Rezumat teza Sanda Porumb

ing. Sanda PORUMB
CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR
COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Rezumat – teză de doctorat
Iulie 2009
Conducător ştiinţific:
Prof. dr.ing. Aurel VLAICU

Comisia de evaluare a tezei:
PREŞEDINTE: Prof.dr.ing. Marina ŢOPA – decan
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei,
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.dr.ing. Aurel VLAICU – conducător ştiinţific
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei,
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
MEMBRI: Prof.dr.ing. Radu VASIU – referent
Universitatea Politehnica din Timişoara
Prof.dr.ing. Mihai ROMANCA – referent
Universitatea “Transilvania” din Braşov
Conf.dr.ing. Bogdan ORZA – referent
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Susţinerea publică a tezei de doctorat: 28 Iulie 2009, ora 12
în Aula „Alexandru Domşa”
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Str. C. Daicoviciu nr.15

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 2
1. CARACTERISTICI COLABORATIVE ÎN CADRUL ORGANIZAŢIILOR VIRTUALE ........... 3
1.1 Clase de aplicaţii ..................................................................................................................................... 4
1.1.1 Aplicaţii pentru managementul conţinutului informaţional ................................................................ 4
1.1.2 Aplicaţii pentru managementul fluxului de producţie ........................................................................ 5
1.2 Funcţionalităţi colaborative în cadrul platformelor E-Services ......................................................... 6
1.2.1 Caracteristici colaborative pentru îmbunătăţirea serviciilor E-Business ............................................ 6
1.2.2 Instrumente pentru susţinerea procesului colaborativ de producţie .................................................... 7
2. PLATFORME EDUCAŢIONALE COLABORATIVE ..................................................................... 8
2.1 Sisteme educaţionale colaborative ......................................................................................................... 8
2.1.1 Metode CSCL ..................................................................................................................................... 8
2.2 Soluţii tehnologice la problemele privind procesul educaţional colaborativ ....................................10
2.2.1 Conceptul E-Bridge în cadrul procesului educaţional colaborativ .....................................................10
3 FRAMEWORK GENERIC PENTRU MEDII COLABORATIVE SINCRONE ŞI ASINCRONE .13
3.1 Modelul experimental pentru colaborare interpersonală şi interprocese ........................................13
3.1.1 Componente generice .........................................................................................................................14
3.1.2 Componente colaborative interpersonale ...........................................................................................16
3.1.3 Componente interactive .....................................................................................................................19
3.1.4 Componente pentru colaborare interprocese ......................................................................................20
4 APLICAŢII ALE INSTRUMENTELOR COLABORATIVE ÎN DIFERITE DOMENII DE
ACTIVITATE .................................................................................................................................................21
4.1 Sistem colaborativ cu aplicaţii în cadrul organizaţiilor virtuale .......................................................21
4.1.1 Funcţionalităţi colaborative pentru asistare virtuală ..........................................................................22
4.2 Comunitate medicală virtuală ..............................................................................................................25
4.3 Sistem colaborativ pentru creşterea eficienţei forţelor de ordine publică ........................................27
4.3.1 Considerente de implementare software ............................................................................................28
5 CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE ...................................................................................31
RESURSE BIBLIOGRAFICE ......................................................................................................................36
RESURSE WEB .............................................................................................................................................41
1

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Introducere
Modelul actual ce descrie procesele din cadrul platformelor E-Business este unul axat pe conceptul
enterprise (enterprise-oriented). Se doreşte reorientarea procesului de business spre consumator,
astfel, apare un nou model de descriere al procesului de business, individual-oriented business. În
actuala configuraţie, enterprise-oriented business, procesele sunt clare şi bine definite, iar generarea
şi executarea lor uşor de realizat. Cu toate astea, se doreşte crearea unui sistem stabil care respectă
specificaţiile conceptului de enterprise, dar şi cerinţele individuale ale fiecărui utilizator. Astfel se
recomandă proiectarea platformelor E-Business având la bază psihologia utilizatorului şi ideea de
cooperare între utilizatori ţinând cont şi de recomandările experţilor din diferite domenii de
activitate (interdisciplinaritate).
Lucrarea de faţă tratează o serie de probleme ce apar în cadrul platformelor complexe accesate de
către utilizatori mai puţin experimentaţi cu mediile virtuale partajate care desfăşoară actitivăţi prin
intermediul Internetului. Studiile de cercetare elaborate în cadrul acestui doctorat pornesc de la
premizele implementării unui set de componente menite să asigure managementul optim al
sesiunilor colaborative fie că este vorba de conlucrarea în cadrul aceluiaşi departament dintr-o
organizaţie, la nivel inter-departamental, sau în relaţia cu clienţii şi furnizorii, fie că se tratează
aspectele colaborative la nivel de cursant sau tutore în cadrul sesiunilor educaţionale interactive din
cadrul universităţilor virtuale sau programelor de formare profesională continuă.
Conceptul de collaborative work reprezintă o abordare generică a proceselor întâlnite în cadrul
sistemelor E-Services şi permite managementul serviciilor şi utilizatorilor în funcţie de tipurile de
activităţi pe care aceştia le exercită, asigurând suportul necesar derulării proceselor colaborative
care implică doi sau mai mulţi actori. Mediile colaborative permit utilizatorilor să conlucreze în
cadrul unor activităţi comune, beneficiile muncii în echipă fiind imediat observabile. Mediile
colaborative sunt flexibile şi pun la dispoziţia actorilor diverse instrumente cu ajutorul cărora
aceştia îşi împart sarcinile, lucrează independent sau împreună, iar apoi formulează rezultatele
finale. Avantajele oferite de mediile colaborative au atras atenţia cercetătorilor din diferite domenii
iar azi conceptul de collaborative work este împrumutat în educaţie, sănătate, cultură sau afaceri.
Apar, însă, şi o serie de probleme de ordin social şi tehnic, lucrarea de faţă având ca scop
identificarea cauzelor şi soluţionarea acestor probleme fie că sunt raportate sesiunilor colaborative
sincrone, fie celor asincrone, interpersonale sau interprocese.
Caracteristicile colaborative sincrone şi asincrone interprocese garantează îmbunătăţiri
semnificative în cadrul sistemelor automate/semiautomate unde factorul uman poate avea o pondere
mare în faza iniţială după care, odată antrenat, sistemul ia singur deciziile, cu ajutorul structurilor
inteligente. Conceptul este des folosit în managementul relaţiilor cu clienţii, ca o componentă a
platformelor E-Services, şi contribuie la optimizarea proceselor de marketing sau asigurarea
serviciilor de mentenanţă a soluţiilor complexe comercializate. Astfel, odată cu reducerea costurilor
de mentenanţă, sistemele colaborative permit trecerea de la asistenţă tehnică/mentenanţă continuă,
specificată în baza unui contract pe o perioadă de timp, la mentenanţă în funcţie de anumite condiţii
care influenţează echipamentele/platformele respective (condition-based maintenance). Aceste
soluţii automate/semiautomate au la bază sisteme de suport decizional pentru mentenanţă
(distributed cooperative maintenance decission support system) şi pot fi definite ca fiind sisteme cu
grad sporit de complexitate având în componenţă trei tipuri de tehnologii: componente de tip
computer-supported collaborative work, platforme multi-agent şi elemente de realitate virtuală.
Implementarea soluţiilor automate/semiautomate de management al proceselor de producţie
reprezintă, de asemenea, o prioritate, cunoscându-se tendinţele de externalizare controlată a
producţiei (outsourcing), ca măsură de diminuare a costurilor.
2

