc. anului 2008)
Gospodarii cu Gospodarii cu
Nr Denumirea constructiei domiciliul in localitate domiciliul in alte
.
localitati
1 Grajduri 13441,2 252
2 Patule 7869,99 191
3 Magazii, hambare pentru
cereale
5814,61 394
4 Sure , fanare 277
5 Remize, soproane 232,35
Sursa : Primaria orasului
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
22

Suprafata productiva de primavara in gospodariile populatiei ( inceputul 2008 )
Culturi de camp in ogor propriu
( hectare):
Cereale pentru boabe – porumb : 2
Fasole boabe
Cartofi total 22
Legume de camp si in solarii 17
Plante de nutret 32
Livezi si pepiniere pomicole
(livezi pe rod) 30
Sursa : Primaria orasului
Se poate obserca cea mai mare suprafata agricola este destinata plantelor de fanet ,
secondata de cultura cartofilor.Producatori agricoli dispun de 2 piete agroalimentare pe
teritoriul orasului Fieni.
Industrie, servicii si comert
Ca urmare a restructurarilor masive operate in industrie, numeroase zone – mai ales
urbane- din Romania unde majoritatea populatiei este angajata in marile unitati industriale au
intrat in declin economic si social. Cresterea brusca si vertiginoasa a numarului somerilor
corelata cu slaba dezvoltare a companiilor private care nu au putut absorbi forta de munca
disponibilizata au dus la saracie, probleme sociale, stagnare.
In orasul Fieni exista o zona industriala compacta, agentii economici fiind aliniati dea
lungul str. Aurel Rainu, str. Industtiilor si Garii.
Din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor
subsolului, pentru depozitele de roci.
Cele mai importante ramuri economice reprezentate de agentii economici din orasul
Fieni in anul 2009 sunt:
Nr.crt. Domenii de activitate Nr
unita
ti
Cifra de afaceri
1 Industrie prelucratoare 14 37.094.588
2 Distributia apei si 4 16.756.561
3
gestionarea deseurilor
Constructii 10 1.448.807
4 Comert 42 13.783.718
5 Transport si depozitare 20 26.622.910
6 Hoteluri, restaurante 7 1.865.339
7 Informatii, comunicatii 3 167.609
9 Sanatate si asistenta 4 497.235
sociala,
comerciale
societati
10 Alte activitati si servicii 5 130.625
11 Alte societati comerciale 2 10.002
Total 123 100.467.374
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
23

Analizand datele de mai sus, se observa ca 65% din numarul de unitati economice din
oras din sectoarele mentionate genereaza 93,82% din cifra de afaceri totala, in timp ce 34,96%
din numarul de unitati economice genereaza restul de 6,185 din cifra de afaceri.
Companiile de dimensiune mai mare ce activeaza in localitatea Fieni sunt Steaua
Electrica si Carpatcement Holding.
Steaua Electrica- companie infiintata in anul 1936 sub numele de Electrostrar. In
1949 compania devine proprietate de stat si isi schimba numele in Steaua Electrica SA.
Domeniul de activitate principal al intreprinderi este fabricarea de echipamente
electrice de iluminat. In anul 2009 , societatea a intregistrat o cifra de afaceri de 19.077. 748,
avand un numar mediu de angajati de 246 de persoane.
Carpatcement Holding SA este unul dintre cei mai importanti producatori de ciment
din Romania. Compania a fost infiintata in 2004 de grupul Heidelberg Cement, prin fuziunea
companiei de management Carpatcement Romanie SRL si a fabricilor de ciment pe care le
detinea: Bicaz, Deva si Fieni.
In octombrie 2002, a fost preluata „Fabrica de ciment Fieni” de actionarii majoritari
germani, numita pâna atunci ,, Tagrimpex Romcif Fieni”, actionarii retelei de fabrici de
ciment Heidelberg Cement Group, acestia redenumind fabrica CarpatCement Group Fieni.
Conform Datelor de pe site-ul propriu, Carpatcement Holding SA are in prezent peste
900 de angajati.
Dintre acesti 333 sunt angajati ai fabrici din Fieni.
Investitiile straine ocupa un loc important in economia orasului, fiind prezenti
investitori din: Germania si Olanda.
In ultimi ani s-a constatat o degradare a activitatilor economice datorata in special
situatiei economice mondiale, ceea ce a condus la reducerea numarului de locuri de munca si
cresterea somajului.
S.C. Carpatcement Holding S.A. Fieni exploateaza substante minerale utile: gips în
cariera Pucioasa (30,5 ha), marna si argila în cariera Malu Rosu (25 ha), calcar si gnais
încariera Lespezi (100,5 ha).
Pe teritoriul regiuni Sud s-a identificat o zona de restructurare industriala V, iar
pentru judetul Dambovita sunt vizate orasele Gasti, Fieni, Moreni, Pucioasa, Targoviste si
Titu.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
24

Situatia actuala
In ultimi ani au aparut si s-au dezvoltat un numar de 42 de agenti economici, care au
drept obiect principal de activitatea realizarea de operatiuni cu caracter comercial, care
desfasuara activitati de comert atat cu ridicat cat si cu amanuntul.
Principalele categorii de servicii disponbile la nivelul orasului sunt urmatoarele:
servicii financiar- bancare si de asigrari
transporturi terestre de calatori regionale, taximetrie, terestre de marfuri si activitati
anexe
servicii de utilitate publica: apa, canalizare, gaze, electricitate, salubritate
comunicatii si radiocomunicatii
servici de prelucrare a datelor, producere si furnizare de soft si consultatii privind
echipamente de birotica
servici medicale, cabinete ce ofera servicii medicale, consultatie si medicamentatie
pentru orice tip de afectiuni, cabinete stomatologice dotate cerintelor actuale
servicii juridice prin cabinete de avocatura, birouri de notari publici
servicii de proiectare, urbanism, inginerie si alte servicii tehnice oferite de persoane
autorizate
servicii de selectare so plasare a fortei de munca
servicii de secretariat, dactilografiere, multiplicare si traduceri
servicii de educatie
activitati de intretinere corporala,coafura,alte activitati de infrumusetare
activitati de reparatii:automobile,articole electrice, si de uz gospodaresc, ceasuri,
bijuterii;
Activitatea de sanatate si asistenta sociala a fost desfasurata de un numar de 4 agenti
economici iar in domeniul de activitate informatii- comunicatii activeaza un numar de 3
agenti economici.
O scurta analiza a activitatii sectorului productiv in orasul Fieni se impune din doua
motive:
• datorita contributiei semnificative pe care functionarea unor astfel de entitati pe teritoriul
unei localitati il are in general pentru dezvoltarea si autonomia respectivei comunitati locale
• datorita faptului ca aderarea la Uniunea Europeana se materializeaza in fonduri
nerambursabile care pot fi accesate in cea mai mare parte de sectorul de productie.
La o prima analiza se poate vedea o realitate valabila la nivelul intregii tari dupa 1989.
Ponderea comertului este cea mai mare – 42 de firme insumand 34,14 % din totalul agentilor
economici inregistrati – realizeaza venituri din comert. Urmeaza sectorul transport si
depozitare–in stransa corelatie cu sectorul industriei prelucratoare. Industria productiva
reprezinta 9,75 % din totalul firmelor iar sectorul constructiilor si lucrarilor 8,1%.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
25

Turism
In Fieni isi desfasoara 7 unitati economice in domeniul de activitate Hoteluri-
restaurante. Conform bazei de date a Ministerului Dezvoltarii Reginale si Turismului, la finele
anului 2010 in Fieni isi desfasurau activitatea doi agenti economici ce ofereau servici de
cazare. Dezvoltarea turismului si ridicarea standartelor la nivelu european, constituie cea mai
buna solutie pentru ridicarea calitatii infrastructurii si serviciilor dintr- un oras.
Orasul Fieni nu are potential deosebit pentru dezvoltarea turismului, se poate mansa pe
turismul religios/ cultural, avand in vedere seria de monumente istorice care se regasesc pe
teritoriul orasului.
Exista alte forme de turism care pot fi dezvoltate in Fieni:
turismul de tranzit, dezvolta pe baza cailor de comunicatie rutiera si datorita
pozitionarii geograficea a orasului;
turismul de afaceri, pe baza dezvoltari economice a orasului.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
26

Axis Title
2.5.POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in luna iulie 2009
populatia orasului Fieni era de 7730 locuitori ceea ce reprezinta 1,45% din totalul populatiei
judetului Dambovita, 0,23% din totalul populatiei din regiune Sud –Muntenia si 0,03 din
totalul populatiei Romaniei.
Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta orasul Fieni,
trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse
criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca.
Evolutia populatiei
Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensamantele din anii: 1930, 1948,
1956, 1966, 1977, 1992 si 2002 .
La 1 iulie 2009, populatia cu domiciliul stabil in comuna este de 7730, din care 4013
femei si 3717 fiind barbati.
Evolutia populatiei in orasul Fieni, judetul Dambovita, Romania la recensamant
România
Regiunea
Sud Dambovita Fieni
Nr.loc. Nr.loc. Nr. loc Nr. loc
05.ian.77 21559910 5552892 527620 6325
07.ian.92 22810035 5914247 562041 8260
18.mar.02 21680974 5605863 541763 7701
Date
recensamante
Evolutia populatiei in comuna la recensamant
Se poate observa atat la nivelul tarii, al judetului cat si al comunei tendinta de crestere a
populatiei din 1977 pana in 1992 , an in care aceasta linie directoare se schimba brusc si se
inregistreaza in evolutia populatiei o scadere constanta la nivel national si judetean.
Tendintele demografice negative
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002
2194 5 139 6 703 5 165 6 325 8 260 7701
Evolutia populatiei orasului
Fieni la recensaminte
193019481956 1966197719922002
populatie
manifestate si inregistrate in ultimele
decenii la nivelul intregii tari nu se
regasesc si la nivelul orasului. Astfel,
populatia stabila, ca volum total, a scazut
de la 8 260 locuitori cati erau inregistrati
in 1992, la 7 701 locuitori cati s-au
inregistrat la recensamantul din 2002,
adica o scadere demografica de 559
locuitori.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
27

POPULATIA TOTALA -LA 1 IULIE (STABILA)
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total 7983 7959 7956 7902 7844 7730
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
8100
8000
7900
7800
7700
7600
Evolutia populatiei in ultimi
5 ani
2004
2005
2006
2007
2008
2009 populatie
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Relevanta in analiza evolutiei populatiei acestei localitatii reprezinta perioada de timp
2004- 2009 se poate observa o tendinta de scadere a numarului locuitoriilor stabili cu 3,14
%.
Romania Dambovita Fieni
2004 21673328 538694 7983
2005 21623849 537910 7959
2006 21584365 536248 7956
2007 21537563 534171 7902
2008 21504442 531441 7844
2009 21498616 531011 7730
2010 21462186 530332 7661
Diferenta
absoluta
-211142 -8362 -322
Diferenta
relativa
0,97% -1,55% -4,03%
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Evolutia populatiei orasului Fieni cunoaste in perioada 2004 – 2009 o scadere de 322
persoane (4,03%), diferenta relativa este cu mult mai mare raportata la media judetului si cea
nationala.
Scaderea populatiei intre 2004- 2009 se inscrie in trendul inregistrat la nivel national cat
si la nivelul judetul Dambovita.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
28

Densitatea populatiei
România
Regiunea
Sud-Muntenia
Dambovita Fieni
Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc.
/km2 /km2 /km2 / km2
ian.92 22810035 95,7 3559737 103,3 562041 138,6 8260 303
mar.02 21680974 90,9 3379406 98,1 541763 133,6 7701 283
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Dezvoltarea sectorului secundar a condus la concentrarea unei populatii intr-o zona
destul de restransa, densitatea populatiei fiind cu mult mai ridicata decat la nivelul tarii si a
judetului . Se observa ca si in judetul Dambovita exista o densitate a populatiei mai mare fata
de media tarii.
Structura pe sexe
Structura pe sexe a populatiei orasului Fieni pastreaza tendinta de la la nivel national(
in 2000 avem 50.90% populatie feminina si 49.10% populatie masculina), ponderea
populatiei masculine fiind aproape egala cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie
remarcat faptul ca populatia feminina a crescut de la un procent de 50.90% in 2000, la 51.91%
in 2009.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
29

Structura pe sexe in Romania , Dambovita, Fieni
Romania Dambovita Fieni
Ambele
Ambele Ambele
% Masc. % Feminin %
% Masc. % Feminin %
% Masc. % Fem. %
sexe sexe sexe
2004 21673328 100 10571606 48,8 11101722 51,2 538694 100 263457 48,91 275237 51,09 7983 100 3848 48,20 4135 51,80
2005 21623849 100 10543518 48,8 11080331 51,2 537910 100 262944 48,88 274966 51,12 7959 100 3836 48,20 4123 51,80
2006 21584365 100 10521189 48,7 11063176 51,3 536248 100 262007 48,86 274241 51,15 7956 100 3837 48,23 4119 51,78
2007 21537563 100 10496720 48,7 11040843 51,3 534171 100 260856 48,83 273315 51,17 7902 100 3825 48,41 4077 51,59
2008 21504442 100 10477611 48,7 11026831 51,3 531441 100 259255 48,78 272186 51,22 7844 100 3790 48,32 4054 51,68
2009 21469959 100 10457219 48,71 11012740 51,29 531011 100 258925 48,76 272086 51,24 7730 100 3717 48,09 4013 51,91
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Structura pe sexe in orasul Fieni
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
POPULATIA
TOTALA -
LA 1 IULIE
(STABILA)
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
2004 2005 2006 2007 2008 2009
7983 7959 7956 7902 7844 7730
femei 4135 4123 4119 4077 4054 4013
barbati 3848 3836 3837 3825 3790 3717
30

Structura pe varste
Conventional, se considera ca o populatie este tanara, daca proportia populatiei varstnice este mai mica de 7%; procesul de imbatranire
demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei varstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde
unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp).
La nivelul orasului Fieni, ponderea populatiei varstnice este de 10,80 % la recensamantul din 1992, in privinta anului 2002 se poate
constata o crestere a procentajului populatiei varsnice la 15,23%, ceea ce înseamna ca in acel moment se poate vorbi de o populatie imbatranita la
nivelul orasului.
Se poate observa ca aceasta situatie este mult mai pregnanta la nivel judetean cat si national.
Grupa
de
varsta
Sursa:www.edrc.ro
Populatie %
1992 2002
Populatie
masculina %
Populatie
Feminina %
Populatie
Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta si sexe se prezinta astfel, pentru anul de interes 2010:
- Populatia de 0-14 ani reprezinta 11,4 %
- Populatia de varsta 15-64 ani (persoane in varsta de munca)are o pondere de 75 % din totalul populatiei
- Populatia de 65 de ani este in crestere usoara fata de anul 2008, iar pinderea acesteia a fost de 12,3% in totalul populatiei.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
%
Populatie
masculina %
Populatie
Feminina %
0-14 2 156 26,10 1 048 26,20 1 108 26,00 1383 17,96 673 8,74 710 9,22
15- 59
ani
60 ani
5216 63,15 2576 31,19 2640 31,96 5145 66,81 2556 33,19 2589 33,62
si
peste
888 10,80 367 9,20 521 12,20 1173 15,23 484 6,28 689 8,95
Total 8 260 100,00 3 991 66,58 4 269 70,16 7701 100,00 3713 48,20 3988 51,79
31

0-14ani
15-59ani
60 ani si
peste
Structura pe grupe de varste populatiei a orasului Fieni
– anul 2010
Dar cresterea duratei medii de viata si a scaderii
numarului de nasteri vor duce la o imbatranire a populatie in
urmatorii ani. La Fieni, coroborat cu migratia mare a
populatiei tinere, aceasta tendinta de imbatranire a
populatiei poate avea efecte drastice asupra dezvoltarii
viitoare a orasului, forta de munca diminuandu-se.
Structura dupa starea civila
POPULATIA
TOTALA -
LA 1 IULIE
(STABILA)
Oras
Fieni
Jud.Dambovita Romania
2002 2002,00 2002
nr 1383 99535,00 3.820.512
% 17,96 18,38 17,26
nr 5145 337829,00 13.667.247
% 66,81 62,40 63,03
nr 1173 104067,00 4.193.215
% 15,23 19,22 19,34
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Casatorii 63 48 52 42 53 37
Divorturi 33 25 28 13 19 10
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Predomina persoanele casatorite, familia fiind una traditionala. Un alt fapt pozitiv este
acela ca rata divorturilor este de trei ori mai mica decat a casatoriilor. In concluzie, populatia
orasului Fieni este una stabila din punctual de vedere al starii civile.
Evolutia descendenta a divorturilor in anul 2009 comparativ cu cu anul 2008, a determinat
scaderea ratei divortialitatii de la 2,4 % in anul 2008 la 1,25 in 2009. In anul 2004 au fost
inregistrate cele mai multe casatorii(63), dar si cele mai multe divorturi(33).
Diminuarea numarului de casatorii in pararel cu o evolutie descedenta a numarului de
divorturi poate indica o stabilitate mai mare a cuplurilor in 2009 fata de 2008, cu toate ca
numarul divorturilor in anul 2009 este mai mare raportat la numarul casatoriilor din acelasi
an.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
32

Structura etnica
In ce priveste structura etnica a orasului Fieni, romanii reprezinta procentul
majoritar(99%), alaturi de care mai intalnim maghiari, rromi, turci etc.
Structura etnica - Recensamant 2002
Romania
%
Fieni %
Romani 89,5 99.74 %
Maghiari 6,6 0.05 %
Rromi 2,5 0.15 %
Alte etnii 1,1 0,06
Populatia pe nationalitati la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002
Structura etnicā a populaţiei
Români: 7,681 99.74 %
Maghiari: 4 0.05 %
Romi (Ţigani): 12 0.15 %
Ruşi-lipoveni: 1 0.01 %
Turci: 1 0.01 %
Italieni: 1 0.01 %
Alta etnie: 1 0.01 %
Sursa:www.edrc.ro
Structura populaţiei dupa limba maternă la recensamantul din anul 2002
Structura populaţiei dupā limba maternă
Română: 7,694 99.90 %
Maghiară: 4 0.05 %
Turcă: 1 0.01 %
Italiană: 1 0.01 %
Alta limbă maternă: 1 0.01 %
Sursa:www.edrc.ro
Majoritatea populatiei apartine de religia ortodoxa , caracteristica si la nivel national si
judetean.
Populatia pe religii la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002
Structura populaţiei dupā religie
Ortodoxă: 7,610 98.81 %
Romano-catolică: 8 0.10 %
Reformată: 3 0.03 %
Greco-catolică: 3 0.03 %
Baptistă: 7 0.09 %
Adventistă de ziua a
Şaptea: 27 0.35 %
Musulmană: 1 0.01 %
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
33

Creştină după
Evanghelie: 35 0.45 %
Sursa:www.edrc.ro
Pentru anul 2011, se poate mentiona existenta pe teritoriul orasului a mai multor
culte apartinand urmatoarelor religii: ortodoxa (in procent covarsitor, de peste 98%),
Evanghelica, Adventista de ziua a 7- a, Crestina dupa Evanghelie.
Lacasele de cult de care dispune orasul sunt : 3 biserici ortodoxe, 2 locasuri de cult ale
altor religii. Exista in continuare cartiere cu populatie preponderent ortodoxa in care nu se
gaseste nicio biserica- Berevoiesti.
Miscarea naturala a populatiei
Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea
populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene
demografice: natalitatea si mortalitatea.
Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp
determinata(1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus
transformarilor mediului economic si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul
economic care afecteaza familia si relatiile între membrii familiei.
Miscarea naturala a populatie 2005-2008:
Fieni Dambovita Romania
2005 nascuti vii nr 64 3933 221020
‰ loc. 0,80 9,8 10,2
decedati nr 97 4859 262101
‰ loc. 1,22 12,1 12,1
decedati
sub 1 an
nr 52 3310
la ‰
nascuti vii
13,2 15
2006 nascuti vii nr 42 3773 219483
‰ loc. 0,53 9,4 10,2
decedati nr 70 4855 258094
‰ loc. 0,88 12,1 12
decedati
sub 1 an
nr 1 52 3052
la ‰
nascuti vii
13,8 13,9
2007 nascuti vii nr 62 4881 214728
‰ loc. 0,78 9,1 10
decedati nr 69 6214 251965
decedati
sub 1 an
‰ loc. 0,87 11,6 11,7
nr 39 2574
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
34

2008
la ‰
nascuti vii
8 12
nascuti vii nr 60 5275 221900
‰ loc. 0,76 9,9 10,3
decedati nr 83 6372 253202
‰ loc. 1,06 12 11,8
decedati
sub 1 an
nr 56 2432
la ‰
nascuti vii
10,6 11
Sursa : MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL pentru ORGANIZAREA şi
ASIGURAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL şi INFORMATIC din DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI, Buletin informativ nr.8 2006 ,Buletin informativ nr. 10 2005,Buletin informativ nr.11, 2008
Valorile inregistrate in orasul Fieni sunt diferite de media nationala. Natalitatea este
mai scazuta decat media nationala si judeteana.
2004
MISCAREA NATURALA
2005 2006 2007 2008 2009
Nascuti vii 56 64 42 62 60 42
Nascuti morti 1 1 1
Decedati - total 87 97 70 69 83 93
Decedati sub un
2 1 2
an
Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51
Casatorii 63 48 52 42 53 37
Divorturi 33 25 28 13 19 10
PROPORTII LA 1000 LOCUITORI
Nascuti vii 0,70 0,80 0,53 0,78 0,76 0,76
Decedati - total 1,09 1,22 0,88 0,87 1,06 1,20
Casatorii 0,79 0,60 0,65 0,53 0,68 0,48
Divorturi 0,41 0,31 0,35 0,16 0,24 0,13
Comparativ cu anul 2008, dar si raportat la situatia celorlalte orase din judetul
Dambovita, situatia indicatorilor demografici in orasul Fieni s-a inrautatit. Astfel in anul
2009, pentru orasul Fieni, rata natalitaii a fost de 5,4%, numarul de nascutii vii fiind de 42 .
La nivel national, evolutia natalitati si a mortalitatii determina in 2009 o scadere
usoara a sporului natural negativ de la – 1,7 la -1,5 %. Acesta ramane totusi negativ, fiind in
realitate un deficit de populatie.
Natalitatea intregistreaza valori maxime in judetele Constanta, Ialomita, Ifov, Mures,
Suceava cu valori de peste 11,4 % si maxima la Iasi de 12,8%.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
35

Sporul natural (+/- Sn = Nascuti vii - Decese) in intervalul 2000-2009 este negativ
aratand tendinta demografica negativa al orasului.
An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total judet -1,1 -1,5 -2,8 -2,6 -1,6 -2,7 -2,8 -2,5 -2,1 -1,8
Urban
judet
2,2 1,8 0,2 0,2 1,5 0,2 0,4 0,5 0,9 0,6
Oras Fieni -1 0,6 -2,5 -4,7 -3,8 -5 -3,6 0,9 -2,9 -6,6
120
100
80
60
40
20
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009
natalitate
mortalitate
Se observa ca cele 2 axe nu se intersecteaza rezultand un spor negativ de-a
lungul ultimilor anilor.
In ceea ce priveste cauza deceselor inregistrate la nivelul populatiei orasului Fieni in
anul 2009, exista o paleta foarte larga din care se evidentiaza preponderenta bolilor aparatului
circulator(aprox 63%).
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
36

Miscarea migratorie
Migratia interna, la nivel national, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei,
provoaca importante mutatii in structurile dupa varste si sexe ale populatiei, dar si in profil
teritorial-administrativ, la nivelul judetelor si al localitatilor.
Migratia poate fi cuantificata prin soldul migratoriu, calculat ca diferenta intre
stabilirile de domiciliu in localitate si plecarile cu domiciliu din localitate.
MISCAREA
MIGRATORIE
Stabiliri de
domiciliu in
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
localitate
Plecari cu
domiciliul din
97 85 83 80 115 72 105 97 100 95
localitate
Spor al
74 117 124 106 148 91 111 126 139 143
migratiei 23 -32 -41 -26 -33 -19 -6 -29 -39 -48
40
20
0
-20
-40
-60
Evolutia sporului migrator in
perioada 2000-2009
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Spor al migratiei
Sporul migratiei a ramas negativ si a suferit fluctuatii importante pe perioada acestor
ultimi ani.
In perioada 2000-2009, fluctuatiile privind sporul migrator in Fieni– sunt la cote
ridicate si permanent negative.
Sursa acestor stabiliri si sosiri in localitate o reprezinta populatia din zonele rurale ale
judetului. Situatia in anul 2004 prezinta cel mai mare numar de stabiliri de domiciliu-115,
ulterior, incepand cu anul 2005, tendinta in acest domeniu prezinta o constanta relativa, in
sensul ca an de an se inregistraza in medie 100 de noi stabiliri de domiciliu in orasul Fieni.
Fieni 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Emigranti 3 3 1 2
Imigranti 1 3 1 2
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
37

Spor total populatie –2004-2009:
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51
Spor al migratiei -33 -19 -6 -29 -39 -48
Spor total -64 -52 -34 -36 -62 -99
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Se poate observa ca in ultima perioada se manifesta o tendinta de redresare a sporului
total.
Resurse umane
Forta de munca sau populatia apta de munca in orasul Fieni este o alta resursa extrem
de important in analiza situatiei economice a localitatii. Astfel, aceasta categorie, definita ca
populatie intre 15 si 64 de ani, reprezinta 75 % din populatie (anul 2009).
Orasul Fieni are cea mai mare parte a populatiei salariate, cuprinsa in industria
prelucratoare.
In prezent exista un disponibil de forta de munca atat in agricultura cat si in industrie, datorita
restrangerii sau incetarii activitatii unor unitati economice. Numarul locurilor de mucna din
oras nu asigura necesarul fortei de munca existenta( cererea de forta de munca depaseste
oferta de forta de munca), fapt ce mentine o deplasare zilnica spre zonele industriale ale
municipiului Targoviste.
In anul 2009, in orasul Fieni s-a inregistrat un numar mediu de 1813 salariati. Numarul
mediu de salariati in industrie s-a ridicat la 804, iar cel din industria prelucratoare la 685 de
persoane.
Conform datelor Institutului National de Statistica pentru perioada 2004– 2009
evolutia numarului de salariati in orasul Fieni este cea ilustrata mai jos.
Tendinta manifestata este cea de scadere a numarului de salariati la nivelul orasului, ceea
ce, de asemenea , este un indicator al potentialului economic al orasului. Avand in vedere
structura populatiei orasului Fieni, la 1 iulie 2009- numarul mediu de angajati, raportati la
aceeasi perioada, deducem ca 32%din populatia apta de munca a avut calitatea de salariat in
perioada de referinta.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
38

FORTA DE MUNCA 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Numar mediu de salariati -total
din care
-agricultura
3307 3048 2025 1910 1892 1813
-industrie 1724 1662 1296 1085 871 804
-constructii 82 60 58 50 77 94
-comert 327 350 348 345 291 258
-transport si comunicatii
-activitati financiare, bancare si de
104 219 67 146 154 293
asigurari
26
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
21
20
20 16 11
-administratie publica 53 61 61 88 90 86
-invatamant 157 157 157 157 160 160
-sanatate si asistenta sociala 39 18 18 19 18 23
-alte ramuri 267 121
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Numar mediu se salariati pe activitati
Majoritatea salariatilor sunt angajati in industrie (43%).
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Numar mediu de salariati 1724 1662 1296 1085 871 804
din care:
-industria extractiva 20
-industria prelucratoare 1595 1550 1248 1053 810 685
-energie electrica si term.,
gaze si apa 109 112 48 32 5 5
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
39

Principalele disfunctionalitati ale structurii urbane-analiza si diagnosticare
Dezechilibre sociale si demografice:
Evolutie demografica negativa
Feminizarea populatiei
Imbatranirea populatiei
2.6.CIRCULATIA
Drumul national 71 este directia majora a traficului de tranzit prin Fieni iar DJ 712 A-
Runcu este al doilea, prin importanta in reteaua stradala a orasului. In oras, traseele acestor
drumuri se confunda cu strazile: str. Ing. Aurel Rainu- DN 71, str. Republici, str. Runcu
pentru DJ 712°
Conformatia tramei stradale: la Fieni, reteaua stradala este tip radial( arboricol), avand
intersectii cu 3 brate si majoritatea strazilor locale tip fundatura; la Costesti si Berevoiesti ,
reteau este afanata, cu drumuri care urmaresc pantela terenului, sau perpendicular pe acestea.
Intersectiile principale sunt pe DN 71:
Str. Aurel Rainu- str. Stadionului;
Str. Aurel Rainu-str. Runculu;
Str. Republicii- str. Stefanescu;
Reteau stradala este caracterizata de lipsa unei omogenitatii, specifica tipului de
formatiune urbana ce a cunoscut o dezvoltare organica/ expansiva in timp ( nu una
planificata). Se poate observa existenta unei artere majore –DN 71, in lungul careia se
dezvolta corpul central al localitatii, acest drum fiind atat elementul structurant al urbei, cat si
principalul colector al circulatiilor din intreaga regiune- toate drumurile judetene si comunale
ale localitatii se intersecteaza cu aceasta.
Tesutul urban este caracterizat si el de aceeasi organicitate din doua motive:
Orasul a cunoscut o dezvoltare spontana in timp (raportandu-se totusi la drumul national-
principalul element de ordonare a spatiului), nebeneficiind de avantajele unei expansiuni
planificate /controlate;
Asezarea orasului pe un relief sinuos( specific localitatilor din zonele deluroasemuntoase)
care a indemnat o pastrarea a specificului zonei prin plierea noului tesut
urban pe formele organice ale mediului inconjurator.
CIRCULATIA RUTIERA
Drumurile orasului masoara 72 km iar lungime strazilor midernizate este de 45 km:.
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Lungimea strazilor orasenesti
-total-km
Lungimea strazilor orasenesti
72 72 72 72 72 72
modernizate 45 45 45 45 45 45
Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita
Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri din orasul Fieni se prezinta astfel:
drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km
drumuri pavate: 2 km
drumuri pietruite: 18 km
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
40

drumuri de pamant: 2 km
Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate:
DR. Nicolae Stefanescu
Teilor
Aleea Teilor
Malu Rosu
Runcului
Costesti
Berevoiesti
Biserica sf. Nicolae
Poduri si podete noi necesare:
Pod Costesti – peste Ialomicioare
Pod Berevoiesti- peste Ialomita
Pod Berevoiesti- peste Ialomita
Circulatia feroviara
Orasul Fieni este traversat de linia CF Targoviste- Pietrosita.Reteaua rutiera si calea
ferata se intersecteaza in 3 puncte:
2 traversari la nivel;
1 pasaj denivelat ( subtraversare)
Transportul rutier
Transportul local in comun se efectueaza in regim de taxi, in oras nu exista nicio
societate specializata pentru acest serviciu. In ceeea ce priveste transportul interurban in
comun, la vechile autobuze se adauga microbusele firmelor private. Acestea asigura
transportul populatiei atat catre localitatile din judetul Dambovita cat si catre Bucuresti, iar
numarul de curse si capacitatea de transport au crescut in ultimii ani. Orasul dispune de o
autogara, iar toate mijlocele de transport in comun care traverseaza orasul sunt obligate sa
aiba o statie de oprire si la aceasta autogara.
Traseele principale care tranziteaza orasul:
Targoviste- Sinaia-Brasov
Targoviste- Runcu
Pucioasa- Buciumeni- Valea Leurzii
Pentru navetisti sunt esentiale traseele care deservesc localitatiile fara cale ferata.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
41

2.7.INTRAVILANUL EXISTENT.ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul
teritoriului administrativ al orasului Fieni si in cadrul intravilanului localitatii.
Orasul Fieni se intinde pe o suprafata de 1 813 ha din care intravilan aprobat
suprafata de 432 ha .
Limita intravilanului existent aprobat se regaseste in plansele nr. 2. – SITUATIA
EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI - unde este prezentata in detaliu structura
functionala existenta a orasului.
In plansa nr.1 - " INCADRARE IN TERITORIUL ADMINISTRATIV ", se poate
vedea forma unitatilor de baza si amplasarea lor in relatie cu marile axe de comunicatie rutiera
ale teritoriului administrativ al corasului.
In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul
existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru
orasul Fieni si trupurile apartinatoare.
Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a
intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de
106,56 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (432 ha ) si
suprafata rezultata acum (538,56).
SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - EXISTENT
SUPRAF.
(HA)
T1 FIENI - ORAS 322,6
T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 86,64
T3 COSTESTI - SAT APARTINATOR 87,63
T4 COSTESTI - SAT APARTINATOR 29,08
T5 GOSPODARIE DE APA 0,12
T6 CARIERA 1,23
T7 CARTIER VLADESTI 4,24
T8 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,62
T9 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,17
T10 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 0,39
T11 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 3,2
T12 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,39
T13 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,84
T14 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,92
T15 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,29
T16 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 0,2
TOTAL 538,56
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
42

UL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
FUNCTIUNI
FIENI
Supraf Supraf
BEREVOESTI
Supraf Supraf
COSTESTI
Supraf Supraf
VLADESTI
Supraf Supraf
TRUPURI
IZOLATE
Supraf Supraf
TOTAL
Supraf Supraf
(Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%)
LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
ZONA UNITATI
79,76 24,72 17,34 20,01 28,34 24,28 2,47 58,29 1,89 22,61 129,80 24,10
AGRICOLE/ZOOTEHNICE
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,12 0,00 0,00 2,76 33,01 2,90 0,54
DE INTERES PUBLIC 5,81 1,80 0,60 0,69 0,79 0,68 0,00 0,00 0,16 1,91 7,36 1,37
UNITATI INDUSTRIALE
CAI DE COMUNICATIE SI
34,57 10,72 0,00 0,68 0,59 0,00 0,00 0,86 10,29 36,12 6,71
TRANSPORT - STRAZI
CAI DE COMUNICATIE SI
33,49 10,38 5,03 5,80 7,74 6,63 0,16 3,80 0,80 9,57 47,22 8,77
TRANSPORT - CAI FERATE
GOSPODARIRE COMUNALA,
9,29 2,88 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,29 1,73
CIMITIRE
TERENURI AGRICOLE IN
2,35 0,73 0,79 0,92 0,00 0,00 0,00 0,00 0,12 1,44 3,26 0,61
INTRAVILAN
ZONA ECHIPARE
119,62 37,08 59,54 68,72 77,53 66,43 1,58 37,27 1,41 16,87 259,68 48,22
TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,01 0,19
ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
APE 8,49 2,63 0,04 0,05 0,34 0,29 0,00 0,00 0,00 0,00 8,87 1,65
TERENURI NEPRODUCTIVE
SPATII PLANTATE,
17,31 5,36 3,30 3,81 0,27 0,23 0,03 0,64 0,06 0,72 20,96 3,89
AGREMENT, SPORT 7,46 2,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,46 1,39
TERENURI FORESTIERE 1,02 0,31 0,00 0,00 0,88 0,75 0,00 0,00 0,30 3,59 2,20 0,41
Z MIXTA - INDUSTRIE SI SERVICII
Z MIXTA - LOC REGIM MIC DE
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
INALTIME SI SERVICII
Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU DE
1,97 0,61 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,97 0,37
INALTIME SI SERVICII 0,47 0,14 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,47 0,09
Z MIXTA - SP VERZI SI SERVICII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Z MIXTA -LOCUINTE SI SERVICI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL 322,61 100,00 86,64 100,00 116,71 100,00 4,23 100,00 8,36 100,00 538,56 100,00
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
43