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Conceptul de Symbiotic Computing prevede integrarea caracteristicilor mediului fizic real cu cele
ale spaţiului virtual şi evidenţiază o serie de componente menite să rezolve problemele generate de
către percepţia mutuală între mediul real şi mediul virtual (E-Gap). Conceptul de Symbiotic
Computing este definit în baza sistemelor computaţionale complexe, tehnologiilor web şi modelelor
de inteligenţă artificială şi informatică cognitivă. Pentru realizarea unui sistem complex având la
bază conceptul de Symbiotic Computing se ia în considerare perceperea spaţiului real şi a factorului
uman în mediul virtual, simularea unui spaţiu virtual complex adaptat la cerinţele domeniului de
interes pentru care se implementează sistemul şi integrarea acestui spaţiu virtual în mediul real din
care face parte utilizatorul.
Între mediul virtual furnizor de servicii şi resurse IT şi cel real există diferenţe evidente cu toate că
mediul real a investit enorm, mai ales capital şi resurse sociale, pentru a dezvolta serviciile furnizate
de mediul virtual. Discrepanţele între mediul real şi cel digital (E-Gap) sunt remarcate de
majoritatea utilizatorilor serviciilor furnizate de mediul virtual.
E-Bridge este un nou concept menit să soluţioneze problemele de orice tip generate de E-Gap între
mediul real şi cel virtual. Principiul este simplu şi specifică faptul că spaţiul virtual (DS) trebuie să
recunoască problemele pe care le au cei care accesează serviciile furnizate pentru a îmbunătăţi
maniera de interfaţare cu mediul real. Relaţia dintre spaţiul virtual şi mediul real are la bază
percepţia comună între cele două. [86]
Ca şi în cazul proceselor reale, instrumentele IT care implementează funcţionalităţi colaborative
oferă suport pentru comunicare, cooperare, managementul activităţilor, acces partajat la informaţii
şi resurse. Procesele colaborative implică, în majoritatea cazurilor, actori cu diferite profile
psihologice şi profesionale, unii marcaţi de tehnologie, alţii frustraţi de poziţia în care se găsesc,
unii simţindu-se confortabil în faţa calculatorului, alţii comunicând mai puţin confortabil cu ceilalţi
prin intermediul tehnologiei digitale. Pentru rezolvarea problemelor la nivelul proceselor
colaborative se propune o infrastructură heterogenă care implementează funcţionalităţi E-Bridge.
Conceptul de Computer Supported Collaborative Work este privit, la nivel instituţional, ca fiind un
set de funcţionalitităţi de tip: comunicare, conlucrare, managementul activităţilor, gestionarea
activităţilor individuale şi asamblarea rezultatelor fiecărui participant la procesul colaborativ. În
cazul în care instituţia respectivă îşi schimbă priorităţile sau dacă beneficiarul unui proiect schimbă
specificaţiile de proiect, echipa de management trebuie să reorganizeze fluxul operaţional împreună
cu membri colaboratori fără a genera disfuncţionalităţi în cadrul instituţiei respective. Pe de altă
parte, schimbările rapide din viaţa de zi cu zi induse de evoluţia tehnologiei amplifică intensitatea
muncii. Munca la domiciliu, în special în domeniul IT, dar nu numai, reprezintă un segment
important pe piaţa muncii, fiind avantajată de către calitatea serviciilor de telecomunicaţii. Aceasta
necesită, în plus, o serie de instrumente IT care să permită celor implicaţi în activităţi la distanţă
(freelancer) să-şi realizeze sarcinile atribuite.
1. Caracteristici colaborative în cadrul organizaţiilor virtuale
Clasele de aplicaţii pentru managementul conţinutului informaţional şi gestionarea fluxului
operaţional îşi pun amprenta, tot mai pronunţat, asupra manierei în care actorii economici îşi joacă
propriul rol pe piaţă, aceştia fiind dispuşi la o serie de concesii de ordin material şi tehnologic care
să le garanteze anumite avantaje atât în cazul procesului de producţie cât şi în ceea ce priveşte
promovarea şi vânzarea de noi produse şi servicii. Ader (2001) demonstrează modalitatea prin care
tehnologiile digitale cresc competiţia între organizaţiile virtuale şi cele tradiţionale, evidenţiază
scenariile de creare a organizaţiilor virtuale şi defineşte condiţiile de funcţionare a acestora. Toate
aceste aspecte conduc la noi forme de anteprenoriat economic în cadrul căruia mai mulţi agenţi
economici îşi partajează cunoştinţele, instrumentele şi resursele pentru a oferi servicii asemeni unei
3

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
instituţii tradiţionale [2]. Acest tip de parteneriat se bazează pe strategii de dezvoltare economică pe
termen lung care permit:
• lansarea noilor produse şi servicii pe piaţă, mai accesibilă pentru instituţiile mici
care, pe această cale, au posibilitatea de a intra în competiţie cu organizaţiile
tradiţionale
• identificarea, în condiţii de costuri minime, a unor parteneri pentru crearea unei
organizaţii virtuale. Astfel se facilitează procesul de cooperare
naţională/internaţională şi se intensifică mobilitatea la nivel internaţional şi interregional.
• noi forme de anteprenoriat economic, cu scopul de a spori interesul pentru inovare şi
diversificarea produselor şi serviciilor, condiţii de bază pentru dezvoltare economică
durabilă.
• creşterea concurenţei pentru organizaţiile tradiţionale din partea unor concurenţi
non-tradiţionali, în scopul constrângerii întreprinderilor tradiţionale în adoptarea
unor metode noi de organizare a fluxului operaţional pentru creşterea competitivităţii
propriilor produse şi servicii.
1.1 Clase de aplicaţii
Ader (2001) prezintă conceptul de reorganizare a activităţilor în cadrul organizaţiilor virtuale prin
prisma a două aspecte fundamentale: managementul conţinutului informaţional şi managementul
fluxului operaţional. [2] Componentele de management al conţinutului informaţional cuprind o serie
de instrumente pentru gestionarea conţinutului (stocarea, modificarea sau accesarea conţinutului
informaţional în diferite formate) cum ar fi:
• instrumente de managementul documentelor
• instrumente pentru gestionarea băncilor de date
• instrumente lingvistice care oferă suport pentru interogare a băncilor de date în limbaj
natural, etc.
Componentele de management al fluxului operaţional au la bază o serie de instrumente dedicate
fluxului de producţie enumerate mai jos:
• instrumente de comunicare între persoane care au sarcini comune
• instrumente de planificare a activităţilor colective care permit şi partajarea resurselor
comune
• forum de discuţii pentru abordarea anumitor teme
• instrumente colaborative sincrone pentru accesul simultan la diferite resurse cu
scopul de a îmbunătăţi procesul de producţie
• instrumente de management al fluxului operaţional pentru gestionarea întregului
ciclu de operaţiuni
• instrumente colaborative asincrone, etc.
1.1.1 Aplicaţii pentru managementul conţinutului informaţional
Tehnologiile utilizate în cadrul aplicaţiilor de management al conţinutului informaţional constă întrun
set de instrumente pentru indexarea şi accesul selectiv la informaţie în orice formă s-ar găsi
aceasta:
4

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
• documente – managementul documentelor prevede proiectarea unei biblioteci
virtuale menită să stocheze orice tip de document şi să ofere acces selectiv la
documentele stocate în baza unui profil de acces. Managementul documentelor
prevede, de asemenea, implementarea unor componente inteligente pentru
eficientizarea accesului la biblioteca virtuală.
• text – funcţionalităţile de management al informaţiei de tip text sunt implementate de
către entităţi sotfware care au în componenţă structuri inteligente de indexare şi citire
selectivă a informaţiei de tip text din băncile de date federative. Aceste entităţi sunt
completate cu structurile inteligente de căutare avansată după o seried de criterii bine
stabilite.
• format multimedia – caracteristicile de management al conţinutului multimedia sunt
furnizate de către componente care asigură indexarea elementelor multimedia în
bănci de date complexe şi accesul rapid la aceste informaţii. Băncile de date cuprind
şi informaţiile semantice care caracterizează fiecare element multimedia stocat,
eficientizându-se accesul selectiv la informaţiile solicitate.
Metodele avansate de interfaţare cu utilizatorul realizate în baza conceptului rich client (interfeţe
multimodale om-maşină) şi metodele de interogare a băncilor de date prin intermediul limbajului
natural cresc eficienţa sistemelor de management al conţinutului informaţional. [38]
1.1.2 Aplicaţii pentru managementul fluxului de producţie
Tehnologiile care stau la baza implementării componentelor de management al fluxului de
producţie constă într-o serie de instrumente menite să asiste factorul uman în cadrul procesului de
producţie. Aceste instrumente oferă suport pentru:
• comunicare asincronă (email, forum, mesagerie multimedia), programarea
activităţilor (agenda electronică)
• comunicare sincronă (video telefon, video conferinţă, comunicare în grupuri
restrânse), activităţi colaborative sincrone (instrumente pentru CSCW, instrumente de
CC, instrumente pentru CSCL)
• activităţi colaborative asincrone
• managementul resurselor (managementul documentelor şi dispozitivelor periferice
necesare activităţilor)
• managementul aplicaţiilor
• managementul fluxului operaţional
Instrumentele de tip email, forum, sau mesagerie multimedia, permit utilizatorilor să comunice întro
manieră asincronă în vederea rezolvării unor sarcini comune din cadrul procesului de producţie.
De exemplu, colaboratorii într-un proiect dezvoltat în regim outsourcing nu vor fi în contact direct
pe toată durata unei săptămâni de lucru. Echipa de management programează întâlniri periodice,
când toţi membri pot participa la sesiuni colaborative sincrone, altfel, se va comunica prin
intermediul mesageriei multimedia şi email.
Agenda electronică reprezintă componenta principală a aplicaţiilor de tip dashboard şi permite
funcţionalităţi de management al activităţilor. Agenda electronică oferă fiecărui utilizator
funcţionalităţi de gestionare a propriului program în funcţie de sarcinile pe care le are în cadrul
organizaţiei. Agenda electronică prezintă o componentă de interfaţare cu instrumentele de
planificare a activităţilor şi completează automat programul zilnic al utilizatorului cu sarcini culese
din resursele de planificare la care are acces.
5

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Instrumentele software pentru videotelefonie, videoconferinţă, sau comunicare în grupuri mici
asigură funcţiile de comunicare sincronă atât în cadrul procesului de producţie cât şi în relaţia
interdepartamentală, acolo unde este cazul. Aceste instrumente sunt considerate nucleul aplicaţiilor
de tip Collaborative Commerce, Computer-Supported Collaborative Work, sau a aplicaţiilor
pentru suport tehnic (CRM). [38]
1.2 Funcţionalităţi colaborative în cadrul platformelor E-Services
Mediile colaborative implementează o serie de mecanisme pentru eficientizarea proceselor
colaborative sincrone şi asincrone, inter-personale sau la nivel de mediu virtual, şi respectă
următoarele caracteristici:
• Disponibilitate
• Scalabilitate şi performanţe ridicate
• Configurare, administrare şi utilizare cu uşurinţă
• Compatibilitate
• Securitate şi fiabilitate
Respectarea acestor criterii impune utilizarea unor tehnologii care să permită implementarea unor
componente software flexibile dar stabile şi uşor de integrat în cadrul unei platforme cu grad sporit
de complexitate, adaptabilă uşor la un anumit domeniu de interes. Teza evidenţiază conceptul de
framework generic pentru implementarea platformelor E-Services creat în baza tehnologiilor Adobe
(Adobe Flash Platform şi Flash Media Interactive Server). Avantajele utilizării tehnologiilor Adobe
în managementul informaţiei multimedia şi transportul datelor pe reţea sau managementul
obiectelor partajate vor fi ilustrate prin intermediul claselor de aplicaţii prezentate pe parcursul
tezei. [73]
1.2.1 Caracteristici colaborative pentru îmbunătăţirea serviciilor E-
Business
Un studiu de cercetare a companiei americane NerveWire, Inc. arată că mediul de afaceri nu este
complet integrat, din punct de vedere tehnologic. Astfel, cele mai multe companii nu prezintă
modalităţi de integrare automată cu furnizorii şi beneficiarii cu care cooperează. În domeniul
financiar sau IT&C funcţionalităţile colaborative sunt întâlnite tot mai des (mult mai accentuat
comparat cu alte domenii), dar nici aceste domenii nu pot fi considerate pe deplin integrate
tehnologic cu toate că funcţionalităţile colaborative inter-procese sau interpersonale aduc
importante beneficii: reduc costurile, ajută la creşterea calitativă a proceselor şi sporesc interesul din
partea beneficiarului.
Din punct de vedere colaborativ, mediul E-Business poate fi împărţit în patru nivele: companii cu
grad minim de integrare, cu grad moderat de integrare, cu grad ridicat şi cu grad foarte ridicat de
integrare a serviciilor externe. Companiile care compun primul nivel schimbă informaţiile la
întâlnirile faţă în faţă sau prin intermediul apelurilor telefonice, faxurilor sau emailului. Cele
catalogate ca având un grad moderat de integrare partajează informaţiile stocate în propriile baze de
date prin intermediul unor aplicaţii specifice care nu prezintă interactivitate. Companiile cu grad
ridicat de integrare au implementată infrastructura hardware şi sotfware care permite partajarea în
timp real a informaţiilor stocate în propriile baze de date. Companiile cu grad foarte ridicat de
integrare pun la dispoziţia furnizorilor şi beneficiarilor platforme software interactive care
implementează funcţionalităţi de partajare a resurselor, aplicaţiilor sau transferă automat
sarcinile/activităţile spre diferiţi parteneri, după caz. [73]
6

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Negocierea la nivel de entităţi de business captează atenţia colectivelor de cercetare din mediul de
afaceri sau tehnologia informaţiei. Zhang (2006), în baza unei ample bibliografii, propune un model
privind sistemele web de negociere în cadrul unui parteneriat de afaceri. Acest model porneşte de la
conceptul de framework generic pentru C-Commerce şi urmăreşte elaborarea unui protocol de
negociere care respectă regulile de business, entităţile ce colaborează şi specificaţiile contractuale
între aceste entităţi. Zhang propune utilizarea arhitecturii SOA (Service Oriented Architecture)
pentru proiectarea unui astfel de sistem [98]
Soluţiile colaborative aduc un plus componentelor eCommerce prin personalizarea suportului oferit
clienţilor acestora. Utilizarea conceptului rich-client în cadrul sistemelor eCommerce are menirea
de a apropia cât mai mult magazinul virtual de lumea reală. Scenariile implementate sunt elaborate
în scopul precis al dialogului monden cumpărător-agent de vânzări şi creşterii credibilităţii
magazinului virtual. [73]
1.2.2 Instrumente pentru susţinerea procesului colaborativ de producţie
Wang (2007) specifică faptul că instrumentele colaborative utilizate în cadrul procesului de
dezvoltare de produse şi servicii implică un concept complex de integrare a resurselor, cunoştinţelor
şi ideilor participanţilor la sesiunea colaborativă. Procesul colaborativ de producţie are la bază o
infrastructură computaţională complexă care oferă suport pentru partajarea şi transferul conţinutului
informaţional (resurse digitale/informaţii în diferite formate) cu privire la ciclul de producţie între
diferite organizaţii distribuite geografic care au rolul de a lua decizii şi a participa activ în cadrul
parteneriatului. [92]
Procesul colaborativ de producţie constă în îndeplinirea unor cerinţe de ordin tehnologic la care se
adaugă revizuirea soluţiilor existente orientate în special pe activităţi de proiectare. Procesul
colaborativ de producţie implică, pe lângă activităţile de proiectare, caracteristici de management al
conţinutului informaţional sau gestionare a fluxului de producţie. La fel de importante sunt, însă,
instrumentele pentru analiza, controlul şi monitorizarea produselor pe durata procesului de
proiectare. O platformă integrată care susţine activităţi colaborative de producţie poate rezolva un
set de probleme particulare dar nu tratează probleme complexe. Din acest considerent este de
preferat implementarea unor instrumente independente dedicate fiecărei probleme particulare care
interacţionează în baza unor standarde.
Wang (2007) propune implementarea unui framework pentru simularea proceselor colaborative de
producţie în baza arhitecturii SOA. Arhitectura SOA oferă suport pentru interconectarea resurselor
şi tehnologiilor într-o manieră dinamică. Fiecare activitate colaborativă de producţie este
implementată de o componentă şi înregistrată în sistem ca şi serviciu. [92]
Simularea proceselor de producţie, managementul proiectelor dezvoltate în regim outsourcing, sau
eficientizarea relaţiilor cu beneficiarii şi furnizorii, a serviciilor de asistenţă tehnică şi a serviciilor
de consultanţă pot fi obţinute în urma extinderii arhitecturii LAMP (Linux, Apache, MySql, PHP)
prin integrarea unor blocuri pentru procesarea şi transmisia informaţiilor multimedia în vederea
garantării accesului multi-canal la serviciile colaborative sincrone şi asincrone. Structura platformei
este modulară, respectă arhitectura LAMP extinsă, şi conţine modulele de autentificare, agenda
electronică, colaborare sincronă, mesagerie multimedia şi forum de discuţii, managementul
proiectelor şi activităţilor. [74]
Arhitectura SOA oferă suport pentru interconectarea resurselor şi tehnologiilor într-o manieră
dinamică. Fiecare activitate colaborativă de producţie este implementată de o componentă şi
înregistrată în sistem ca şi serviciu. Arhitectura LAMP este o arhitectură deschisă, căreia i se pot
adăuga noi componente. Tendinţele Web 3.0 orientate spre sisteme sincrone, mult apropiate, ca şi
funcţionalităţi, de aplicaţiile desktop, şi funcţionalităţile multimedia (necesare în cazul sistemelor
7

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
colaborative) duc la extinderea arhitecturii LAMP prin adăugarea de noi componente. S-a preferat
combinarea celor două procese pentru implementarea unei structuri de tip framework generic în
vederea simulării proceselor colaborative de producţie. S-a optat pentru extinderea arhitecturii
LAMP, urmând considerentele de optimizare a costurilor, prin integrarea de noi blocuri funcţionale
ţinându-se cont de principalele avantaje ale SOA cu privire la interoperabilitatea serviciilor.
2. Platforme educaţionale colaborative
Conceptul collaborative learning reprezintă o formă specifică de collaborative work, dedicată
procesului educaţional, amplu dezbătută şi cercetată în ultima perioadă. Collaborative learning
(învăţământ colaborativ) este un termen generic folosit pentru o serie de abordări ale procesului de
învăţare care captează efortul intelectual al cursanţilor, în cazul învăţării şi muncii în echipă, sau al
cursanţilor şi personalului didactic/formatorilor profesionali, în cazul cursurilor online, tutorialelor
şi seminariilor interactive sau laboratoarelor. În economia modernă, procesul educaţional şi cel de
producţie sunt privite ca şi acte sociale în cadrul cărora participanţii (personal didactic, formatori
profesionali sau cursanţi) dezvoltă noi metode de tratare a unor probleme complexe având la bază
diferite tipuri de informaţii şi resurse fizice sau digitate. Tehnologia actuală permite înlocuirea
clasicelor întâlniri din învăţământul tradiţional cu sesiuni de comunicare avasată, posibile prin
intermediul platformelor educaţionale colaborative. Din punct de vedere tehnologic, sistemele
educaţionale bazate pe cunoaştere pot fi încadrate în sfera sistemelor web de tip CSCL (computersupported
collaborative learning).
2.1 Sisteme educaţionale colaborative
Învăţământul colaborativ utilizând tehnologii avansate (Computer-Supported Collaborative
Learning) reprezintă principala formă de collaborative learning şi se bucură de un real interes din
partea cercetătorilor din domenii precum ştiinţe cognitive, sociologie sau tehnologia informaţiei.
Învăţământul colaborativ (CSCL) constituie o nouă metodă inter-disciplinară de abordare a
procesului educaţional ce urmăreşte captarea atenţiei studentului prin sporirea gradului de
interactivitate cu sistemul şi cu ceilalţi participanţi la procesul de predare/învăţare. Învăţământul
colaborativ (CSCL) permite interconectarea în sistem a unor echipamente educaţionale specifice
(instrumentaţie virtuală, echipamente periferice şi alte echipamente de tehnologie avansată).
Învăţământul colaborativ reprezintă o nouă metodă de abordare a procesului educaţional care
combină avantajele mediilor colaborative cu teoriile şi practicile actului educaţional. Într-un mediu
eLearning care suportă funcţionalităţi colaborative, personalul didactic/formatorii profesionali
(tutori) trasează sarcini pe care cursanţii le rezolvă în grup, utilizând calculatoarele personale.
Cadrele didactice/formatorii profesionali monitorizează procesul de învăţare şi intervine atunci când
este cazul oferind suportul necesar îndeplinirii obiectivelor. Există, pe de o parte, un ajutor
colaborativ din partea tutorelui iar, pe de altă parte, se furnizează un mediu competitiv de realizare a
obiectivelor educaţionale.
2.1.1 Metode CSCL
Considerând clasele de aplicaţii multimedia distribuite interpersonale şi interprocese, se poate vorbi
despre două moduri de învăţământ colaborativ:
• învăţământ colaborativ sincron
• învaţământ colaborativ asincron
Sistemele educaţionale complexe conţin ambele forme de învăţământ şi au la bază suportul oferit de
Internet pentru a atinge un nivel de performanţă ridicat. [76]
8