________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
44

Activitatea de tip industrial si depozitare
Zonele ocupate de activitati industriale si de depozitare din suprafata intravilanului
existent reprezinta 6,71% de unde reiese caracterul industrial al orasului.
Industria s-a dezvoltat in perimtrul orasului Fieni.. Ea este localizata astfel:
in zona orasului Fieni ramura industriala ocupa o suprafata de 34, 57 ha, reprezentand 10, 72
din intravilanul orasului Fieni;iar in zona cartierului Costesti activitatea industriala se
realizeaza pe o suprafata de 0,79 ha.
Activitatile agro-zootehnice
Zonele ocupate de activitati agro-zootehnice sunt mici ocupand din suprafata
intravilanului existent 0,54 %.
Locuintele
Zonele ocupate cu locuinte sunt pe primul loc ca si procent din suprafata intravilanului ,
24,10%.
Fondul de locuinte din orasul Fieni este compus atat din case cat si din blocuri de
apartamente. Din punct de vedere a fondului construit, se poate considera ca orasul este
caracterizat de functiunea sa dominata- locuire individuala(reprezinta 70% din fondul
construit, locuintele colective fiind slab reprezentae de cele cateva cartiere de blocuri situate,
in cea mai mare masura, in zona central-nordica a asezarii) .
3080
3070
3060
3050
3040
3030
3020
3010
Evolutia fondului de locuinte
2004 2005 2006 2007 2008 2009
numar de locuinte
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
45

Fondul de locuinte a crescut progresiv in perioada 2004- 2009 cu 36 de locuinte ceea ce reprezinta o crestere de 1,17%.
FOND LOCATIV 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Locuinte existente – total - numar 3038 3059 3067 3073 3076 3074
Locuinte in proprietate majoritara de stat - numar 84 92 92 92 92 92
Locuinte in proprietate majoritar privata - numar 2954 2967 2975 2981 2984 2982
Suprafata locuibila – total -mp 1114072 115488 116696 117449 117942 115001
Suprafata locuibila – prop. majoritara de stat 2748 3001 3001 3001 3001 3001
Suprafata locuibila – prop.majoritar privata 111324 112487 113695 114448 114941 115001
Se observa ca majoritatea locuintelor sunt in proprietate majoritar privata si doar 1,3 % sunt in proprietatea statului.
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Locuinte terminate - total 18 21 9 10 6 3
-din fonduri publice 8 8
-din fondurile populatiei (private) 10 13 9 10 6 3
Din tabelul de mai sus se observa ca in ultima perioada nu s-au construit locuinte din fonduri publice si ritmul de construire scade in ultima
perioada.
2004 2005 2006 2007 2008 2009
AUTORIZATII DE CONSTRUIRE
-pt. cladiri rezidential (excl. pt colectivitati) -nr 11 10 17 29 19 10
-pentru alte cladiri -nr 8 4 4 7 8
-pt. cladiri rezidential (excl. pt. colectivitati) -mp 1274 970 2191 4041 3184 1536
-pentru alte cladiri - mp 916 495 510 563 4970 576
- pentru cladiri administrative nr 2 1
- pentru cladiri administrative- mp 1640 380
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
46

Autorizatiile de construie au crescut in anul 2007.
In ceea ce priveste calitatea vietii si a confortului populatiei in locuinte, se poate
constata ca 100% sunt racordate la reteaua de alimentare cu energie electrica iar peste 70%
dintre locuintele din oras sunt dotate cu minimul de utilitati - alimentare cu apa, canalizare,
baie.
LOCUINTE TOTAL IN ORASUL FIENI 100%
cu alimentare cu apa in locuinta 70
cu canalizare retea publica sau sistem propriu 65
cu instalatie electrica 100
cu incalzire prin termoficare sau centrala termica 40
cu bucatarie (in locuinta sau in afara locuintei) 90
cu baie (in locuinta sau in afara locuintei) 65
Orasul Fieni insumeaza aproximativ 4,78% din populatia urbana, care se regasea
intr-un numar de locuinte care reprezinta 4,87% din numarul de locuinte la nivel urban si
4,86% din suprafata locuibila, raportata de asemenea la nivel urban.
Numarul de persoane /gospodarie( locuinta) in orasul Fieni este mai mic decat
acelasi indicator de la nivel de urban si respectiv de judet, ceea ce inseamna o”densitate”mai
mica de locuitori pe gospodarie.
Nr loc. Locuinte Camere
de locuit
Suprafata
locuibila
Prorietate
majoritar
de stat
Prorietate
majoritar
privata
Dambovita 530849 202182 562014 7774350 4116 198067 2,63
Urban 164242 63121 161148 2426120 3302 59819 2,60
Fieni 7844 3076 8017 117942 2984 2,55
Procent de locuit
(pers/gospodarie)
Avand in vedere ca populatia totala a orasului era de 31 decembrie 2009 de 7730
persoane, rezulta ca , in medie, unei persoane ii revn 15,27mp de suprafata construita.
Cai de comunicatie si transporturi
Suprafata ocupata de cai de comunicatie rutiera (strazi) ocupa 8,77 % din suprafata
intravilanul existent. Suprafata alocata circulatiei feroviare ocupa 1,73%.
Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri se prezinta astfel:
drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km
drumuri pavate: 2 km
drumuri pietruite: 18 km
drumuri de pamant: 2 km
Spatii verzi si sport
Spatiile verzi in orasul Fieni se intind de-a lungul cailor rutiere, in spatii amenajate sub
forma de parcuri si extravilan fiind reprezentate de paduri.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
47

Spatiile verzi din extravilan sunt padurile ( cu roluri multiple), iar in intravilan sunt
mai multe tipuri de spatii verzi, in functie de rolul indeplinit si accesibilitate.
In teritoriul administrative al orasului Fieni se afla paduri pe o suprafata totala de 524
ha, cele mai importante fiind Crevedia, Fieneasca, Cucuteni si Fieni. Din acestea 60 ha
reprezinta domeniu privat, restul fiind administrat de Romsilva.
Conform statisticilor de la Agentia de Protectia Mediului Dambovita, situatia spatiilor
verzi si a zonelor de agreement se prezinta astfel:
Parcuri si zone de agreement- 4,80 ha
Spatii verzi 12,24 ha
Normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii prevad o suprafata de 50 mp/ locuitor, ca in
Europa se ajuge frecvent la 25 mp/ locuitor, se impune implicarea factorilor de decizie pentru
marirea suprafetei spatiilor verzi, concomitant cu intretinerea celor existente, tinand cont de
faptul ca in Fieni se inregistreaza o suprafata de zona verde de cap de locuitor de 2 mp.
Exista o preocupare permanenta a administratiei publice locale de a intretine si extinde
spatiile verzi pe teritoriul orasului, aceasta fiind o caracteristica pentru care orasul Fieni a
capatat in timp un plus de valoare. In prezent exista un proiect de infiintarea unui parc in
orasul Fieni, finantat de Ministerul Mediului si padurilor, in cadrul programului national de
imbunatatire a calitatii mediului prin realizare de spatii verzi in localitatii. In oras
functioneaza 2 piete agroalimentare si un obor saptamanal.
Gospodarie comunala
Suprafata ocupata de activitati de gospodarie comunala este de 0,61 % din suprafata
intravilanul existent.
Serviciul Public de Gospodarire Comunal are ca obiect de activitate realizarea
lucrarilor de gospodarire comunala, respectiv intretinerea si repararea strazilor, a parcurilor si
zonelor verzi, lucrari de reparatii si intretinere institutii publice, , intretineri patrimoniu,
precum si alte activitati specifice in limitele si competentele stabilite de Consiliul Local, la
propunerea executivului.
Gestionarea deseurilor si salubrizare
La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul
denumit “ Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii, si depozitarii controlat a deseurilor in
judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean
Dambovita, Consiliul Laocal al municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la
nivelul judetului.
Prin proiect s- a realizat introducerea treptata a colectarii selective a deseurilor in
pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia centrala de selectare,
compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite ecologice, ce se vor
construi in zonele Aninoasa si Titu.
Activitatea de gospodarire a deseurilor urbane pe teritoriului orasului este asigurata de
S.C. SUPERCOM S.A.(operator care actioneaza la nivelul intregului judet) care se ocupa de
colectarea , transportul si depozitarea gunoiului stradal si a deseurilor provenite de pe
domeniul public si privat al orasului si de colectarea, transportul si depozitarea deseurilor
menajere provenita del a populatie precum si de intretinerea si exploatarea depozitului de
deseuri.
Numarul de gospodarii deservite prin programul de salubrizare din orasul Fieni si
satele apartinatoare Berevoiesti si Costesti este de 2947.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
48

Numarul de locuitori deserviti prin programul de salubrizare este de 76010, din care
1274 sunt pesoane ce locuiesc la bloc.Prin programul de salubrizare sunt deservite un numar
de 30 de institutii publice alfatein subordonarea Consiliului Local.
S.C. SUPERCOM S.A. deserveste si un numar de 55 de agenti economici, din care 5
sunt unitati de unitati mari.
Cuantumul taxei de habitat de 16 lei/ gospodarie/ luna si a fost adoptat pron Hotarari
ale plenului Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara.
Echipare edilitara
Suprafata ocupata de echipamente de echipare edilitara este de 0,19 % din suprafata
intravilanul existent.
Majoritatea zonelor in care se gasesc echipamente edilitare sunt localizate la periferia
orasului pentru a nu afecta zonele de locuit.
Alimentarea cu apa potabila in localitate se realizeaza prin reteaua de distributie a apei
a S.C. Compania de Apa Targoviste- Dambovita S.A.
Orasul Fieni este racordat la sistemul national de furnizarea energiei electrice.
Alimentare cu energie electrica a orasului se face prin sistemul energetic national prin
reteauna de inalta tensiune din LEA 110 KV Aninoasa- Fieni. In prezent sunt racordate
99,20% din gospodarii la reteaua de alimentare cu energie electrica.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
49

Educatie
Infrastructura care asigura desfasurarea procesului de invamant in orasul Fieni este
adaptat nivelelor: prescolar, primar, gimnazial, liceal si este compus din 3 unitati de
invatament reoartizate astfel:
Gradinita „ Dumbrava Minunata”, ce functioneaza si cu program prelungit; Gradinita
“Piticii, Gradinita “Piticii”
Scoala Generala „ Diaconu Coressi” ;
O unitate de invatamant pentru clasele IX-XII, Grup Scolar Industrial Aurel Rainu
Efectivul de elevi inscrisi in unitatile scolare in anii ultimii ani este in scadere mai ales
la ciclul primar.
.
INVATAMANT 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Unitati de învatamant -total
(numar)
3 3 3 3 3 3
-gradinite 1 1 1 1 1 1
-scoli din invatamantul primar
si gimnazial
1 1 1 1 1 1
-licee
-scoli de arta si meserii
1 1 1 1 1 1
Populatia scolara -total
(persoane) 1850 1792 1686 1602 1527 1558
-copii înscrisi în gradinite 235 243 240 239 225 243
-elevi inscrisi -total
1615 1549 1446 1363 1302 1315
-scoli din învatamantul
primar si gimnazial
745 713 656 580 576 549
-licee 606 583 576 604 589 688
-scoli de arta si meserii 264 253 214 179 137 78
Personal didactic -total
(persoane)
124 116 120 123 110 98
-gradinite 15 15 15 17 17 18
-scoli din învatamantul primar
si gimnazial
48 46 46 47 45 39
-licee
-scoli de arta si meserii
61 55 59 59 48 41
Baza materiala a învatamantului (numar)
-sali de clasa 45 45 46 48 42 42
-laboratoare scolare 5 5 5 5 5 5
-ateliere scolare 6 6 6 6 5 4
-Sali de gimnastica 2 2 2
-Teren de sport 4 4 4
-pc 88 98 126
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
50

Populatia scoalara a scazut in toate unitatile de invatamant; corelat cu scaderea
populatiei scolare a scazut si personalul didactic.
Baza materiala a invatamantului a crescut pana in 2007 si acum se pastreaza
constanta.
Gradinita “Dumbrava Minunata”- Str. Teilor, nr. 14-isi desfasuara activitatea
intr- o cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 4151
mpiar suprafata construita de 1352 mp.
In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 15 cadre didactice, si
alte 6 persoane reprezentand personalul auxiliar, 220 de elevi de gradinita .Elevii de gradinita
beneficiaza si de serviciile unei cantine. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru
activitatile in aer liber a elevilor de gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1300 mp.
Gradinita “Pinochio”-Costesti, nr. 200-isi desfasuara activitatea intr-o cladire P
aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 2044 mp iar suprafata
construita de 211 mp.
In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 18 de elevi de
gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de
gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1000 mp.
Gradinita “Piticii”-Berevoiesti, nr. 98 -isi desfasuara activitatea intr-o cladire P aflata intr-o
stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 440 mp iar suprafata construita de 160
mp.
In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 17 de elevi de
gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de
gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 100 mp.
Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu” -isi desfasuara activitatea in doua imobile :
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
51

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp B din str. Nicolae Stefanescu, nr.
13 dispune de o cladire P+2 , cu o suprafata totala de 4866 mp si construita de 740 mp.
Institutia este deservita suprafata pentru parcare de 400mp.Incalzirea se face cu gaze iar
cladirea este racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de
telecomunicatii.
Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp Adin str. Republicii, nr. 28dispune
de o cladire P+1 , cu o suprafata totala de 5800 mp si construita de 1150 mp. Institutia este
deservita suprafata pentru parcare de 600mp.Incalzirea se face cu gaze iar cladirea este
racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de telecomunicaIn
aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 59 de cadre didactice si 760 de elevi si
alte 21 de persoane ce reprezinta personalul auxiliar. Activitatea educationala se desfasoara in
17 sali de clasa si 4 laboratoare. Prin acesti indicatori rezulta un indice de 25 elevi atribuiti
pentru o sala de clasa. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a
elevilor: suprafata de teren de sport fiind de 1250 mp si o
sal de sport .
Aceasta din urma are o suprafata construita de 415 mp si o
capacitate de 20 de persoane.
Scoala cu clasele I-VIII“Diaconu Coresi”-
Str. Runcului, nr. 41- isi desfasuara activitatea intr- o
cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a
incintei este de 6076 mp iar suprafata construita de 1270
mp.
In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un
numar de 48 cadre didactice, si alte 10 persoane reprezentand personalul auxiliar, 720 de elevi
de generala. Activitatea educationala se desfasoara in 15 sali de clasa,doua ateliere, doua
laboratoare, o sala de sport.
Prin acesti indicatori rezulta un indice de 37 elevi
atribuiti pentru o sala de clasa dar trebuie tinut cont ca activitatea in grupul scolar se
realizeaza in doua schimburi.
Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor
de gradinita: suprafata de teren de baschet fiind de 1200 mp si o sala de sport . Aceasta din
urma are o suprafata construita de 592 mp si o capacitate de 30 de persoane.
Rezultate BAC 2009-2011
ANUL
Forma de
învăţământ
Media
pe liceu
Promovabilitate
Număr
note de
10
2011 Zi 1.64 19.58% 1
2010
Zi
2.32 28.31% 0
2009 Zi 3.80 49.09% 2
Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018
Rezultate olimpiade 2009- 2011 (11)
ANUL Disciplină Faza Nr. locuri
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
52

ANUL Disciplină Faza Nr. locuri
2011 matematica Judeţeană 10
2011 fizica Judeţeană 1
2009 Filofogie Limba si literature romana Nationala
Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018
Sanatate si servicii sociale
In orasul Fieni nu exista spital, serviciile medicale fiind acordate doar in cabinete
de medicina generala, cabinete stomatologice si farmacii. Numarul acestora s-a mentinut
relativ constat pentru perioada analizata. Se observa schimbari in randul personalului sanitar
si a cadrelor medicale, numarul acestora se afla intr-un trend descrescator.
Reteaua sanitara si cadrele medicale sunt prezentate in urmatorul tabel:
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Reteaua sanitara -numar
-spitale
-ambulatorii de spital
-dispensare medicale
-cabinete medicale si
stomatologice
-laboratoare medicale si
5 8 8 8 7 7
de tehnica dentara
-farmacii ai puncte
2 2 2 2
farmaceutice
Cadre medicale -persoane
2 2 2 2 2 2
-medici 4 4 4 4 4 4
-stomatologi 3 3 4 5 3 6
-farmacisti 2 2 2 2 1 1
-personal mediu sanitar 18 18 18 18 17 16
Se observa ca sunt 4 medici de familie la o populatie de 7730 de locuitori astfel
fiecarui medic de familie ii revine un numar de 1932 de locuitori, ceea ce indica o situatie
deficitara a acestui sector la nivelul orasului Fieni.
Cadre medicale -persoane pe
sectoare 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Medici – sector public - persoane 4 4 5 4 4
Din total: Medici de familie – sector public - persoane
Medici – sector public- persoane 4 4 4 4 4 4
Medici de familie – sector privat 1
Stomatologi – sector public 3 3 4 3 3 6
Stomatologi – sector privat 2
Farmacisti – sector public - persoane
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
53

Farmacisti – sector privat – persoane 2 2 2 2 1 1
Personal sanitar mediu – sector
public 7 7 7 7 8 6
Personal sanitar mediu – sector privat 11 11 11 11 9 10
Cabinetele medicale individuale asigura servicii de medicina generala tuturor
asiguratiilor inscrisi pe liste. Aceste cabinete au contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de
Sanatate Dambovita, asigurand pachetul minimal de servicii medicale prevazute in contractul
cadru.
Reteaua sanitara -pe sectoare
Sector public:
-spitale
2004 2005 2006 2007 2008 2009
- crese 1 1
-cabinete medicale scolare
-cabinete medicale
1 1 1 1
individuale.(de familie)
-puncte farmaceutice
-ambulatorii de spital
-cabinete stomatologice
4 4 4 4 4 4
(individuale)
Sector privat:
-cabinete medicale
-cabinete medicale de specialitate
3 3 3 3 3 3
-cabinete stomatologice 1 1 2 2 2 2
-farmaci 2 2 2 2 2 2
-puncte farmaceutice
-cabinete medicale de familie
-cabinete medicale de medicina
1 1
generala 2 1 1 1 1
- laboratoare medicale- sector
privat
1 1 1 1
- laboratoare de tehnica dentara 2 2 2 2
Primaria Fieni, prin intermediul compartimentului propriu, acorda asistenta
sociala conform Legii 416/2001, care prevede, asigurarea unui venit minim garantat in
contextul solidaritatii sociale. Din anul 2006 pensionari din orasul Fieni au la dispozitie un
sediu in car pot desfasura activitati de relaxare si socializare.
Serviciile sociale sunt asigurate de Consiliul Local si de Primaria Fieni, prin Directia
Autoritate tutelara si Asistenta sociala.
Conform datelor din Strategie Judeteana de Asistenta Sociala exista un serviciu
de locuinte protejate ce cuprinde 3 case in Fieni in care locuiesc beneficiari preluati, in urma
evaluarii ROMCAT din Centrul de asistenta si ingrijiere Pucioasa si in Centrul de recuperare
pentru persoane cu handicap Tuicani.
Locuintele protejate de la nivelul localitatii:
- Locuinta protejata Irina;
- Locuinta protejata Marilena;
- Locuinta protejata Valentina;
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
54

Aceste locuinte protejate sunt deservite de un psiholog pentru a facilita procesul de integrare/
reintegrare a acestora in familie si comunitate.
o Cabinet medical- str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 4 cabinete medicale în construcţie
P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este racordat la
reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In acesasta
unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 8 angajati: 4 medici si 4 asistente.
Numarul pacientilor inscrisi fiind de 7500.
o Cabinet stomatologic - str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 2 cabinete de stomatologie în
construcţie P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este
racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica.
In acesasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 2 medici si 2
asistente.
o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în
stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica
de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi
desfasoara activitatea un numar de 5 angajati: 1 medic si 4 asistente.
o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în
stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica
de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi
desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 1 medic si 3 asistente.
o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P+1
în stare buna( anul constructiei 2008). Suprafata construita este de 72 mp; dispensarul este
racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica.
In aceasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 2 angajati: un medic si o
asistenta.
Cultura
Orasul este infratit cu municipiul Fereira do Zezere- Portugalia.
Patrimoniu cultural si religios
Cel mai vechi obiectiv de patrimoniu cultural al orasului Fieni este Crucea de piatra (
DB- iv-m-A-17818) din curtea biserici Sf. Nicolae,crucea dateaza din sec.XVII.
Biserica Sf. Nicolaea din centrul orasului, a fost ctitorita in 1804 de Vataful de plai Serban ,
cu sotia sa Ana, care de altfel au mai ctitorit si alte biserici on Pietrosita si Serbanesti.PanA la
construirea biserici de zid au existat alte doua biserici de lemn, prima de la jumatatea sec.
XVII, ridicata de doi negustori din Targoviste, a doua, atestat documetar in 1775. Hramul
triplu se datoreaza probabil inlocuiri prin biderica de zid a celor doua biserici de lemn.
Actuala biserica din FIENI a fost consolidata, restaurata si resfintita in anul 1999.
In orasul Fieni functioneaza o biblioteca oraseneasca ce dispune de un spatiu amenajat
dar nu corespunde cerintelor activitatii de carte. Primaria orasului Fieni a obtinut o finantare,
in valoare de trei milioane lei noi pentru reabilitarea Clubului “ Cimentul “. Fondurile s-au
obtinut in urma implementarii unui proiect in cadrul Programului national pentru construirea
de sedii pentru asezaminte culturale in localitatile unde nu exista asemenea institutii, precum
si reabilitarea, modernizarea, dotarea si finalizarea lucrarilor de constructie a asezamintelor
culturale de drept public din mediul rural si cel urban.
Locatia actuala a desfasurarii activitatilor sociale si de cultura in orasul Fieni este Clubul
Muncitores (str. Aurel Rainu, nr. 76) ce se doreste a fi urmatoare Casa de Cultura- cladirea
construita in anul 1934 intra in reabilitate in decurcul anului 2011. Cladirea are o suptafata
construita de 751 mp si dispune de un spatiu de parcare de 100 mp.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
55

Printre personalitatile culturale ale orasului Fieni se numara Mihail Lupescu -primul si
cel mai de seama cetatean de onoare, recunoscut de generatii intregi de fienezi, animatorul
acelei actiuni temerare din primavara anului 1914, cand a pus bazele Fabricii de ciment de la
Fieni, eveniment ce avea sa schimbe din temelii oamenii de aici si mentalitatile lor, profesiile
si structura demografica, starea de sanatate si cultura.
Zilele orasului Fieni se sarbatoresc in luna iulie. In acest context, in anul 2009 a fost
acordat titlul de onoare unui numar de 8 persoane: Luis Ribeiro Pereira - primarul orasului
portughez, din anul 1993, Ferreira Do Zezere, oras infratit cu Fieni; deputatul Gheorghe Ana,
Paulo Fonseca - guvernatorul districtului Santarem, cel care a facilitat infratirea orasului Fieni
cu orasul portughez Ferreira Do Zezere; Negulescu Liviu - fost primar al localitatii; doctorul
Sora Dinu - primul locuitor al orasului care a absolvit facultatea de medicina generala, inclus
in Enciclopedia personalitatilor din Romania; profesorul Ion Stefan Ghilimescu; profesorul
Loghin Vasile - doctor in geografie; Barbulescu Vasile.
Din aceasta suita de manifestari, de aceasta data dedicat miscarii sportive din Fieni, il
constituie Campionatului orasenesc de fotbal- la care participa echipe din diferitele cartiere si
zone ale orasului. In 1929 in Fieni activa echipa de fotbal ‘Cimentul Fieni’, a carei denumire
se mentine pana in anul 2005. In prezent echipa se numeste CS Atletic Fieni. Stadionul
orasului are o capacitate de circa 2000 de locuri in tribune ; aceasta baza sportiva se
incadreaza in nivelul diviziei B.
Exista si un al doilea teren gazonat, o sala de sport, si alte constructii cu destinatie de
agrement. Toate intra in alcatuirea Complexului Sportiv ‘ Cimentul’. O sala de sport se afla in
faza finala de amenajare; sala fiind finantata de Compania Nationala pentru Investiti. De-a
lungul timpului sportivii din Fieni au avut performante deosebite, echipata de popice fiind
campioana mondiala.
Administratia publica locala
Primăria –Str. Aurel Rainu, nr. 67 funcţionează într-o construcţie proprie, P+1, în stare
bună, corespunzătoare funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 1350 mp iar suprafata
construita reprezinta 515 mp.Cladirea primariei dispune de o suprafata de parcaje de 600mp.
In aceasta institutie isi desfasoara activitate un numar de 47 de angajati, 33 de persoane
reprezentand personalul auxiliar.
Oficiu Postal-Str. Republicii, nr. 39 A- nu dispune de un spatiu propriu . Suprafata
totala ce deserveste serviciul postal este de 80 mp. Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare
relativ buna ( anul de constructie 2007) si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de
spatii de parcare. In cadrul Oficiului Postal isi desfasoara activitatea un numar de 10
angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare ,
gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii .
Sediu Finante Publice si Trezorerie-. Str. Aurel Rainu, nr. 78. Suprafata totala a
cladiri ce deserveste aceasta institutie este de 287 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare
mediocra si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de spatii de parcare. In cadrul
Oficiului de Finante Publice si Trezorerie isi desfasoara activitatea un numar de 14
angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare ,
gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii .
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
56

Politia orasului Fieni- Str. Inv. Popescu Constantin, nr. 3. Suprafata totala a cladiri
ce deserveste aceasta institutie este de 733 mp.
Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare buna si trebuie
mentionat faptul suprafata pentru parcaje(100 mp) este
insuficienta. Institutia dispune de serviciile unui numar de 25
de angajatii.
Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la
reteaua de apa ,canalizare, gaze, electrica si la cea de
telecomunicatii .
Pompieri- I.S.U. Fieni-str.Stadionului, nr. 3 Suprafata totala a cladiri serveste aceasta
institutie este de 557mp, suprafata totala a incintei fiind de 2000 mp. Cladirea P se gaseste
intr- o stare mediocra si trebuie mentionat faptul spatiul de parcaje este de 1000 mp. In
aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 28 angajatii.Cladirea dispune de toate
utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare , gaze ,electrica si la cea reteau de
telecomunicatii .
Oficiul C.E.C. Fieni- Str. Runcului, nr. 2 -Suprafata totala a cladiri ce deserveste
aceasta institutie este de 100 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare buna si nu dispune de
spatii de parcare. In cadrul Oficiului C.E.C isi desfasoara activitatea un numar de
2angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa , canalizare,
gaze,electrica si la cea de telecomunicatii .
B.C.R. Fieni- funcţionează într-o construcţie proprie, P, în stare bună, corespunzătoare
funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 554 mp iar suprafata construita reprezinta 342
mp. Dispune de o suprafata de parcaje de 50 mp. In aceasta institutie isi desfasoara activitate
un numar de 18 de angajati, doua persoane reprezentand personalul auxiliar.
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE (vezi si studiul “Documentatie geotehnica…”,
anexat PUG-ului.
Riscul seismic
Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre 1901
si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940-magnitudine-
7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul in
zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare
intermediare) pe asa-numitul plan Benioff Zona corespunde unei parti din regiunea in care se
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
57

produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta
de energie seismica si de descarcari bruste,violente, la intervale de 30-50 ani.
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006,
valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.28cm/s, pentru
cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani,
valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=1.6s.
Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate
macroseismica I = 81 (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de
revenire de 100 ani.
Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui
cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
58

anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia
seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie.
Risc de instabilitate
Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea
si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra
terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor
de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului’,indicativ GT006-
97, exista zone de risc pentru alunecari de teren.
Consecinta a petrografiei si structurii, a tectonicii, riscul declansarii acetui tip de
procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de
amplitudini mari, precum si de precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice.
Diversitatea mare a reliefului si substratului litologic precum si gradul de acoperire cu
vegetatie neuniforma in cuprinsul bazinului, a facut posibila formarea unei game destul de
largi de soluri.
Solurile zonale cele mai raspandite sunt: brune de padure si brune podzolite, cu
intensitati diferite de eroziune.Textura in general grea spre mijlocie a solurilor a favorizat
dezvoltarea unor alunecari superficiale in zonele cu pante mari.
Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea zona de risc.
Efectele acestora influenteaza pe termen lung asezarea de pe dealuri, capacitatea de
locuire si utilizarea optima a spatiului. Unele din alunecarile actuale reprezinta o
recrudescenata a unor alunecari mai vechi dar si alunecari produse recent.
Alunecarile, ca procese dezastruoase in timp, ce au avut ca rezultat pagube materiale
considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material
antrenat in miscare.Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea
majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.Alunecarile de teren
active au fost delimitate pe plansa de riscuri naturale si antropice
Caracteristicile litologiei formaţiunilor geologice care afloreaza pe teritoriul
administrativ al orasului Fieni, la care se adauga cele de ordin geomorfologic si
particularitatile climatice, in cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale
probabilitatii de alunecare, ceea ce conduce la incadrarea lor in grupa zonelor expuse
hazardului la alunecari de teren.
Risc de inundabilitate
Conditiile naturale ale bazinului hidrografic Ialomita Superioara, caracterizate printr-o
mare varietate a rocilor care formeaza substratul litologic, energia de relief pronuntata, gradul
de acoperire cu vegetatie a versantilor – destul de neuniform si reteaua hidrografica destul de
bine dezvoltata, au favorizat aparitia si dezvoltarea proceselor de degradare a terenurilor.
Principalele procese de degradare a terenurilor, identificate in cuprinsul
bazinului hidrogarafic sunt urmatoarele
eroziunea de suprafata;
eroziunea de adancime;
alunecarile de teren;
depozitele de aluviuni.
Lucrarile si masurile necesare in vederea organizarii hidrologice si antierozionale a
bazinului hidrografic Ialomita Superioara constau din :
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
59

combaterea eroziunii de suprafata in scopul diminuarii pierderilor de sol in limite
admisibile;
combaterea alunecarilor de teren si eliminarea excesului de umiditate de pe versanti;
amenajarea ravenelor si torentilor in vederea consolidarii albiilor cu degradari,
retinerii aluviunilor si atenuarii debitelor ;
aparari si consolidari de maluri pe traseul raurilor.
Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs ca
urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvionivale
si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Aerul cald produce
topirea zapezilor, ridicand gradul de umplere a retelei hidrografice. Viiturile pot fi aduse de
unul, sau mai multi, sau de toti acesti factori cumulati
Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din
pecipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor.
Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.Transportul
de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul de colmatare a
albiilor.Scurgerea maxima este declansata in general de ploi in intervalul mai-noiembrie,de
topirea zapezilor(primavara) sau de suprapunerea celor doua fenomene.
Riscuri antropice
Teritoriul administrativ al orasului Fieni este traversat de o serie de retele de utilitati
astfel :
cablu telefonic interurban;
cablu telefonic urban;
conducta distributie gaze;
Linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune.
Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea
constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste
retele.
Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ce traverseaza teritoriul
administrativ de sud-est la nord-vest fiind destinata circulatiei de calatori si de marfuri.
La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie
ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la
autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele
Române, Electrica S.A, Trans gaz etc.)
Fabrica de ciment din Fieni dispune de o capacitate de productie de 1,2 milioane de tone
de ciment pe an.
În momentul achizitiei fabricii, una dintre principalele instalatii folosite în procesul de
productie a cimentului - electrofiltrul - era în functiune din anul 1974. Instalatia a fost
înlocuita cu una ultramoderna.
Totodata, au fost modernizate utilajele de desprafuire folosite în procesele de productie,
transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a reusit reducerea cantitatilor de praf eliberat în
atmosfera si a emisiilor de gaze de ardere. În prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele
legale.
Au fost realizate investitii de mediu ce constau în:
modernizarea utilajelor de desprafuire;
modernizarea managementului apei;
îmbunatatirea aspectului fabricii si crearea de spatii verzi.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
60

Atât la preluarea fabricii, cât si în primii ani dupa aceasta, emisiile de praf in atmosfera
s-au situat cu mult peste limita legala Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita
legala, cu peste 90 de procente.
Emisiile de gaze de ardere s-au situat sub limitele legale în toti anii de dupa achizitia
fabricii, având un trend descendent
Astfel, în anul 2006 au ajuns la 40 de procente sub limita legala.
Pentru a se încadra în limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este
monitorizata periodic de catre:
Laboratoare proprii;
Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita;
Un laborator independent acreditat.
În luna iulie 2006, fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea
Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges.
2.9. Echipare edilitara
2.9.1. Gospodarirea apelor
Unitatea este situata in Bazinul hidrografic Ialomita , curs de apa, raul Ialomita , cod
bazin hidrografic : X I – 1.000.00.00.00.0.
Actele de reglementare din punct de vedere al gospodaririi apelor sunt:
- Avizul de gospodarire a apelor nr. I-6/1990 emis de D. A. Ialomita
Buzau
- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 166 din 18.12.2008
2.9.2. Alimentarea cu apă
Operatorul licentiat din zona Fieni, pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare este
S.C. COMPANIA DE APA TARGOVISTE – DAMBOVITA S.A.
In momentul de fata, zona de servicii alimentare cu apa include doar orasul
Fieni si Berevoiesti. Cucuteni nu are sistem centralizat de alimentare cu apa.
Satul Costesti desi face parte din comuna Fieni din punct de vedere administrativ, nu
face parte din aglomerare.
Generalitati
Configuratia generala a sistemului de alimentare cu apa Fieni este dupa cum urmeaza:
Sursele de apa
Zona de alimentare Fieni are 4 surse de apa:
Izvorul Gâlma si putul Gâlma, localizate in zona muntoasa in nordul judetului
Dambovita pe malul stang al Raului Ialomiţa, la cativa km in amonte de localitatea
Moroeni;
Izvorul Rătei, localizat de asemenea in zona muntoasa in nordul judetului Dambovita
pe malul stang al paraului Rătei, la aproximativ 10 km in amonte de localitatea
Moroeni;
Drenul Valea Caselor pe malul drept al raului Ialomiţa, in nordul orasului Fieni
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
61

Aductiuni
Trei aductiuni asigura apa pentru Fieni:
Prima consta in primul rand intr-un dren de la Valea Caselor la SP (Lungime: 600 m;
Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la SP (Lungime: 1.550
m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de stocare;
A doua si a treia constau in doua conducte de la izvoarele Galma si Ratei ce
alimenteaza direct Fieni, ce face parte din reteaua de distributie (Galma: Lungime: 20
km; Diametru: 125 to150 mm; material: otel, Ratei: Lungime: 30 km; Diametru:150
mm; Material: otel).
Statii de pompare
Orasul are doar o singura statie de pompare langa drenul „Valea Caselor” care pompeaza din
aceasta sursa catre rezervoarele existente.
Tratarea apei
Cu exceptia dezinfectarii cu clor gazos, nu mai exista alte statii de tratare.
Reteaua de distributie a apei
Reteaua de distributie a apei are o lungime totala de 32 km, formata in intregime din conducte
din otel intr-o stare avansata de uzura si numeroase scurgeri. Un proiect de reabilitare se afla
in desfasurare, tratarea acestuia va fi prezentata in capitolul Dezvoltarea Echiparii Edilitare.
Descrierea sistemului de alimentare cu apa
Captarea Apei
Putul Gâlma
Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, la aproximativ 4,3 km in amonte de
localitatea Moroeni (DN 71) si 1,8 km in amonte de statia hidro Gâlma, 0,3 km in amonte de
gospodaria de apa Gâlma, respectiv 14 km in amonte de Fieni.
Captarea este formata dintr-un put (P1 – 833H) executat in anul 2006 la adancimea de
100 m. Putul este amplasat la aproximativ 20 m fata de Raul Ialomiţa si este situat la o
altitudine de aproape 670 m. Debitul proiectat a fost de 18 l/s. Nu exista nici o evidenta a
perioadelor de deficit de apa.
Putul este imprejmuit cu gard, si suprafata sanitara protejata este de aproximativ 10m x 10m.
in prezent putul este in operare, si are o pompa submersibila, care pompeaza in rezervoarele
Gâlma.
Probarea hidrogeologica a forajului 833 H Galma – Ratei s-a realizat prin liftare
pentru limpezire cu pompa Mamuth. In aceste conditii s-a liftat continuu si cu pause
pana la limpezirea apei si s-au efectuat teste hidriogeologice.
Date privind constructia putului si parametrii hidrogeologici
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
62

Putul
nr.
833
H
Adancime
finala
Parametrii
constructivi ai putului
Interval
aflux de apa
Inf. Sup.
Raza
putului Grosimea
Gaura
libera
Grosimea acvifera si date sintetice privind testarea
acvifera
[m] [m] [m] [m] [m] [l/s]
Debit mediu
pompat
putului
Nivelul
piezometric
initial
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
[m 3 /
zi]
adancime cota
Denivela
rea
maxima
dupa 24
ore
[m] [m] [m]
100 87.00 19.00 0.108 30.00 4.20 362.88 +1.10 0.40
Testul de performanta
Testul de performanta a constat a constat in pomparea neintrerupta a putului cu
debit constant timp de 24 de ore.In timpul testului de performanta s-au efectuat
masuratori sistematice de debit si nivel dynamic. In timpul testului s-a recoltat o proba
de apa in vederea efectuarii analizelor fizico-chimice si bacteriologice.
Debitul maxim admisibil
Avand in vedere datele prezentate mai sus , se recomanda exploatarea putului 833 H cu
debitul de 17.77 l/s
Nu au fost gasite date despre succesiunea litologica si grosimea stratelor intalnite in
foraj.
In prezent putul este echipat cu o pompa submersibila S181 A/5 cu urmatoarele
caracteristici: P=22 kW si un debit de 80 mc/h.
In cabina putului este montat un contor de apa Dn 100 si un robinet pentru prelevare
probe de apa.
Apa captata din put este refulata in rezervoarele de inmagazinare de la Galma
printr-o conducta de polietilena Dn 180.
Avand in vedere ca putul este forat la 100 m si este amplasat intr-o zona unde depozitele
acoperitoare confera o protectie naturala impotriva factorilor de poluare iar in
63

vecinatatea lucrarilor nu sunt surse care pot contamina sau impurifica apele subterane,
zona de protectie sanitara are un perimetru de 10 x 10 m, imprejmuirea este realizata cu
un gard de sarma din otel si cu stalpi de otel cu inaltimea de 2 m.
Pentru mentinerea calitatii apei s-au luat masuri impotriva inundatiilor si a
stagnarii apelor meteorice prin suprainaltarea gurii de de acces in cabina putului si prin
indiguirea perimetrului aferent cabinei putului.
Izvorul Gâlma
Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, langa acesta la aproximativ 4,6 km in
amonte de localitatea Moroeni (DN 71), 2,1 km in amonte de statia hidro Gâlma, respectiv 0,3
km de putul Gâlma. Anul de implementare este 1956. Sistemul este format din camera de
captare a izvorului si aductiunea care transporta gravitational apa catre rezervoarele
gospodariei de apa Gâlma (2 x 1000 mc), localizate la aproximativ 0,6 km in aval, pe malul
stang al Raului Ialomiţa.
Izvorul Rătei
Este amplasat pe malul stang al Izvorului Rătei, un afluent al raului Ialomiţa, la aproximativ
10 km in amonte de Moroeni.
Lucrarile constau intr-un canal de captare care capteaza apa ce provine dintr-o pestera, un
decantor mic si un bazin de incarcare.
Pentru estimarea debitelor de la izvoarele Galma si Rateiu s-a efectuat un studiu
hidrogeologic pe baza unor informatii referitoare la surse, iar studiul a aratat ca aceste surse ar
avea un debit cumulat de 84 l/s dar in perioadele secetoase acest debit poate scadea.
In 2008 Operatorul Regional de Apa a exploatat aceste izvoare la un debit de 11 l/s in cazul
izvorului Galma si 10 l/s in cazul izvorului Rateiu. Apa din aceste izvoare nu este captata la
intreaga capacitate. Pierderile existente si avariile neautorizate de-a lungul conductei de
aductiune ca si deficientele ei (diametrele mici, traseu inadecvat) conduc la diminuarea
debitului catre consumatorii din aval, in cele mai indepartate puncte.
La gospodaria de apa Galma functioneaza doua rezervoare, fiecare din ele cu o
capacitate de 1000 cum si o statie de clorinare care a fost reabilitata.
Conducta de aductiune existenta numita Galma-Rateiu care porneste de la gospodaria Galma
si se termina la rezervoarele Musa din Pucioasa are o lungime de aproape 28 km, este veche
de 100 ani si prezinta multe defieciente, din care: diametre mici (DN 150mm) si 5 km
lungime in aval de Galma la cote mai ridicate de rezervoarele Galma, in unele zone.
Sectorul de aductiune intre rezervoarele Galma si satul Moreni a fost reabilitat cu
conducta GRP DN 600mm dar nu a fost pusa in functiune. Sectorul conductei de aductiune
intre Moroeni si Fieni va fi reabilitata printr-un program gestionat de Compania Nationala de
Investitii (in conformitate cu informatia data de reprezentatii Consiliului Judetean).
Sectorul conductei de aductiune intre Fieni si Pucioasa care este realizata din otel DN 400mm
este reabilitata prin acest proiect.
Drenul Valea Caselor
Aceasta sursa este localizata pe malul drept al Raului Ialomiţa, la nord de Fieni, intre
calea ferata si DN 71. Debitul proiectat al drenului este de 65 l/s. Incinta are 50 m x 600 m si
este imprejmuita cu gard.
Captarea este construita ca o conducta de drenare in lungime de 604 m si adancimi intre
2,4 – 6,0 m. Tuburile perforate au diametrul de 400 mm si sunt din beton. De-a lungul
conductei de drenare exista 15 foraje, un bazin de colectare de drenare cu o capacitate de 300
si o statie de clorinare.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
64

In prezent debitul captat nu depaseste 20 l/s, datorita schimbarilor nefavorabile in bazinul
raului:
1998: un dren executat de “Carpat Cement S.A.” localizat la aproximativ 10 – 20 m in
aval;
2007 – 2008: construirea a 4 statii hidro micro pe Raul Ialomiţa;
Statia de captare a nisipului localizata in amonte de sursa dren.
Rezervoarele de apa localizate la surse: rezervoarele Galma, V = 2x1.000 m3 ce primesc
apa de la izvorul Rateiu, captarea Galma si putul Galma. Exista de asemenea, o statie de
clorinare cu clor gazos pentru dezinfectare in incinta.
Disfunctionalitati
Parametrii functionali nu sunt monitorizati (nivelul hidrostatic, nivelul hidrodinamic,
debite) pentru oricare din surse.
Zona sanitara de protectie si perimetrul hidro geologic nu sunt stabilite si marcate, asa
cum s-a cerut (Decizia Guvernamentala nr. 930/2005);
Captarea drenului opereaza la o capacitate de aproximativ 50 % din debitul proiectat.
Drenul este format dintr-o conducta de ciment perforata de calitate scazuta.
Statiile de Pompare
Apa bruta din dren este pompata catre rezervoarele de depozitare de la Strada Firetelor prin
intermediul SP „Terasa Fieni” localizata pe malul stang al Raului Ialomita, reechipat in 2001
cu pompe orizontale 3+1 pompe de tip SADU 100x3, Q=90cum/h, H=80m, P=47kW.
Desi au fost inlocuite recent, pompele electrice sunt uzate si lucreaza cu eficienta scazuta.
Trebuie mentionat ca, caminul de vane din rezervoarele Galma gazduieste de asemenea o SP
mica pentru a alimenta satul “Glodeni”; principalele caracteristici 3 x Q=22 cum/h, H = 60 m,
P=3 KW.
Statii de tratare a apei
Probleme legate de calitatea apei
Datele colectate de la operator arata ca apa bruta de la Galma si Rateiu este de o calitate foarte
buna. Tratarea nu este necesara si apa poate fi trimisa gravitational catre retea necesitand doar
clorinare.
Statia de Tratare Fieni
Apa bruta de la cele doua izvoare si de la put deverseaza in 2 bazine de apa de 1.000 m³ catre
locatia Galma unde este dezinfectata prin intermediul unei instalatii cu clor gazos. Apa este
distribuita apoi gravitational.
Apa bruta din dren curge gravitational catre un bazin colector cu un volum de 130 m³ catre
statia de pompare “Valea Caselor”. Dezinfectarea cu clor gazos este realizata fara o tratare
preliminara. De la bazinul colector, apa este pompata catre doua bazine de depozitare de
1.000 m³ si 2.500m³ localizate in zona “Livezi” si apoi distribuita gravitational catre Fieni.
Evaluarea Generala a situatiei
Statiile de clorinare Fieni:
Echipamentul electric si mecanic este vechi, uzat, si necesita inlocuirea completa cu
un nou echipament modern.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
65

Sistemele de clorinare nu sunt in conformitate cu nici o reglementare, reguli de
siguranta sau standarde de baza. Sistemul existent trebuie inlocuit de urgenta si
echipat cu echipament de ultima generatie. Detectoarele de gaz nu exista si trebuie
prevazute.
Standardele generale de sanatate si de siguranta sunt deficitare sau nu exista, iar
echipamentul de siguranta pentru lucru, incaltamintea de siguranta, ochelarii si castile
de protectie lipsesc.
Aductiunile de apa
Doua aductiuni asigura apa pentru Fieni:
Prima este formata in primul rand dintr-o conducta dren de la Valea Caselor catre SP
(Lungime: 600 m; Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la
SP (Lungime: 1,550 m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de
stocare.
Ceea de a doua este formata dintr-o conducta ce vine de la Galma si izvoarele Rateiu
realizata din otel 150 mm, ce alimenteaza reteaua de distributie Fieni.
Drenul pe o lungime de 150 m, este inundat de rau in momentul de fata. Conducta a fost
construita in 1977 cu o adancime de implementare de la 2,5 pana la 6 m. Doisprezece gropi
colectoare din beton sunt instalate.
Aductiunea Galma - Fieni are 40 de ani vechime iar aductiunea Ratei –Galma este din 1910.
Ambele trebuie inlocuite. Conducta de aductiune Galma-Fieni va fi reabilitata printr-un
proiect finantat de fonduri administrate de CNI.
Rezervoare
Cele doua bazine principale de stocare sunt localizate in partea de nord a orasului Fieni, una
in amonte de cealalta, in zona de serviciu Livezilor:
Un bazin rectangular de depozitare de 2.500 m 3
Un bazin circular de depozitare de 1.000 m 3
Acestea sunt alimentate de la statia de pompare care primeste apa din sursa Valea Caselor. De
la acestea apa este distribuita catre Fieni.
Disfunctionalitati:
Ambele rezervoare cat si caminul de vane necesita reconditionare;
Acoperisul rezervoarelor trebuie reparat pentru a preveni infiltratiile de apa pluviala.
De asemenea, structura de ipsos si de beton din interiorul si exteriorul bazinelor si
caminul de vane trebuie reparate;
Caminele de vane ale bazinului din aval au un acces dificil. Echipamentul mecanic
este vechi si uzat, corodat si la sfarsitul perioadei de functionare;
Iluminatul inexistent sau insuficient.
Celalalt bazin de depozitare (33 m3) face parte din statia de pompare si este de asemenea intro
conditie precara.
Principalele Deficiente in Sistemul de Alimentare cu Apa
Rezumatul principalelor deficiente in sistemul de alimentare cu apa Fieni
Nr Component Principalele deficiente:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
66

1
2
e
Captare
apa
Statii de
pompare si
rezervoare
3 Tratare apa
4 Aductiune
5
Retea de
distributie
Izvorul Galma:
Principale deficiente:
In prezent, există perioade de deficit, debitul din izvor fiind influentat
de cantitatile de apa pluviala.
Putul Galma:
1 put (P1) construit in 2006 cu o adancime de 100 m.
Principale deficiente:
Nu exista o evidenţă a perioadelor de deficit de apă
Izvorul Ratei:
Principale deficiente:
Reduceri notabile de debit in sezonul secetos (scazut, de 25 l/s)
Nu sunt monitorizate caracteristicile cantitative de exploatare (debit)
Dren Valea Caselor:
Principale deficiente:
Capacitate redusă a drenului din cauza reducerii debitului raului:
construirea a 4 statii micro-hidro-electrice şi a unui dren executate de
fabrica de ciment în secţiunile amonte ale raului, insuficiente pentru a
acoperi cererea de apa din Fieni
SP a captarilor „Terasa Fieni”, “Valea Caselor”:
Principale deficiente:
Echipamentul mecanic este invechit, corodat, cu durata de viata
expirata, eficienta mica
Ambele rezervoare si camera vanelor necesita de reabilitare;
Sistemul Galma-Rateiu:
Numai dezinfectie, Statia de clorinare la rezervoarele Galma a fost
recent reabilitata
Sistemul Valea Caselor:
Dezinfectia se face fara nici un tratament preliminar la sursă (130 m³
rezervor tampon). Din acest punct, apa este pompata la două rezervoare
de stocare de 1000 m³ şi 2500 m³, situate în zona „Livezi” şi apoi
distribuita gravitational la Fieni
Principale deficiente:
Aductiunea Galma e veche de 40 ani, iar aductiunea Rateiu dateaza din
1910; sunt vechi si in stare avansata de degradare, se vor inlocui cu
conducte noi (vezi mai jos)
Aductiunea de la Valea Caselor la rezervoarele Fieni este in stare
inadecvata.
Reteaua de distributie
Principale deficiente:
Reteaua de distributie existenta este intr-o stare avansata de uzura; un
numar mare de avarii sunt raportate; in mod consecvent pierderi mari
(aprox. 600 l/brans./zi)
Dintr-un total de 7.600 locuitori, doar 84% sunt conectati la sistemul de
alimentare cu apa din care 70% sunt contorizati.
Proiect de extindere şi reabilitare (vezi mai jos)
Reteaua de distributie a apei in orasul Fieni este diferenţiată pe surse de alimentare şi
anume:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
67

- din aductiunea Galma se asigura apa pentru statiile de hidrofor din Zona Centrala, la
Grupul Scolar. Din aceeasi conducta se alimenteaza si intreprinderile „Steaua
Electrica” – cu o conducta Ø 150 mm si „ROMCIF” – cu o conducta Ø 100 mm care
intre timp si-au facut surse proprii din riul Ialomita.
- din aductiunea de la Rateiu – Ø 125 mm, se alimenteaza o serie de straduţe laterale
adiacente DN 71.
Tot din reteaua de alimentare cu apa a orasului Fieni este alimentat si satul apartinator
Berevoiesti (din conducta Rateiu). Celelalte sate apartinatoare, Costesti si Pripor, sunt
alimentate din fantani de tip rural.
-a fost reabilitata cu fonduri din bugetul local reteaua de apa de pe strada
Crangului.
Avand in vedere ca retelele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si
moral – (acestea fiind executate din teava de otel cu durata normata de viata de mult expirata ,
au peste 50 de ani) se constata urmatoarele disfunctionalitati:
- pierderi de apa in retea – datorate faptului ca armaturile sunt uzate;
- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase;
- in zona blocurilor reteaua este executata din tuburi de azbociment(uzate si erodate)
- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii
conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor;
- datorita pierderilor foarte mari de apa din retea nu se poate asigura un debit si o
presiune continua in retea, astfel incat distributia apei la cosumatori se face cu
intermitente;
Toate acestea duc la pierderi de apa in retea si la o exploatere defectuoasa a
sistemului de alimentare cu apa.
Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori
pentru stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in
orasul Fieni.
Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str.
Dr. Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de
hidrofor. Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata
in incinta gospodariei de apa.
Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la
parametrii calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara
refacerea integrala a retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata
expirata.
2.9.3. Canalizare
Reteaua de canalizare a orasului Fieni este executata in sistem divizor. Canalizarea
menajera deserveste numai orasul Fieni. Gospodariile din comunele invecinate Berevoiesti si
Costesti au bazine vidanjabile.
Canalizarea menajera are o lungime de aprox. 8.1 km si transporta gravitational apele
uzate catre statia de epurare. Reteaua este din azbociment si/sau din beton, avand diametre
cuprinse intre 250- 400 mm.
Apele pluviale sunt descarcate gravitational in paraul Ialomicioara si in raul Ialomita
prin rigole sau printr-un canal deschis. In zona blocurilor acestea au fost colectate intr-un
canal cu Dn 500 mm si dirijate spre canalul deschis.
Apele uzate menajere provin in cea mai mare parte de la populatie si in cantitate mai
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
68

mica de la agentii economici.
Colectarea apelor menajere se face in colectorul principal in lungime de 2.9 km si o
retea de canalizare secundara in lungime de 5.2 km.
Colectorul principal este constituit din tuburi din beton cu diametre cuprinse intre 250-
400 mm si este dimensionat pentru transportul unui debit de apa de maxim 35 l/sec.
Statia de epurare este amplasata in extremitatea sudica a orasului Fieni, pe malul drept al
raului Ialomita, la aproximativ 300 m de confluenta paraului Ialomicioara cu raul Ialomita.
A fost construita in 1974 si a fost proiectata pentru o capacitate de 100 l/sec si contine o
treapta mecano-biologica de epurare.
Fluxul tehnologic
Treapta de epurare mecanica:
gratare rare si dese deznisipator
separator de grasimi
decantor primar Imhoff
Treapta de epurare
biologica si chimica
statie de pompare
turn decator secundar
statie clorinare
Tratarea namolului
statie pompare namol
bazin colectare namol, V= 8 mc
platforme de uscare a a namolului 4 buc. , S= 900mp.
Pavilion administrativ
Receptorul apelor uzate evacuate din statia de epurare este raul Ialomita.
Statia de epurare nu are debitmetru, prin urmare nu se poate aprecia care este debitul
influent al statiei.
Deznisipatorul este un bazin deschis format din doua compartimente avand
dimensiunile 7.05x1.50m, prevazut cu gratare metalice pentru retinerea deseurilor solide si
cuva pentru sedimentarea deseurilor.
Cele doua compartimente sunt prevazute cu stavile plane din lemn in partea din amonte
si din aval folosite pentru izolarea periodica a celor doua deznisipatoare pentru curatarea
mecanica a cuvelor deznisipatorului.
Separatorul de grasimi: grasimile se depun la suprafata apei si sunt indepartate manual
cu ajutorul unor site si transportate cu roaba pe platformele de uscare a namolului.
Decantorul primar de tip Imhoff este o constructie circulara formata din doua bazine
circulare descoperite, cu radier conic, bazinele sunt prevazute cu jgeaburi cu panta pentru
deversarea apei.
Statia de pompe prevazute cu 2 electropompe pentru namol tip ACV 5.0-15 0 cu
urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q= 25.mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere
P= 5 Kw si 2 electropompe tip ACV 100-15 D cu urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q=
153mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere P= 11 Kw.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
69

Biofiltru turn are un diametru de 10 m si o inaltime de lucru de 3 m.
Aerarea se realizeaza pe cale naturala prin golurile prevazute in partea de jos pe toata
suprafata biofiltrului si prin pantele rigolelor pe radierul biofiltrului.
Materialul de umplutura este format din pietris de rau avand 0 granulatie de 8-10 mm
pe pe primii 50 cm si 0 granulatie de 5-6 cm in rest si prezinta 0 garda de 1 m deasupra
inaltimii de lucru pentru a nu ingreuna functionarea pe timp de iarna.
Decantorul secundar este o constructie din beton armat executat sub biofiltru, avand
diametrul de 10m. Colectarea apei decantate se face intr-un jgheab periferic, pozitionat pe tot
conturul decantorului fiind repartizata din tubul central prin intermediul a 4 deflectoare cu Dn
15 mm. Namolul este evacuat gravitational printr-un tub de fonta cu On 200 mm in
decatoarele primare.
Namolul depus in decantorul primar este pompat pe platforna de uscare; platformele de
uscare sunt suprafete betonate, prevazute cu jgheaburi pentru colectarea apei rezultate, care
este introdusa in flux -decantorul primar. Statia nu are instalatii de fermentare a namolului.
Statia este dotata cu o statie de clorinare care in prezent nu este functionala.
Fluxul tehnoloqic al apei menajere
Din colectorul principal al canalizarii, apa menajera se scurge gravitational in
deznisipator unde corpurile in imersie sunt retinute de cele doua gratare, sunt colectate
manual si depozitate in containere.
Nisipul retinut in deznisipator se colecteaza manual si este depozitat pe platformele de
depozitare.
Din deznisipator apa ajunge in caminul de distributie de unde este distribuita in cele
doua separatoare de grasimi. Grasimile separate la suprafata apei sunt indepartate manual cu
ajutorul unor site si sunt transportate la platforma de namo/.
Din separatorul de grasimi apa ajunge in decantorul primar. Dupa depunerea gravitationala a
suspensiilor, apa ajunge in bazinul nr. 2 al statiei de pompare de unde este pompata in
biofiltru turn si colectata in decantorul secundar printr-un jgheab colector de unde apa
decantata de scurge gravitational in caminul de amestec cu dor, Apa clorinata se evacueaza
gravitational printr-o conducta din azbociment cu Dn 300 mm si printr-un canal de curgere
libera in lungime de 50 ,II in raul Ialomita.
Circuitul namolului
Namolul depus pe fundul decantorului primar este evacuat prin sifonare in bazinul nr. 1
al statiei de pompare de unde este pompat la platformele de uscare a namolului.
Namolul de pus pe radierul decantorului secundar se scurge gravitational in decantorul primar
iar de aici este pompat pe platformele de uscare a namolului.
In cadrul statiei de epurare functioneaza un laborator fizico-chimic pentru controlul
calitatii apei uzate.
Efluentul tratat este deversat in Raul Ialomita.
Schema de tratare a SE este prezentata in urmatoarea figura:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
70

Schema SE Fieni
Nu exista masuratori ale debitului; prin urmare nu este posibil sa se estimeze debitul de
intrare in SE.
Rezultatele analizelor de apa uzata pentru evacuare sunt prezentate mai jos:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
71

Tabelul 0-1 Analizele apei uzate ale SE Fieni
Parametrii CMA de la NTPA
001/2002
pH
T
NH4 +
Materie extractibila
BOD5
CODMn
TSS
O2 dizilvat
NO2 -
Reziduri fixe
Cloruri
Cl rezidual
6.5 -8.5
35
2
20
25
125
60
6
1
2000
500
0.2
Unitati Iulie 2007 August 2007 Septembrie 2007
-
°C
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
Captare Evacuare Captare Evacuare Captare Evacuare
7.73
22.01
-
10.11
26.30
48.79
62.87
5.36
-
421.68
44.22
-
7.63
21.02
3.48
4.91
13.07
26.35
39.65
5.55
0.09
216.00
35.19
0.1
7.69
21.33
-
10.45
33.81
56.59
67.23
5.33
-
523.10
43.67
-
7.59
20.45
3.42
5.06
16.19
29.71
40.13
5.57
0.086
298.68
32.80
0.10
7.72
18.85
-
10.09
31.35
53.37
69.43
5.98
-
552.00
39.98
-
NTPA 001/2002 : Standardele Romanesti pentru deversarea apei uzate in mediul narural. Deparisile de la aceasta norma ale apei tratate sunt
subliniate.
Analizele realizate de Operator
Majoritatea parametrilor sunt in conformitate cu NTPA 001 dar acest lucru este de
asemenea legat de faptul ca valorile de la intrare sunt extrem de mici, cauzate de infiltratiile
din cadrul sistemului colector de canalizare.
Concluziile generale
Statia de epurare este depasita din punct de vedere tehnologic, echipamentul este uzat,
obiectele infrastructurii de beton sunt avariate si nu mai sunt functionale. Din cauza
configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar sa se implementeze o statie de
epurare corespunzatoare in conformitate cu directivele relevante.
Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata
Tabelul de mai jos contine principalele deficiente intalnite in cadrul sistemului de apa uzata
din aglomerarea Fieni:
Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata din aglomerarea Fieni
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
7.62
17.87
3.17
4.92
14.09
27.21
42.40
6.18
0.083
283.77
30.92
0.1
Indice Componente Deficientele principale
3 Tratarea apei uzate SE nu mai este de ultima ora din punct de vedere tehnologic,
echipamentul este uzat, obiectele infrastructurii de beton sunt avariate
si nu mai sunt functionale;
Din cauza configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar
sa se implementeze o SE corespunzatoare in conformitate cu
directivele relevante.
72

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică
Oraşul Fieni este racordat la sistemul naţional de furnizare a energiei electrice.
Alimentarea cu energie electrică a oraşului se face din sistemul energetic naţional prin
reţeaua de înaltă tensiune din LEA 110 KV Aninoasa-Fieni. În prezent sunt racordate
99,20% din gospodării la reţeaua de alimentare cu energie electrică.
2.9.5. Telefonie
Serviciile poştale
Compania Naţională „Poşta Română‖ îşi desfăşoară activitatea într-un singur oficiu
poştal, în centrul oraşului.
Telefonia fixă:
Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de S.C. RomTelecom S.A. Datorită
accentuării stării de sărăcie a populaţiei, o mare parte a renunţat la serviciile cu abonament, în
special la cele de telefonie fixă
Telefonie mobilă:
În Fieni se poate recepţiona semnal pentru toate reţelele de telefonie mobilă ce îşi
desfăşoară activitatea în România.
Internet:
Furnizarea serviciilor de internet cunoaşte o dezvoltare, la serviciile oferite de
Romtelecom SA adăugându-se cele ale altor mici investitori privaţi, dar şi a firmelor de
telefonie mobilă.
.
2.9.6. Alimentare cu caldura
Orasul Fieni si satul Berevoiesti dispun de retea de gaze naturale.
Asigurarea cu energie termică pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră şi
preparare hrană la bucătării se realizează cu gaze (gaz metan).
Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua stradală proprietatea DISTRIGAZ prin
intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator în parte.
Regimul de presiune este de două feluri: joasă şi redusă, existand staţii de reglare şi
măsură a gazelor.
Incălzirea locuinţelor particulare, se face cu sobe de teracotă, centrale termice, care
folosesc combustibili gazoşi - gaze.
Reţeaua de distribuţie are prevăzute răsuflători în lungul conductei conform
Normativului I 6 - 86.
Fiecare consumator de gaze este prevăzut cu un contor de gaze pentru măsurarea
consumului individual.
2.9.7. Alimentare cu gaze naturale
Distributia in teritoriul orasului Fieni se face astfel: din statia de predare (inalta – medie
presiune), situata pe str. Stadionului porneste racorduri catre cele 3 statii de reglare masurare,
iar de aici retele de distributie.
Instalatiile si reteaua de distributie acopera cerintele actuale.
2.9.8. Gospodarie comunala
Dezvoltarea durabilă implică managementul activităţilor umane şi a resurselor
mediului astfel încât să se minimizeze impactul acestora asupra mediului natural şi construit
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
73

în vederea accesului egal al tuturor generaţiilor la resursele oraşului. Pe de altă parte, oraşul
Fieni se află într-o zonă cu un nivel ridicat de poluare, astfel încât sunt necesare acţiuni
extrem de dificile şi de costisitoare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de viaţă ale
locuitorilor, cât mai durabil cu putinţă.
Numărul de gospodării deservite prin programul de salubrizare din Oraşul Fieni şi
satele aparţinătoare Berevoieşti şi Costeşti este de 2947.
Numărul de locuitori deserviţi prin programul de salubrizare este de 7601, din care 1274 sunt
persoane ce locuiesc la bloc. De asemenea, prin programul de salubrizare sunt deservite un
număr de 30 instituţii publice (şcoli, primărie, licee, grădiniţe) aflate în subordinea Consiliului
Local.
S.C. SUPERCOM S.A deserveşte şi un număr de 55 agenţi economici, din care 5 sunt
unităţi mari.
Operatorul SC SUPERCOM SA furnizeaza servicii de salubrizare în judeţ în baza
contractului nr. 170/33/31.03.2010.
Cantităţile de deşeuri menajere colectate din oraşul Fieni se ridică la 1.440 tone pe an, din
care 150 t în lunile de vara şi 90 t în lunile de iarnă.
2.10. PROBLEME DE MEDIU
Identificarea surselor de poluare
In functionarea unitatilor,anual se stabilesc indicii aprobati prin Acordul de Mediu
referitor la ocrotirea mediului ambiant,pe categorii de folosinta :
Apa
Aer
Sol
Asezari umane
Acestea se vor monitoriza conform legislatiei in vigoare.
Pe teritoriul orasului Fieni nu există în prezent surse importante de poluare care să
acţioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă.
Se remarcă unele surse de poluare datorate activităţilor umane sau lipsei de
preocupare pentru protecţia mediului:
poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere
poluarea generată de circulaţia auto
alte forme de poluare
Starea mediului şi a patrimoniului natural. Starea factorului de mediu AER
Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului atorită capacităţii
sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane.
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată
ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi.
Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi
poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra
omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului,
emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca:
poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.
Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii:
surse de impurificare cu particule solide;
surse de impurificare cu gaze şi vapori.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
74

Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale.
Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional
poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu
pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o
anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenţa
şi sănătatea populaţiei, în apropierea unor zone aride sau de deşert. În anumite condiţii
meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf până la distanţe apreciabile de locul
de producere.
Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului respirator.
Pe teritoriul orasului exista sistem de monitorizare a calității aerului- Statia DB-2,
amplasata la adresa: Str. Teilor, Nr. 20
Starea factorului de mediu APĂ
Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei. Compania de Apa
Targoviste efectueaza zilnic, numai pentru municipiul Targoviste si localitatile limitrofe cca.
100 de analize fizico-chimice si microbiologice, iar pentru orasele Moreni, Titu, Racari,
Gaesti, Pucioasa si Fieni cca. 130 de analize zilnic pentru monitorizarea calitatii apei potabile,
fiind stabilite un numar de 50 sectiuni unde sunt prelevate probe de apa.
Poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice
diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;
poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului.
Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă în influenţa
diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care sepetrec în apele naturale.
Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări
infime, dar persistente, în compoziţiaapei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe
nebănuite. Se poateproduce astfel o distrugere a microorganismelor din apă şi ca urmare
oprireasau încetinirea proceselor naturale de autoepurare. Uneori pot apărea şi consecinţe
economice grave prin distrugerea florei şi faunei acvatice, în speciala peştilor care sunt foarte
sensibili la poluarea chimică a apei. Poluarea chimică produce mari dificultăţi in procesul de
tratare a apei, deoarece instalaţiile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea poluanţilor
chimici, mai ales în concentraţii scăzute.
Starea factorului de mediu SOL
Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale
provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală
individuale şi prin exloatare agricolă neraţională.
Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea
temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminarii lor finale la groapa de
gunoi. Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de
animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice reciclabile,
astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă.
Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calității solurilor.
Starea vegetaţiei
Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este
afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul gospodăriilor
particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie
menajere.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
75

Disfuncţionalităţi – Priorităţi
Disfuncţionalităţile se referă atât la starea factorilor de mediu cât şi la zonele
rezultate în urma alterării acestora.
În acord cu principiile şi elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabilă a
societăţii se stabilesc ţelul, obiectivele şi ţintele pentru fiecare factor de mediu.
Principalele disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a situaţiei existente
sunt:
Starea şi calitatea mediului înconjurător - probleme identificate:
Degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de regularizare (eroziuni de
mal)
Prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi viroage
neregularizate
Poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor menajere şi a
dejecţiilor animaliere
Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere urbane;
Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi apelor de
suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere. Aceste ape
se pot infiltra în sol putînd produce poluarea pânzei freatice;
Nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la nivelul orasului.
2.11. DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII)
DOMENII DISFUNCTIONALITATI
Fondul construit si
utilizarea
terenurilor.
Spatii plantate,
agrement si sport
Cai de comunicatie
si transport
Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu sunt
echipate edilitar.
Starea precară a dotărilor culturale, acestea necesitănd reabilitare.
Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacităţi de cazare, unităţi de
alimentaţie publică şi structuri de agrement)
Lipsa unor spatii pentru agrement.
Insuficienta spatiilor verzi amenajate
Retea stradala nemodernizata si subdimensionata
Lipsa/ discontinuitatea trotuarelor
Intersectii neamenajate
Insuficienta parcajelor publice.
Traficul greu tranziteaza orasul
Echipare edilitară Neechiparea reţelei de distribuţie a apei potabile cu hidranţi pentru
incendiu exterior;
Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit
Retele nemodernizate
Protejarea zonelor Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice
cu valoare de
patrimoniu
Probleme de mediu Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere
Dintre componentele mediului supuse poluarii, afectate sunt apa si solul.
Dezvoltare Restructurarea unor unitati economice (activitati productive)
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
76

economică Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente
Evolutie
demografica
Scaderea continua a volumului populatiei
Rata mica a populatiei ocupate
ZONE DE PROTECTIE CU INTERDICTIE PROVIZORIE DE CONSTRUIRE
ELECTRICE
Pentru linii electrice, conform legii energiei electrice nr. 13/2007 si NTE 003/04.00:
- Culoar de 24 m ( 12 m de o parte si alta din ax), pentru LEA 20 KV
- Culoar de 37 m ( 18,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 110 KV
- Culoar de 55 m ( 27,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 220 KV
- Culoar de 75 m ( 37,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 400 KV
APA
Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005:
- Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime
- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale cosntructiei, pentru rezervoare
- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de tratare
- Distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de pompare
- Distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa
-
-
NORME DE IGIENA REFERITOARE LA ZONELE DE LOCUIT
Conform Ordinului 536/1997 al ministrului sanatatii:
- Raza de 100 m fata de ferma de cabaline
- Raza de 200 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete
- Raza de 500 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete
- Raza de 500 m fata de de ferme de pasari, pana la 5000 de capete
- Raza de 1000 m fata de de ferme de pasari, cu peste 5000 de capete si complexe avicole
industriale
- Raza de 100 m fata de ferme de ovine
- Raza de 500 m fata de ferme de porci, pana la 2000 de capete
- Raza de 1000 m fata de ferme de porci intre 2000-10000 de capete
- Raza de 1500 m fata de complexe de porci cu peste 10000 de capete
- Raza de 30 m fata de spitale veterinare
- Raza de 100 m fata de grajduri de izolare si carantina pentru animale
- Raza de 500 m fata de abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor
- Raza de 300 m fata de depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine
animala
- Raza de 500 m fata de platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in
functie de marimea unitatilor zootehnice deservite
- Raza de 1000 m fata de pltaforme pentru depozitarea gunoiului porcin
- Raza de 1000 m fata de statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub
10 000 de capete
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
77