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Învăţământul colaborativ asincron promovează ideea de interacţiune asincronă între cursanţi şi
cadre didactice/formatori profesionali (tutori), între cursanţi şi resursele educaţionale/echipamentele
educaţionale speciale sau între cadre didactice/formatori profesionali şi resurse
educaţionale/echipamentele educaţionale speciale [69]
Conţinutul educaţional este furnizat pe web, cursantul analizează materialul şi sarcinile pe care le
are de rezolvat şi dacă are întrebări se adresează tutorelui pe cale asincronă fără a aştepta răspuns
imediat. Tutorele îşi pregăteşte conţinutul educaţional prin intermediul instrumentelor specifice,
introduce noi materiale în sistem, în diferite formate – prezentări, secvenţe multimedia, etc., pe care
le sincronizează în vederea prezentării lor cursantului. Principalele instrumente prin intermediul
cărora se poate realiza un proces de învăţare asincron sunt:
• biblioteca multimedia – utilizată pentru managementul conţinutului educaţional;
• mesageria internă şi email – facilitează comunicaţia în cadrul unui grup de studiu
prin intermediul mesajelor text sau multimedia;
• forum de discuţii – permite participanţilor la procesul educaţional semnalarea unor
probleme şi soluţionarea lor în comun;
• newsletter – oferă participantului la procesul educaţional posibilitatea de a fi în
contact cu ultimele noutăţi din domeniile care-l preocupă;
• course authoring tool (CAT) – instrument educaţional care permite sincronizarea şi
împachetarea mai multor resurse educaţionale de diferite formate în vederea
furnizării lor cursantului;
• media streaming – cursantul are posibilitatea de a accesa şi revedea înregistrări ale
sesiunilor colaborative, tutorialelor interactive, cursurilor în format ID,
demonstraţiilor practice sau ale altor prezentări de conţinut educaţional în format
multimedia. [76]
Această manieră de învăţare oferă cursantului independenţă de timp şi locaţia de acces a serviciilor
educaţionale, aspecte considerate fundamentale în educaţia la distanţă.
În cadrul modulelor sincrone de CSCL procesul educaţional este controlabil şi se realizează într-o
manieră sincronă iar cursantul interacţionează cu resursele educaţionale (digitale şi fizice) şi cu
ceilalţi participanţi la sesiunea colaborativă. Modul sincron de CSCL permite interacţiune între
participanţi în cadrul unei sesiuni colaborative stabilite prin intermediul instrumentelor de tip clasă
virtuală/tutorial online similar actului educaţional clasic. Maniera prin care personalul
didactic/formatorul profesional gestionează mediul educaţional sincron monitorizând cursanţii şi
asistând la discuţiile dintre aceştia pe marginea temelor abordate reprezintă un real avantaj. Acest
mod de „a face” educaţie implică factorul uman în proporţie de 100% iar acest aspect garantează un
grad de asimilare a informaţiei foarte ridicat (peste 80%). [69]
Datorită cerinţelor de bandă necesare funcţionării acestor sisteme, învăţământul sincron nu este unul
foarte comun, însă odată cu dezvoltarea tehnologiilor informionale şi a reţelelor de bandă largă,
acesta va fi adoptat într-o mai mare măsură de instituţiile educaţionale în continuă dezvoltare.
Principalele instrumente software care facilitează procesul educaţional colaborativ sunt:
• instrumentele de comunicare audio/video în timp real – permit participaţilor
schimbul de mesaje multimedia, în mod sincron, în vederea finalizării sarcinilor
primite;
• spaţiul virtual partajat – oferă participanţilor posibilitatea de a partaja în timp real
resurse sau. Componenta de tip Whiteboard implementează funcţionalităţi de tip
multi-viewer şi multi-spectator, necesare în cadrul partajării resurselor de orice tip.
9

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
• tutorialul interactiv – reprezintă un caz special de educaţie colaborativă care permite
unui cursant posibilitatea de a contacta direct un instructor în vederea clarificării
unor aspecte legate de subiectele tratate în comun.
• componentele de interacţiune vizuală – permit participanţilor la procesul
educaţional introducerea adnotărilor pe marginea resurselor partajate utilizând casuţe
de text, scris de mână, forme geometrice, etc.
• clasa virtuală – este o soluţie educaţională colaborativă complexă ce cuprinde
instrumente de comunicare audio/video, componenta whiteboard, biblioteca
multimedia, sau componentele de interacţiune vizuală. [76]
2.2 Soluţii tehnologice la problemele privind procesul educaţional
colaborativ
În cadrul procesului educaţional apar o serie de probleme legate de: experienţa actorilor în utilizarea
instrumentelor IT, trecerea responsabilităţii de la cadrul didactic la cursant în vederea creşterii
interactivităţii actului educaţional, preluarea materialelor educaţionale în format clasic şi
împachetarea lor în format compact, suport pentru activităţi de grup şi organizarea lor asemeni
procesului educaţional tradiţional, independenţa privind programul de studiu, programul încărcat al
cursanţilor şi problemele de ordin social pe care acestea le pot genera.
2.2.1 Conceptul E-Bridge în cadrul procesului educaţional colaborativ
Diferenţele evidente între mediul real şi cel virtual afectează ambele entităţi implicate în procesul
educaţional: cadrele didactice/formatorii profesionali fără multă experienţă IT, pe de o parte, şi
cursanţii care apelează la servicii educaţionale la distanţă, pe de altă parte. Aceste probleme,
transpuse în limbajul tehnic ca şi E-Gap, pot fi soluţionate simplu la nivelul cursantului, prin
implementarea sistemelor de tip blended learning ce permite ambele faze de predare faţă în faţă şi
de susţinere a procesului educaţional la distanţă.
Procesul educaţional este controlat de către tutori fără multă experienţă în tehnicile CSCL sau
blended learning, care au nevoie de o interfaţă grafică simplă, dar în acelaşi timp foarte sugestivă
care să le permită utilizarea facilă a instrumentelor educaţionale, controlul şi monitorizarea sesiunii
de predare/învăţare la fel ca şi în cazul procesului clasic [69] De asemenea, integrarea unor
echipamente multimedia cu grad ridicat de complexitate este obligatorie pentru susţinerea
procesului de tip blended learning.
Figura 1 ilustrează modul de desfăşurare a sesiunilor educaţionale colaborative cu suport pentru
blended learning. Cursanţii pot alege forma de învăţare, cei care optează pentru învăţământul clasic
sunt invitaţi în sala de expunere a materialelor şi vor lua parte la procesul educaţional de la masa de
conferinţă, în maniera clasică, iar cei care preferă, pot accesa expunerile cursului de acasa sau de la
birou. La nevoie, procesul educaţional se poate desfăşura simultan în mai multe locaţii, sali de
expunere şi laboratoare închiriate, fără a se neglija interacţiunea cursant-tutore sau utilizatorresurse.
Planificarea resurselor se realizează dinamic şi este considerată parte integrantă a
procesului educaţional, permiţând astfel cadrelor didactice şi personalului de formare profesională
gestionarea propriei secţiuni în cadrul bibliotecii virtuale şi integrarea echipamentelor necesare
desfăşurarării procesului de predare la parametri optimi. [76]
Din punct de vedere arhitectural, un sistem de tip blended learning complex oferă acces multi-canal
la activităţile educaţionale pentru o gamă largă de utilizatori, independent de terminalul şi reţeaua
10

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
de acces. Există o serie de constrângeri, însă, soluţia tehnologică propusă acoperă într-o bună
măsură aceste probleme şi asigurând un mediu optim pentru desfăşurarea procesului educaţional.
Sala de training
Server
Fig. 1 – Procesul educaţional colaborativ
Conceptul Web 3.0 prevede o serie de metode de proiectare şi implementare a componentelor
blocului client pentru a trata aspectele privind caracteristicile de interfaţare cu utilizatorul în aceiaşi
manieră ca şi în cazul accesului multi-canal la servicii indiferent de reţeaua de acces. Blocul client
implementează o serie de funcţionalităţi de interfaţare cu utilizatorul, controlul camerei web şi
microfonului conectate la maşina client, capturarea datelor, împachetarea lor în streamuri şi
transferul acestora la server, integrarea unor echipamente speciale de tutoriat în sistem prin
intermediul unor componente software pentru partajare de aplicaţii sau preluarea datelor multimedia
de la diferite periferice precum TV tuner. O serie de constrângeri sunt luate în considerare, dintre
care cele mai importante ar fi: lărgimea minimă de bandă alocată transmisiei audio/video,
dimensiunea componentei de redare video şi calitatea imaginii. În cazul utilizării tehnologiilor
avansate în procesul educaţional continuu transferul datelor multimedia se realizează pe reţeaua
academică fapt care garantează o bună calitate a serviciilor. În cazul procesului educaţional la
distanţă, via Internet, pot apare probleme de bandă care afectează calitatea transmisiei.
Blocul media server prezintă soluţii optime de invocare a metodelor: blocul client invocă metode pe
parte de server iar blocul server invocă metode pe parte de client. În cazul de faţă, rezultatele în
urma invocării metodelor sunt partajate între participanţii la o sesiune colaborativă. Se ţine cont de
acest aspect şi se propune o manieră dinamică de configurare a comunicaţiei client/server.
Figura 2 ilustrează diagrama de clase care compun pachetul pentru activităţi educaţionale
colaborative sincrone şi asincrone:
• componenta FrontEndCWE oferă acces la instrumentele colaborative interpersonale
pentru susţinerea procesului educaţional
• obiectul de tip SCWManager permite accesul utilizatorului (cadre didactice, formatori
profesionali, cursanţi) la instrumentele colaborative sincrone: video telefonie, video
conferinţă, spaţiu virtual partajat, accesul la resursele stocate în cadrul bibliotecii
virtuale
• instanţa clasei ACWManager pune la dispoziţia utilizatorilor instrumentele
colaborative asincrone (mesagerie multimedia, forum de discuţii)
11
Internet
Reţea rezidenţială
Laborator închiriat
Reţea rezidenţială