- Raza de 200 m fata de cimitire de animale, crematorii
- Raza de 300 m fata de statii de epurare a apelor uzate orasenesti
- Raza de 200 m fata de statii de epurare a apelor uzate industriale
- Raza de 300 m fata de paturi de uscare a namolurilor
- Raza de 300 m fata de campuri de irigare cu ape uzate
- Raza de 500 m fata de campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru
fermentarea namolurilor
- Raza de 1000 m fata de depozite controlate de reziduuri solide
- Raza de 100 m fata de camere de tratare biotermica a gunoaielor
- Raza de 1000 m fata de crematorii orasenesti de gunoi
- Raza de 200 m fata de autobazele serviciilor de salubritate
- Raza de 50 m fata de bazele d eutilaje ale intreprinderilor de transport
- Raza de 50 m fata de cimitire
La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de
protectie ale diferitelor obiective iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita
avizul de la institutiile competente .
In acelas timp autoritatile locale trebuie sa-si ia masuri pentru administrarea unei
astfel de catastrofe implicand cazare provizorie pentru circa 300 – 400 persoane si
rezervarea unor terenuri in intravilan pentru reconstructia unor locuinte in caz de catastrofe –
inundatii, alunecari , cutremur.
2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI
Necesitatile si optiunile populatiei sustinute de primarul orasului sunt :
Infrastructura de baza
o punerea in practica a planului de modernizare si reabilitare a drumurilor actuale
o realizarea unor piste speciale pentru biciclete in vedera decongestionarii traficului din
oras
o amenajarea unei parcari de autovehicule in orasul Fieni
o dezvoltarea eficienta a retelelor de utilitati in toate cartierele orasului Fieni
o constructia si adaptarea sistemelor publice de alimetare cu apa si canalizare conform
obiectivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate
o dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor si mentinerea unui
mediu curat
o asigurarea incalzirii populatiei cu respectarea standardelor tehnologice de performanta
si de mediu
o furnizarea energiei electrice catre populatie cu utilizare de tehnologii economicoase si
nepoluante
o modernizarea spatiilor pentru parcarea autovehiculelor, precum si inlocuirea semnelor
de circulatie necorespunzatoare
o dezvoltarea si extinderea zonei verzi in orasul Fieni
o achizitionarea de utilaje si echipamente pentru realizarea in bune conditii a serviciilor
publice utilaje de deszapezire, intretinerea spatiilor verzi
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
78

o utilizarea surselor de energie neconventionale/ regenerabile in furnizarea utilitatilor
catre locuitorii orasului Fieni
o atragerea d efonduri pentru realizarea retelelor broadband si a punctelor de acces
public la internet in banda larga (PAPI)
Dezvoltarea sociala si dezvoltarea capitalului uman
o cresterea numarului de locuri de munca si a conditiilor de munca la nivel local
o asigurarea accesului populatiei de etnie rroma la educatie si formarea profesionala
o cresterea dotarilor specifice si informatizarea unitatilor scolare
o dezvoltarea infrastructurii si dotarilor necesare desfasurarii activitatilor culturale
o cresterea calitatii impactului actual medical
Dezvoltarea teritoriala si urbanistica
o extinderea echilibrata a intravilanului orasului
o identificarea cladirilor/obiectivelor care pot fi incluze in patrimoniul cultural al
orasului
o renovarea/ reabilitarea cladirilor cu respectarea cerintelor de eficienta energetica
Turism
o asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii activitatilor turistice
o conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural al orasului Fieni(in special
biserici) in scopul cresterii atractivitatii turistice a zonei
o dezvoltarea unei oferte turistice locale bazate pe inovatie si creativitate
3. PROPUNERI DE REGLEMENTARE URBANISTICA
3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE
Studiile ce au furnizat elemente de reper in ceea ce priveste dezvoltarea orasului Fieni
au fost:
Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -»
S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011
-s-au identificat si s-au descris zonele in care se gasesc riscuri naturale in teritoriu
Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -»,
S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011;
-s-au identificat monumentele si siturile arheologice clasificate din teritoriu si s-au
propus zone de protectie
Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company
S.R.L.PLOIESTI -s-a actualizat planul topografic, suport planse PUG
Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013
Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015,
-s-au prevazut strategia localitatii
O serie intreaga de prevederi au fost communicate, discutate si conturate ca urmare a
intalnirilor cu persoanele din aparatul administrative al orasului sau unor studii si investitii ale
membrilor colectivului de elaborare a PUG-ului.
Au mai fost folosite date din documentatiile intocmite anterior, date culese de la
Directia Judeteana de Statistica Dambovita, date preluate de la Primaria orasului si de pe
teren.
Impreuna cu reprezentantii Consiliului local au fost analizate urmatoarele aspecte
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
79

-delimitarea si zonarea teritoriului administrativ al orasului ;
-necesitatea si posibilitatea extinderii intravilanului;
-situatia dotarilor social – culturale;
-stabilirea prioritatilor in realizarea dotarilor tehnico-edilitare;
3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI
Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii orasului Fieni. Intre acestea, exista o serie
de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar
sa se concentreze in viitorul apropiat:
DOMENII PRIORITATI
Fondul construit si
utilizarea terenurilor.
Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau
banchete de pamant, lucrari de sustinere, plantari de pomi, impaduriri.
Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan
Crearea de conditii propice diversificarii fucntionale in zona centrala si
dezvoltarii de servicii si activitati comerciale
Reabilitarea dotarilor culturale
Reabilitarea termica si estetica a cladirilor
Dezvoltarea structurilor turistice
Spatii plantate, Crearea de noi spatii verzi si locuri de joc pentru copii
agrement si sport
Cai de comunicatie si Reabilitarea circulatiilor carosabile si pietonale
transport
Sistematizarea intersectiilor cu disfunctionalitati
Crearea de noi parcaje publice
Echipare edilitară Extinderea si modernizarea retelelor edilitare
Protejarea zonelor cu Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor istorice
valoare de
patrimoniu
Probleme de mediu Lucrari de amenajare a albiilor raurilor
Managementul durabil al deseurilor menajere. Crearea de pubele
publice si puncte de precolectare a deseurilor menajere
Dezvoltare
Incurajarea dezvoltarii serviciilor, activitatilor comerciale si turistice
economică
Evolutie demografica Incurajarea stabilirii familiilor de tineri
Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor
economice existente
Intergrarea rromilor in societate
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
80

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU
Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul
administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun:
valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi la nivelul judetului
Dambovita.
colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de
valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă,
gospodărirea deşeurilor, zone de agrement
controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor
de folosire excesivă a acestuia
corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor
infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor
respectarea zonificării intravilanului localităţii.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
Conform Legii nr. 215 din 2001 a administratiei publice locale, republicata, administratia
publica locala a orasului Fieni reprezentata de Consiliul Local poate sustine si influenta
pozitiv dinamica dezvoltarii economice a orasului, recurgand la urmatoarele prerogative
legale:
Aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a orasului
Hotararea darii in administrare, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate
publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice
de interes local, in conditiile legii;
Hotararea vanzarii, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate privata a orasului
Avizarea sau aprobarea, in conditiile legii, documentatiilor de amenajare a teritoriului
si urbanism ale localitatilor (realizare PUG, PUZ, PUD);
Astfel, pentru a completa analiza situatiei economice actuale a orasului Fieni, se impune
si urmarirea deciziilor luate de administratia publica locala in favoarea dezvoltarii de activitati
economice pe teritoriul localitatii. Sursa informatiilor prezentate mai jos sunt hotararile de
consiliu local adoptate.
Hotarari adoptate de Consiliul Local Fieni in favoarea dezvoltarii economice a
orasului (mentionate in ordinea amplorii si importantei investitiei)
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
81

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI
În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat,
nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei
şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii.
Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea
cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei
populaţii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra
evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura
populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a
evoluţiei probabile:
1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile
trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.
2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în societăţi mai
puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în
timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare
populaţiile din societăţile avansate.
Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei
categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei
funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de
numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific
al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a
resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
82

potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecinţă
directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare
edilitară a localităţii.
Prezumarea populatiei de perspectiva se poate face prin doua metode :
a)metoda de crestere biologica bazata pe cresterea naturala. Sporul natural al populatiei in
ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2004-2009 este de -173 locuitori. Presupunând constant
ritmul creşterii populaţiei cu 34,6 persoane pe an , aceasta va scadea în 2018 cu 558 locuitori,
ajungând la un efectiv de 8288 locuitori.
Anul 2018: locuitori
P=Po-n x St
P=populatia preliminata
Po=populatia existenta
n=numarul de ani pentru care se face calculul
St=spor total
Anul 2018: populatia 2009+ 9 ani x ( -34,6 loc./an) =
7730 + 9 x (-34,6 /an) =7730+(-311,4) = 8041,4
ANUL 2018 – 8041,4locuitori
b)metoda tendentionala prin proiectarea pentru perioada urmatoare a sporului mediu
pentru o perioada de 20 ani.
Anul 2009: 7730 locuitori
Rata medie de crestere anuala – 0,002
Pi = Po (1 + r*n)
Pi = populatie prezumata
Po = populatie existenta
r = rata de crestere
n = numarul de ani pentru prognoza
Pi = 7730 *(1+0,02*20) = 7730* 1,04 = 8039,2 locuitori
ANUL 2029 –8039,2 locuitori
Această tendinţă de crestere a volumului populaţiei trebuie susţinuta de orientarea
politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să sprijine creşterea natalităţii:
acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea orientate
spre tinerele familii,
stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile de
muncă prin atragerea de investiţii locale,
creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ,
sănătate, consiliere familială,
susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a
se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de
naştere şi creştere a copiilor;
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
83

dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea speranţei de
viaţă a populaţiei orasului şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum:
asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de
asistenţă socială,
încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au depăşit
vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi
individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale,
creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI
Prezenta documentaţie de specialitate urmăreşte alcătuirea structurii reţelei majore de
circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor, organizarea desfăşurării
traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local şi interzonal, circulaţie
generală (autoturisme şi trafic de servicii şi intervenţii), dotările principale actuale de
circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi normative, precum şi de legislaţia în vigoare
(Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea nr.
82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru
aprobarea Normelor privind protectia mediului înconjurator ca urmare a impactului drummediu
înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul
M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor
în localităţile urbane, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile sectoriale etc.).
Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de
lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de
viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice
locale în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi amenajarea
corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m.
Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de
comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste
terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie
şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente
geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care
se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se
evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei.
Autoritatile locale vor urmarin ca traficul sa nu fie ingreunat prin nerespectarea zonelor
de siguranta si de protectie (22m – drumul national , 20m drumul judetean si18 m drumul
comunal din ax de-o parte si alta) prin amplasarea de constructii, panouri, vegetatie inalta etc.,
asigurandu-se razele de curbura, invelitoarea strazilor in zonele de intersectie propunandu-se a
se realiza cu denivelari mici in suprafata premergatoare intersectiei, astfel incat viteza
autovehicolelor sa se reduca la intrarea in traficul de pe drumurile principale.
Sunt propuse mai multe reglementări, în conformitate cu disfuncţionalităţile semnalate
(profiluri transversale ale străzilor, care nu corespund din punct de vedere tehnic noilor
STAS-uri; discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient;
drumuri de legătură în teritoriu aflate în stare de degradare accentuată; trafic eterogen:
tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni, care generează accidente rutiere în special
pe timp de noapte; existenţa unor trasee sinuoase care necesită corectare de elemente
geometrice; străzi înguste care necesită lărgire; lipsa de parcaje amenajate aferente
principalelor dotări ale orasului, în zonele de interes social şi comercial.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
84

a) În conformitate cu analiza datelor existente, a posibilităţilor de optimizare, a
obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea
străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de
specialitate, s-au propus câteva reglementări mai importante pentru eliminarea
disfuncţionalităţilor infrastructurii rutiere şi a celor de dotare şi organizare, pentru
satisfacerea condiţiilor de trafic şi de încadrare urbană:
- amenajarea intersecţiilor arterelor principale cu celelalte străzi, şi echiparea acestora
cu semafoare mai ales in zona in care se intersecteaza cu DN 1 B
- amenajarea penetraţiilor rutiere;
- modernizarea şi viabilizarea străzilor prin:
- aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;
- amenajări de profil conform noilor STAS-uri;
- corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare şi lărgiri;
- reglementarea circulaţiei pietonale prin:
- refacerea continuităţii trotuarelor existente;
- amenajarea de trotuare;
- îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor;
- amenajarea de treceri pentru pietoni;
- propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu
- spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general
de urbanism, pentru unitati de utlitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public
pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. De-a lungul strazilor se va
asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana.Se propun pentru modernizare
parcarile existente si realizarea unora noi
-odata cu realizarea proiectelor pentru traseele strazilor, se va asigura vizibilitatea in
intersectii si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicole, inclusiv
transport de tonaj mare, pentru evitarea oricaror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se
vizibilitatea, situatie ce se va mentine si intretine in viitorul previzibili, la calitatea necesara
desfasurarii traficului.
-santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata
priodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice.
-odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse ( in baza proiectelor tehnice
de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament,
spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice,
razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea
infrastructurii pentru traficul din zona.
-zone de protectie a drumurilor raportata la linia mediana:
- pana la 18 m in cazul drumurilor comunale.
- pana la 20 m in cazul drumurilor judetene,
- pana la 22 m in cazul drumurilor nationale
-terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice
sau fizice care le au in administrare sau in proprietate cu obligatia ca acestea prin activitatea
lor sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului.
Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate:
DR. Nicolae Stefanescu
Teilor
Aleea Teilor
Malu Rosu
Runcului
Costesti
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
85

Berevoiesti
Biserica sf. Nicolae
Poduri si podete noi necesare:
pod Costesti – peste Ialomicioare
Pod Berevoiesti- peste Ialomita
Pod Berevoiesti- peste Ialomita
Intrucât studiul căilor de comunicaţie şi transport are ca principal obiectiv
fundamentarea planului urbanistic general "PUG – Oras Fieni ", metodologia aplicată este
adaptată acestui scop, respectiv unele analize şi date de teren sunt limitate la strictul
necesar. Rezolvările de detaliu se vor stabili ulterior, prin elaborarea de studii la scări
corespunzătoare: 1:2000... 1:500.
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL
Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata.
In plansa nr. 3 Reglementari urbanistice – Zonificare sunt prezentate propunerile si
reglementarile urbanistice pentru oras in functie de nevoia de dezvoltare si de particularitatea
sa.
Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al orasului Fieni de 538,56
ha, s-a propus o marire cu 16,95ha.
Situatia propusa pe trupuri in teritoriu:
Se prezinta in continuare, structura functionala si propusa pentru intreg teritoriul
intravilan al orasului.
SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - PROPUS
SUPRAF.
(HA)
T1 FIENI - ORAS 333,25
T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 0,24
T3 COSTESTI - SAT APARTINATOR 93,33
T4 COSTESTI - SAT APARTINATOR 91,47
T5 GOSPODARIE DE APA 30,62
T6 CARIERA 0,12
T7 CARTIER VLADESTI 0,95
T8 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 4,42
T9 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,54
T10 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 0,57
TOTAL 555,51
538,56
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
86

BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS
FUNCTIUNI
Supraf
(Ha)
FIENI BEREVOESTI COSTESTI VLADESTI TRUPURI IZOLATE TOTAL
Supraf
(%)
Supraf
(Ha)
Supraf
(%)
Supraf
(Ha)
LOCUINTE SI FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE 52,56 15,77 0,,0 0,00 28,591 23,42 2,484 56,15 1,293 53,47 84,93 15,29
ZONA UNITATI AGRICOLE
/ZOOTEHNICE 0,00 0,00 00,0 0,00 0,144 0,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,03
INSTITUTII PUBLICE SI
SERVICII
DE INTERES PUBLIC 3,05 0,91 14,59 15,63 0,788 0,65 0,00 0,00 0,00 0,00 18,43 3,32
UNITATI INDUSTRIALE 33,98 10,20 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 33,98 6,12
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT - STRAZI 34,03 10,21 0,60 0,64 8,176 6,70 0,158 3,57 0,169 6,99 43,13 7,76
CAI DE COMUNICATIE SI
TRANSPORT - CAI FERATE 8,20 2,46 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 8,20 1,48
GOSPODARIRE COMUNALA,
CIMITIRE 2,35 0,70 5,67 6,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,115 4,76 8,13 1,46
TERENURI AGRICOLE IN
INTRAVILAN 97,16 29,16 0,00 0,00 80,748 66,14 1,782 40,28 0,6 24,81 180,29 32,46
ZONA ECHIPARE
TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,30 0,79 0,85 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,80 0,32
ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 56,51 60,55 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 56,51 10,17
APE 8,32 2,50 0,00 0,415 0,34 0,00 0,00 0,00 0,00 8,73 1,57
TERENURI NEPRODUCTIVE 16,19 4,86 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 16,19 2,91
SPATII PLANTATE,
AGREMENT, SPORT 7,40 2,22 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,40 1,33
TERENURI FORESTIERE 0,02 0,01 3,61 3,87 0,001 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,63 0,65
Z MIXTA - INDUSTRIE SI
SERVICII 4,11 1,23 0,04 0,04 2,314 1,90 0,00 0,00 0,00 0,00 6,47 1,16
Z MIXTA - LOC REGIM MIC
DE INALTIME SI SERVICII 46,91 14,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 46,91 8,44
Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU
DE INALTIME SI SERVICII 0,44 0,13 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,44 0,071
Z MIXTA - SP VERZI SI
SERVICII 8,41 2,52 11,51 12,33 0,908 0,74 0,00 0,00 0,241 9,97 21,06 3,791
Z MIXTA -LOCUINTE SI
SERVICI 9,14 2,74 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,14 1,64
TOTAL 333,25 100,00 93,32 100,00 122,085 100,00 4,424 100,00 2,418 100,00 555,51 100
Supraf
(%)
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
Supraf
(Ha)
Supraf
(%)
Supraf
(Ha)
Suprafat
(%)
Supraf
(Ha)
Supraf
(%)
87

Zonele functionale care detin cea mai mare pondere in totalul suprafetei cuprinse in
intravilanul propus apartin locuirii (32,45 % - locuire si functiuni complementare si % - unitati
industriale si depozitare), urmata de circulatia rutiera ( 12,27 % ), apoi institutii si servicii de interes
public (6,41 % ). Din aceste date se poate observa caracterul industrial al orasului.
S-a marit suprafata cuprinsa in intravilanul propus fata de existent cu 16,95ha.ha (terenuri
destinate locuirii si o zona industriala ).
Suprafata alocata propunerilor nu este foarte mare, ea corespunde necesitatilor orasului si
este un factor al migratiei populatiei spre alte localitati .
Singura modalitate de a activa economia orasului si a stopa migratia este prin dezvoltarea
anumitor investitii care sa creeze locuri de munca.
O necesitate importanta a orasului este de a propune o zona de agrement.
Atunci cand vor exista investitori clari cu propuneri acestea se vor detalia printr-un Plan
urbanistic zonal.
3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
Masuri pentru reducerea riscului seismic:
Punerea in siguranta a constructiilor care prezinta pericol de instabiliate si care adapostesc un
numar important de oameni.
Creearea unor spatii tapon pentru adapostirea provizorie a locatarilor ,in cazul necesitatii
parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de
cutremur.
Inventarierea si expertizarea cladirilor cu risc la un seism de intensitate mare.
Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism.
Masuri de imbunatatire a informarii populatiei si a factorilor de decizie la nivele diferite(local
si central)asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a
acestuia.
Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare su foarte
mare o reprezinta:
cladirile inalte(7-12 niveluri)cu schelet din beton armat, construite inainte de 1940 fara
protectie antiseismica.
constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea
perioada ,ce prevedeau forte seismice mai reduse.Unele din aceste construcii(cu parter
flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii.
Cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic
specializat.
Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie.
Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni
de interventie si consolidare.
In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor,a amplasarii constructiilor care
urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international
care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii.
Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat
mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii,investigatii geotehnice si geofizice,
investigatii seimice) printr-o proiectare la standarde internationale ,utilizare de materiale de calitate si
sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
88

Strategii de informare si educare
Programul de educare antiseismica a populatiei trebuie sa fie o actiune cu caracter national
care sa puna accentul pe formele de educatie referitoare la conditiile concrete de hazard,
vulnerabilitate si risc din asezarile respective, avandu-se in vedere urmatoarele directii principale:
• programe de educate generala a populatiei (comunitatile urbane si rurale);
• programe de educate specifica a unor categorii socio-profesionale si de varsta ale
populatiei, inclusiv ale specialistilor si persoanelor cu atributii de conducere in institufiile publice
responsabile cu apararea impotriva dezastrelor si ale componentelor societajii civile.
Autoritatile locale sunt primele care sunt constiente de aparitia unei situatii de criza si primele care
trebuie sa intervina intr-o astfel de situatie. Autoritatile locale trebuie sa aiba capacitatea necesara de a interveni
in situatii de urgenta. Pe masura ce resursele de la nivel local, regional si national devin disponibile, implicarea
autoritatilor centrale ar trebui, in mod ideal, sa sprijine autoritatile locale in activitatile de interventie. Acest
tip de sprijin insa necesita o definire si intelegere clara a rolulilor si responsabilitatilor fiecarui organism implicat.
Activitati tehnice post-seism
Tipuri de activitati post-seism
Dupa producerea unui cutremur de mare intensitate comunitatea afectata va avea de rezolvat:
a) Evacuarea ranitilor si a victimelor, activitati de prim-ajutor, salvarea celor aflati sub aramaturi;
b)Stingerea incendiilor, eliminarea scaparilor de gaze si de noxe;
c) Luarea de masuri pentru asigurarea alimentarii cu apa, energie, restabilirea sistemelor de comunicatii;
d) Luarea de masuri pentru Utilizarea acestora in conditii de siguranta.
Pentru utilizarea in conditii de siguranta a constructiilor sunt necesare indeplinirea unnatoarelor etape:
A. Evaluarea starii tehnice a constructiilor in vederea luarii de decizii privind conditiile de utilizare in
continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora;
In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate este necesar a se stabili
starea tehnica a constructiilor, precizandu-se daca acestea pot fi sau nu utilizate in conditii de siguranta, daca
sunt necesare investigate mai amanuntite, daca ele trebuie prevazute cu mijloace tehnice de punere rapida in
siguranta (masuri de "prim ajutor"), sau daca trebuie chiar demolate pentru a nu periclita vecinatatile. Prima
evaluare trebuie, in mod curent, sa fie urmata de investigatii mai complete si mai precise care, prin pasi
succesivi, sa fundamenteze decizia finala de interventie.
B. Luarea de masuri pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor afectate de seism.
Pentru a pune in siguranta ocupantii cladirilor afectate de seism, pentru a preveni avansarea
avariilor deja produse, precum si pentru a proteja constructiile invecinate, se iau masuri de interventie rapida
dupa cum urmeaza:
• sprijiniri provizorii ale constructiei avariate sau ale unor parti ale acesteia;
• reparatii locale ale elementelor deteriorate sau avariate;
• demolarea partiala sau completa a cladirii.
C. Precizarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor tehnice in ceea ce priveste
evaluarea post-seism a starii tehnice a constructiilor si punerea lor in siguranta provizorie.
Expresia "punerea in siguranta provizorie" are in vedere luarea unor masuri rapide, de obicei cu
caracter provizoriu, pentru asigurarea exploatarii constructiilor, in conditii de siguranta, atat sub incarcari
gravitationale cat si sub actiunile seismice generate de replicile cutremurului principal.
Atat evaluarea post-seism cat si masurile de punere in siguranta provizorie se fac in conditii de
urgenta cand este necesar a se acoperi un numar mare de constructii, aflate pe arii extinse, cu resurse umane si
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
89

tehnice limitate. Potrivit acestei realitati, activitatile respective se fac prin metode rapide, deseori cu caracter
empiric si realizate de catre un personal tehnic cu experienta si calificare limitate.
EVALUAREA POST-SEISM
Organizarea activitatilor post-seism. Persoane abilitate cu evaluarea post-seism
Toate activitatile de evaluare post-seism ca si cele de interventie rapida sunt organizate, coordonate si
urmarite, teritorial, la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor.
Tinand cont de necesarul considerabil de forte tehnice pentru realizarea activitatilor post-seism, este
antrenat in aceste activitati un personal cu grade foarte diferite de pregatire si experienta. El este constituit
din urmatoarele surse:
• personal de specialitate angajat in cadrul Consiliilor Locale si al unitatilor subordonate acestora
(de ex.institute de proiectare);
• ingineri structuristi si tehnicieni detasati din cadrul Institutelor si birourilor de proiectare,
a institutiilor de invatamant superior, a unitatilor de cercetare;
• ingineri si lehnicieni implicati voluntar in desfasurarea activitatilor post-seism.
Acest personal se inregistreaza in evidenta centralizata de la nivelul unitatii teritoriale care organizeaza
activitatile post-seism.
Pastrarea, utilizarea si accesul la baza de date
Inforrnatiile culese in etapele de Inspectie Post-seism si a Evaluarii tehnice rapide vor trebui sa fie
pastrate pe toata durata de recuperare a cladirii. Aceste informatii vor trebui completate cu concluziile
Expertizelor Tehnice care ar rezulta necesare si, dupa caz, fie cu prevederile proiectului de punere in
siguranta si a executiei lucrarilor respective (pana la terminarea acestora) fie cu decizia de demolare
recomandata.
O atentie deosebita trebuie acordata informatiilor si justificarilor pentru decizia de demolare
a unor cladiri. In cazul monumentelor istorice cercetarile si analizele ce trebuiesc efectuate vor fi
extensive si aprofundate pentru a fundamenta adoptarea unor masuri de reparare care, conform
legislatiei in vigoare, nu trebuie sa afecteze aspectul acestora.
Pastrarea informatiilor post-seism de catre autoritatile locale este o sarcina
importanta si este obligatoriu adoptarea de masuri de recuperare a acestora.
Zone afectate de inundatii
Se va tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa ,conform ‘’Legii Apelor’’.
Viiturile ce se produc periodic include deplasări de materiale pe versanţi, sub auspiciile
umectării în diferite grade, sau a dizolvărilor interne, pe vai care nu au o albie cât de cât formată si
necesita observatii de-a lungul timpului.
Aceste observaţii constau în evaluarea dimensiunilor formelor create, a cantităţii de materiale
deplasate şi asupra repetabilităţii fenomenelor răspunzătoare de această evoluţie.
Au fost de asemenea consemnate şi schimbări impuse de dinamica proceselor naturale
asupra modului de utilizare a terenurilor. În primă etapă, cauzelor naturale li s-au asociat şi cele
datorate recuperării dreptului de proprietate a terenurilor, iar în cea de a doua şi cele rezultate ca
„răspuns” al factorilor naturali la impactul produs de activităţile antropice nu totdeauna în
concordanţă cu limitele geomorfologice.
Principalele lucrari structurale privind masurile pentru zonele afectate de inundatii.
Tinand cont de efectul si rolul pe care aceste lucrari il au in cadrul Schemelor de Amenajare
a Bazinelor si Spatiile Hidrografice pentru diminuarea sau evitarea pagubelor create de hazardul
natural la inundatii lucrarile structurale se impart in mai multe categorii:
• Lucrari care reduc debitul de varf al viiturilor:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
90

Derivatii de ape mari interbazinale sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic
Lucrari de terasare , conservare a solului pe versanji si Lacuri de acumulare permanente
Lacuri de acumulare netermanente (poldere)
impaduriri
Lucrari de reabilitare si renaturare a riurilor, care sa asigure atenuarea naturala a undelor de
viitura prin acumularea apei in albiile majore
Lucrari de retinerea a apelor pluviale si de intzrziere a curgerii acestora, in special in zonele
urbane
• Lucrari care reduc nivelurile maxime in albie:
Curajirea albiilor raurilor
Lucrari de regularizare a albiilor minore
• Lucrari care reduc durata viiturilor
Lucrari de drenaj si desecari
• Lucrari care apara populatia si obiectivele social-economice situate in albiile
majore,
Lucrari de indiguire si protectie
Toate aceste masuri si lucrari structurale precum si cele nonstructurale trebuie sa fie
integrate in planurile de dezvoltare durabila. Protectia impotriva inundatiilor constituie un element de
gestiune a apei, care include pe langa partea inginereasca de proiectare si execute si aspecte de
planificare si economice reprezentand rezultatul unor eforturi colective interdisciplinare efectuate de
toate institutiile implicate in acest fenomen.
Pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zona:
-Se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate.
-Se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri si
rigole pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime.
-Se recomanda efecturea unei retele de canalizare pluviala redimensionata pe tot
teritoriul municipiului.
Zone afectate de alunecari de teren
Principalele elemente si masuri necesare pentru reducerea instabilitatii zonelor supuse
hazardului natural la alunecari de teren
Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de
pamant sunt:
Masuri de re-terasare
- inlaturarea de material din zona de coama a versantilor;
- adaugarea de material in zona de picior a versantilor (berme sau umpluturi);
-reducerea pantei
Masuri de drenaj
- drenuri de suprafaja pentru prevenirea infiltrarii apei in zona alunecarii (santuri si tevi
colectoare)
- transee drenante de suprafata sau adancime umplute cu material filtrant (natural sau
geosintetice)
- drenuri-fitil
- puturi drenante
- drenuri in spic cu camin de colectare
- galerii drenante
- drenuri-sifon
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
91

- epuizmente directe si
Structuri de sprijin
- gabioane
- casoaie
- ziduri de sprijin de greutate sau pamant armat
- Structuri discontinue din piloji, coloane sau barete
- sisteme de bolfi cu pilastri
- Structuri din micropiloti
- cluaje
- dale ancorate
- plase ancorate
- sisteme de atenuare a rocilor desprinse din versanti (santuri, ziduri etc.)
Imbunatatirea terenului
- colmatarea fisurilor din roci
- injectarea
- coloane de var
Masuri si dispozitive de monitorizare a zonelor cu risc de alunecare
Urmarirea comportarii in timp a starii de echilibru (a maselor de pamant comporta doua faze:
Faza I. Monitorizarea zonelor cu potential de alunecare, in vederea aprecierii conditiilor de
echilibru ale maselor de pamint, respectiv stabilitatea acestora precum si evolutia miscfirii masei de
pamant, element in raport de care stabilesc lucrarile ce trebuie executate pentru prevenirea sau
stabilizarea alunecarilor de teren.
Faza II. Urmareste comportarea in timp a lucrarilor de stabilizare si consolidare executate in
zonele in care terenul a suferit modificari legate de amenajarea si exploatarea acestuia. Aceasta
activitate de urmarire este necesara si utila in special in cazurile in care s-au aprobat solutii noi de
stabilizare si consolidare, pentru care experienta este inca limitata.
Cele mai frecvente metode utilizate in monitorizarea zonelor cu potential de alunecare (faza I)
sunt metodele directe:
cartarea inginero-geologica;
fotogrammetria;
masuratori topometrice;
observajii directe in transee si puturi;
masuratori si observatii directe in foraje
masuratori piezometrice
masuratori inclinometrice
interferometria laser
determinari cu sonda electromagnetica
relee electrice de suprafata sau adancime
Metodele indirecte presupun masurarea sistematica a unor proprietati fizico-mecanice ale rocilor ale
caror variatii pot da indicii de producere sau evolutie a alunecarilor de teren. Printre aceste metode
sunt:
determinari geofizice
masuratori presiometrice sau dilatometrice in foraje
urmarirea varia^iei umiditajii pamfintului
urmarirea mineralizarii apei;
urmarirea radioactivitafii naturale.
Masuri de remediere a alunecarilor de teren conform 1UGS-WGL
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
92

In cadrul Decadei Internationale de Diminuare a Dezastrelor Naturale s-a elaborat o schema care
cuprinde principalele tipuri dc lucrari destinate prevenirii si stabilizarii alunecarilor de teren.
Masuri de remediere a alunecarilor de teren (dupa IUGS-WG/L):
1. Modificarea geometriei versantului
1.1 Indepartarea materialului din zona de punere in miscare a alunecarii (cu posibile substituiri prin
umpluturi usoare)
1.2 Depunere de material in zona de mentinere a stabilitatii (berme de contragreutate, umpluturi)
1.3 Reducerea pantei generate a versantului
2. Drenaje
2.1 Drenuri superficiale pentru colectarea apei care se scurge pe suprafata alunecarii (santuri si
conducte)
2.2 Transee de suprafata sau adanci, umplute cu materiale usor drenate (material granular sau
geosintetic)
2.3 Contraforti din material granular (efect hidrogeologic)
2.4 Foraje verticale, de diametru mic, cu pompare sau drenare libera
2.5 Puturi verticale, cu diametru mare, cu drenare gravitational
2.6 Foraje suborizontale
2.7 Tuneluri, galerii de acces cu rol de drenuri
2.8 Epuisment prin vacuumare
2.9 Drenaj prin sifonare
2.10 Epuisment electroosmotic
2.11 Plantare de vegetatie (efect hidrologic)
3. Structuri de rezistenta
3.1 Ziduri de sprijin de greutate
3.2 Ziduri din blocuri - casoaie
3.3 Ziduri din gabioane
3.4 Piloti pasivi, coloane si chesone
3.5 Pereti din piloni de betonarmat turnati pe loc
3.6 Structuri de rezistenta din pamant armat cu bare metalice sau insertii de polimeri
3.7 Contraforti din material granulat (efect mecanic)
3.8 Retele de retinere a rocilor pe suprafata versantului
3.9 Sisteme de atenuare sau stopare a prabusirilor de roci (santuri opritoare, banchete,
cleionaje, pereti)
3.10 Roci protectoare sau blocuri de beton impotriva eroziunii
4. Armarea interna a versantilor
4.1 Ancore scurte (batute)
4.2 Micropiloti
4.3 Pamant intipat
4.4 Ancore (pretensionate sau pasive)
4.5 Injectare
4.6 Coloane de piatra sau var
4.7 Tratament termic
4.8 Congelare
4.9 Ancore electroosmotice
4.10 Plantare de vegetatie (rezistenta radacinilor are efect mecanic)
Pentru zonele cu risc de alunecari active se vor efectua studii aprofundate pentru evaluarea
situatiei si propunerea de masuri concrete de stabilizare .
În urma unor repetate investigaţii pe teren, observaţiile pentru studiul deplasărilor în masă au
concluzionat ca acest fenomen include o serie de procese asociate. Acestea, au fost separate în 4
categorii, ce nu includ şi procesele torenţiale:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
93

a. Curgeri noroioase (provocate de ploi excepţionale, topiri bruşte ale zăpezii sau suprapunerea
ambelor);
b. Alunecări (toate categoriile de alunecări);
c. Prăbuşiri induse de subsidenţe locale (dar şi cele provocate de şocurile seismice);
d. Creep (în regiuni colinare afectate de procese periglaciare).
Pentru zonele de hazard instabilitate se va evolua gradul de stabilitate a terenului si propuneri
de lucrari in cazul in care este necesar.
-Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active ,respectiv ziduri de sprijin
,drenaj,pentru a stopa fenomenul
-La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va
stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili.
-Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin
- In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm, anin, pin, frasin,
catina).
-Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii.
-Pentru zonele cu risc alunecari active se recomanda sa nu se amplaseze constructii.
3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare
3.9.1. Gospodarirea apelor
3.9.2. Alimentare cu apă
Prin POS Mediu, s-a obtinut finantarea pentru programul “Extinderea şi reabilitarea
infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa”, avand ca beneficiar S.C. Compania de Apa
Targoviste – Dambovita S.A.”.
Programul are ca scop imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita pentru a
indeplini obligatiile de conformare in sectorul de apa - apa uzata., potrivit Tratatului de Aderare,
obiectivelor POS Mediu si Axei Prioritate 1.
Componentele proiectului ce se vor implementa in sectorul de apa - apa uzata, in zona Fieni:
extinderea fronturilor de captare,
reabilitarea rezervoarelor,
reabilitarea conductelor de aductiune,
extinderea retelei de distributie apa potabila,
extinderea si reabilitarea retelei de canalizare, inclusiv statii de pompare
reabilitarea si extinderea statiei de epurare din aglomerarea Fieni.
De asemenea mai exista un program investitional ce se desfasoara prin Compania Nationala de
Investitii.
Prin executia lucrarilor pentru care s-a obtinut finantare, zona de alimentare Fieni va fi formata din
urmatoarele localitati:
Componenta localitatilor din zona de alimentare cu apa Fieni
Localitate
Unitate Administrativ-
Teritoriala
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
94