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
• componenta VirtualLib implementează funcţionalităţile de stocare a conţinutului
educaţional şi furnizează acces concurent la aceste resurse tuturor celor avizaţi
(cadrelor didactice, formatorilor profesionali, sau cursanţilor înregistraţi la cursurile
respective).
F
ig. 2 – Mediu educaţional colaborativ. Diagrama de clase
• obiectul de tip VideoTelephone implementează funcţionalităţile de comunicare audio
video în timp real între doi utilizatori care desfăşoară o sesiune de tutoriat online (unula-unu).
• componenta de tip VirtualSharedSpace oferă suport pentru partajarea conţinutului
educaţional stocat în biblioteca virtuală, aplicaţiilor şi echipamentelor speciale
integrate în procesul educaţional. De asemenea, implementează funcţionalităţi de
adnotare necesare bunei desfăşurări a sesiunii educaţionale colaborative (scris de
mână, figuri geometrice, casuţe de text, etc.)
• instanţa de tip VideoConference permite organizarea procesului educaţional faţă în
faţă: responsabilul de curs controlează sesiunea colaborativă asemeni clasei reale iar
cursanţii pot lua cuvântul doar atunci când le este permis acest lucru.
Componenta de tip FrontEndCWE este autoconfigurablă în funcţie de reţeaua şi terminalul de
acces. În cazul accesării serviciilor educaţionale colaborative utilizând o conexiune de bandă largă,
utilizatorii au la dispoziţie întreg setul de instrumente pentru pentru desfăşurarea procesului
educaţional. Dacă se detectează anumite întârzieri în transferul datelor, se renunţă la calitatea
transmisiei video în favoarea calităţii semnalului audio şi a interacţiunii utilizator-utilizator,
utilizator-resurse şi utilizator-echipamente speciale. În cazul accesării serviciilor colaborative prin
intermediul dispozitivelor mobile (mobile learning), componenta de tip FrontEndCWE
dezactivează legătura video bidirecţională, re-dimensionează automat suprafaţa spaţiului partajat
conform rezoluţiei suportate de către terminalul de access şi tratează evenimentele generate prin
interacţiunea utilizator-sistem conform terminalului de acces. Sesiunile de tutoriat pe diferite teme
12

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
impun integrarea unor echipamente speciale în procesul educaţional: configurarea unui echipament
sofisticat şi punerea lui în funcţiune sau integrarea echipamentelor medicale pentru exemplificare în
cazul unui curs de perfecţionare în medicină. Pentru aceasta, componenta de tip FrontEndCWE
implementează funcţionalităţi de integrare a acestor componente, gestionând datele de la ieşierea S-
Video conectată la tunerul TV de pe maşina client sau prin recunoaşterea driver-ului de echipament
instalat local şi posibilitatea de a creea o legătură de date cu componentele blocului server.
Utilizarea metodelor blended learning în inginerie reprezintă o prioritate la nivel internaţional. Din
punct de vedere tehnologic acest aspect prevede, în primul rând, partajarea aplicaţiilor de
instrumentaţie virtuală şi accesul concurent la resurse tututor participanţilor la procesul educaţional.
[76]
3 Framework generic pentru medii colaborative sincrone şi asincrone
Conceptul de framework evidenţiază, în primul rând, ideea de abstractizare a rutinelor software,
furnizând funcţionalităţi generice care pot fi suprascrise selectiv în vederea implementării unor
funcţionalităţi specifice. Un framework generic este similar bibliotecilor software în cadrul cărora
abstractizarea reutilizării componentelor este bine definită în cadrul unui API specific. Contrar
bibliotecilor software, fluxul operaţional este controlat de către framework şi nu de către entitatea
apelantă. În acest context, dezvoltatorii aplicaţiilor software vor aloca timp funcţionalităţilor de
implementat şi vor fi mai puţin interesaţi de detaliile tehnologice la nivel de bază. Acest aspect
garantează, în primul rând, reducerea costurilor de implementare în cazul extinderii framework-ului
în diferite domenii de interes.
3.1 Modelul experimental pentru colaborare interpersonală şi
interprocese
Se propune un sistem experimental de tip framework generic pentru medii colaborative sincrone şi
asincrone, interpersonale şi interprocese construit în baza unei noi arhitecturi (figura 3), extinzând
arhitectura LAMP prin integrarea unor blocuri funcţionale: un server media şi o bibliotecă virtuală
care include un modul de conversie al documentelor, un motor vocal care permite caracteristici de
interfaţare vocală utilizator-sistem şi oferă suport pentru interoperabilitatea serviciilor, principalul
avantaj al arhitecturii SOA şi preluat şi în cazul de faţă, fapt care garantează integrarea
componentelor funcţionale la nivel de servicii.
Fig. 3 – Arhitectura LAMP extinsă
13

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Îmbunătăţirea accesului la servicii prin optimizarea funcţionalităţilor de interfaţare utilizator-sistem
s-a realizat prin implementarea conceptului rich client, menit să asigure independenţa la nivelul
componentelor blocului client şi în ceea ce priveşte comunicaţia cu blocul server (comunicarea
client/server se realizează într-o manieră asincronă).
Framework-ul generic propus prezintă funcţionalităţi colaborative interpersonale şi interprocese,
sincrone şi asincrone şi conţine o serie de module dedicate activităţilor colaborative.
Managementul
proiectelor
Managementul
utilizatorilor
Spaţiul partajat
Bibliotecă
virtuală
Fig. 4 – Schema funcţională framework generic.
Figura 4 ilustrează schema funcţională a framework-ului generic şi modulele colaborative: blocul de
management al băncii de date, modulul de management al utilizatorilor, biblioteca virtuală, motorul
de căutare, modulul de statistică, modulul pentru chestionare şi evaluare, agenda electronică, blocul
de management al proiectelor, spaţiul virtual partajat, mesageria multimedia, forumul de discuţii,
videoconferinţa controlată şi modulul de tip online focus group. [101]
Pentru simplificarea procesului de dezvoltare, componentele framework-ului se vor diviza în patru
clase:
• componente generice ( blocul de management al băncii de date, modulul de
management al utilizatorilor, modulul de statistică şi agenda electronic),
• componente colaborative interpersonal (mesageria multimedia, forumul de
discuţii, spaţiul virtual partajat, videoconferinţa, modulul de tip online focus group);
• componentele interactive (motorul de căutare, biblioteca virtuală, modulul pentru
chestionare şi evaluare şi blocul de management al activităţilor în cadrul proiectelor)
• componentele pentru colaborare interprocese (componentele de tip business
intelligence şi virtual assistant ).
3.1.1 Componente generice
Mesagerie
multimedia
Motor de
căutare
Managementul bazei de date
Funcţionalităţile de bază ale framework-ului fac referire la managementul băncii de date,
managementul utilizatorilor, elaborarea de statistici complexe şi rapoarte de analiză menite să
ilustreze buna funcţionare a mediului colaborativ şi managementul sarcinilor individuale şi
activităţilor colaborative realizat prin intermediul agendei electronice. Modulul de management al
utilizatorilor va conţine nivelele de acces conform profilelor de administrator, respectiv utilizator.
Indiferent de rolul său în sistem, utilizatorul va accesa sistemul prin intermediului propriului cont de
acces. Fiecare cont va avea un anumit nivel de acces conform rolului/rolurilor avute în cadrul
organizaţiei.
14
Forum Videoconferinţă Online focus
group
Statistică Chestionare /
Evaluare
Agendă
electronică

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Componenta reprezentativă a modulului de management al utilizatorilor este componenta de
autentificare.
Fig. 5 – Componenta de autentificare. Diagrama secvenţială
Aceasta implementează funcţionalităţile de autentificare a utilizatorilor în sistem, verificarea
accesului la instrumentele colaborative şi managementul stărilor utilizatorilor pe parcursul
funcţionării aplicaţiei. Un utilizator poate trece prin următoarele stări: active, inactive, busy, idle,
logged out. Aceste stări sunt interpretate la nivelul blocului rich client şi transmise componentelor
serverului în vederea actualizării informaţiilor partajate între participanţii la o sesiune colaborativă.
Statisticile şi rapoartele de analiză ilustrează eficienţa sistemelor colaborative aplicate unor domenii
de interes precum educaţie şi cercetare (învăţământ colaborativ şi blended learning), management şi
producţie (relaţii inter-departamentale şi outsourcing), marketing (în special vânzări), etc.
Elaborarea de statistici şi rapoarte de analiză prevede păstrarea în baza de date a unor informaţii
caracteristice sesiunilor colaborative, activităţilor fiecărui utilizator într-o perioadă de timp precum
şi a rezultatelor în urma chestionarelor cu privire la rolul instrumentelor colaborative în activităţile
de zi cu zi ale utilizatorilor provenind din diferite domenii de interes. Se au în vedere o serie de
parametri care vor permite elaborarea unei situaţii clare cu privire la cele mai utilizate şi cele mai
puţin utilizate instrumente colaborative, unde, când, cum şi în ce situaţii au fost ele folosite, precum
şi cât de utile au fost ele în realizarea sarcinilor utilizatorilor: gradul de utilizare al instrumentelor
colaborative, tipul utilizatorilor care accesează serviciilor colaborative, domeniile de interes unde
sunt aplicate instrumentele colaborative, statistici privind încărcarea pe componente.
Managementul sarcinilor individuale şi a activităţilor colaborative este realizat prin intermediul
agendei electronice care are rolul de a permite planificarea activităţilor colaborative în timp,
consultarea orarului şi notificarea utilizatorilor cu privire la diferite evenimente din agendă. În
funcţie de rolul pe care-l are în cadrul organizaţiei, un utilizator are posibilitatea de a introduce noi
sarcini individuale pe agenda de lucru şi în acelaşi timp verifică programul impus în cadrul
proiectului în derulare de către responsabilul de proiect. De asemenea, responsabilul de proiect are o
situaţie clară asupra a ceea ce se întâmplă în proiectul pe care-l gestionează, asignează noi sarcini şi
verifică activităţile realizate de către ceilalţi membri ai echipei. În baza rapoartelor individuale
15