Fieni Fieni
Berevoesti Fieni
Cucuteni Motaieni
Urmatorul tabel prezinta masurile de reabilitare si extindere ale infrastructurii principale care sunt
deja finalizate sau din cadrul altor proiecte care se afla in desfasurare. Masurile sunt finantate in
intregime din fonduri publice.
Masurile finalizate sau care se afla in desfasurare pentru infrastructuri din sistemul de
alimentare cu apa Fieni
Scopul lucrarilor Caracteristici Specificatii
1. Reabilitarea camerei de
captare la captarea Galma,
inclusiv construirea unui put.
2. Inlocuirea aductiunilor la
rezervoarele Galma.
3. Modernizarea statiei de
clorinare din rezervoarele
Galma
4. Instalarea unei statii de
pompare in caminul de vane a
rezervorului Galma pentru a
alimenta satul Glod.
5. Noua aductiune intre
Rezervoarele Galma si
Rezervoarele Moroieni.
6. Instalarea a 3 reductori de
presiune pe traseul conductei de
aductiune
7. Inlocuirea conductei de
aductiune a apei la la Moroieni
la Fieni (inclusiv satul
Berevoiesti)
8. Reabilitarea retelei de
distributie a apei Fieni
9. Extinderea retelei de
distributie in Cucuteni
Putul este echipat cu o pompa
submersibila: Q = 70 m3/h, H = 69 m
Captarea Galma intake – rezervoare:
conducta otel, DN 273 mm x 8 mm,
Pn 6, L = 650 m;
Put Galma – rezervoare: conducta
PEID, DN 180 mm x 16.4 mm, Pn 10,
L = 400 m
Sistem clorinare "HS-2" (2 bucati),
Cl2 recipient, V = 40 l (2 bucati),
pompa din otel onoxidabil: 120/48 m,
Cl2 detector
Q = 3 l/s, H = 300 m
"GRP" - DN 600 mm, L = 3.9 km,
R1 la 600 m - Qn = 1,970 m3/h, R2 la
530 m - Qn = 1,800 m3/h, R3 la 450
m - Qn = 900 m3/h
Lungime conducta noua de aductiune:
aprox. 28 km, pe traseul "Moroieni-
Pietrosita-Buciumeni-Fieni".
Lungime totala retea:32 km,
material:PEID.
Lungime totala retea:2.3 km, material
PEID.
Consiliul Judetean -
finalizat
Consiliul Judetean -
finalizat
Consiliul Judetean -
finalizat
Consiliul Judetean -
finalizat
Consiliul Judetean -
finalizat
Consiliul Judetean -
finalizat
CNI, inca nu a
inceput
Parte din alt proiect,
inca nu a inceput,
CNI – Perioada de
implementare- 2011
HG 322 – Perioada
de implementare
2011-2012
Prin POS Mediu, s-au prevazut urmatoarele lucrari pentru sistemul de alimentare cu apa Fieni:
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
95

1. Reabilitare Aductiune De Apa Bruta Catre Rezervoarele Fieni, L=1,445km, De 225mm
Si Conectarea acesteia La Aductiunea De Apa Bruta Galma-Rateiu
Aductiunea va transporta apa la rezervoarele Firetelor din localitatea Fieni, in lungime de
1,455km inclusiv o subtraversare dubla a raului Ialomita. Aductiunea va fi realizata din PEID, PE
100, PN 16, De 225mm.
Conducta de aductiune va asigura alimentarea rezervoarelor Firetelor care vor deservi Zona de
Alimentare cu Apa Fieni. Rezervoarele sunt amplasate in Fieni la cota 767 mdMN.
Se vor lua masurile necesare, acolo unde este cazul, pentru preluarea si minimizarea efectelor
loviturii de berbec.
Subtraversarea va fi realizata din 2 linii din conducte PEID, ambele asezate in tub de protectie
din OL, Dn. 350mm la o adancime de 1,5m sub albia raului.
Subtraversarea se va realiza conform STAS 9312 – 87 “Subtraversari de cai ferate si drumuri
cu conducte”.
2. Reabilitare Rezervor Fieni V=2500mc Si Statie De Clorinare Noua
2.1. Cerinte tehnologice
Reabilitare rezervor Fieni V= 2500mc
Rezervoarele Fieni sunt amplasate la altitudinea de 515 mdMN si alimenteaza gravitational
orasul Fieni situat pe malul stang al raului Ialomita, cartierul Berevoiesti situat pe malul drept al
raului Ialomita si cartierul Cucuteni.
Deoarece rezervorul existent Fieni V= 2500 mc este uzat se propun masuri de reabilitare a
acestuia, tinand cont de recomandarile din Expertiza tehnica.
Instalaţiile hidraulice ale rezervorului cuprind urmatoarele:
- Conducta de admisie apă prevăzută cu dispozitiv de închidere automată;
- Conducta de plecare;
- Conducta de preaplin cu rol de a preveni depasirea nivelului maxim admisibil al apei în cuvă. Pe
această conductă nu vor fi prevăzute vane sau alte armături;
- Conducta de golire cu rolul de a evacua apa din rezervor în cazul în care este necesară golirea
acestuia.
Se va monta o electrovana fluture, cu comanda de la distanta, amplasata in camin, la iesirea din
gospodaria de apa, Dn400.
Statie de dezinfectie cu clor gazos, complet echipata
Statia de clorinare Fieni a fost dimensionata pentru un debit de 86 mc/h si pentru un dozaj de
1,5mg/l clor. Pentru asigurarea unei presiuni suficiente a apei la intrarea in statia de clorinare se va
procura si instala o pompa booster.
Cladirea statiei va avea dimensiunile de min. 5,0 x 4,5 x 3,0m si se va amplasa in incinta gospodariei
de apa Fieni.
Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea unui
proces de clorinare modern si eficient.
Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor
si va fi proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
96

specifice de protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a
scurgerilor, dusuri, spalatoare pentru ochi, etc).
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la:
- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara.
- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa
cum este necesar.
- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru construirea noii cladiri.
- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul
aprobat al Antreprenorului, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru
functionarea statiei timp de o luna, in conditii normale.
- Realizarea tuturor instalatiilor electrice, control si automatizare, dupa cum este necesar.
- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale.
Debitmetru electromagnetic Dn 300 montat in camin pe conducta de plecare de la
rezervoare
Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoarele
Firetelor. Debitmetrul va fi amplasat intr-un camin de beton.
Retele de incinta
Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza:
Conductele de racordare a rezervoarelor cu aductiunea, respectiv reteaua de distributie a
apei potabile
Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic
Conductele de reactivi la punctele de injectie
Conductele de agent termic
Cablurile electrice si de automatizare, etc
Se vor prevedea si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate
asigura preluarea acesteia de spatiile verzi.
Cablurile pozate sub drumuri, platforme si alei vor fi amplasate in conducte de protectie.
Alte cabluri ingropate vor fi marcate cu banda de identificare si protejate la trafic specific.
2.2. Cerinte pentru cladiri si constructii
Reabilitare rezervor Fieni 2500 m 3
Avand in vedere ca aceste rezervor prezinta numeroase degradari se propun lucrari de reabilitare a
lor, respectand recomandarile din Expertiza tehnica.
Statie de clorinare noua cu clor gazos, complet echipata
Cladirea statiei va avea dimensiunile 6,0 x 5,0 x 3,0m si se va amplasa in incinta perimetrului
rezervorului.
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la:
- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara.
- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa
cum este necesar.
- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru reabilitarea cladirii.
- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul,
inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru functionarea statiei timp de
o luna, in conditii normale.
- Realizarea tuturor instalatiilor electrice, control si automatizare, dupa cum este necesar.
Constructia va fi rezistenta la solicitarile normate conform normativelor in vigoare – recipientii vor fi
manevrati manual, vor fi asezati pe un rand si cu spatii de circulatie de min. 80cm.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
97

Camera statiei de clorinare va fi echipata cu instalatii de ventilatie mecanica, de iluminat si incalzire
pe timp de iarna. Statia va fi automatizata si prevazuta cu dispozitive de inregistrare si transmitere a
datelor de la distanta.
Se vor asigura toate conditiile necesare pentru ca instalatiile ce urmeaza a fi instalate sa se desfasoare
conform cerintelor inclusiv normelor de securitate şi sănătate in muncă relevante.
Debitmetru electromagnetic montat in camin pe conducta de plecare de la rezervoare
Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoare.
Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea a debitmetrului
pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu curent electric necesar debitmetrului si iluminarii
interioare a caminului.
Circuite hidraulice in interiorul gospodariei de apa
Se va avea in vedere inlocuirea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza:
Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic
Conducte de admisie apa prevazute cu dispozitive de inchidere
Conducte de plecare
Conductele de preaplin cu rolul de a menţine/preveni depasirea nivelului maxim admisibil
a apei in cuve
Conducte de golire cu rolul de a evacua apa din rezervoare in cazul in care este necesara
golirea acestora
Conducta de apa tehnologica
Cablurile electrice si de automatizare, etc
Cablurile pozate sub drumuri, platforme si alei vor fi amplasate in conducte de protectie.
Alte cabluri ingropate vor fi marcate cu banda de identificare si protejate la trafic specific.
2.3. Cerinte mecanice
Reabilitare rezervor Fieni 2500mc
Se vor prevedea conducte de admisie, iesire, preaplin si golire de fund, dimensionate
corespunzator. Toate conductele metalice vor fi protejate anticoroziv.
Rezervorul va fi prevazut cu senzori de nivel conectati la sistemul de automatizare. Se va asigura
functionarea automatizata a rezervorului.
Statie dezinfectie cu clor gazos, complet echipata
Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea
unui proces de clorinare modern si eficient. Sistemul va fi proiectat sa cuprinda posibilitatea trecerii
automate a utilizarii clorului dintr-un recipient activ la altul de rezerva. Se va avea in vedere
necesitatea realizarii preclorinarii, in functie de variatia parametrilor apei brute la captarea statiei.
Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor si va fi
proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile specifice de
protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a scurgerilor, dusuri,
spalatoare pentru ochi, etc).
Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la:
- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul
aprobat, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu Cl pentru functionarea statiei
timp de o luna, in conditii normale.
- Realizarea tuturor instalatiilor electrice, control si automatizare, dupa cum este necesar.
- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
98

3. INLOCUIREA CONDUCTEI DE ADUCTIUNE A APEI DE LA MOROIENI LA
FIENI
Scopul principal al lucrarilor este realizarea conductei de aductiune de la caminul de racord
Pucheni la caminul racord Motaeni, printr-o conducta din PAFSIN, dimensionata in functie de
strategia de alimentare cu apa a municipiului Targoviste si cerinta de apa pentru toate localitatile
comunelor Moroeni, Pietrosita, Buciumeni, Motaeni, Vulcana-Bai, precum si pentru oraşele cu satele
componente, Fieni si Pucioasa, cu o populaţie actuala de 55.342 si o crestere a populatiei
previzionata pana in anul 2035 la cca. 66.410 locuitori.
Populatia actuala este defalcata pe numar de locuitori astfel:
LOCALITATEA Populatie 2009 Populatie 2035
MOROIENI 5,098 6,118
PIETROSITA 3,338 4,006
BUCIUMENI 4,927 5,912
BEZDEAD 1,834 2,201
RUNCU 1,835 2,202
FIENI (inclusiv cartierele
9,193
apartinatoare) 7,661
MOTAENI 1,596 1,915
PUCIOASA 16,227 19,472
VULCANA BAI 3,026 3,631
BRANESTI 1,834 2,201
GLODENI 3,206 3,847
DOICESTI 4,760 5,712
TOTAL 55,342 66,410
Elementele constructive ale aductiunii Moroieni - Fieni
Capacitatea de transport a conductei s-a dimensionat functie de cerinta de apa pentru toate
localitatile enumerate mai sus. Pentru alimentarea acestor localitati pe reteaua de transport sunt
prevazute camine de racord pentru viitoarele sisteme locale de alimentare cu apa a localitatilor
arondate, precum si sistemele existente dupa cum urmeaza:
- camin CR1 – rezervor R1 Pucheni
- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni
- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri
- camin CR4 – rexervor R8 Dealu Frumos
- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12
- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13
- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
99

- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14
Lungimea totala a conductei de aductiune va fi de L = 14.496 ml, repartizata pe diametre si
presiuni si materiale astfel:
Material PAFSIN
- Conducta PAFSIN Dn 400 mm, Pn 25 bar – 1.638 ml
- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 16 bar – 4.624 ml
- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 10 bar – 608 ml
- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 20 bar – 3.535 ml
- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 25 bar – 3.599 ml
14.004 ml
Material OTEL
- Teava sudata elicoidal Dn 500 mm Pn 25 bar – 492 ml
492 ml
TOTAL 14496 ml
Conducta se va incastra in roca de baza formata din roci stancoase tari astfel ca impactul
in teren implica un risc minim in conditiile in care se vor lua urmatoarele masuri:
- Valoarea capacitatii portante va fi astfel aleasa ca presiunea efectiva transmisa de
conducta terenului de fundare sa un depaseasca valorile capacitatii portante la
starea limita de deformatii.
- Se va evita fundarea pe depozitul aluvionar, care este slab consolidat si contine o
mare cantitate de apa.
- In procesul de montaj furnizorul de conducta va asigura constructorului asistenta
permanenta .
Conducta de transport s-a proiectat din poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip si
s-a dimensionat pentru a transporta apa gravitational, pe toata lungimea ei. Deoarece diferenta de
nivel de la plecare din rezervorul general Galma – cota + 670,30 m - pana la caminul CR8 – cota
+ 431,57 m – este de 238,73 m, s-a prevazut conducta de transport in regim de functionare cu
presiune de la Pn 10 atm la Pn 25 atm in asa fel incat apa sa fie transportata gravitational in
rezervoarele de inmagazinare ce urmeaza a fi alimentate din aceasta conducta.
La dimensionarea conductelor de transport si la alegerea traseului acestuia s-a tinut cont de:
- actuala structura a consumatorilor;
- prevederile de dezvoltare cuprinse in planurile urnanistice generale (PUG) ale fiecarei
comune cat si incadrarea in Obiectivul Specific 1 “ Dezvoltarea sistemelor regionale si locale de
management al apei, din Domeniul Prioritar: Mediu, din cadrul strategiei de dezvoltare regionala,
evidentiata prin Master Planul Judetului Dambovita”;
- alimentarea cu apa in flux continuu, fara intreruperi;
- pastrarea cantitatii apei potabile in conducte;
- posibilitatea automatizarii si monitorizarii functionalitatilor intregului sistem de alimentare
cu apa in viitor.
La supratraversarea afluentilor intalniti pe traseu si acolo unde denivelarile de teren un permit
montarea conductei subteran, conducta de transport se va executa din teava de otel sudata elicoidal
STAS 11082 si Dn 500 mm, OLT 37, Pn 25 atm.
La realizarea instalatiilor hidraulice din camínele de racord, de aerisire si de golire, montate
pe traseu, se vor folosi conducte din PAFSIN.
Pe intreg traseul conductei montata subteran conducta se va monta pe un pat de nisip,
conform instructiunilor furnizorului, iar de-a lungul ei se va monta o banda avertizoare si cablu de
detectare.
Pe traseul conductei de aductiune sunt necesare lucrari specciale si auxiliare
Lucrari speciale
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
100

Lucrari speciale constau in supratraversari ale riului Ialomita , unde conducta se va monta pe
estacade metalice executate cu sistem de grinzi cu zabrele, pe fundatii din beton armat.
Traseul conductei de aductiune cuprinde 5 estacade in lungime totala de 197 m.
De asemenea, pentru lucrarile de supratraversari de torenti si viroage se va folosi conducta
de metal, fixata la capete intre masive de ancorare de unde se pleaca mai departe cu conducta de
PAFSIN.
Vaile viroagelor si ale torentilor au deschiderea mica pana in 15 ml.
Datorita faptului ca la lungimi de cca. 10 - 15 ml, conducta de otel este autoportanta, un se
vor realiza stalpi metalici.
Lucrari auxiliare
Camine de racord
Pe traseul conductei de transport Moroieni - Motaieni - oras Fieni s-au prevazut 8 (opt)
camine de racord unde urmeaza sa se racordeze rezervoarele de inmagazinare necesare localitatilor
de pe Valea Ialomitei dupa cum urmeaza:
-camin CR1 – rezervor R1 Pucheni
Instalatia de dezaerisire prevazuta in cel mai inalt punct al retelei este amplasata in CR1.
- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni
- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri
- camin CR4 – rezervor R8 Dealu Frumos
- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12
- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13
- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15
- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14
TOTAL 8 camine din care unul si de aerisire
In fiecare camin de racord s-au prevazut teuri cu flansa oarba, pana la realizarea tuturor
alimentarilor cu apa a localitatilor de pe Valea Ialomitei, in sistem centralizat.
Camine de golire , vane
Pe conducta de aductiune s-au prevazut camine de aerisire cu ventile de dezaerisire in
punctele inalte ale traseului si camine de golire in care s-au prevazut vane si robineti de golire in
punctele joase ale traseului, pentru a asigura golirea conductei in scopul efectuarii eventualelor
remedieri sau pentru spalarea ei, golirea facandu-se in cel mai apropiat curs de apa.
Caminele de vane in numar de 47 buc. se vor executa din beton armat si vor avea
dimensiunile 2,0 x 2,0 m si 1,25 x 2,0 m.
Caminele de pe traseul conductei de aductiune sunt:
- camine de golire – 10 buc
- camine de vane – 37 buc
In ele se vor monta instalatiile hidraulice si piesele de trecere prin peretii caminului.
Din punct de vedere al conformarii structurale, structura caminelor este din beton armat . Ele
sunt compuse din radier, pereti de beton armat si acoperite cu placi prefabricate de beton armat. De
asemenea caminele sunt prevazute cu capace carosabile din fonta pentru vizitare. In interiorul
caminelor sunt prevazute masive de ancoraj pentru sustinerea instalatiilor hidraulice.
Masive de ancoraj
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
101

La teuri si la coturile de pe traseul conductei s-au prevazut masive de ancoraj din beton.
Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton armate cu plasa sudata turnate injurul conductei in
zonele de schimbare de directie, in conformitate cu cerintele furnizorului de PAFSIN , cu mai mult
de 3 grade in plan vertical sau orizontal, de schimbare a tipului de conducta si la supratraversari
avind rolul de a stabiliza conducta la eforturile rezultate din curgerea apei pe conducta.
Din analiza traseului aductiuni este necesar un nr. de 209 de masive de ancorare din care in
camine 55 si restul 154 independente.
La dimensionarea conductei s-a tinut cont de diferenta de nivel o parte din surplusul de
presiune fiind consumat prin pierderi liniare si locale de presiune dar inconvenientul major, adica
diferenta totala de presiune data de diferenta de nivel, se manifesta atunci cand consumul este foarte
mic, sau cand nu exista consum.
Din aceasta cauza a fost necesar sa se prevada conducte care sa reziste la presiuni mari. In
conducta de transport vor fi strict interzise bransarile consumatorilor, aceasta neputand fi folosita
drept retea de distributie.
Inainte de darea in functiune a aductiuni se vor face incercarile la presiune, si de spalare si
dezinfectare conform SR 4163/3/96 si STAS 2250 – 73 (M – SR 2/80).
Proiectul este astfel conceput incat sa nu afecteze mediul inconjurator si sanatatea populatiei
precum si eventuale situri arheologice.
4. RETELE DISTRIBUTIE FIENI
Avand in vedere ca retele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si moral
acestea fiind executate din teava neagra de otel cu durata normata de viata de mult expirata se
constata urmatoarele disfunctionalitati:
- pierderi de apa in retea, datorate armaturilor uzate;
- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase;
- in zona blocurilor retelele sunt executate din tuburi de azbociment uzate si erodate;
- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii
conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor;
- datorita pierderilor foarte mari de apa, nu se poate asigura un debit si o presiune continua
in retea, astfel incat distributia apei la consumatori se face cu interminente.
Deci pentru asigurarea apei potabile necesare locuitorilor orasului Fieni in regim permanent
si in conditiile de calitate prevazute in standardele Uniunii Europene, este necesara refacerea
integrala a retelelor de distributie a apei.
Pentru eliminarea pierderilor de apa din sistemul de alimentare cu apa si pentru a se putea
asigura furnizarea apei in regim permanent si la parametri optimi, se impune inlocuirea conductelor
de apa existente care sunt corodate si subdimensionate, cu conducte noi din materiale rezistente si cu
diametre corespunzatoare (polietilena de inalta densitate).
Pentru o buna monitorizare a consumurilor de apa si o evidenta clara a cheltuielilor si
veniturilor, este necesar ca fiecare consumator sa fie contorizat, atat in zona blocurilor, cu contoare la
fiecare scara, cat si in zona caselor individuale.
Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori pentru
stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in orasul Fieni.
Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str. Dr.
Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de hidrofor.
Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata in incinta
gospodariei de apa.
Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la parametrii
calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara refacerea integrala a
retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata expirata.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
102

Dupa cum s-a aratat anterior prin asigurarea unei ape potabile care sa corespunda
standardelor UE aplicate in legislatia romana prin Legea Nr. 458/2002 si Legea Nr. 311/2004
privind cantitatea apei potabile este imperios necesar sa se realizeze reabilitarea aductiunii.
La dimensionarea retelei de distributie, care face parte din sistemul de alimentare cu apa al
orasului Fieni, s-a tinut seama ca din punct de vedere tehnologic si constructiv sa existe
posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (ex: extinderea captarii, o alta sursa,
introducerea unor statii de pompare sau hidrofor intermediare).
Traseul conductelor de distributie de apa urmareste trama stradala. Se prevede reabilitarea
retelelor de distributie pe o lungime de 20.848 ml.
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
103

Lungimea retelelor de distributie se regaseste defalcata pe strazi si diametre in tabelul urmator:
STRADA/diametru Ø 75X2,8 Ø 90X3,5 Ø110X4,3 Ø125X4,9 Ø140X5,4 Ø 160X6,2 Ø180X7 Ø200X7,7 Ø225X8,7 Ø355X13,7 total
Virgil Negoescu
Republicii
109 722 831
+adiacente 266 364 596 510 1230 314 564 248 4092
Plantatiei 275 275
Pomilor 260 260
Livezilor 296 296
Ialomitei 173 173
Biserica sf
Nicolae +
Barajului
52 640 315 1007
Dr. Stefanescu 93 424 334 16 272 1139
Aleea Teilor 870 870
Nucilor 361 92 453
Izvoarelor 171 171
Podisorului 100 132 460 202 894
Runcului 423 1448 1008 783 3662
Islazului 249 350 599
Ialomicioarei 1038 592 1630
Targului 133 257 390
Padurari 156 156
Aurel
Rainu+Adiacente
372 340 316 476 702 202 698 3106
Firetelor 152 632 60 844
20848
1667 2059 4773 3340 2954 3307 516 1262 248 722 20848
________________________________________________________________________
Memoriu general oras Fieni
104

Sistemul de alimentare cu apa a fost astfel conceput incat sa se poata adapta la toate
transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau in orasul Fieni.
Astfel s-a luat in considerare urmatorii factori:
previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica;
cresterea confortului in locuinte si la utilizatorii publici (dotarea cu instalatii de
apa calda si caldura centralizate), dotari pentru prepararea hranei si asigurarea
curateniei, sali de sport dotate cu dusuri, bazine de inot, etc.);
dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (locuitori sau
utilizatori publici);
reducerea pierderilor in retele de distributie la valori de maximum 20%.
Alimentarea cu apa a consumatorilor prin retelele de distributie, se va realiza in cea
mai mare parte gravitational, de la gospodaria de apa existenta, de unde se face si in prezent
alimentarea cu apa.
Face exceptie alimentarea cu apa a strazii Firetelor si a strazii Dr.
Stefanescu, care se va face prin intermediul unei statii de hidrofor, datorita faptului ca
amplasamentul rezervoarelor este la o cota inferioara, care nu permite alimentarea
gravitationala a acestor consumatori.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, conductele de distributie a apei au fost dimensionate
la debitul maxim orar si verificate la consumul pe timp de incendiu si vor avea diametre
cuprinse intre: De 75 mm si De 355 mm.
Pe tot traseul retelei de distributie conducta din PEHD se va monta pe un pat de nisip,
conform instructiunilor furnizorului
Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet.
Se va realiza din conducte din polietilena de inalta densitate, PE 100; Pn 6 atm.
Tronsoanele scurte de distributie de pe strazile laterale si alte racorduri ce nu necesita
hidranti de incendiu vor avea diametre de 75 ÷ 90 mm.
Amplasarea conductelor de distributie se va face evitand pe cat posibil desfacerea
carosabilului existent, in zone verzi, in acostamente, la limita acestora spre borduri, la
marginea santurilor sau in trotuare.
Amplasarea conductelor de distributie de apa in sectiunea transversala va respecta
distantele fata de celelalte retele edilitare si cladiri, distante care vor fi conform STAS 8591/1-
91.
Pentru identificarea conductelor, pe toata lungimea acestora se va monta banda PVC
.
Pe strada Republicii, de-a lungul drumului national DN 71si pe strada Runcului
conducta de distributie a apei se va monta pe ambele parti ale acestuia pentru a se evita
subtraversarea repetata a drumului.
Datorita marii densitati de retele si cablaje subterane (apa, canalizare, fibra optica,
gaze, electrice, etc.) montarea conductei de distributie se va executa numai manual, evitand pe
cat posibil avarierea acestora.
Conductele se vor incerca la presiune, se vor spala si dezinfecta inainte de darea in
functiune conform SR 4163/3/96 si STAS 2250/73 (M-SR 2/80).
Lucrari auxiliare
Pe reteaua de distributie se vor efectua lucrari auxiliare de desfacere/ refacere
bransamente , se vor monta camine de vane si hidranti de incendiu.
Deoarece desfacerea si refacera bransamentelor de apa si gaze au fost initial prevazute
pe aductiune in acest studiu ele au fost trecute , cum era si normal, pe reteaua din oras.
________________________________________________________________________ 105
Memoriu general oras Fieni

Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet si vor
avea vane de sectionare montate la intersectii si in aliniamente la distante de maximum 500
m.
Vanele de sectionare se vor monta in camine de vane, executate din beton si acoperite
cu capace de fonta, carosabile sau necarosabile functie de locul unde sunt amplasate.
Pe reteaua de distributie s-au prevazut hidranti supraterani de incendiu Dn
80 mm, pe toate strazile principale, amplasati la distante de maximum 200 m intre ei.
Hidrantii vor fi protejati cu gard de protectie din teava otel Ø 2”, grunduita anticoroziv
si vopsita in culoare rosie.
Conductele prevazute cu hidranti de incendiu vor avea diametru interior minim, De
100 mm.
La intersectii, schimbari de directie, la hidranti s-au prevazut masive de ancoraj din
beton simplu.
Lucrari speciale
In zona subtraversarilor de drumuri, conducta se va monta in tub de protectie.
Subtraversarea drumului national DN 71, se va face prin foraj orizontal.
Statia de hidrofor
Statia de hidrofor propusa pentru crearea presiunii necesare bunei functionari a retelei
de apa de pe strada Firetelor (numai pentru L = 844 ml) si de pe strada Dr. Stefanescu (L =
1.139 ml), se va amenaja intr-o cladire existenta in incinta gospodariei de apa.
Cladirea este nivel parter, realizata din zidarie portanta, contravantuita cu elemente de
beton armat (B200/B15) cu aria construita de 20 mp, iar acoperisul din tigla montat pe
sarpanta.
Lucrarile de amenajare se incadreaza in categoria lucrarilor curente, specifice
tehnologiei de executie a structurilor din beton monolit si prefabricat.
Solutia adoptata se preteaza terenurilor cu compresibilitate mare.
Pentru amenajarea statiei de hidrofor, instalatiile hidraulice si electrice necesare bunei
functionari se vor racorda la instalatiile existente la gospodaria de apa.
Statia de hidrofor va fi utilata cu doua grupuri de pompare:
un grup de pompare pentru consum menajer cu(1 + 1R) pompe, avand
caracteristicile: Q = 1 l/s, H = 40 mH2O si pompe cu turatie variabila complet
automatizata cu reglarea dupa mentinerea presiunii la consumatorul cel mai
dezavantajat.
un grup de pompare pentru incendiu exterior cu (1 + 1R) pompe, avand
caracteristicile Q = 15 l/s, H = 50 mH2O.
De asemenea, pentru masurarea debitului de apa consumat, statia de hidrofor va fi
echipata cu un contor, Dn 25 mm, Q = 3,5 mc/h, avand clasa “B” de precizie.
Retelele de distributie a apei sunt constructii de importanta deosebita, care trebuie sa
asigure cantitatea apei potabile pe toata durata exploatarii.
Din aceste considerente in prezentul proiect reteaua de distributie a fost astfel
conceputa incat sa asigure posibilitatea spalarii si dezinfectarii succesive a tuturor
tronsoanelor si mai ales a celor de capat unde apa poate stagna si isi poate deteriora calitatea.
Realizarea lucrarilor nu afecteaza mediul inconjurator si sanatatea populatiei, precum
si eventualele situri arheologice.
Constructiile care alcatuiesc sistemul de alimentare cu apa propus, vor fi astfel
proiectate incat sa corespunda integral conditiilor in care vor trebui sa functioneze.
________________________________________________________________________ 106
Memoriu general oras Fieni

La realizarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale agrementate, conform
reglementarilor nationale in vigoare, precum si a legislatiei si standardelor nationale
armonizate cu legislatia U.E.
Aceste materiale vor fi in concordanta cu prevederile H.G. nr. 766/1997 cu
modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr. 622/2004 si a Legii 10/1995 privind
obligativitatea utilizarii de materiale agrementate in executia lucrarilor si calitatii in
constructii.
3.9.3. Canalizare
In baza proiectului pentru sistemul de alimentare cu apă - ape uzate, prin Programul
Operaţional Sectorial de Mediu, având ca perioadă de derulare 2010-2014.
s-a prevazut reabilitarea si extinderea statiei de epurare.
Tabelul de mai jos asigura o imagine de ansamblu a indicatorilor principali in ceea ce priveste
tratarea apei uzate inainte si dupa implementare.
Tabelul 0-2 Indicatorii de Performanta pentru Tratarea Apei uzate Fieni
Element Indicator Unitate de Starea Tinta
masura curenta
3.2.1
Volumul total de apa uzata colectata (debitul mediu de apa uzata)
m³/d 2,332 2,516/3,
425*)
3.7.2
Capacitatea hidraulica proiectata a SE
m³/d n.n. 3,076/4,
348* )
3.7.3
Capacitatea biologica proiectata
kg BOD/d n.n. 732/142
8 *)
3.7.5 Procentaj al capacitatii biologice proiectate folosite (3.4.1 / 3.7.3) % 0 100
3.7.7
p.e. n.n. 12,200/
Capacitatea SE in echivalentul populatiei
23,800
*)
3.7.8 Volumul total al apei uzate tratate in SE (media anuala la iesirea
SE)
m³/d N.A. 707 *)
3.7.8.10 Volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in conformitate m³/d 0 2,516/3,
cu EC UWWTD 91/271/EEC
425*)
3.7.8.11 Procentaj din volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in % of 3.2.1 0 2,516/3,
conformitate cu EC UWWTD 91/271/EEC Articolul 4 (5)
425*)
3.7.8.12
BOD Total tratat / indepartat
kg BOD/d 0 732/1,4
28 *)
3.7.8.13
COD Total tratat / indepartat
kg COD/d 0 1,464/2,
856 *)
3.7.8.14
N Total tratat / indepartat
kg N/d 0 148/288
*)
3.7.8.15 P Total tratat / indepartat kg P/d 0 34/65 *)
1. CERINTE TEHNOLOGICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea
Statiei De EpUrare Fieni
Statia de epurare va fi reabilitata si extinsa pentru a atinge parametri de calitate
conform NTPA 011/2002, luand in calcul apa uzata provenita de la aglomerarea Fieni;
________________________________________________________________________ 107
Memoriu general oras Fieni

schema de epurare aleasa se bazeaza pe procedeul de namol activat cu stabilizarea aeroba
simultana a namolului (aerare extinsa), fara decantare primara.
Mai jos vor fi prezentate datele de proiectare si schema tehnologica, atat pentru prima etapa
de constructie –anul 2013, cat si pentru cea de-a doua etapa –anul 2038 (cazul in care statia de
epurare va fi extinsa pentru debitul de apa uzata si incarcarile provenite de la aglomerarile
Pietrosita, Buciumeni, Badeni-Runcu si Dealu Frumos; prezentarea lucrarilor care se vor
realiza in cea de-a doua etapa, are caracter informativ. Cu toate acestea, dimensionarea
obiectelor tehnologice, se va realiza luand in calcul toate variantele de incarcari si debite.
1.1.Populatie Echivalenta
- Populatie echivalenta pentru anul 2013 : 12.200;
- Populatie echivalenta pentru anul 2018: 21.900;
- Populatie echivalenta pentru anul 2038: 23.800.
-
1.2. Debite de apa uzata si incarcarile influentului
Debitele si incarcarile de dimensionare sunt rezumate in urmatorul tabel:
Parametru
Debite influent
U.M.
2013
Valoare
2018 2038
Q u zi med [m³/zi] 2.516 3.425 3.225
Q u zi max [m³/zi] 3.076 4.348 4.279
Q u or max [m³/h] 153 222 224
Q u or max pe timp ploios [m³/h] 305 443 449
Incarcari influent
CBO5 [kg/zi] 732 1,314 1,428
CCO [kg/zi] 1.464 2.628 2.856
MTS [kg/zi] 854 1.533 1.666
N –Total [kg/zi] 148 265 288
P –Total [kg/zi] 34 60 65
Debitele prezentate se refera la sectiunea de intrare in statia de epurare, fara debitele si
incarcarile interne provenite din apa de namol de la statia de deshidratare a namolului, din
ingrosare etc. Aceste debite si incarcari interne vor fi luate in considerare in calculele
procesului de proiectare, adaugandu-se la debitele si incarcarile de proiectare mentionate in
tabelul anterior si oriunde se mentioneaza debite si incarcari de proiectare in continuare.
1.3.Standarde calitative ale efluentului
Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele pentru apa uzata tratata conform
cerintelor avizului de gospodarire a apelor. Cerintele de descarcare impuse de Apele Romane
corespund unei statii cu indepartare a nutrientilor corespunzatoare cu NTPA 011/2002
respectiv Directiva 91/271/EEC pentru statii peste 10.000 LE.
________________________________________________________________________ 108
Memoriu general oras Fieni