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
completate de fiecare utilizator, se elaborează rapoartele periodice şi cele finale pe care
responsabilul de proiect le verifică şi le validează înainte de finalizarea fiecărei faze.
Fig. 6 – Agenda electronică. Diagrama secvenţială
Din punct de vedere tehnologic, componenta de tip agendă electronică constă din două subcomponente:
FrontEndAgenda şi SchManager (figura 6). Prima are rol de interfaţare cu utilizatorul
(acces la servicii, prezentarea informaţiei la utilizator, tratarea evenimentelor generate de interfaţa
grafică şi comunicare client/server conform specificaţiilor componentei de tip mediator de servicii)
iar cea de a doua implementează funcţionalităţile descrise mai devreme (logica agendei electronice).
[101]
3.1.2 Componente colaborative interpersonale
Aplicaţiile colaborative interpersonale sunt aplicaţii multimedia profesionale care permit unui
număr de doi sau mai mulţi utilizatori finalizarea unor sarcini comune. În funcţie de timp, acestea se
pot clasifica în două mari categorii:
• sincrone – prezentarea informaţiei la utilizator se realizează simultan cu transmisia.
16

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
• asincrone – momentul prezentării datelor la utilizator este ulterior transmisiei şi selectat
în mod arbitrar de către utilizator.
Framework-ul include un modul pentru colaborare sincronă ce conţine: video conferinţă controlată,
online focus group, spaţiu virtual partajat. De asemenea, framework-ul cuprinde un modul pentru
colaborare asincronă ce include: mesagerie multimedia, forum de discuţii (general, pe departament
şi pe proiecte în derulare)
Modulul pentru colaborare asincronă cuprinde componentele de tip forum de discuţii şi mesagerie
multimedia. Acestea sunt integrate cu componentele pentru învăţământ sincron şi asincron în
vederea eficientizării procesului educaţional organizat în sistem blended learning. Utilitatea
schimbului de mesaje multimedia la nivelul cusanţilor care urmează acelaşi program educaţional
sau fac parte din aceleaşi echipe de lucru pe proiect este evidentă.
Se propune, de asemenea, configurarea componentei de tip forum de discuţii pentru a permite
cursanţilor înscrişi la un anumit curs să semnaleze problemele întâlnite pe durata de studiu (message
post) în vederea rezolvării lor ca şi sarcină comună (cadrele didactice/formatorii profesionali şi
cursanţii pot răspunde problemelor semnalate). Componenta de tip forum poate să fie configurată
pentru a susţine schimbul de mesaje text în cadrul echipei de lucru. Astfel, responsabilul de proiect
poate răspunde problemelor semnalate la nivelul echipei de lucru eficientizând procesul
educaţional. Figura 7 ilustrează diagrama secvenţială la nivelul componentelor pentru învăţământ
asincron:
• componenta de tip FrontEndCSCL furnizează accesul la instrumentele educaţionale
colaborative
• componenta de tip AsyncCSCL asigura managementul componentelor pentru
învăţământ asincron. [101]
Fig. 7 – Modulul pentru colaborare asincronă
Modulul de colaborare sincronă este compus din urmatoarele componente:
• SyncCSCL,
• VirtualClassroom,
• OnlineFocusGroup
17

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
• SharedWhiteboard
Componentele pentru colaborare sincronă permit conlucrarea la distanţă, prin intermediul
browserului web. SCWInstrument reprezintă clasa de bază a pachetului pentru colaborare
interpersonală sincronă şi implementează principalele funcţionalităţi colaborative sincrone:
comunicare audio/video în timp real, acces la biblioteca virtuală şi partajarea resurselor stocate,
partajare de aplicaţii, adnotări la nivelul aplicaţiilor şi resurselor, interacţiune utilizator-utilizator,
interacţiune cu resurse, aplicaţii şi echipamente speciale integrate în sistem. Componenta de tip
VideoConferencingTool extinde clasa SCWInstrument şi asigură comunicarea audio/video şi
partajarea de resurse şi aplicaţii în timp real între doi sau mai mulţi utilizatori. În acest caz, sesiunea
colaborativă este controlată de un moderator iar, la un moment dat, un singur participant are
permisiunea de a interacţiona cu moderatorul, resursele, aplicaţiile şi echipamentele speciale.
Componenta de tip OnlineFocusGroup, o altă subclasă a SCWInstrument, permite unui număr de
cinci utilizatori să colaboreze simultan pentru finalizarea unor sarcini comune. Cei cinci utilizatori
au acces simultan la resursele stocate în biblioteca virtuală, pot introduce adnotări pe margina
documentelor partajate şi prezenta aplicaţii şi rezultate de proiect în timp real.
Fig. 8 – Componentele pentru colaborare sincronă. Diagrama secvenţială
Componenta de tip VirtualSharedSpace este una din clasele reprezentative ale pachetului pentru
colaborare sincronă şi este inclusă atât în cadrul subcomponentei VideoConferencingTool cât şi al
OnlineFocusGroup implementând conceptul de spaţiu partajat pentru colaborare interpersonală
sincronă. Aceasta permite moderatorului de sesiune şi participanţilor activi partajarea resurselor
18

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
(documente, prezentări, statistici, animaţii, sau secvenţe audio/video), completarea lor cu
explicaţiile necesare (adnotări în format text şi grafic) şi controlul în timp real asupra aplicaţiilor şi
echipamentelor integrate în sistemul colaborativ. Diagrama secvenţială din figura 8 ilustrează
modul de colaborare la nivelul componentelor educaţionale pentru învăţământ sincron.
3.1.3 Componente interactive
Acest tip de componente permit interacţiunea utilizatorilor cu resursele digitale stocate în biblioteca
virtuală, interogarea băncii de date în funcţie de câteva criterii bine stabilite, elaborarea de
chestionare şi rapoarte privind reacţiile utilizatorilor înainte şi după utilizarea instrumentelor
colaborative şi managementul activităţilor în cadrul proiectelor şi elaborarea rapoartelor periodice
sau a celor finale în cadrul proiectelor. Componentele interactive cuprinse în cadrul frameworkului
sunt: motorul de căutare, biblioteca virtuală, componenta pentru chestionare şi evaluare şi
instrumentele pentru managementul proiectelor. Motorul de căutare permite utilizatorilor accesul la
diferite informaţii şi resurse în funcţie de rolul avut în sistem şi criteriile de căutare care definesc
logica de funcţionare a acestuia. Motorul de căutare are la bază structuri AIML (Artificial
Intelligence Markup Language), o derivaţie a limbajului XML care permite interogări în limbaj
natural.
Biblioteca virtuală este considerată o componentă interactivă fundamental şi se compune din blocul
de management al resurselor digitale, blocul de conversie a fişierelor în simbol intern (format
specific al bibliotecii virtuale) şi componenta de acces la resurse. Blocul de conversie are rolul de a
converti materialele postate (documente, prezentări, rapoarte, statistici, pagini web, etc) de un
utilizator în sistem în format slideshow (tablou de imagini în format JPG) în vederea stocării lor în
biblioteca virtuală. De asemenea, se impune conversia secvenţelor audio/video la formatul FLV
cunoscut ca fiind unul dintre puţinele utilizate pentru streaming media partajat pe web.
Fig. 9 – Conversia şi stocarea resurselor în biblioteca virtuală. Diagrama secvenţială.
19