Parametru
CBO5
CCO
Tot-N
Tot-P
SS
nit
g/l
g/l
g/l
g/l
g/l
U
m
m
m
m
m
1.4.Evaluarea eficientei de epurare
Valori limita de descarcare
Valoare Standard de analiza
________________________________________________________________________ 109
Memoriu general oras Fieni
25
STAS 656-82
SR ISO 5815-98
125 SR ISO 6060-96
15 STAS 7312-83
2 SR EN 1189-99
35 STAS 6953-81
La stabilirea conformitatii procesului de epurare cu standardele calitative ale efluentului se va
tine cont de cerintele privind statistica probelor prelevate si abaterea maxima admisa, asa cum
este precizat in NTPA 011/2002, respectiv:
Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat
4 – 7 1
8 – 16 2
17 – 28 3
29 – 40 4
41 – 53 5
54 – 67 6
68 – 81 7
82 – 95 8
96 – 110 9
111 – 125 10
126 – 140 11
141 – 155 12

Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat
156 – 171 13
172 – 187 14
188 – 203 15
204 – 219 16
220 – 235 17
236 – 251 18
252 – 268 19
269 – 284 20
285 – 300 21
301 – 317 22
318 – 334 23
335 – 350 24
351 – 365 25
1.5.Cerinte privind tratarea namolului
Nămolul generat în staţia de epurare – în urma stabilizării şi deshidratării – trebuie să fie
adecvat pentru mai multe opţiuni de evacuare. Ca şi cerinţă, vor fi luate în considerare limitele
indicate pentru evacuarea nămolului în agricultură conform Directivei 86/278 EEC şi
M.O.344/2004.
Cu toate acestea, nămolul generat în staţia de epurare Fieni va îndeplini următoarele cerinţe
minime:
Cerinţele minime privind stabilizarea nămolului vor fi:
Reducerea ratei de absorbţie specifică a oxigenului (SOUR) la 1,5 [mg O2 / (g
TS*h)] (miligrame de oxigen / oră / g total solide (calculate pe bază de greutate
uscat), la o temperatură de 20 grade Celsius)
Cerinţele minime privind deshidratarea nămolului sunt:
Creşterea conţinutului de substanţă uscată a namolului până la minim 22 % in
urma deshidratarii mecanice.
1.6.Curs de apa emisar si calcule hidraulice
Se va asigura operarea continua în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi respectiv
deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisarul Ialomita în condiţii de inundaţii la un
nivel de inundaţii ce apare într-o perioadă de 50 de ani. Nivelul de inundaţii ce apare într-o
perioadă de 100 de ani (1%) nu trebuie să provoace daune facilităţilor din cadrul SEAU.
________________________________________________________________________ 110
Memoriu general oras Fieni

1.7.Lucrari la intrarea in statie
Pe circuitul apei uzate, la intrarea in fluxul tehnologic de epurare mecanica, se prevad
urmatoarele lucrari:
Statia de receptie namol vidanjat;
Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de
epurare
1.7.1.Statie de receptie namol vidanjat
Camera de receptie a materiilor vidanjabile, are rolul de a asigura epurarea simultana a apelor
uzate menajere si a reziduurilor provenite din tancuri septice, amplasata in incinta statiei de
epurare. Nămolul provenit din fose septice va fi transportat cu autocisterne cu aspiraţie sau
alte echipamente similare.
Fosa de primire va asigura urmatoarele functii principale:
degrosisare
stocare
omogenizare si uniformizare
alimentare modulabila a statiei in regim nominal de functionare
Instalatia de primire a materialului septic va cuprinde un bazin cu capac rabatabil care permite
vidanjelor sa fie descarcate prin conectarea unui dispozitiv (furtun) la racordul structurii
permitand materiilor septice sa fie simultan epurate cu apa uzata menajera fara a cauza
turbulente. Statia de receptie ape uzate si namol vidanjat va avea capacitatea de preluarea a
unui debit de minim 50 m 3 /h.
1.7.2.Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de
epurare
Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat
continuu in sistemul SCADA.
Se va prevedea un punct de prelevarea automata a probelor de apa uzata, intr-o sectiune care
sa nu fie influentata de apa uzata recirculata (de la ingrosare, deshidratare, etc). Dispozitivul
de masurare a debitelor (poate fi debitmetru electromagnetic) va fi instalat pe conducta de
refulare dintre desnisipator-separator de grasimi si camera de distributie a apelor uzate in
bazinele de aerare.
Semnalul debitului va fi indicat direct pe debitmetrul individual şi în plus va fi transmis către
sistemul SCADA în camera centrală de control.
1.7.3.Statie de pompare apa uzata la intrarea in statie
Pentru a permite operarea neîntreruptă şi în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi
respectiv deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisar la un nivel de inundaţii ce
apare într-o perioadă de 50 de ani, va fi asigurată o staţie de pompare la intrare, intermediară
sau o staţie de pompare efluent, dacă se considera necesar.
Statia de pompare apa uzata intrare
Staţia de pompare va fi prevazuta cu pompe submersibile cu turatie variabila pentru a permite
ajustarea progresivă a debitului. Întreruperea funcţionării pompei în perioadele cu influent
minim de apă uzată nu este permisă. Toate pompele vor fi identice ca tip şi dimensiune.
________________________________________________________________________ 111
Memoriu general oras Fieni

Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor,
urmand a fi echipata cu 2+1 pompe in montaj uscat, care sa permita pomparea debitului de 2 x
Q u or max.
1.8. Gratare rare si dese
Primul obiect al treptei mecanice este camera gratarelor dimensionate la 2 x Q u or max
(capacitate cumulata), echipata cu un gratar rar si doua gratare dese avand caracteristicile:
Distanta intre bare la gratarele rare: 20 mm
Distanta intre bare la gratarele dese: 6 mm
Viteza maxima a apei printre barele gratarelor dese va fi de 1 m/s.
Functionarea gratarelor va fi dictata de o diferenta de nivel amonte/aval de 15 cm.
Continutul minim de substanta uscata a materialelor retinute de gratare compactate va fi de
25%.
Gratarele dese vor fi amplasate in amonte de deznisipator si separatorul de grăsimi. Ca cerinţă
minimă, trebuie asigurate cel putin doua unitati de grătare dese cu funcţionare automată. Va fi
instalată o opţiune de ocolire pentru situaţii de urgenţă prevăzută cu grătar rar cu curăţare
manuala (spaţiul dintre bare 20 mm). Fiecare grătar va fi instalat într-un canal separat şi
fiecare canal va fi prevăzut cu un dispozitiv de închidere în aval şi amonte de fiecare unitate
de grătare.
Materialele reţinute de grătarele dese trebuie spălate, uscate şi compactate.
Retinerile de pe gratare vor fi transportate catre unitatile de compactare prin intermediul
transportoarelor cu surub.
Spălarea materialelor reţinute de grătare se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă
de serviciu. Nu este permisă folosirea apei din facilitatea de grătare pentru spălarea
materialelor reţinute de grătare. Materialul reţinut de grătare spălat şi compactat va fi
descărcat în containere. Containerele, furnizate de asemenea în cadrul Contractului, vor fi
acoperite corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi
de ridicare pentru a permite încărcarea adecvată în camioane. Va fi asigurat spaţiu suficient
pentru a aşeza două schipuri cu o capacitate minimă de 3 m 3 fiecare la unitatea de spălare si
compactare a materialelor reţinute de grătare în zonele de descărcare. Va fi de asemenea
asigurată o schimbare automată a descărcării în cele două containere.
Grătarele şi zona de procesare a materialelor reţinute de grătare inclusiv containerele vor fi
amplasate într-o clădire închisă care permite accesul facil al camioanelor de transport.
O atenţie specială va fi acordată în proiectarea acestei facilităţi pentru a evita contactul direct
al personalului de operare cu materialele reţinute de grătare şi pentru a asigura condiţii sigure
de muncă.
Canalele grătarelor vor fi complet acoperite (acoperire detaşabilă pentru accesibilitate).
Clădirea grătarelor va fi conectată la un sistem de ventilaţie forţată ce asigură o rată de schimb
a aerului de minim zece (10) ori pe oră. Parametrii obligatorii de proiectare sunt indicaţi în
tabelul de mai jos.
Instalatiile electrice vor tine cont de necesarul de energie pentru unitatea de epurare mecanica
si includ atat reteaua de distributie a energiei de mica tensiune cat si un panou de control
local.
________________________________________________________________________ 112
Memoriu general oras Fieni

1.9.Desnisipator si separator de grasimi
Se vor prevedea unităţi de deznisipare si separare a grăsimilor de tip longitudinal cu insuflare
de aer (cu acumulări laterale de grăsime), dimensionat la 2 x Q u or max. Vor fi asigurate
suflante separate pentru insuflarea de aer pentru deznisipator si separatorul de grăsimi,
conectarea la sistemul de aerare al bazinelor de aerare nefiind permisă.
Bazinul va fi proiectat sa elimine minimum 95% din cantitatea de nisip cu granulatia mai
mare de 0,2 mm, la incarcarea hidraulica maxima.
Timpul de retentie la debit pe vreme uscata: 20 minute
Timpul de retentie la debit maxim: 10 minute
Compusii organici de la desnisipator dupa spalare: 5 % substanta uscata
Concentratia maxima de grasimi si uleiuri in efluentul deznisipatorului si separatorului de
grasimi este 15 mg/l.
Nisipul va fi pompat la clasorul de nisip pentru spalare şi deshidratare înainte de a fi
transportat la containere.
Spălarea nisipului se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă de serviciu.
Echipamentul de spălare a nisipului inclusiv containerele vor fi amplasate într-o clădire
închisă unde accesul camioanelor se poate face uşor. Containerele, vor fi acoperite
corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi de ridicare
pentru a permite încărcarea adecvată în camioane.
Grasimile vor fi pompate intr-un tanc de depozitare care va fi periodic golit. Ofertantii vor
detalia solutia tehnologica pentru utilizarea grasimilor in fluxul tehnologic.
1.10. Debitmetrie si camera de distributie la bazinele de aerare
Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat
continuu in sistemul SCADA pentru a permite controlul dozarii clorurii ferice si a debitului
de recirculare a namolului activat
Camera distributie debite pentru distributia uniforma a debitelor pre-tratate mecanic si a
namolului activ recirculat in toate liniile bazinului de aerare.
1.11. Bazin anaerob (daca se considera necesar)
Schema de tratare va cuprinde bazin anaerob unde sunt create conditii anaerobe favorabile
indepartarii fosforului. De preferinta bazinul anaerob va asigura timpul de retentie necesar
pentru indepartarea biologica a fosforului in conditii normale (incarcari nominale). Se va
prevedea si o gospodarie chimica pentru indepartarea fosforului prin precipitare chimica.
Bazinele anaerobe vor fi echipate cu mixere cu turatie mica pentru a impiedica sedimentarea
solidelor in suspensie.
Timp minim de retentie la debit maxim orar timp uscat +
0.75 ore
debit recirculare
Energia minima de mixare 3 W/m 3
1.12. Bazine de aerare
Sistemul de tratare secundară va fi proiectat ca proces cu nămol activat cu aerare extinsa cu
nitrificare-denitrificare si defosforizare biologica pentru a îndeplini cerinţele privind calitatea
efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a namolului. Proiectarea bazinului de nămol activ va
________________________________________________________________________ 113
Memoriu general oras Fieni

asigura flexibilitate operaţională suficientă. Bazinele vor fi echipate cu sistem de aerare si
mixere submersibile.
Sistemul va fi proiectat sa realizeze o concentratie a MLSS in bazinele de aerare intre
3 si 4 kg/m³, concentratie care poate fi ajustata prin schimbarea conditiilor de incarcare.
Sistemul de aerare va fi montat pe radierul bazinelor si va fi de tip aerare cu bule fine,
proiectat astfel incat sa garanteze o concentratie de oxigen in bazinele de aerare de 2 mg O2/l.
Mai mult, sistemul de aerare va fi proiectat sa obtina o eficienta minima de 3.5 O2/kWh in apa
curata.
Proiectarea selectată trebuie să fie una robustă şi adecvată pentru a atinge calitatea efluentului
in conditiile variaţiilor încărcării poluante şi compoziţiei apei uzate pe perioade diurne şi
nocturne, cât şi variaţiilor sezoniere intr-o gama de valori intre 30% si 100% a incarcarilor
nominale. Pe lângă variaţiile încărcărilor, va trebui să se ia în calcul variaţiile de temperatură
ale apei uzate cuprinse între 10°C şi 22°C.
Pentru asigurarea stabilizarii namolului vârsta totală aeroba a nămolului va fi de minim 25 de
zile, la o temperatura de 10°C. Stabilizarea namolului se va realiza fie simultan cu procesele
biologice in bazinul de aerare fie in bazine dedicate.
1.13. Statie suflante
La realizarea sistemului de aerare se va lua în calcul variaţiile de încărcări poluante în
condiţii diurne respectiv nocturne, precum şi variaţiile sezoniere intre 30% si 100%.
Sistemul de aerare va fi un sistem acţionat automat cu randament ridicat ce garantează costuri
de operare scăzute.
Pentru a economisi energie şi pentru a obţine condiţii optime de proces, concentraţia de
oxigen dizolvat trebuie să fie controlată separat în fiecare bazin de nămol activ cu ajutorul
echipamentelor de măsură, care vor măsura în mod continuu toţi constituenţii importanţi.
Ca cerinţă minimă, concentraţia de oxigen din fiecare bazin de nămol activ va fi înregistrată
de sistemul centralizat SCADA. Sistemul de aerare va fi dimensionat pentru a fi capabil să
menţină un nivel al oxigenului dizolvat (DO) de cel puţin 2 mg/l în fiecare dintre
compartimentele bazinului de aerare în condiţii de vârf de încărcare şi la cea mai ridicată
temperatură estimată a apei uzate.
Debitul de aer insuflat trebuie sa fie reglabil in functie de concentratia de oxigen presetata si
controlata de senzorii (sondele) de oxigen din bazine.
Aerul comprimat necesar pentru insuflarea in bazinele de aerare va fi furnizat de 4+1 suflante.
La stabilirea debitului de aer insuflat se vor avea in vedere si cerintele privind sistemul de
insuflare din paragraful anterior.
Dimensionarea capacitatii suflantelor va fi conforma cu cerinta de aer calculata prin
considerarea mediului: apa uzata, temperatura apei uzate (vara si iarna), temperatura aerului
(vara si iarna), etc. Parametri de proiectare de respectat: temperatura apei de max 22°C si de
min 10°C si o valoare a coeficientului alfa de 0,6.
1.14. Camera de distributie la decantoarele secundare
Camera distributie debite va asigura distributia uniforma a debitelor in toate liniile
decantorului secundar.
________________________________________________________________________ 114
Memoriu general oras Fieni

1.15. Decantoare secundare
Proiectarea decantării secundare se va baza pe standarde de proiectare recunoscute
internaţional. Astfel de standarde includ, însă nu se limitează la DWA ATV-A131 sau
WEF/ASCE.
Se vor prevedea decantoare de tip orizontal radial care sa fie dimensionate la:
Incarcare de suprafata maxim acceptabila: 0,8 m/h
Incarcare maxima particule solide: 100 kg SS/(m 2 xzi)
Parametri de dimensionare pentru jgheabul de colectare (la debitul de verificare):
o Incarcarea maxima: 10 m³/m x h in cazul unui deversor
o Incarcarea maxima: 6 m³/m x h in cazul a doua deversoare
Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de
pe radier si pentru indepartarea spumei.
Operarea raclorului nu trebuie sa fie restrictionata pe timp friguros (in caz de inghet).
Bazinele de decantare secundară vor fi prevăzute cu plăci deflectoare pentru spumă şi
îndepărtarea automată a spumei precum şi cu dispozitive de curăţare a pragului deversor.
Spuma va fi transportată la un cămin de înmagazinare. De la căminul de înmagazinare, spuma
va fi pompată către instalaţia de îngroşare a nămolului sau va fi evacuata impreuna cu
grasimea.
Namolul colectat va fi evacuat continuu din fiecare decantor. Debitul de namol activat
evacuat din fiecare decantor va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui.
Se vor proiecta si construi facilitatile SEAU tinand cont de extinderea viitoare a SEAU in
anul 2018. O linie tehnologica a decantorului secundar va fi considerata pentru o viitoare
extindere pentru a acoperi capacitatea totala necesara atunci cand vor fi conectate
aglomerarile rurale la clusterul de apa uzata.
1.16. Dispozitiv de masurare a debitului efluent si prelevarea probelor la iesirea
din statia de epurare
Toate debitele evacuate, inclusiv cel deversat pe by-pass, vor fi masurate cu o precizie
corespunzatoare unei valori mai mici de 1,5% din debitul total masurat. Debitul va fi
inregistrat continuu in sistemul SCADA.
Se va asigura un set de echipamente de monitorizare online şi un dispozitiv automat de
prelevare pentru generarea zilnică de probe compozite proportionale cu debitul.
Prelevatorul automat permanent instalat trebuie să fie instalat într-o incintă corespunzătoare,
plasate pe un soclu de beton. Temperatura de 4 ° C se va pastra în sistemul de prelevare în
orice moment. Conexiunile de alimentare cu energie electrica corespunzatoare trebuie să fie
furnizate iar conductele de prelevare trebuie să fie protejate împotriva îngheţului. Prelevatorul
automat trebuie să fie echipat cu ieşiri/ intrări care sa permita implementarea unui sistem
SCADA pentru achiziţia datelor şi controlul de la distanţă.
Intervalul de timp pentru colectarea de probe trebuie să fie reglat de către operator. Intervalul
de funcţionare a prelevatorului automat permanent va fi ajustat de catre operator.
Punctele de prelevare a probelor din conducte trebuie să fie poziţionate pentru a reduce riscul
de colmatare.
Echipamentul minim de măsurare online ce va fi asigurat pentru monitorizarea calităţii
efluentului este următorul:
Monitorizarea calităţii efluentului
- pH
- conductivitate
________________________________________________________________________ 115
Memoriu general oras Fieni

- temperatură
- amoniac
1.17. Statia de pompare namol activat recirculat/exces
Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor,
urmand a fi echipata cu doua grupuri de pompe in montaj uscat - unul pentru namol activat de
recirculare si altul pentru namol activat in exces, echipate astfel:
2+1 pompe pentru namol activat de recirculare;
1+1 pompe pentru namol activat in exces
Debitmetre pentru fiecare grup de pompare
Capacitatea grupului de pompare pentru namolul activat de recirculare nu va fi mai mica de
100% din debitul de intrare al apei uzate in treapta biologica.
Fluxul de nămol recirculat va fi controlat automat proporţional cu debitul de apă uzată
influent în SEAU.
La stabilirea capacitatilor de pompare a namolului activat se vor lua in considerare cele mai
defavorabile ipoteze si anume: debitul de varf in functionare si continutului minim estimat de
substanta uscata din namolul activat.
1.18. Bazine stocare namol activat in exces
Antreprenorul va prevedea bazine de stocare namol inainte de ingrosatorul de namol sau/si
instalatia de deshidratare namol.
Bazinul tampon de namol va fi prevazut cu mixere pentru mentinerea in suspensie a
namolului.
Anterior deshidratarii mecanice a namolului activat in exces, acesta va fi acumulat intr-un
bazin, proiectat sa permita stocarea namolului in exces produs in 5 zile, in conditiile in care
concentratia acestuia este de 7 kg/m³.
1.19. Instalatie de deshidratare mecaniza a namolului
Antreprenorul va asigura o facilitate de deshidratare mecanică a nămolului. Conţinutul
minim de substanţă uscată al nămolului deshidratat mecanic va fi de cel puţin 22% calculat la
greutate.
Va fi asigurată deshidratarea în întregime automată a nămolului stabilizat inclusiv
echipamentul aferent cum ar fi pompe de alimentare, instalaţii de preparare şi dozare polimeri
etc. Folosirea altor agenţi de condiţionare decât polimeri nu este permisă. Unităţile de
preparare şi dozare polimeri vor permite folosirea de polimeri în formă granulară şi lichidă şi
vor fi prevăzute cu un dispozitiv de diluare în liniile de dozare.
Capacitatea instalatiei de deshidratare namol va fi proiectata pentru urmatoarele cerinte de
proces:
Concentratia in substanta uscata dupa ingrosare: 22 %
Numarul de zile de functionare pe saptamana: 6 zile/ saptamana
Numarul de ore de functionare pe zi: 6 ore/zi functionare*
* In caz de defectare a unei unitati, cea de-a doua va functiona 12 ore/zi de functionare.
In orice caz, fiecare echipament va trebui sa fie capabil sa functioneze 24 de ore/zi, cu o
functionare continua de maximum 16 ore/zi.
Prin intermediul transportoarelor mecanice care ies prin peretele cladirii, namolul deshidratat
va fi incarcat in containere sau direct in autobasculante/tractoare cu remorca, urmand a fi
transportat la platformele de depozitare namol.
________________________________________________________________________ 116
Memoriu general oras Fieni

O garantie de buna functionare va fi acordata pentru statia de deshidratare a namolului,
incluzand garantii referitoare la:
Continutul minim de substanta uscata in namolul deshidratat;
Suspensiile solide din apa de deshidratare;
Consumul maxim de polimer;
Puterea electrica.
1.20. Platforme de depozitare namol
Antreprenorul va asigura o zonă de stocare a nămolului, adecvată pentru stocarea
intermediară a nămolului deshidratat generat în decurs de 6 luni în condiţiile de 70% din
încărcarea nominala.
Stocarea intermediara va fi realizata sub forma unui depozit tip sopron, cu acoperis de
tip sarpanta, avand inaltimea peretilor verticali dimensionata in functie de inaltimea stratului
de namol inmagazinat.
In urma calculelor de proces, se vor stabili dimensiunile exacte ale depozitului de
namol.
Zona de stocare noua va fi pavată şi supernatantul provenind din nămol va fi colectat şi
transferat în sistemul de canalizare. Fiecare compartiment va fi delimitat de ziduri din beton
pe trei laturi cu o înălţime a zidului de minim 2.0metri.
Înălţimea maximă a grămezilor de nămol nu va depăşi 1.5 metri.
1.21. Statie chimica pentru indepartarea fosforului
Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea
biologica a fosforului trebuie suplimentata cu o precipitare chimica. Chiar daca din calculele
de proces rezulta ca in anumite conditii fosforul poate fi redus biologic pana la nivelul cerut la
descarcare, se va instala si o statie de dozare reactiv pentru precipitare chimica a fosforului.
Se va avea in vedere asigurarea posibilitatii de dozare proportionala cu debitul de apa uzata
masurat.
Se vor prevedea instalatiile exterioare necesare pentru dozarea in doua puncte stabilite prin
proiect sau:
o La camera de distributie la decantoarele secundare,
o La SP a namolului activat recirculat
Bazinul de depozitare pentru clorura ferica, va fi acoperit, cu posibilitate de acces in interior
(capac si scara) pentru curatire, cu capacitate de stocare pentru 1 saptamana.
1.22. Instrumentatie si operare
Ca o conditie minimala, tipul, amplasamentul si numarul dispozitivelor de masurare din statia
de epurare, vor respecta cerintele prezentate mai jos. Ca o cerinta minimala, masuratorile
(specificate mai jos) vor fi inregistrate continuu la sistemul SCADA care va stoca aceste
informatii pentru cel putin 6 luni si vor fi organizate, pentru a fi descarcate usor, intr-o foaie
de calcul Microsoft Excel sau similar.
La intrarea si iesirea din statia de epurare vor fi montate dispozitive automate de colectare a
probelor de apa in vederea analizei parametrilor fizico-chimici si biologici.
Ca un principiu general, instrumentatia va asigura un control sigur al procesului.
Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de epurare dupa cum urmeaza:
Influent in statia de epurare;
Evacuare efluent;
Namol primar;
________________________________________________________________________ 117
Memoriu general oras Fieni

Namol activat recirculat;
Namol activat in exces;
Alimentare cu namol in statia de deshidratare mecanica a namolului;
Supernatant de la statia de deshidratare namol
Masuratori de nivel
Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii:
o la toate statiile de pompare
o gratare amonte / aval
Masuratorile de nivel vor fi utilizate la exploatarea pompelor de apa uzata, namol si
chimicale.
Masuratori analitice
Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei uzate si
ai namolului. Dispozitivele sunt prezentate mai jos:
La intrare:
pH
conductivitate
temperatură
fosfor total
Aerare
- oxigen dizolvat
- concentratia MLSS
Efluent evacuat
pH
conductivitate
temperatură
amoniac
fosfor total
1.23. Gospodarie de apa uzata recirculata
Apa uzata drenata provenita din procesul de epurare de la:
Instalatia de deshidratare mecanica a namolului
Platformele de depozitare namol
Spalarea echipamentelor care necesita acest lucru in functionarea curenta
Grupurile sanitare din diverse cladiri, etc.
Va fi transportata catre un rezervor circular de beton acoperit (capacitate utila minimum 500
m 3 ) amplasat in zona obiectelor care au cel mai mare aport de apa separata in proces.
Rezervorul se va echipa cu:
2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor;
o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe
submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare.
Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa
goleasca bazinul in 6 ore.
1.24. Statie de pompare apa tehnologica
O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor
din diverse obiecte pe fluxul de tratare, va fi prevazuta cu 1+1 pompe centrifuge si instalatiile
hidraulice adecvate.
Urmatoarele facilitati vor fi conectate si alimentate cu apa de spalare:
________________________________________________________________________ 118
Memoriu general oras Fieni

- Instalatiile de ingrosare si deshidratare mecanica a namolului
- Instalatiile de spalare (daca e cazul) de la metantancuri si camera de manevra
- Statia de gratare rare si dese
- Instalatia de spalare a nisipului separat
- Alte obiecte ale statiei de epurare
Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor
de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi
proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere.
1.25. Tratarea apei de drenaj si a canalizarii menajere
Apa pluviala de pe suprafeţele pavate şi acoperişuri se va infiltra de preferabil în sol şi acolo
unde acest lucru nu e posibil va fi transportată pentru a fi tratată fiind introdusa in proces
inainte de grătare. Apa uzata de la instalaţiile sanitare ale clădirilor din cadrul statiei de
epurare va fi deasemenea introdusa în linia de tratare a apelor uzate, înainte de grătare.
1.26. Generator de urgenta
Antreprenorul are obligatia de a procura si instala generatoare electrice care vor asigura
functionarea pompelor din statia de pompare de intrare si evacuare (daca este cazul), si a treptei
de pretratare mecanica precum si a tuturor mixerelor. Treapta biologica va fi by-pasata pe durata
intreruperii alimentarii cu energie.
2. CERINTE CLADIRI SI CONSTRUCTII PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei
De EpUrare Fieni
2.1. Statia de receptie namol vidanjat
Statia de receptie namol vidanjat va fi un bazin din beton armat pozitionat pentru acces
facil al echipamentelor de vidanjare si conectat la canalul de intrare in statie in amonte de
gratare. Bazinul va fi de tip acoperit, cu capac de acces si facilitati de conectare a vidanjelor.
Drumul de acces si platforma de la Statia de receptie namol vidanjat vor fi dimensionate
pentru a permite accesul unei vidanje cu capacitate de 20 m 3 .
2.2. Statie de pompare apa uzata
Constructia statiei de pompare va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara
sau circulara. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada,
echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.
La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente
astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita
formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va
prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor.
2.3. Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie
Pentru masurarea debitului se va prevedea un canal cu sectiune variabila (Parshall sau
Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta.
________________________________________________________________________ 119
Memoriu general oras Fieni

Camerele debitmetrelor amplasate pe conducte in afara cladirilor vor fi prevazute cu capace
etanse si scari de acces inclinate si prevazute cu balustrada.
Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea
prelevatorului de probe, eventual a debitmetrului pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu
curent electric necesar prelevatorului.
Caracteristicile constructive ale caminului vor respecta cerintele de la paragraful 1.6.
2.4. Gratare rare si dese
Lucrarile vor include:
Constructia canalelor de beton pentru instalarea gratarelor
Constructia cladirii care adaposteste gratarele
Suporti pentru sustinerea echipamentelor
Instalatia de apa potabila si instalatia de apa tehnologica pentru spalarea
echipamentelor
Este necesara prevederea a 2 linii separate (canale cu sectiune rectangulara), prevazute cu
stavile de izolare pentru interventie in caz de reparatii/intretinere. Ramificarea celor doua
canale va trebui proiectata astfel incat sa asigure distributia egala a debitelor pe fluxul de
tratare. Suplimentar se va prevedea un canal de by-pass pentru vehicularea intregului debit in
caz de avarie.
Peste gratarele rare si dese se va prevedea o cladire care sa poata adaposti, in plus,
echipamentele de transport si procesarea retinerilor de pe gratare, suflantele pentru separatorul
de grasimi cuplat cu desnisipator, clasorul pentru nisipul de la desnisipator si tancul de
depozitare a grasimilor, precum si alte echipamente considerate necesare de ofertanti.
Containerele pentru retinerile de pe gratare si nisip vor fi amplasate pe o platforma adiacenta
cladirii, protejata cu un acoperis de tip usor.
Cladirea trebuie sa fie prevazuta cu ferestre de tip termopan cu rama din PVC sau aluminiu
care sa asigure iluminatul natural. Cladirea trebuie dimensionata pentru accesul facil al
vehiculelor in cazul amplasarii containerelor in interiorul cladirii.
Planseul de la nivelul solului va avea sistem de colectare si evacuare a apei generate de spalari
ocazionale.
2.5. Deznisipator si separator de grăsimi
Se va prevedea un bazin din beton armat prevazut cu minimum 2 linii, fiecare avand sectiunea
transversala bi-compartimentata: un compartiment de desnisipare si un compartiment de
separare a grasimilor despartite de un ecran longitudinal cu gratar de linistire. Inclinatia
peretelui trebuie sa fie cel putin 45 0 . Compartimentele vor fi prevazute cu camere/base de
colectare a grasimilor si nisipului retinut.
La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile de
inchidere in scopul izolarii unui compartiment in caz de revizii, avarii sau reparatii.
Bazinul va fi prevazut cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie,
echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.
2.6. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare
Debitmetrul va fi instalat pe conducta de refulare de la decantorul primat si va fi adapostit
intr-un camin din beton armat, echipat cu chepeng si scara de acces.
Camera de distributie la bazinele de aerare va fi o constructie de beton armat rectangulara sau
circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a debitului la
bazinele de aerare. Distribuirea egala se va face prin utilizarea unei lame deversoare montata
pe peretii de beton cu posibilitatea reglajului pozitiei acesteia.
Se vor prevedea elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii
pentru situatii de interventie.
Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie.
________________________________________________________________________ 120
Memoriu general oras Fieni

2.7. Bazin anaerob (daca este cazul)
Bazinele anaerobe vor fi, realizate din beton armat, cu perete de compartimentare pentru
realizarea a cel putin doua linii de tratare. Bazinele vor fi prevazute cu pasarele de acces la
mixerele instalate prevazute cu balustrade si structuri de suport al instalatiilor de ridicare a
mixerelor.
2.8. Bazine de aerare
Bazinul de aerare vor fi realizate din beton armat. Forma si adancimea bazinului de beton
este la latitudinea Antreprenorului al carui proiect va tine cont de necesitatile procesului. Data
fiind echiparea secventiala cu instalatii de insuflare a aerului si mixere submersibile, vor
trebui prevazute toate facilitatile care sa permita accesul si interventia la utilaje si instalatii:
scari, pasarele, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile, balustrade de
protectie.
Radierul si pereti vor avea o suprafata cu rugozitate foarte mica cu aspect lis fiind nevoie de
un finisaj suplimentar al suprafetei.
Vor fi prevazute pante si rigole pe radier care vor asigura colectarea apelor in base de golire.
2.9. Statia de suflante
Suflantele vor fi adapostite intr-o cladire din beton armat cu structura din zidărie şi cu
acoperiş tip şarpantă, prevazuta cu canal de admisie aer pentru separarea nisipului si prafului.
Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de
colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale.
Cladirea va fi compartimentata astfel:
Camera suflantelor
Camera tabloului electric
Spatiu pentru personalul de operare.
Suporti pentru echipamente si conducte
2.10. Camera de distributie la decantoarele secundare
Camera de distributie la decantoarele secundare va fi o constructie de beton armat
rectangulara sau circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a
debitului la decantoarele secundare. Distribuirea egala se va face pe principiul deversorului
proportional (lama deversoare).
Se vor prevede elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii
pentru situatii de interventie.
Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie.
2.11. Decantoare secundare
Decantoarele secundare pot fi de tip orizontal radial sau longitudinal, din beton armat, cu
radier orizontal sau inclinat (6-8% panta catre centru) si trebuie sa asigure o admisie si
colectare uniforma a apei.
Structura va fi calculata luand in considerare si fortele generate de podul raclor.
Canalul perimetral de colectare a apei decantate va fi prevazuta cu deversor metalic cu dinti
triunghiulari sau trapezoidali, reglabil pe inaltime.
Inaltimea de siguranta a peretilor decantorului deasupra nivelului maxim al apei va fi de
minim 0,5 m.
In cazul decantoarelor cu radier inclinat, panta peretelui basei de namol va fi de minim 1,7:1.
Radierul va fi sclivisit cu o suprafata lisa si protejat impotriva abraziunii.
Pe tot perimetrul decantorului vor fi prevazute balustrade daca inaltimea peretelui peste
nivelul terenului este sub 1.5m.
________________________________________________________________________ 121
Memoriu general oras Fieni

2.12. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie
Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul
existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-passului statiei.
Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau
Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta.
Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea
prelevatorului de probe, eventual a debitmetrului pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu
curent electric necesar prelevatorului.
2.13. Staţie de pompare nămol activat recirculat/in exces
Statia va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara sau circulara in sectiune
orizontala, bicompartimentata. Un compartiment va fi camera de aspiratie (basa), celalalt va fi
camera pompelor instalate in regim uscat. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces,
balustrada, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile.
La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente
astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita
formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va
prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor cu panta minima de 30 o .
Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada, echipamente/accesorii de
ridicat utilajele sau instalatiile.
2.14. Bazine stocare namol activat in exces
Bazinele de namol in exces, in care namolul in exces este stocat inainte sa fie deshidratat,
trebuie sa permita stocarea namolului in exces produs intr-o zi, in conditiile in care
concentratia acestuia este de 7 kg/m³.
Bazinele vor fi prevazute cu scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat
mixerele, balustrada de protectie.
2.15. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului
Se va prevedea o cladire care sa adaposteasca:
Instalatia de ingrosare mecanica a namolului in exces
Instalatia de deshidratare mecanica a namolului fermentat
Constructia poate fi de tipul subsol + parter, daca pozitia pompelor de namol in exces reclama
acest lucru.
Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de
colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale.
Cladirea va fi compartimentata la parter astfel:
Camera echipamentelor de ingrosare si deshidratare si a pompelor ce deservesc aceste
echipamente.
Camera instalatiei automate de preparare si dozare a polimerului, inclusiv spatiu de
depozitare a polimerului utilizat.
Camera tabloului electric si automatizare
Spatiu pentru personalul de operare, inclusiv vestiare, dusuri si grupuri sanitare.
Adiacent cladirii, se va prevedea o platforma protejata cu un acoperis de tip usor, care sa
permita manevrarea si amplasarea containerelor de namol, sau accesul si stationarea pe directa
a autobasculantelor/tractoarelor cu remorca, cu o greutate de 40 to.
2.16. Platformele de depozitare namol
O platforma bicompartimentata, realizata din beton si prevazuta cu pereti perimetrali din
beton de 2,5 m inaltime se va construi in vederea depozitarii temporare a namolului.
________________________________________________________________________ 122
Memoriu general oras Fieni

In cadrul fiecarui compartiment, se va prevedea un dren longitudinal amplasat pe mijlocul
compartimentului, iar radierul va avea panta de min 1% catre dren. Cele doua drenuri vor fi
preluate de reteaua de drenaj a statiei si vor asigura transferul apei uzate drenate catre
instalatia de apa uzata recirculata.
Intreaga platforma va fi protejata cu un acoperis de tip usor amplasat la minim 4,5 m inaltime,
pentru a permite accesul, descarcarea si incarcarea mecanizata a namolului.
Platforma si drumul de acces din incinta trebuie sa permita trafic de 30 to.
2.17. Statie chimica pentru indepartarea fosforului
Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi adapostita intr-o cladire compartimentata
pentru urmatoarele facilitati:
Pompe de dozare si instalatiile necesare
Camera tabloului electric si automatizare
Spatiu pentru personalul de operare
Adiacent cladirii pentru statia chimica, se va amenaja o platforma protejata cu un acoperis de
tip usor, pentru amplasarea rezervorului de stocare. Se vor asigura facilitati pentru accesul
auto necesar umplerii periodice.
Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele
de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului.
2.18. Gospodarie de apa uzata recirculata
Gospodaria de apa uzata recirculata cuprinde un rezervor circular de inmagazinare a apelor
uzate provenite din fluxul tehnologic al namolului, spalari si apa menajera dela cladirile
administrative, cuplata cu o instalatie de repompare in circuitul de epurare.
Rezervorul va fi radial, din beton armat, cu radier orizontal, echipat cu instalatie de amestec
(mixere) si pompare (pompe submersibile).
Rezervorul va fi prevazut cu guri de acces, instalatie ventilatie, scara pentru interventie in
rezervor, si echipamente de ridicat mixerele si pompele.
2.19. Statie de pompare apa tehnologica
Se solicita construirea unei statii de pompare cu hidrofor care sa fie amplasata in vecinatatea
colectorului de evacuare a apei epurate.
Cladirea va adaposti echipamentele si instalatiile hidraulice, precum si tablou de comanada
local.
2.20. Pavilion administrative
Se solicita executia unei cladiri care sa gazduiasca facilităţi administrative, operative şi cele
de laborator. Clădirea va include numărul minim de incaperi prezentat mai jos:
Birou personal
Laborator analize fizico-chimice
Laborator microbiologie
Toaleta
Camera dispecer
Tamplaria va fi din PVC sau aluminiu iar usile interioare din lemn.
Suprafata totala a laboratoarelor si sectiunile interne trebuie realizate in asa fel incat sa
includa echipamentele de laborator listate in in vol. 4
Climatizarea va asigura temperaturile standard pentru birouri si pentru laboratoare, raportat la
dotarile acestora.
amenajări speciale pentru depozitare de materiale explozibile (tuburi de oxigen,
acetilena, etc.)
________________________________________________________________________ 123
Memoriu general oras Fieni

Pardoseala va fi prevazuta cu sistem de colectare a scurgerilor.
2.21. Post trafo
Un nou post de transformare va fi executat, care sa acopere necesarul de energie al statiei. Va
fi echipat cu doua transformatoare, unul in functiune si unul in “stand-by”.
Vor fi prevazute toate lucrarile de constructii necesare adapostirii gospodariei electrice:
cladire, radier cu canivouri, imprejmuire incinta, etc.
2.22. Retele in incinta
Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul statiei, dupa cum urmeaza:
Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic de epurarea apei
Conducta de by-pass a statiei
Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic al namolului
Conductele/canalele de recuperare (drenaj) a apei de la obiectele de pe fluxul
tehnologic al namolului si al apei
Conducta de apa uzata recirculata
Conductele de reactivi la punctele de injectie (clorura ferica)
Conducta de apa tehnologica (de spalare)
Conducta de apa potabila (de la reteaua orasului),
Cablurile electrice si de automatizare, etc
In costurile retelelor in incinta se va include si instalatia de iluminare exterioara a statiei.
Se vor prevede si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate
asigura preluare acesteia de spatiile verzi
Cablurile pozate sub drumuri, platforme si alei vor fi amplasate in conducte de protectie.
Alte cabluri ingropate vor fi marcate cu banda de identificare si protejate la trafic specific.
2.23. Amenajare incinta
Drumuri, platforme, alei
Toate drumurile din incinta trebuie refacute cu 3m latime imbracaminte rutiera de beton,
panta transversala de 2% si vor fi dimensionate la trafic greu.
O atentie deosebita se va acorda drumurilor si platformelor afectate de:
Alimentare regulata a bazinului septic,
Colectare regulata a retinerilor de la gratar compactate si spalate,
Colectare obisnuita a nisipului spalat,
Alimentare regulata cu clorura ferica,
Transportul obisnuit al namolului in interiorul statiei.
Imprejmuiri si porti
Va fi reabilitata corespunzator imprejmuirea existenta din jurul statiei de epurare. Vor fi
inlocuite portile de acces in incinta. Acestea vor fi construite din otel cu protectie anticoroziva
Amenajare peisagistica
Va consta in plantare copaci, tufisuri si iarba semanata in zonele stabilite.
3. CERINTE MECANICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei De EpUrare Fieni
3.1. LUCRARI LA INTRAREA IN STATIE
3.1.1. Statia de receptie namol provenit din fosele septice
Functie de proiectul Antreprenorului, urmatoarele echipamente pot fi necesare :
Instalatie de descarcare a vidanjelor
________________________________________________________________________ 124
Memoriu general oras Fieni

Mixere
Pompe submersibile cu tocator sau
Gratare rare
Mixer pentru omogenizare realizat din otel inox cel putin AISI 304 dotat cu sistem de ridicare
1+1 pompe cu tocator pentru pomparea materiei vidanjate amonte de statia gratarelor.
Ca alternativa (conforma cu solutia de baza) se pot alege pompe submersibile dar protejate cu
un gratar rar cu curatare mecanica, actionat manual pentru protectia pompelor.
Se vor prevedea toate instalatiile tehnologice necesare inclusiv cele necesare conectarii
furtunelor vidanjelor. Toate instalatiile vor fi realizate cel putin din otel inox AISI 304. Toate
vanele si clapetii de sens vor fi instalati.
Se va prevedea echipament de inregistrare automata si arhivarea cantitatii si calitatii
namolului preluat de la fiecare vidanja, cu posibilitatea integrarii in sistemul SCADA al
statiei, constand in:
Unitate de masurare a debitului preluat;
Unitate pentru masurarea parametrilor apei uzate descarcate (pH, conductivitate,
temperatura);
3.1.2. Statie de pompare apa uzata intrare
Echipamentul necesar va fi compus din:
- pompe ce vor fi dimensionate conform cerintelor tehnologice si echipate
cu convertizor de frecventa;
- vane de izolare pentru toate pompele, vane de sens (pentru pompe
centrifugale) sau instalatii similare pentru alte tipuri de pompe;
- pe refularea fiecarei pompe va fi montat un manometru, intr-o pozitie usor
accesibila si vizibila;
- Instalatia de conducte, realizata din fonta ductila sau otel inox.
- Instalatii de ridicat pentru montare/demontare usoara a utilajelor;
Capacitatea de ridicare a instalatiei de ridicat trebuie sa fie suficienta pentru ridicare unei
unitati complete de pompare (pompa cu accesorii).
3.1.3. Masurarea debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie
Urmatoarele echipamente vor fi procurate si instalate pe influent la iesirea din desnisipator:
Debitmetru electromagnetic, sau
Debitmetru cu ultrasunete montat pe canal deschis calibrat (Venturi sau Parchall)
Preferabil debitmetrul va fi de tip electromagnetic cu o precizie de ± 3% din debitul actual sau
chiar mai bună si va fi amplasat într-un cămin din beton etans.
Debitmetrul poate fi de tip canal cu sectiune variabila (Parshall sau Venturi) sau debitmetru
pe conducta, functie de solutia aleasa.
Va fi prevazuta o unitate automata pentru prelevarea probelor, individual si mixt pentru 24 de
ore.
Prelevatorul va fi controlat de un microprocesor care va asigura functionarea dispozitivul pe
baza programelor de prelevare. Programul de prelevare va permite cel putin:
Prelevarea de probe medii pe un interval de timp
Probe momentane cu cantitati si intervale de prelevare reglabile
Probe proportionale cu debitul prin conectarea la un debitmetru extern.
Dispozitivul va fi dotat cu refrigerator rezistent la coroziune si actiunea razelor ultraviolete cu
posibilitatea stocarii probelor in 24 de recipiente. Dispozitivul trebuie sa mentina in camera
interioara o temperatura de 4 0 C printr-un sistem de termoreglare controlat de microprocesor.
Prelevatorul va fi prevazut cu sonde pentru masurarea pH, conductivitatii si temperaturii.
Toti suporti necesari pentru montarea echipamentului vor fi din otel inox, iar conductele aflate
la nivelul solului sau deasupra acestuia vor fi termoizolate.
________________________________________________________________________ 125
Memoriu general oras Fieni

3.2. Grătare rare si dese
Urmatoarele echipamente sunt necesare:
Doua gratare rare actionate electric, cu functionare automata.
Doua gratare dese de tip step by step actionate electric, cu functionare
automata.
Cate un transportor tip sneck pentru fiecare tip de gratare, care sa asigure
transportul si presarea retinerilor.
Cate 2 containere de minimum 3 m 3 pentru fiecare linie de gratare, echipate cu
capace metalice si facilitati de manevrare.
Gratar rar cu curatare manuala pe canalul de by-pass.
Statia de gratare va fi prevazuta cu senzori de nivel amonte/aval pentru operarea gratarelor.
Cele doua compartimente si canalul de by-pass vor fi echipate fiecare amonte/aval cu stavile
de izolare actionate electric. Stavilele, inclusiv ghidajele aferente vor fi din otel inox.
Se va asigura o macara cu actionare manuala pentru manevrarea gratarelor care sa aiba o
capacitate de ridicare suficienta pentru a permite reparatiile sau inlocuirea gratarelor.
Gratarele vor fi realizate din otel inoxidabil. Sneck-ul transportorului va fi actionat de un
motor electric sifabricat dintr-un material anitcoroziv ca otelul inox. Toti suportii vor fi din
otel inox.
Transportorul va fi acoperit pentru a minimiza mirosurile neplacute.
Pentru compactare si deshidratare, transportorul cu sneck va avea:
- Drenaj permanent in timpul functionarii fara colmatare;
- Inclinarea verticala nu mai mica de 20°.
sau orice alt aranjament in acest scop.
Transportorul va fi capabil sa preia orice obiecte solide care pot ajunga la intrarea in statia de
epurare. In acest scop se cere:
- Sneck-ul sa fie rigid fara a se curba;
- Diametrul minim al sneck-ului sa fie 300 mm.
Transportorul va fi proiectat astfel incat sa transporte un volum de 10 m 3 /zi material ud
necompactat. Containerele de primire vor fi amenajate astfel incat sa poate fi schimbate
manual, cand unul din containere s-a umplut.
Gratarul rar va fi echipat cu un deversor de by-pass pentru urmatoarele situatii:
- Oprirea ambelor gratare datorita avariilor la reteaua de electrica de alimentare sau
proasta functionare a gratarelor;
- Debitul de intrare depaseste debitul maxim prin gratare fie cu unul sau ambele in
functiune.
In cladirea gratarelor rare si dese vor fi prevazute urmatoarele echipamente pentru operarea
deznisipatorului cuplat cu separator de grasimi:
2+1 suflante cu lobi pentru desnisipator si separator de grasimi care:
o Sa asigure aerul pentru insuflare sau pentru pomparea nisipului (daca se
ia in considerare sistemul air lift) pentru functionarea ambelor
compartimente;
o Sa fie prevazute cu masuri de reducerea vibratiilor in fundatie si in
instalatie
o Sa aiba facilitati de reducerea zgomotului
1 clasor pentru spalarea si deshidratarea nisipului pompat de la desnisipator.
Capacitatea dispozitivului de spalare/deshidratare a nisipului trebuie sa fie cel
putin egala cu capacitatea pompelor de nisip.
2+1 containere cu autodrenare de min 3 m 3 pentru nisipul spalat, echipate cu
cu capace metalice si facilitati de manevrare. Containerele trebuie sa aibe
________________________________________________________________________ 126
Memoriu general oras Fieni

posibilitatea de a drena apa prin site, iar apa trebuie sa fie descarcata deasupra
unui planseu drenant.
1 tanc de depozitare a grasimilor
Oricare containere vor putea fi schimbate unul cu celalat de catre o singura persoana manual,
fara ajutorul mijloacelor mecanizate.
Se vor prevedea facilitati/racorduri pentru asigurarea spalarii echipamentelor.
Se va prevedea sistem de ventilatie mecanica care sa asigure 6 schimburi de aer/ora.
3.3. Deznisipator si separator de grăsimi
Indepartarea si transportul nisipului depus si a grasimilor separate catre instalatiile de
prelucrare/stocare din cladirea gratarelor se va face prin intermediul unui pod raclor si a
pompelor prevazute in basele de colectare a nisipului si grasimilor.
Capacitatea instalatiei de transport a nisipului trebuie sa fie suficienta pentru indepartarea
nisipului colectat astfel incat sistemul sa nu functioneze mai mult de 20 min. pe ora.
Se vor avea in vedere prevederea unor pompe potrivite scopului urmarit, cum ar fi:
Nisip: pompe air-lift sau pompe centrifuge cu cupla. Pot fi folosite si ejectoare
pneumatice.
Grasimi: pompe cu surub
Se vor prevedea 2 pompe pentru nisip si 2 pompe pentru grasimi
Instalatia de insuflare a aerului in compartimentul de desnisipare va fi realizat cu conducte
(difuzoare) perforate de inox va include vane de inchidere pentru fiecare difuzor.
Conductele pentru aer de la suflante la instalatia de insuflare vor fi din inox.
Se vor prevedea scari si platforma de acces la podurile racloare precum si oriunde este necesar
accesul personalului.
Daca sunt folosite pompe air-lift pentru nisip, trebuie sa fie fabricate din fonta sau otel inox si
prevazute cu vane fluture de inchidere si racorduri de purjare. Diametrul pompelor air-lift
trebuie sa fie de cel putin 125 mm. Se vor prevedea, de asemenea racorduri de evacuare aer.
Pentru revizii sau reparatii pompele vor putea fi demontate cu ajutorul unei instalatii de
ridicat, in mod separat, fara a fi necesara scoaterea din operare a deznisipatorului si
separatorului de grasimi.
La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile metalice
etanse de inchidere, inclusiv ghidajele aferente. Materialul folosit va fi otel inox.
3.4. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare
Pentru masurarea debitului, se va instala un debitmetru electromagnetic. Debitmetrul va avea
o eroare de masura de max. 1,5% si va fi instalat conform instructiunilor furnizorului pentru
garantarea preciziei de masura.
De asemenea, se vor procura si monta orice alte accesorii (fitinguri, suporturi, garnituri etc.)
necesare pentru un montaj corect.
Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu
dimensiunile conductelor de iesire, astfel incat sa existe o curgere libera.
Se vor prevedea elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii
pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta.
Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm.
Inaltimea libera a placii metalice de inox peste peretele de beton trebuie sa fie 100-150mm.
Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la bazinele de aerare si
trebuie sa aiba posibilitatea de a regla nivelul apei in deznisipator si separator de grasimi intro
gama de ±50 mm fata de nivelul nominal. Se presupun a fi necesare poduri stationare pentru
reglajul pe inaltime.
Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte
confectii metalice sunt necesare.
________________________________________________________________________ 127
Memoriu general oras Fieni

3.5. Bazin anaerob
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Mixere submersibile
Instalatie de ridicare a mixerelor
Scari de acces si platforme pentru personalul de exploatare
Stavile de izolare a unitatilor
Antreprenorul va procura si instala mixere submersibile care nu vor avea turatie mai mare de
750 rot/min. Vor fi prevazute scari de acces si platforme executate din otel galvanizat si
instalatie de ridicare a mixerelor a caror ghidaje vor fi executate din otel inox.
Se vor monta stavile de izolare a bazinelor, actionate electric, realizate din materiale
rezistente la coroziune a caror parti metalice vor fi executate din otel inox cel putin AISI 304.
3.6. Bazine de aerare
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Mixere submersibile
Instalatie de ridicare a mixerelor
Scari de acces si platforme pentru accesul personalul de exploatare la echipamentele
instalate
Stavile de izolare a liniilor de aerare
Pompe de recirculare
Sistem de aerare cuprinzand conducte de aerare, vane de izolare si difuzori porosi
pentru bule fine
Pompa de golire
Bazinele de aerare vor fi prevazute cu mixere suficent dimensionate pentru a mentine namolul
in suspensie si a circula apa in bazine. Viteza de rotatia a elicelor nu trebuie sa deranjeze
procesul biologic si trebuie sa fie de max. 150 rpm si va trebui sa asigure o viteza a fluidului
antrenat de min. 0,3 m/s.
Mixerele vor include elemente de montaj/demontaj usor pentru o instalatie de ridicat
portabila. Instalatia de ridicat trebuie sa fie manuala si sa asigure ridicarea ansamblului de
mixer fara un efort considerabil din partea personalului. Se va prevedea cel putin cate o
instalatie de ridicat pentru fiecare linie de proces. Ghidajul de ridicare trebuie realizat din otel
inox AISI 304.
Platformele de acces trebuie executate din otel galvanizat si trebuie prevazute cu balustrade.
Se pot realiza rampe pentru trecerea peste conducte iar daca distanta dintre acestea este sub
5m se vor realiza podete.
Stavilele de izolare pot fi actionate manual si vor fi realizate din materiale anticorozive. Toate
partile metalice vor fi realizate din otel inox AISI 304.
Se vor procura si instala pompele de recirculare interna prevazute cu variator de turatie cu
toate instalatiile necesare. Toate conductele de refulare care vin in contact cu apa uzata vor fi
realizate din otel inox AISI 304, si vor fi prevazute cu toate fitingurile si vanele (daca este
cazul) necesare.
Sistemul de aerare presupune procurarea si montarea conductelor de coborare, vane de
izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele de aerare, difuzori cu membrana pentru
bule fine. Toate conductele de aer vor fi executate din otel inox AISI 316L. Pachetele de
difuzoare vor fi bine fixate pe radierul bazinului si asezate pe suporti din beton sau otel inox
AISI 304 care sa permita reglarea pe verticala a pozitiei difuzorilor de aer care trebuie sa fie
pozitionati la acelasi nivel cu maxim 5mm abatere pe verticala. Fixarea difuzorilor pe
conductele de aer trebuie realizata prin asamblari demontabila care sa permita
repararea/inlocuirea acestora fara demontarea intregii sectiuni a sistemului de aerare.
________________________________________________________________________ 128
Memoriu general oras Fieni

Conductele de aer montate inafara cladirilor vor fi in general ingropate ori instalate in
canivouri. Conductele in care se preconizeaza ca apa sa atinga temperaturi de pana la 50 0 C
vor fi izolate termic si marcate cu tablite de avertizare.
Se va prevedea o pompa submersibila impreuna cu racordurile flexibile de refulare cu o
capacitate corespunzatoare golirii unei linii de aerare in 48 de ore. Pompa va fi rezerva rece in
depozitul Beneficiarului, fiind montata numai in caz de nevoie.
3.7. Statia de suflante
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Suflante alese si dimensionate conform– Cerinte tehnologice.
Sistem de ridicare in statia de suflante
Suflantele pot fi orice combinatie de:
- Suflante centrifugale, turbosuflante
- Cu pistoane rotative, cu lobi
Suflantele trebuie sa permita variatia debitului de aer fie prin variatia vitezei de rotatie fie prin
variatia unghiului de inclinare al palelor. Suflantele cu lobi vor fi dotate cu variatoare de
frecventa. Capacitatea de rezerva trebuie sa fie minim 25%.
Instalatia ce cuprinde stuturi, vane, fitinguri, supape de siguranta, atenuator de zgomot pe
refulare, clapeti de sens, suporti de conducte si va fi realizata din otel inox AISI 316L dar si
filtre de aer pe tunelul de aspiratie sau pentru fiecare suflanta in parte functie de proiectul
Antreprenorului.
Nivelul zgomotului in timpul functionarii nu trebuie sa dapaseasca 85 dB(A) la 1m distanta de
echipament. Acest lucru poate fi obtinut prin orice combinatie de suflante „silentioase”, si
fitinguri, carcase amortizoare de zgomot, captusirea peretilor si tavanului cladirii cu material
fonoabsorbant.
Ventilatia din interiorul cladirii trebuie sa asigure o temperatura de max. 35 o C pe toata durata
unui an, cu usile inchise.
Se va prevedea un pod rulant in cladirea suflantelor cu o capacitate corespunzatoare ridicarii
celor mai grele parti componente ale echipamentelor.
3.8. Camera distributie la decantoarele secundare
Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu
dimensiunile conductelor de iesire, astfel ancat sa existe o curgere libera.
Se vor prevedea elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii
pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta
Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm.
Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la decantoarele
secundare Se presupun a fi necesare poduri temporare pentru reglajul pe inaltime.
Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte
confectii metalice sunt necesare.
3.9. Decantoare secundare
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Poduri racloare
Placi deversoare, perete scufundat, basa de colectare spuma
Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de
pe radier si pentru indepartarea spumei.
Toate componentele imersate ale podului raclor vor fi construite din otel inox AISI 316L.
Restul podului poate fi realizat din materiale usoare necorozive, otel galvanizat sau alte
materiale protejate corespunzator.
Viteza periferica a podului raclor trebuie sa fie de max. 1,3 m/min. Vitezele in conductele de
apa cu namol trebuie sa fie intre 1,0 – 1,5 m/s. Viteza la debusarea conductei de admisie
trebuie sa fie mai mica de 0,7 m/s.
________________________________________________________________________ 129
Memoriu general oras Fieni

Placile metalice de la deversor si lama si instalatiile de colectoare a spumei vor fi din otel
inoxidabil AISI 316L cu grosimea peretelui de minim 2,5 mm sau PAFSIN.
Calea de rulare trebuie sa asigure functionarea podului raclor si pe perioade de inghet, fiind
prevazuta cu sistem de incalzire.
3.10. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie
Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul
existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-pass-ului statiei.
Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau
Venturi), ori se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta.
Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea
prelevatorului de probe, eventual a debitmetrului pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu
curent electric necesar prelevatorului.
3.11. Statie de pompare namol activat recirculat / in exces
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Agregatele de pompare – al caror numar va fi conform vol. 3.1, sectiunea 2 – Cerinte
tehnologice atat pentru namolul recirculat cat si pentru namolul in exces.
Vane de izolare, vane de sens sau orice armaturi necesare pentru refulare, debitmetre
pentru fiecare grup de pompare
Instaltiile tehnologice: conductele de refulare, vane, clapeti de sens
Instalatie de ridicare a echipamentelor de pompare.
Pot fi folosite pompe de tip: Centrifugale cu viteza de rotatie de maxim 750 rot/min, pompe
cu rotor eliciodal, pompe cu piston plonjor, pompe cu diafragma. Toate pompele vor fi
echipate cu convertizoare de frecventa.
Fiecare pompa va fi instalata cu vane de izolare. Vanele de sens (in cazul pompelor
centrifugale) vor fi instalate pe refulare intre pompa si vana de izolare. Pe refulare va fi
montat un manometru de control al presiunii impreuna cu fitingurie necesare. Manometrul va
fi instalat deasupra fundatiei de beton, intr-un loc cat mai accesibil si vizibil.
Pe conducta de refulare va fi instalat un debitmetru electromagnetic.
Fiecare pompa va fi prevazuta cu variator de turatie.
3.12. Bazine stocare namol in exces
Bazinul de stocare namol va fi echipat cu:
- Mixere care sa permita mentinerea in suspensie a namolului stocat
- Sistem de conducte, racoduri, fitinguri etc realizat din fonta ductila sau otel inox;
- Scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat mixerele, balustrada de
protectie.
3.13. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului
Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente:
Utilajele de deshidratare namol alese si dimensionate conform – Cerinte tehnologice.
Echipamentele pot fi: Centrifuga, Filtre cu banda, Filtre presa. Alegerea solutiei
optime este in sarcina Antreprenorului.
Statie automata de preparare si dozarea polimerului, inclusiv pompe de dozaj,
conducte, armaturi etc.
Transportoare mecanice pentru namol deshidratat.
Containere de namol
Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de pompare de
alimentare cu variator de turatie si masurare a debitului cu o capacitate de cel putin 1.25 ori
cantitatea medie de namol ingrosat.
Se va prevedea instalatia de spalare a echipamentelor iar apa rezultata din spalare precum si
supernatantul va fi evacuata printr-un sistemde de conducte legate direct la sifonul de
________________________________________________________________________ 130
Memoriu general oras Fieni

pardoseala care asigura transportul apelor rezultate catre statia de pompare supernatant
recirculat.
Toate instalatiile vor fi executate din otel inox AISI 304.
Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de preparare si dozare
polielectrolit. Aceasta instalatie va cuprinde instalatia de apa potabila sau tehnologica pentru
preparare polielectrolit, pompe de dozare cu toate instalatiile aferente.
Sistemul de ventilatie al cladirii statiei de deshidratare trebuie sa asigure un debit de aer de 6
schimburi pe ora.
3.14. Platformele de depozitare namol
Sistem de conducte pt dranajul apei de namol va fi realizat din materiale plastice protejate de
un filtru invers.
3.15. Statie chimica pentru indepartarea fosforului
Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi compusa din urmatoarele echipamente:
Pompe de dozare si instalatiile necesare
Rezervoare stocare reactivi
Sistem conducte transport reactivi
Toata aparatura si echipamentul necesar pentru o functionare sigura (sisteme de
siguranta cu alarma, spalator de ochi, etc.)
Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele
de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului.
Rezervorul de reactiv va fi din polietilena armata cu fibra de sticla sau material similar,
rezistant la actiuni coroziva si va fi amplasat intr-o cuva de protectie in caz de scurgeri
accitentale ale reactivului.
3.16. Statie de pompare apa tehnologica
O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor
din diverse obiecte pe fluxul de tratare Echipamentul aferent se compune din:
- 1+1 pompe centrifuge
- Hidrofor
- instalatiile hidraulice adecvate.
- Instatlatie de ridicat pentru manevrarea utilajelor
Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor
de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi
proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere.
3.17. Gospodarie de apa uzata recirculata
Apa uzata interna a statiei de epurare va fi transportata catre un rezervor echipat cu:
2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor;
o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe
submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare.
Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa
goleasca bazinul in 6 ore.
Pe refualre se va monta un debitmetru. Toata instalatia va fi realizata din otel inox AISI 304.
3.18. Pavilionul administrativ
Nu sunt cerinte mecanice.
3.19. Post trafo
Echipament aferent:
Instalatie de ridicat
Confectii metalice auxiliare
3.20. Retele in incinta
Nu sunt cerinte mecanice.
________________________________________________________________________ 131
Memoriu general oras Fieni

3.21. Amenajare incinta
Nu sunt cerinte mecanice.
3.9.4. Alimentare cu energie electrică
Pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor (se estimează o creştere a
puterilor cerute de abonaţi) sunt necesare lucrări de amplificare a puterilor posturilor de
transformare şi a maririi secţiunii conductorilor reţelelor aeriene.
Creşterea puterii electrice a abonaţilor are la bază tendinţa acestora de a se dota cu
aparate electrocasnice diverse, îmbunătăţirea iluminatului interior, apariţia unor societăţi de
deservire comercială, reparaţii, producţie diversă etc.
Este necesară de asemenea reabilitarea si extinderea iluminatului public.
La realizarea de obiective noi, se va obţine în mod obligatoriu aviz de amplasare de
la proprietarul retelelor electrice, pentru a se respecta condiţiile de amplasare la distanţele de
protecţie normate faţă de reţelele electrice existente şi pentru evitarea accidentelor.
La eliberarea avizelor se au în vedere condiţiile de coexistenţă între
instalaţiile energetice şi construcţiile sau instalaţiile edilitare prevăzute în
prescripţiile energetice PE 101/93 , PE 101 A/93, NTE 003/04/00, PE 106/95, PE
107/93,lLI-Ip5-89, STAS 8591/1-91 .
Conform "Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie si de
siguranţa aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr. 4/09.03.2007
modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007) lăţimea zonei de
protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de:
- 37 m pentru LEA 110 kV;
- 24 m pentru LEA 20 kV;
Pentru a putea construi pe aceste terenuri este necesar să se respecte distanţa
minimă de siguranţa de :
- 1m ( distanţa pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kV şi orice parte a clădirii;
liniile cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de
pericol de incendiu medie sau mică (C,D,E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele
clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat).
- 3 m (distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 20 kV la
deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare);
- 4 m ( distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 110 kV la
deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare) ;
- 1 m la apropiere ( distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV
+ LEA 110 kV la deviaţie maximă şi limita amprizei drumului comunal şi de
exploatare);
- 7 m la traversare ( distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV
+ LEA 110 kV şi partea carosabilă a drumului comunal şi de exploatare, stâlpii LEA 20
kV + LEA 110 kV rămânând în afara zonei de siguranţă a drumului);
- se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către
LEA 0,4 Kv + LEA 20 kV + LEA 110 kV;
- 4 m la traversare conductă supraterană cu fluide neinflamabile ( distanţa pe
verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV + LEA 110 kV şi partea superioară
a conductei, iar distanţa minimă pe orizontală este egală cu înălţimea stâlpului deasupra
solului plus 3 m);
________________________________________________________________________ 132
Memoriu general oras Fieni

- 5 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanţa pe
orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi
peretele conductei);
- se interzice traversarea de către LEA 20 kV + LEA 110 kV a conductelor
supraterane de transport de gaze;
- 15 m la apropiere de conductă supraterană cu gaze ( distanţa pe orizontală între
conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi peretele conductei;
se poate reduce distanţa la 5 m cu aplicarea măsurilor de siguranţă şi protecţie conform
NTE 003/ 04/ 00 );
- 0,6 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
fundaţia clădirii cu condiţia verificării stabilităţii construcţiei);
- 0,5 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
conducte de apă şi canalizare, la adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă fiind de 0,6
m); ,
- 0,25 m la intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kVşi
conducte de apă şi canalizare);
- 0,5 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
conducte termice cu apă fierbinte );
- 0,2 m la intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
conducte termice cu apă fierbinte);
- 0,6 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
conducte de gaze, în cazul protejării cablului în tub distanţa se măreşte la 1,5 m pentru
conducte de gaze de presiune joasă sau medie );
- 0,25 m ia intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi
conducte de gaze, de regulă conducta de gaze se pozează deasupra);
- 1 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi axul
arborilor);
Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată
de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate; pentru posturi
de transformare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de
îngrădire; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare în construcţie zidită sau
construită din alte materiale, supraterane, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa
fundaţiei extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de
tip aerian,puncte de alimentare, cabine de secţionare amplasate Ia sol, îngrădite, zona
de siguranţa este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de la limita zonei de
proiecţie.
Alimentarea cu energie electrica a noilor zone incluse in intravilan se va realiza prin
amplasarea de posturi de transformare 10/0,4 kV la nivelul cerintelor de putere.
Distributia la consumatori se va face dominant prin retele de 0,4 kV aeriene montate
pe stalpi din beton armat, racordate de la tablourile de joasa tensiune ale posturilor. Acestea
conecteaza consumatorii, in general la stendere si apoi la firidele de bransament.
3.9.5. Telefonie.
Concomitent cu extinderea intravilanului se propune racordarea noilor constructii la
sistemul de telefonie fixa, cablurile urmand a se poza in canalizatie subterana. Centrala
digitala existenta poate asigura racordarea tuturor posibililor utilizatori ai sistemului de
telefonie fixa, conform prognozei de dezvoltare a localitatii.
Pentru perspectiva se prevede telefonizarea zonelor noi de gospodarii cat si a noilor
propuneri de dotări social culturale.
________________________________________________________________________ 133
Memoriu general oras Fieni