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Conversia documentelor, prezentărilor sau statisticilor în format slideshow, necesită conversia
resurselor la formatul PDF, prin intermediul pachetelor OpenOffice apoi, utilizând biblioteca
GostScript, fiecare pagină a fişierului PDF este convertită la format JPG. Odată convertite, aceste
imagini JPG sunt stocate în biblioteca multimedia în format slideshow. Serviciile de conversie sunt
adaptive, funcţie de reţeaua şi terminalul de access. Astfel, conversia slide-urilor prezentărilor
PowerPoint la formatul JPG pentru acces web se realizează la o rezoluţie de 720x480 pixeli, în timp
ce conversia documentelor sau statisticilor presupune o rezoluţie de 720x1200 pixeli. Conversia
slide-urilor la format JPG pentru acces prin intermediul dispozitivelor mobile se realizează la
rezoluţie de 480x320 pixeli. Pachetele OpenOffice şi GostScript sunt controlate prin intermediul
unei componente Java care preia parametri de intrare şi generează comanda pentru conversie la
format slideshow. De asemenea, componenta Java monitorizează structura de fişiere din cadrul
bibliotecii virtuale şi stochează resursele în secţiunile allocate fiecărui utilizator. Conversia
secvenţelor audio/video şi filmelor demonstrative în simbol intern uşor de gestionat şi accesat de
către utilizatori impune utilizarea pachetelor MEncoder. Acesta are rolul de convertor open source
din WMV, WMA, AVI, MP4, MOV, etc. la formatul FLV.
Instrumentele pentru managementul activităţilor în cadrul proiectelor permit crearea unui cadru de
lucru comun la nivelul unei organizaţii. În plus, prezintă o serie de avantaje pentru dezvoltarea în
parteneriat a unor proiecte complexe dintre care se disting monitorizarea şi controlul fluxului
operaţional, managementul activităţilor, generarea rapoartelor de activitate şi accesul concurent la
aceste rapoarte. Instrumentele pentru managementul proiectelor sunt integrate cu instrumentele
colaborative sincrone şi asincrone. În aceste condiţii, membri unei echipe pot colabora direct pe
problemele din cadrul proiectului, îşi alocă atribuţiile individuale, îşi definesc sarcinile comune şi
elaborează rapoartele de fază pornind de la rapoartele periodice individuale.
3.1.4 Componente pentru colaborare interprocese
Necesitatea furnizării caracteristicilor colaborative la nivelul componentelor unui sistem este
evidentă, fapt pentru care framework-ul generic va include un modul care implementează aceste
funcţionalităţi colaborative nu doar între entităţi software de pe acelaşi nivel arhitectural ci şi de pe
nivele diferite.
Componentele blocului client funcţionează independent unele de altele, fiecare având propriile
sarcini. Componente de tip Model încapsulează datele recepţionate de la server în vederea
prezentării lor la utilizator. Componente de tip View implementează logica de prezentare a
informaţiilor la utilizator într-un format compact. Componente de tip Controller au rolul de a
interpreta comenzile utilizatorilor. Brokerul de servicii conţine referinţele la serviciile distante.
Mediatorul de servicii care realizează invocarea serviciilor distante într-o manieră transparent. Pe
lângă aceste funcţionalităţi de bază se remarcă interfaţarea utilizator-sistem în limbaj natural,
interpretarea gesturilor utilizatorilor şi optimizarea comunicaţiei client/server. Componentele de tip
IIU (Interfaţa Inteligentă cu Utilizatorul) urmăresc, pe lângă prezentarea informaţiei la utilizator în
format compact, interpretarea gesturilor acestuia şi fac posibilă interacţiunea cu sistemul în limbaj
natural. Elementele de inteligenţă artificială, prin propria autonomie decizională şi maniera de
comunicare asincronă, aduc îmbunătăţiri substanţiale în luarea deciziilor şi înlesnesc automatizarea
proceselor de business.
Componentele de tip Asistent Virtual extind caracteristicile interfeţelor inteligente cu utilizatorul
pentru a-i oferi acestuia confortul necesar pe durata utilizării sistemului colaborativ. Acestea sunt
implementate independent de serviciile furnizate şi vizează integrarea utilizatorului în cadrul
organizaţiei. Caracteristicile de interacţiune cu sistemul în limbaj natural sunt realizate prin
intermediul structurilor AIML. Acestea se crează dinamic pe toată durata de funcţionare a mediului
colaborativ. Interpretarea gesturilor este o caracteristică necesară în cadrul mediilor virtuale: starea
20

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
unui utilizator şi gesturile lui, de multe ori nevăzute de către colaboratori, au diferite semnificaţii în
domeniile de interes abordate.
Fig. 10 – Colaborare la nivelul entităţilor software
Prezentarea informaţiilor la utilizator în format compact, completarea lor cu cunoştinţele acumulate
pe perioada de funcţionare şi interpretarea rezultatelor în timp util, după o logică specifică
structurilor inteligente reprezintă un real câştig pentru utilizator. Comunităţile virtuale au la bază
structuri informaţionale de capacităţi foarte vaste iar accesul la informaţii trebuie să se realizeaze în
timp util. Transparenţa informaţională garantată de aceste componente de tip Asistent Virtual este
posibilă datorită, în primul rând, componentelor inteligente ale serverului capabile să gestioneze
optim cererile de la client, să interogheze rapid şi eficient structuri mari de date, să elaboreze un
răspuns la solicitările clientului şi să furnizeze răspunsul la client prin intermediul sistemului de
mesagerie asincronă.
4 Aplicaţii ale instrumentelor colaborative în diferite domenii de
activitate
Utilitatea modelului experimental propus este demonstrată prin extinderea caracteristicilor acestuia
în noi domenii de activitate precum organizaţiile virtuale, telemedicină sau sfera
guvernamentală/administraţie. Sunt introduse noi abordări privind piaţa electronică, asistenţa
virtuală, comunitatea virtuală creată pe domenii de interes şi monitorizarea şi controlul zonelor cu
grad ridicat de risc. Un rol important este acordat utilizatorului, sistemul asigurând trei tipuri de
interacţiune:
• interacţiunea la nivelul utilizatorilor
• interacţiune utilizator-bibliotecă virtuală (resurse digitale)
• utilizator-echipamente speciale (resurse fizice)
4.1 Sistem colaborativ cu aplicaţii în cadrul organizaţiilor virtuale
Susţinerea mecanismelor unui sistem de tip organizaţie necesită implementarea unui set de
instrumente colaborative care extind proprietăţile framework-ului generic propus. Organizaţiile
21

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
virtuale deţin un rol important în cadrul pieţei electronice, acest aspect fiind amplu dezbătut în acest
capitol. Prin implementarea conceptului de comunitate virtuală în mediul de afaceri se urmăreşte, de
fapt, globalizarea pieţei elecronice şi asigurarea principalelor funcţionalităţi colaborative tuturor
participanţilor la procesele de business, indiferent de natura acestora (entităţi software ce reprezintă
agenţi economici sau persoane). O atenţie sporită se acordă conceptului de asistenţă virtuală pentru
managementul activităţilor din cadrul organizaţiei virtuale şi administrarea parteneriatului strategic
în baza căruia se formează organizaţia virtuală, funcţionalităţi dedicate managerului de produs. Se
remarcă, de asemenea, conceptul de asistenţă virtuală pentru cumpărător în baza căruia se
implementează funcţionalităţile colaborative sincrone şi asincrone care permit cumpărătorului
contactarea unui agent de vânzări sau a unui inginer de service. Componentele de asistenţă virtuală
pun la dispoziţia agenţilor de vânzări şi inginerilor de service instrumentele colaborative cu ajutorul
cărora aceştia pot furniza detalii cumpărătorilor (specificaţii de produs, filme demonstrative,
tutoriale, etc) sau pot asista clientul în punerea în funcţiune/depanarea unor bunuri produse în cadrul
organizaţiei virtuale.
4.1.1 Funcţionalităţi colaborative pentru asistare virtuală
Componenta pentru asistare virtuală a managerului de produs implementează conceptul de
secretară elecronică şi comunică asincron cu componentele de tip business intelligence în vederea
prezentării informaţiei la utilizator în format compact. Componenta de interfaţare cu utilizatorul
oferă un grad sporit de interactivitate şi permite controlul şi monitorizarea organizaţiei virtuală. Nu
în ultimul rând, componenta de tip asistent virtual permite managerului de produs acces la
instrumentele colaborative în vederea optimizării relaţiilor în cadrul parteneriatului. [74]
Fig. 11 – Componenta de tip Asistent Virtual pentru managerul de produs
Componenta de tip asistent virtual pentru cumpărător (figura 12) reprezintă sistemul virtual în
relaţia cu clienţii şi implementează conceptul rich client aplicat serviciilor e-commerce şi live
customer support.
22

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Fig. 12 – Componenta de tip Asistent Virtual pentru cumpărător
Componentele de tip rich client au rolul de a apropia mediul de afaceri virtual de cel fizic:
• permite interacţiunea utilizator-sistem în limbaj natural (AIML)
• interpretează comenzilor şi gesturilor utilizatorilor utilizând structuri inteligente şi
elaborează un profil al utilizatorului
• prezentarea informaţiei la utilizator se face în format complex prin înglobarea tuturor
datelor solicitate sub formă de prezentări multimedia sugestive şi uşor de asimilat
• optimizarea comunicaţiei client/server care permite componentelor părţii client să
funcţioneze independent
Componenta pentru asistenţă virtuală a cumpărătorului invocă modulul de business intelligence în
legătură cu problemele clientului, o cerere de serviciu, etc. Componenta de tip business intelligence
este cea care decide tipul problemei cumpărătorului şi invocă modulul pentru suport tehnic în
vederea rezolvării acestei probleme prin stabilirea unei sesiuni colaborative între inginerul de
service şi client.
Componenta pentru asistenţă virtuală a agentului de vânzări (figura 13) oferă informaţii cu privire la
secţiunile vizitate de cumpărător în cadrul magazinului virtual, la profilul cumpărătorului, prezintă o
serie de statistici şi rapoarte privind vânzările, etc. De asemenea, pune la dispoziţia agentului de
vânzări întreaga gamă de resurse necesare prezentării unui produs/serviciu cum ar fi cataloage
interactive, broşuri, filme demonstrative, care vor fi partajate în cadrul sesiunii colaborative dintre
cumpărător şi agentul de vânzări. Aceste funcţionalităţi sunt menite să crească eficienţa procesului
economic şi să ajute personalul din vânzări să-şi desfăşoare activitatea uşor şi eficient.
Cumpărătorul primeşte informaţiile cu privire la produsul/serviciul selectat de la agentul de vânzări
însă are posibilitatea de a vizualiza produsul/serviciul în timpul funcţionării lui, condiţiile de
funcţionare, comportament acestuia în diferite stări, etc. prin intermediul secvenţelor audiovideo/filmelor
demonstrative. În acest caz, componenta de tip asistent virtual invocă modulul
business intelligence în vederea accesării statisticilor de vânzări şi profilului cumpărătorului.
23