In privinţa televiziunii in cablu aceasta se va extinde funcţie de solicitări. Se propune
pe cat posibil ca aceste cabluri sa fie introduse in canalizatie subterana care asigura o
funcţionare îndelungata a instalaţiei.
3.9.6. Alimentare cu caldura
In localitatea Fieni incalzirea imobilelor din zonele de extindere se va realiza, in
general prin centrale termice folosind combustibili de diverse tipuri, in principal gaze, din
reteaua de distributie.
Solutia prezentata apare necesara si oportuna ca alternativa la alimentarea cu energie termica
prin centrale termice de zona.
Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu
arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat
corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de
vedere al prevenirii incendiilor.
3.9.7. Alimentare cu gaze naturale
Retelele de gaze ce se vor executa in vederea conectarii noilor consumatori, vor fi din
polietilena de inalta densitate.
In vederea asigurarii posibilitatii intretinerii si exploatarii acestor retele, in diferite
puncte (intersectii) vor fi prevazute camine de vane, iar in capetele retelelor camine de
refulare (pentru refularea gazelor).
Conform „Normelor tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare
din amonte si de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia presedintelui
ANRGN nr.1.222/2006) distanta minima pe orizontala dintre axele conductelor de gaze
naturale si diferitele obiective este urmatoarea:
- locuinte individuale/colective – 20m, pana la 45 de cladiri/ unitati separate de locuit
dintr-o locuinta colectiva inclusiv in unitatea de clasa de locatie (suprafata de teren care se
intinde pe o latime de 200m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continua de
1600m, UCL), insa incepand cu a 46-a cladire/unitate separata de locuit dintr-o locuinta
colectiva in UCL sau in cazul unor cladiri cu patru sau mai multe etaje distanta minima este
de 200m; pentru reducerea acestei din urma distante, pana la minim 20m, se impun chletuieli
pentru cresterea gradului de siguranta a conductelor care vor fi suportate de catre solicitanti
(conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art. 96 lit. a);
- constructii industriale, sociale si administrative- 20 m, daca exista pana la 45 cladiri,
inclusiv in unitatea de clasa de locatie (UCL), dar incepand cu a 46-a cladire in UCL, distanta
minima este de 200m; in situatie in care spatiul public va fi ocupat de 20 sau mai multe
persoane, cel putin 5 zile pe saptamana, timp de 10 saptamani, in orice perioada de 12 luni
(zilele si saptamanile nu trebuie sa fie consecutive) - 100 m;
- parcari auto – 6m;
- statii electrice si posturi de transformare a energiei electrice – 20m;
- paralelism cu drumuri:
- drumuri comunale, publice – 18m;
- drumuri private – 6m;
- depozite de gunoaie – 50m.
Pentru avizului de amplasare a obiectivelor, inclusiv pentru eventualele intersectii
subterane sau supraterane ale drumurilor de acces sau ale diverselor canalizatii (conducte de
distributie gaze, de alimentare cu apa, cabluri electrice si telecomunicatii) cu conductele
________________________________________________________________________ 134
Memoriu general oras Fieni

magistrale, se va intocmi in conformitate cu Ordinul Comun nr. 47/1203/509/2003, o
documentatie tehnica conform normativelor specifice in vigoare.
Concomitent cu extinderea retelelor de distributie gaze, se propun microcentrale
termice proprii care să asigure încălzirea şi prepararea apei calde menajere la gospodăriile
particulare şi la unitatile social culturale.
Aceste centrale termice pot funcţiona atât cu combustibil lichid cât şi cu gaze
naturale şi vor fi utilate cu cazane pentru prepararea apei calde, având randamente de
funcţionare ridicate, la un consum de combustibil scăzut.
Este recomandabil ca branşamentele să fie realizate câte unul pentru doi consumatori
alăturaţi pentru a se micşora numărul de racorduri şi de traversare a străzilor.
La executarea reţelelor de gaze naturale se va ţine seama obligatoriu de faptul că în
spaţiul disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, canalizaţie telefonică;
de aceea trebuie lăsate spaţiile şi pentru montarea acestora.
Pentru distribuţia de gaze se pot folosi conducte din polietilenă de înaltă densitate
care prezintă o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:
- economicitatea faţă de materialele tradiţionale (la performanţe egale, costul este net
inferior);
- tehnologia de montare pentru instalaţii subterane este sigură şi fără riscuri;
- îmbinări uşoare şi rapide, prezentând o etanşeitate perfectă;
- greutate redusă şi flexibilitate;
- rezistenţă ridicată la coroziunea produsă de agresivitatea solului;
- rezistenţă ridicată la: lovituri, sarcini mecanice, uzură, agenţi atmosferici şi diverse
substanţe chimice;
- pierderi de sarcină foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită suprafeţei interioare a
conductelor cu rugozitatea aproape nulă;
- nu permite aderarea crustelor de săruri, calcar şi microorganisme.
Este recomandabil ca şi unele clădiri de interes public şi cu aglomerări de persoane
(grădiniţe, şcoli, cămine culturale etc.) - încălzite în prezent cu gaze la sobe, să fie echipate cu
centrale termice proprii, realizându-se astfel o creştere a confortului şi siguranţei în
exploatare, o micşorare a numărului de puncte de foc şi, deci, a pericolului de incendiu şi
accidente.
Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu
arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat
corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de
vedere al prevenirii incendiilor.
Reglementări
• Pereţii noilor clădiri trebuie să fie executaţi din zidărie de BCA de 35 cm
grosime sau similar pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a
căldurii corespunzător, obţinându-se un consum scăzut de combustibil,
precum şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor.
• Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală (pentru o clădire
sau un grup de clădiri) trebuie să fie peste 90 %, urmând a se acorda o
atenţie deosebită realizării unui ansamblu arzător - cazan - coş corect calculat
şi executat.
• Pentru evitarea poluării solului şi apelor de suprafaţă şi subterane, în
cazul alimentării cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se
vor amplasa în cuve de beton sau vor fi realizate cu pereţi dubli.
• De asemenea, se vor respecta, în principal prevederile următoarelor
________________________________________________________________________ 135
Memoriu general oras Fieni

eglementări:
- SR 8591/97 - Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în
săpătură;
- H.G. nr. 623/1993 privind organizarea activităţii de avizare a utilizării
combustibililor şi energiei;
- Ordinul 462 - 93 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - anexa 2 -
"Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere".
- Normativ departamental nr. 3915/1994 .Proiectarea şi construirea conductelor
colectoare şi de transport gaze naturale..
- Normativ 16 - 86 (în curs de revizuire) pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale.
- Normativ 16 - PE/97 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor de
distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenă de înaltă densitate.
- Normativ Il3 - 94 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.
3.9.8. Gospodarie comunala
Se vor intensifica eforturile de implementare a standardelor europene în probleme legate de
colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor din zona.
Accentul se va pune pe repartizarea judicioasa in teritoriu a platformelor si dimensionarea
corespunzatoare a numarului de recipient.
3.10 PROTECTIA MEDIULUI
Masuri pentru protectia calitatii apelor:
Alimentarea cu apa potabila în localitate se realizeaza prin retele de apa în sistem
centralizat.
In prezent serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate Fieni
este asigurat de catre compania S.C. Compania de Apa Targoviste, care gestioneaza sursa de
alimentare cu apa,aductiunea în oras, statia de pompare, canalizarea oraseneasca si statia de
epurare a apelor uzate .
Colectarea apelor menajere se realizeaza în sistem centralizat.
Sistemul de canalizare al orasului are la baza un sistem divizor bazat pe colectarea
apelor uzate si concentrarea acestora în bazinele statiilor de pompare, de unde prin
intermediul unor conducte de refulare si colectoare principale, ajung la statia de epurare, unde
suporta o epurare mecano-biologic. Apele reziduale sunt trimise printr- un sistem de
canalizare de 10,2 km lungime la statie de epurare.
Este necesara adaptarea si modernizarea alimentarii cu apa si canalizarii conform
standardelor europene privind calitatea apei potabile si epurarii apelor uzate.
In contextul implementari la nivelul judetului Dambovita a proiectului “ Extinderea
si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita”, orasul Fieni va
beneficia la randul sau de investitii in cadrul acestui proiect. Astfel, la nivelul orasului sunt
vizate urmatoarele investitii:
extindera retelei de canalizare: 8241m
reabilitarea retea canalizare: 3580m
conducta sub presiune:1189ml
trei statii de pompare a apei uzate
statie de epurare pentru 12.200 locuitori echivalenti.
________________________________________________________________________ 136
Memoriu general oras Fieni

Întreţinerea şi păstrarea în condiţii salubre a malurilor cursurilor de apă .
Prelevările de probe prin sondaj, la diferitele surse de apă fântâni publice, izvoare
captate, deoarece calitatea apei pote fi necorespunzatoare cu depăşiri ale indicatorilor chimici
(nitriţi, nitraţi) şi bacteriologici (coliformi totali, streptococi fecali), cu implicare organelor
locale (primării, cabinete medicale) în măsuri de asanare a surselor şi dezinfecţie cu substanţe
clorigene.
Astfel apele deversate vor respecta indicatorii de calitate conform Ordinului
M.M.G.A. nr.161/2006.
Diminuarea surselor de poluare aer :
Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si
cresterea suprefetelor plantate,formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre
zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber.
Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a
drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula .
Traversarea orasului de catre o parte a traficului greu, lipsa modernizarii drumurilor
auto din localitate, precum si starea precara de curatenie a carosabilului si trotuarelor, sunt tot
atatea cauze generatoare de praf, noxe si in final poluare.
Poluarea solului:
Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori
simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele
industriale, traficul si aglomerarile urbane, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc,
atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent
ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este
necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara
terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si in insasi agroecosisteme.
Agricultura, prin plantatiile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor bilogice
naturale), reprezinta una dintre activitatile economice cu influienta directa asupra mediului.
Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de :
Modul de utilizare al suprafetelor agricole( degradarea solului,poluarea solului prin
dejectii animaliere)
Amenajari agricole(suprafete neproductive)
Aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor
Diminuare surse poluare asezari umane :
Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform
HG-162/2000 privind depozitarea deseurilor.
Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident
faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala
a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin
colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete ,prin concesionarea
acestei activitatii SC. SUPERCOM. S.A., care se ocupa de colectarea, transportul si
depozitarea gunoiului stradal, transportul si depozitarea deseurilor menajere provenite de la
populatie precumsi de intretinerea si exploatarea depozitului de deseuri.
La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul denumit”
Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii controlate a deseurilor solide in
Judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean
Dambovita, Consiliul Local AL Municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la
nivelul judetului. Prin proiect s –a realizat introducerea treptata a colectarii selective a
________________________________________________________________________ 137
Memoriu general oras Fieni

deseurilor urbane in pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia
centrala de selectare, compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite
ecologice, ce se vor construi in zonele Aninoasa si Titu.
Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de
deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de
salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute
de constientizare a populatiei.
Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de
protectia muncii in vigoare.
Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si
arbusti.
3.11.REGLEMENTARI URBANISTICE
In rezolvarea urbanistica a problematicii orasului s-a tinut cont de actiunile de
concesionare, vanzare de terenuri realizate anterior intocmirii prezentei documentatii, de
solicitarile autoritatilor locale si ale altor factori interesati in teritoriu de solicitarile populatiei
din zona si zonele adiacente.
Solutia adoptata prin prevederile P.U.G. se constituie in oferta urbanistica a
autoritatilor locale, pentru a se atrage investitori si populatie in zona, astfel crescand zestrea
orasului, creandu-se premizele unei dezvoltari durabile in teritoriu.
Noile configuratii formate prin completarea zonelor adiacente orasului vor pastra
caracterul specific rezidential, urmand ca autoritatile locale, prin programele de aplicare a
prevederilor P.U.G. sa imbunatateasca locuirea prin atragerea de investitii si investitori pentru
crearea de locuri de munca, dotarea orasului cu spatii destinate invatamantului, culturii, dotari
de sanatate, administratie si financiar bancare, culte, si nu in ultimul rand realizarea de spatii
verzi organizate, parcuri, plantatii de aliniament si de protectie, zone de petrecere a timpului
atat pentru populatia din localitate, cat si pentru cei din Targoviste( petrecerea timpului la
sfarsit de saptamana). Teritoriul fiind strabatut de drumul national 71 Bucureşti-Baldana-
Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte -
Fieni de 25 km)., devenind zona de interes pentru investitori.
Reglementarile urbanistice si zonificarea teritoriului s-a materializat in plansa nr. 1 –
Incadrare in teritoriu, si in plansa nr. 3 – fiecare localitate – reglementari urbanistice. Modul
de aplicare a prevederilor P.U.G. s-au materializat in plansele ce stabilesc unitatile teritoriale
de referinta pentru fiecare localitate si plansele ce ilustraza proprietatea asupra terenurilor.
3.11.1. SOLUTIA GENERALA DE ORGANIZARE SI DEZVOLTARE A
LOCALITATILOR
mentinerea elementelor definitorii ale structurii generale a asezarilor actuale, a
raportului favorabil dintre ele si cu mediul natural si intarirea acestor aspecte
mentinerea zonificarilor actuale si intarirea fiecarei componente in parte (centrul, aria
locuita, concentrarile de unitati economice)
amenajarea diversa a terenurilor degradate sau activarea celor libere din intravilane
(consecinta va fi disparitia acestor tipuri de teren in intravilan)
protectia elementelor definitorii ale locuirii traditionale
protectia unor ansambluri (inclusive a unor situri arheologice) si piese de arhitectura
cu valoare istorica sau ambientala
3.11.2. ORGANIZAREA CAILOR DE COMUNICATIE
Principalele reglementari vor fi:
________________________________________________________________________ 138
Memoriu general oras Fieni

modernizarea si imbunatatirea sistemului actual rutier
propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu
3.11.3. DESTINATIA TERENURILOR< ZONELOR FUNCTIONALE
REZULTATE
Reluand ideile principale care rezulta din bilantul teritorial al intravilanului, se propun
urmatoarele modificari privind noua destinatie a terenurilor si zonele functionale:
marirea suparafetelor centrale prin noi dotari si amenajari specifice
disparitia (prin amenajare) a terenurilor degradate si libere
marirea zonei industriale cu scopul de a reactiva economia
completarea zonei de locuit la cerintele concrete ale locuitorilor
3.11.4. ZONELE PROTEJATE SI LIMITELE ACESTORA
Prin studiul istoric s-au stabilit zone de protectie in jurul monumentelor clasificate si a
siturilor arheologice. Acestea se regasesc in plansa 3 Reglementari urbanistice – Zonificare.
Obiectul protectiei:
Lista Monumentelor Istorice instituita de L. 422-2001 si elaborate de MCC(2004), revizuita
in 2010 de MCPN, consemneaza urmatoarele monumente istorice:
Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresa
Datare
1
1. DB-I-s-B-
17040
2. DB-II-a-B-
17479
3. DB-II-m-B-
17480
4. DB-II-m-B-
17482
5. DB-II-m-B-
17483
6. DB-II-m-B-
17484
7. DB-IV-m-A-
17818
“Islaz” Fieni La 1 km NNV de
localitate, pe terenul
Fermei zootehnice, pe
stanga raului
Ansamblul
rural
Intreprinderea
“Steaua
electrica”
Ialomicioara(cota 600m)
Epoca
bronzului
Fieni Str. Mica, nr. 1-7 si nr.
2-8, pana la limita
posterioara
1901-1950
Fieni Str. Garii, nr. 2 1937
Primaria oras Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 67 1937
Scoala Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 84 1912
Biserica” Sf.
Nicolae, Cuv.
Paraschiva, Sf.
Dimitrie
Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6 1804
Cruce de piatra Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6, in
curte bisericii
1660
Fata de lista Momumentelor Istorice(2004) urmatoarele Monumente istorice au fost declasate
prin Ordin al Ministerului Culturii si Cultelor:
Nr. 1 Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare
1 DB-II-m-B- Combinatul de Lianti Fieni Str. Rainu 1919-1923
________________________________________________________________________ 139
Memoriu general oras Fieni

17481 si Azbociment Aurel, nr. 34
MCC, Ordinul 2361-2007, publicat in MO 619 din 7 Septembrie 2007
- Suprafata zonei protejate :
- Modul de delimitare : pe limite cadastrale şi străzi, conform planşei nr. 3.
Orice activitate de construcţii în zonă, indiferent de caracterul acesteia, se va
face cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional Dambovita şi numai după ce s-a efectuat descărcarea de sarcină
argeologică.
Construirea în zona de protecţie a monumentului se va face numai cu acordul DJCCPCN
Prahova.
Distanta dintre edificabil si amplasamentul monumentului de arta va fi de min. 20 m.
3.11.5 PROTECTIA UNOR SUPRAFETE IN EXTRAVILAN
Aceste prevederi sunt determinate de prezenta unor situri cu valoare peisagera ce trebuie
puse in valoare prin mentinerea elementelor si crearea unor culoare de directionare spre
acestea.
3.11.6INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIREA PENTRU ZONELE
CARE NECESITA STUDII SI CERCETARE SUPLIMENTARE
In zonele cu riscuri , zone inundabile si alunecari de teren se inscriu tot la zone cu
interdictie provizorie de construire pana la ridicarea acestei constrangeri printr-o
documentatie specifica.
In jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie a acestora se propune o zona
de protectie cu interdictie temporara de construire.
In zona centrala pentru o reconfigurare a spatiului si pentru a nu mai permite insertii ce
nu se integreaza in spatiu se propuen o interctie provizorie pana la elaborarea unei
documentatii PUZ.
Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le –au
determinat.
3.11.7. INTERDICTII DEFINITIVE DE CONTRUIRE
Interdictia definitiva de construire se regaseste in zonele echipamentelor edilitare.
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
OBIECTIVE DE UTIITATE PUBLICA
Orasul Fieni
DOMENII CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI
NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPR. TEREN
________________________________________________________________________ 140
Memoriu general oras Fieni

Cladire Primarie Fieni
Cladire Stationar medico-
sanitar
Cladire Casa
Pensionarilor
Cladire administrativa
Cladire Circumscriptie
Sanitar- Veterinar
Gradinita pentru
Invatamant prescolar
Cladire Liceu Industrial
local A, str. Republicii
Cladire Liceu Industrial
local B, str. Vilelor
Cladire Scoala nr. 1 Sf .
Nicolae
Scoala Costesti
Scoala Berevoiesti
Atelier Scoala Str.
Runcului
Spatii verzi si de
agrement
Parc
Sala de sport
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Suprafata totala desfasurata de
1023 mp, suprafata aferenta teren-
1540 mp, monument istoric Cod
16-B -311
Suprafata totala desfasurata de
818 mp, suprafata construita- 239
cu teren aferent de 2937,
suprafata construita de 28 mp, si
teren aferent 28 mp
suprafata totala de 344 mp, si
teren aferent deb 497 mp
suprafata construita de 154 mp, si
desfasurata de 277 mp cu teren
aferent de 358 mp
suprafata construita de 1277 mp, si
desfasurata de 2102 mp cu teren
aferent de 3987 mp
suprafata construita de 2271 mp, si
desfasurata de 5864 mp ,
suprafata tern 4718 mp
suprafata construita de 775 mp, si
desfasurata de 2325 mp ,
suprafata tern 4915 mp
suprafata construita de 936mp, si
desfasurata de1872 mp , suprafata
teren 4000 mp
suprafata construita de 180 mp,
suprafata teren 1000 mp
suprafata construita de 166 mp,
suprafata teren aferent 204mp
suprafata construita de 80 mp,
suprafata teren 1000 mp
parc in suprafata de 2100 mp,
amplasata in zona pietei
amplasata pe str. Runculuinr. 6,
suprafat totala de 676mp
suprafata de 640 mp, zona
complex DEPCOM, str. Aurel
Rainu
suprafata de 150mp, zona
Primarie- DN 71
suprafata de 8560mp, STR.Dr.
Stefanescu,aferent blocurilor 1-8
suprafata de 4600 mp, STR.Dr.
Stefanescu,aferent blocurilor 9-11
suprafata de 2880mp, STR.Lt.
Virgil Negoescu,aferent blocurilor
12-19
________________________________________________________________________ 141
Memoriu general oras Fieni

Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Spatiu verde
Teren spatiu verde
Teren spatiu verde
Teren spatiu verde
Monumet istoric
comemorativ
GOSPODARIE COMUNALA
RETEA ALIMENTARE CU APA POTABILA
Conducta aductiune a
apei dren nou
Conducta aductiune a
apei dren vechi
Conducta aductiune a
apei
Conducta aductiune a
apei
suprafata de 600 mp,
STR.Republici,aferent blocurilor
A1-D3
suprafata de 1600 mp,
STR.Republici nr. 40,aferent
blocurilor C1- D4
suprafata de 1000 mp,
STR.Republic nr. 22,aferent
blocurilor 20-22
suprafata de 800 mp, STR.Dr.
STEFANESCU,aferent bl.1-2
Steaua Electrica
suprafata de 800 mp, STR.Dr.
STEFANESCU,aferent bl.23-27-28
suprafata de 1800 mp, STR.
Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2
suprafata de 1800 mp, STR.
Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2
suprafata de 800 mp, STR.
Teilor,aferent bl.24-26
suprafata de 400 mp, STR.Dr.
STEFANESCU,aferent bl.A3A-A3D
suprafata de 400 mp, STR.Dr.
STEFANESCU,aferent bl.A1
suprafata de 640 mp, zona
complex DEPCOM, str. Aurel
Rainu
suprafata de 640 mp, zona
complex DEPCOM, str. Aurel
Rainu
suprafata de 640 mp, zona
complex DEPCOM, str. Aurel
Rainu
Suprafata 1425 mp, in zona -
poarta 2 ROMCIF
Suprafata 225 mp, in zona -cantina
ROMCIF
Suprafata 200mp, situat in zona
cartier Berevoiesti
placa comemorativa, doua tunuri,
18 cruci de de marmuracu un teren
aferent in suprafata de 250 mp
Lungime=2700 m, diam.325mm(
str. Livezilor)
Lungime=5200m, diam.400mm(
cartier Berevoiesti)
Lungime=2300m, diam.150mm(
str. Runculuii)
Lungime=300m, diam.100mm(str.
Vilelor
________________________________________________________________________ 142
Memoriu general oras Fieni

Conducta aductiune a
apei
Conducta aductiune a
apei
Conducta aductiune a
apei
Conducta aductiune a
apei
Drenuri pentru
alimentarea cu apa
Rezervor pentru
inmagazinarea apei din
beton armat pentru
pomparea apei
Rezervor pentru
inmagazinarea apei din
beton armat pentru
pomparea apei pentru
distributie apa oras
c) sisteme de canalizare si epurare a apelor uzare, cu terenurile aferente
Biofiltru
Cladire statie pompe
epurare
Garaj si remiza PSI
RETEA CANALIZARE- EPURARE
Cladire administrativa
Cladire
usoara(deznisipitor)
Colector canalizare
principal
Canalizare zona centrala
Decantor primar
Decantor secundar
Platforma de namol
Lungime=650 m, diam.150 mm(
str. Podisului)
Lungime=250 m, diam.325mm(
str.Grigorescu)
Lungime=3600m, diam.219mm(str.
Republicii)
amplasata in statia de epurare din
teava neagra
amplasate pe terasa Fieni din
tuburi din azbociment diam.400
mm perforate in lungime de 250 m
si dren nou diam. 400Mm perforat
in lungime de 450 mm
amplasate pe terasa Fieni cu un
volum de 900 mc
amplasat pe str. Firetelor cu un
volum de 1000 mc din beton armat
situat in statia de epurare don
zidarie din beton armatcu o
suprafata de 63,5mp
situata in zona balastiera cu o
fundatie din beton armat zidarie
caramida, planseu beton cu o
suprafata de 69,44 mp
suprafata construita de 96 mp si
teren aferent de 1024 mp, STR.
Inv. Popescu Constantin
Suprafata= 114,39 mp cu teren
aferent de 21000mp(situata in
zona balastierei)
amplasat in statia de epurare din
placi de beton cu o suprafata de
24,5 mp
amplasat pe DN 71intre str. Virgil
Negoescu si statia de epurare din
tuburi de azbociment diam. 400
mm in lungime de 3500 m
tubuti de azbociment diam. 300
mm in lungime de 300 m si diam.
250 mm in lungime de 250 m
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
suprafata de 114 mp
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
suprafata de 114 mp
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
________________________________________________________________________ 143
Memoriu general oras Fieni

Platforma de namol
Platforma de namol
Platforma de namol
Separator de grasimi
Separator de grasimi
Statie pompare apa
Platforma depozitare a
deseurilor menajere
Platforma depozitare a
deseurilor menajere
Platforma depozitare a
deseurilor menajere
Platforma depozitare a
deseurilor menajere
ENERGIE TERMICA
Centrala termica nr. 1
Centrala termica nr. 2
Centrala termica nr. 3
Centrala termica nr. 4
Retele termica de
distributie a energiei
termice
Retele termica de
distributie a energiei
termice
Retele termica de
distributie a energiei
termice
suprafata de 786 mp
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
suprafata de 786 mp
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
suprafata de 786 mp
situat in statia de epurare, alcatuit
din placi de beton armat in
suprafata de 786 mp
amplasat in statia de epurare,
alcatuit din placi de baton armat cu
o suprafata de 17,6 mp
amplasat in statia de epurare,
alcatuit din placi de baton armat cu
o suprafata de 17,6 mp
amplasat in statia de epurare, zona
balastierei, construita din caramida
platforma betonata in suprafata de
24 mp in zona str. Nucilor
platforma betonata in suprafata de
24 mp in zona cresa ROMCIF
platforma betonata in suprafata de
24 mp in zona cimitirului
platforma betonata in suprafata de
24 mp in zona Cartier Malu Rosu
situata pe str. Virgil Negoescu,
fundatie din beton armat,
diafragme si stalpi din beton armat,
compartimentata cu diafraqgme din
beton armat, acoperis din beton
armat in suprafata construita de
107, 88 mp
situata pe str. Teilor nr. 2 in
suprafata construita de 390 mp,
fundatia beton armat tip pahar,
structura stalpi prefabricxat din
beton armat, zidarie din caramida,
compartimentat in trei camere etc;
situata in curtea Liceului Industrial
cu p suprafata de 254 mp
situata in subsolul Club ROMCIF
SA PE STR. GARII, SUPRAFATA
DE 111MP
retele aferente centralei termice nr.
1 in lungime de 200 cu diam. 80
mm
retele aferente centralei termice nr.
2 in lungime de 1200 cu diam. 150
mm
retele aferente centralei termice nr.
3 in lungime de 300 cu diam. 157
mm
Retele termica de retele aferente centralei termice nr.
________________________________________________________________________ 144
Memoriu general oras Fieni

Distributie a energiei
termice
Retele termica de
distributie a energiei
termice
Teren neproductiv
Teren neproductiv
Teren neproductiv
Teren neproductiv
Teren neproductiv
Teren construibil
Teren construibil
Teren construibil
Teren construibil
Teren intravilan
construibil
4 in lungime de 150 cu diam. 50
mm
retele aferente centralei termice
club ROMCIF in lungime de 40 cu
diam. 100 mm
suprafata 7800mp situat in zona
fabricii de fluide lichide Steaua
Electrica
suprafata 9250mp situat in zona
garii
suprafata 47259mp situat in zona
statiei de epurare
Suprafata 640 mp situat in zona
moara
Suprafata 3300 mp situat in zona -
Stadion
Suprafata 3300 mp, str. Inv.
Popescu Constantin
Suprafata 2100mp, STR.Dr.
STEFANESCU
Suprafata 200mp, situat in zona
cartier Berevoiesti
Suprafata 240mp, situat in zona
Str. Aurel Rainu
Suptafata 2980 mp, str. Popescu
Constantin
Urmare analizei si situatiei existente, tinand cont de perspectivele dezvoltarii
demografice si a posibilitatilor de dezvoltare economica, se fac urmatoarele propuneri in
domeniul obiectivelor de utilitate publica :
finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa ;
realizarea lucrarilor de canalizare si a statiilor de epurare;
modernizarea unor strazi si rezolvarea unor intersectii necorespunzatoare;
Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializata in plansa 5 –
„Proprietatea asupra terenurilor „
terenuri apartinand domeniului public pe cele trei categorii-de interes national
,judetean,local.
terenuri apartinand domeniului privat al statului;
terenuri proprietate privata apartinand persoanelor fizice sau juridice;
Tot in aceasta plansa sunt marcate propunerile de circulatie a terenurilor :
terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public:
terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul privat al localitatii;
terenuri ce se intentioneaza a fi concesionate;
terenuri destinate schimbului
2. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUAREv
Concluziile generale ale prezentei documentatii sunt urmatoarele:
________________________________________________________________________ 145
Memoriu general oras Fieni

Orasul Fieni are sanse mari de relansare economica si de reglementare a diferitelor aspecte
sociale si de protectie a mediului natural si construit datorita investitiilor din zona.
Pentru ca propunerile sa capete contur, sa fie aplicabile si sa intre in legalitate, se impune
ca pe viitor, in functie de oportunitati si oferte investitionare, sa fie elaborate documentatii (de
tip PUZ si PUD sau din domeniul funciar) privitoare la:
- reglementarea situatiei juridice a terenurilor pentru zonele neclare
- reconversia paltformelor economice abandonte
- construirea zonelor turistice
- zonele lotizabile corespunzatoare extinderilor intravilanelor
- amenajarea unor spatii verzi.
La acestea se adauga documentatiile necesare dotarii tehnico-edilitare a orasului si alte
proiecte avand drept scop diferite aspecte ale dezvoltarii.
Concluzia finala este ca, in Fieni cam ca in toate zonele judetului Dambovita, in scopul
atingerii unei durabilitati pe termen lung a structurii generale a teritoriului si asezarilor sale,
toate proiectele dezvoltarii trebuie insotite de masuri privind protectia mediului natural si a
caracteristicilor traditionale a mediului construit. Acest deziderat se va intoarce ca un factor
favorizant asupra dezvoltarii insasi.
Obiectivele propuse prin tema program care ilustreaza solicitarile administratiei publice
locale si necesitatile populatiei au fost incluse in prevederile prezentei documentatii, dupa
aprobare documentatia P.U.G. urmand sa se constituie in act de autoritate publica in vederea
operarii in teritoriul localitatilor si al orasului, cu privire la abordarea politicilor de construire
si dezvoltare urbanistica.
Se vor intocmi dupa aprobarea P.U.G. documentatiile urbanistice de genul planurilor
urbanistice zonale sau de detaliu, care dupa aprobare in conditiile legislatiei in vigoare vor
scoate de sub interdictia temporara de construire zonele materializate in plansele de
relgementari urbanistice pentru fiecare localitate.
In situatia in care, sub presiunea investitotilor zone din teritoriul intravilanului propus
si din teritoriul din extravilan vor capata alte functiuni fata de prevederile P.U.G. , zonele
respective se vor supune intocmirii de documentatii de urbanism cu caracter local P.U.Z. care
vor urma traseul avizarilor in vederea aprobarii stabilit de actele normative in vigoare, in baza
certificatului de urbanism emis de autoritatea locala. Termenul de valabilitate a planului
urbanistic general este de cca 10 ani, odata cu realizarea documentatiilor stabilindu-se noile
criterii de dezvoltare urbanistica in ansamblu si zonal.
Principalele concluzii care se desprind din analiza situatiei existente sunt :
sporul natural este negativ si constant pe o perioada relativ lunga de timp, scaderea
populatiei inregistrata in ultimii 10 ani datorandu-se sporului migrator;
navetism mare spre localitatile vecine;
numar mic de locuri de munca in localitate datorita dezvoltarii insuficiente a
industriei.
calitatea vietii se situeaza in continuare la nivele nesatisfacatoare cu consecinte
nefavorabile asupra conditiilor de viata si de munca ale populatiei :
plecari la munca in strainatate;
activitatea educationala, sanitara si culturala este insuficienta si lipsita de modernitate;
Sansele de relansare economica a orasului sunt legate de investitiile facute in zonele
industriale
Este instaurata o interdictie temporara de construire pana la realizarea si aprobarea
unui PUZ de Zona Centrala .
________________________________________________________________________ 146
Memoriu general oras Fieni

Proiectantul considera ca prioritate investitionala pentru aceast oras cu mari sanse de
dezvoltare realizarea unei zone turistice reprezentative si amplasata adecvat punandu –se
astfel bazele unui turism periodic .
In cadrul desfasurarii si accelerarii procesului de reforma economica in Romania, pe
langa sarcinile si atributiile principale in domeniile amenajarea teritoriului, urbanism si
constructii, Ministerul Lucrarilor Publice Transporturilor si locuintei este abilitat prin Legea
nr. 71/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara sa organizeze si coordoneze realizarea
cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si constituirea bancilor de date urbane la nivelul
fiecarei localitati.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar reprezinta un sistem de evidenta si
inventariere sistematica a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic si economic.
Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar se organizeaza la nivelul intravilanelor
localitatilor, stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, legal
aprobate.
Scopul si importanta cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Inventarierea tehnica si economica a tuturor terenurilor si constructiilor cuprinse in
perimetrele intravilane ale unitatilor administrativ-teritoriale: comuna, oras, judet;
*Stabilirea unitara si completa a elementelor necesare evaluarii terenurilor si constructiilor
situate in intravilan, indiferent de natura, destinatia, folosinta si proprietarul lor;
*Inventarierea tuturor retelelor edilitare subterane si supraterane, pe tipuri de retele;
*Realizarea unui sistem informational omogen si standardizat de evidenta si gestiune a
cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar ( baza de date cadastrale), integrat in banca de
date urbane;
*Cresterea si consolidarea responsabilitatilor decizionale a autoritatilor locale, responsabile de
administrare si gestionarea teritoriului;
Obiectivele cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
*Instituirea unui sistem operational unitar privind taxele si impozitele la nivelul autoritatilor
administratiei publice centrale si locale;
*Crearea si dezvoltarea unei piete libere a terenurilor si constructiilor pe baza unor date
tehnice si economice reale, recunoscute si garantate prin sistemul de publicitate imobiliara;
*Optimizarea utilizarii terenurilor si constructiilor prin elaborarea si aprobarea
documentatiilor de urbanism si amenjarea teritoriului;
*Garantarea creditului ipotecar in activitatea de investitii si construirea de locuinte;
*Prevenirea speculei cu terenuri, prin mediatizarea pietei libere in functie de dezvoltarea la
nivel central si local;
Continutul cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar
Plecand de la entitatile de baza ale cadastrului general-parcela, constructia si proprietarul –
cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar aditioneaza la acestea in principal, urmatoarele
tipuri de informatii:
informatii privind parcel:
-subcategoria de folosinta
-dotarea edilitara pana la nivel de bransament
-zona valorica de incadrare in peimetrul intravilanului localitatii
-zona protejata si restrictiile acesteia
-procesul de ocupare si coeficientul de utilizare
-gradul de seismicitate
b) informatii privind constructiile:
-suprafata construita
-suprafata construita desfasurata
-structura de rezistenta
________________________________________________________________________ 147
Memoriu general oras Fieni

-invelitoare, regim de inaltime
-dotari edilitare
-tipul de incalzire
-anul construirii si starea de intretinere
-destinatie-folosinta
-valoarea istorica si arhitecturala
-numarul de familii si persoane
-tip capacitate
Informatizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar, in contextul utilizarii
eficiente a informatiilor de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale este
conceputa ca un subsistem omogen si standardizat de evidenta si gestiune – baza de date
cadastrale – integrat in banca de date urbane.
Banca de date urbane este conceputa ca un ansambu corelat de baza de date , intretinute
independent, dar exploatate impreuna. Banca de date urbane este alcatuita dintr-o multime de
aplicatii informatice ce se impart in doua grupe mari : nucleul bancii de date urbane si
aplicatii asociate ( cadastrul general, cadastrul imobiliar-edilitar, publicitatea imobiliara,
recensamantul si evidenta populatiei, indicatori urbani, etc.)
Baza de date cadastrale are doua componente principale: baza de date textuale si baza
de date grafice.
Principalele entitati ale bazei de date textuale sunt: parcela, subparcela, constructia,
persoana fizica sau juridica, nodul de retea, tronsonul de retea.
Baza de date grafice va contine atribute spatiale ( coordonate, contururi, simboluri,
atribute necesare reprezentarii grafice) ale detaliilor care sunt reprezentate in planul cadastral.
Sistemul informatic utilizat trebuie ales in asa fel incat sa se asigure corespondenta si
legatura intre cele doua baze de date. Baza de date cadastrale permite realizarea a numeroase
tipuri de rapoarte cum sunt: registrul cadastral al parcelelor, proprietatilor, indexul alfabetic al
proprietatilor, lista sectoarelor cadastrale, statistica terenurilor in functie de anul de construire,
folosinta-destinatie, mod de administrare, tip de proprietate, etc.
In contextul Legii nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, organizarea si
coordonarea activitatii de executie a lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar- edilitara
si de constituire a bancilor de date revine Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintelor,. Directiei de Cadastru Imobiliar-Edilitar si Gestiunea Localitatilor, in colaborare
cu Consiliile Locale si Judetene , avand la baza H.G.R. nr. 521/1997, privind finantarea
lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar edilitar. In desfasurarea acestei activitati este
foarte important de mentionat interesul major si sprijinul constant al Consiliilor Locale si
Judetene, care contribuie la finantarea lucrarilor din fondurile prevazute in bugetele locale.
________________________________________________________________________ 148
Memoriu general oras Fieni

*Prezenta documentatie serveste la fundamentarea in vederea obtinerii finantarilor
pentru:
1.programe de urbanizare a zonelor construite in teritoriu
2.dotare cu echipamente edilitare,
3.intretinere si dezvoltare a infrastructurii,
4.luarea de masuri in vederea protejarii mediului natural si construit,
5.eliberarea certificatelor de urbanism
6.eliberarea Autorizatiilor de construire
7.Baza grafica de intocmire a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si a bancii de
date urbane
Intocmit de:
Arhitect Enache Lucian
Urbanist Chiritescu Miruna
________________________________________________________________________ 149
Memoriu general oras Fieni