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Informaţiile recepţionate vor fi înglobate în vederea prezentării lor agentului de vânzări în format
multimedia. De asemenea, componenta de tip asistent virtual oferă funcţionalităţi de interfaţare
multimodală utilizator-sistem (interacţiune vocală şi recunoaştere de gesturi), prezentarea grafică
interactivă, animaţii, secvenţe audio/video.
Fig. 13 – Componenta de tip Asistent Virtual pentru agentul de vânzări
Modulul business intelligence comunică asincron cu componenta de asistenţă virtuală pentru suport
tehnic în vederea notificării personalului în legătură cu diferite probleme semnalate de către clienţi.
Tandemul format de cele două componente oferă funcţionalităţi de call center. Modulul business
intelligence interpretează problema semnalată şi apelează componenta de asistenţă virtuală în
vederea stabilirii legăturii dintre personalul de service şi client. [74]
Figura 14.a ilustrează modul de interfaţare multimodală utilizator-sistem pentru reprezentarea
magazinului virtual în relaţia cu cumpărătorul, maniera de prezentarea interactivă a unui produs.
[75]
Fig. 14.a – Prezentarea unui produs Fig. 14.b – Asistenţă tehnică
În cazul unor probleme clientul accesează zona de asistenţă tehnică. Componenta de asistenţă
virtuală adună o serie de informaţii despre problema semnalată după care sesizează personalul de
24

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
suport tehnic, prin intermediul componentei de asistenţă virtuală pentru asistenţă tehnică. Cele
două componente pot stabili o sesiune colaborativă între cei doi actori pentru a rezolva mai uşor
problemele întâmpinate. După caz, inginerul de service poate apela la instrumentele colaborative
pentru a-şi uşura munca. Depanarea sau punerea în funcţiune a aplicaţiilor software implică acces la
distanţă pe staţia de lucru a celui care solicită ajutorul (partajare de desktop sau aplicaţii şi legătură
audio-video necesară comunicării dintre cei doi). Depanarea sau punerea în funcţiune a unor
echipamente (de exemplu, camera video din figura 14.b, implică utilizarea unei camere web şi
partajarea acesteia în cadrul sesiunii colaborative.
4.2 Comunitate medicală virtuală
Conceptul de comunitate virtuală poate fi implementat şi în domeniul medical unde colaborarea
între cadrele medicale având interese comune reprezintă o necesitate. Aceştia au la dispoziţie o serie
de instrumente pentru organizarea muncii şi crearea de relaţii profesionale cu specialiştii. Există
cazuri când medicii au nevoie de comunicare în procesul de diagnoză. Prin extinderea
caracteristicilor framework-ului generic în domeniul telemedicină s-a urmărit, în primul rând,
crearea unui mediu de lucru uniform pentru personalul medical indiferent de locaţia în care acesta
se găseşte. Furnizarea accesului la informaţie şi instrumentele colaborative au menirea de a ajuta
medicul nu doar în procesul de diagnoză ci şi în acumularea de noi cunoştinţe asemeni sesiunilor de
traning la locul de muncă.
Conceptul Web 3.0 prevede o serie de metode de proiectare şi implementare a componentelor părţii
client pentru a trata aspectele privind caracteristicile front-end în aceiaşi manieră în cazul accesului
multi-canal la servicii indiferent de reţeaua de acces. Blocul client are rolul de a controla camera
web şi microfonul conectate la maşina client, de a captura datele, a le împacheta în streamuri şi a le
transmite la server. În aceiaşi manieră, blocul client preia datele multimedia de la TV tuner (S-
Video de la ecograf, de exemplu), le împachetează în streamuri media şi le trimite la server în
vederea partajării lor între participanţii la sesiunea colaborativă.
Există o serie de diferenţe între componentele blocului client pentru acces web şi cele care permit
accesul la serviciile colaborative prin intermediul dispozitivelor mobile. Motivele sunt legate, în
special, de limitările de bandă pe reţelele GSM/UMTS şi dimensiunile grafice reduse ale
dispozitivelor mobile. Amblele, însă, extind caracteristicile componentelor generice şi păstrează
linia rich client indiferent de reţeaua de access: interfaţa cu dispozitivele de captură (microfon,
camera web, TV tuner – în cazul accesului web şi microfon – în cazul dispozitivului mobil),
manipularea datelor multimedia (transmisia la, recepţia de la serverul media), redare audio,
playback video, prezentarea informaţiei medicale în format multimedia la utilizatori, partajarea
informaţiei medicale între participanţii la sesiunea colaborativă, etc.
Blocul media server prezintă soluţii optime de invocare a metodelor: blocul client invocă metode pe
parte de server iar blocul server invocă metode pe parte de client. În cazul de faţă, rezultatele în
urma invocării metodelor sunt partajate între participanţii la o sesiune colaborativă. Se ţine cont de
acest aspect şi se propune o manieră dinamică de configurare a comunicaţiei client/server.
Figura 15 ilustrează diagrama de clase care compun pachetul pentru activităţi colaborative din
cadrul unei comunităţi medicale virtuale şi evidenţiază componentele unui framework generic
pentru servicii medicale colaborative.
Componenta FrontEndCWE oferă acces la instrumentele colaborative interpersonale, obiectul de tip
SCWManager permite medicilor accesul la instrumentele colaborative sincrone (video telefonie,
video conferinţă, spaţiu virtual partajat, managementul propriei secţiuni din cadrul bibliotecii
virtuale), instanţa clasei ACWManager pune la dispoziţia utilizatorilor instrumentele colaborative
asincrone (mesagerie multimedia, forum de discuţii), componenta VirtualLib implementează
25

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
funcţionalităţile de stocare a informaţiei medicale şi furnizează acces concurent la aceste informaţii
tututor utilizatorilor şi obiectul de tip VideoTelephone implementează funcţionalităţile de
comunicare audio video în timp real între doi utilizatori. Componenta de tip VirtualSharedSpace
oferă suport pentru partajarea resurselor, aplicaţiilor şi echipamentelor speciale în cadrul sesiunii
colaborative. De asemenea, implementează funcţionalităţi de adnotare (scris de mână, figuri
geometrice, casuţe de text, etc.). Instanţa de tip VideoConference permite a doi sau mai mulţi
medici să comunice în timp real în vederea obţinerii unui diagnostic în baza informaţiilor medicale
partajate. [67]
Fig. 15 – Diagrama de clase pentru activităţi colaborative în cadrul comunităţii virtual
Componenta de tip FrontEndCWE este autoconfigurablă în funcţie reţeaua şi terminalul de acces. În
cazul accesării serviciilor colaborative din cadrul comunităţii virtuale utilizând o conexiune de
bandă largă, utilizatorul are la dispoziţie întreg setul de instrumente. Dacă se detectează anumite
întârzieri introduse de reţea, se renunţă la calitatea transmisiei video pentru a păstra calitatea
semnalului audio şi a interacţiunii utilizator-utilizator, utilizator-resurse şi utilizator-echipamente
speciale. În cazul accesării serviciilor colaborative prin intermediul dispozitivelor mobile,
componenta FrontEndCWE are sarcina de a dezactiva legătura video şi va re-dimensiona suprafaţa
spaţiului partajat conform rezoluţiei suportate de către terminalul de access. Se consideră situaţia
unui medic care întâlneşte un caz neobişnuit şi doreşte sfatul unui specialist experimentat. Lansează
aplicaţia, conectează echipamentul medical la sistem şi înregistrează consultaţia pacientului
utilizând instrumentele de înregistrare video. Integrarea echipamentelor medicale în sistem se
realizează prin conectarea ieşirii S-Video la o componentă TV Tuner instalată pe maşina client.
Componenta de tip FrontEndCWE setează dinamic valorile parametrilor de captură în concordanţă
26

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
cu lărgimea de bandă dintre maşina client şi cea server, înregistrează semnalul video de la TV tuner
şi uploadează secvenţa video pe server. În cazul în care se doreşte capturarea datelor la rezoluţia
suportată de monitorul medicului, acesta poate opta pentru înregistrarea consultaţiei în format
slideshow (1 cadru pe secundă) care va fi transmisă la server imagine cu imagine şi asamblată în
vederea partajării într-o sesiune colaborativă. Odată stocată în biblioteca multimedia, consultaţia în
format video sau slideshow poate fi revăzută ori de câte ori este nevoie. Specialiştii au acces
simultan la aceste resurse, pot introduce adnotări pe zonele de interes sau adăuga comentarii
necesare după care interacţiunea se salvează separat într-o stuctură de date XML pentru a fi
refăcută.
Fig. 16 – Integrarea echipamentelor medicale
în cadrul mediului colaborativ
27
Fig. 17 – Consultaţie la distanţă
Monitorizarea la distanţă a cazurilor de urgenţă reprezintă o prioritate nu doar pentru medicina
modernă ci şi pentru cercetătorii din domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor.
Mediul colaborativ permite desfăşurarea unui consult în cooperare în cazul în care specialistul al
cărui sprijin se solicită are nevoie de mai multe detalii pentru a stabili diagnosticul. În acest caz,
medicul care are nevoie de sprijinul specialistului organizează o sesiune colaborativă cu acesta în
cadrul căreia partajează informaţia medicală capturată de la echipamentul special (de exemplu
ecograf) şi fişa pacientului. [67]
Modulul pentru colaborare sincronă şi asincronă pune la dispoziţia medicilor o grafică sugestivă,
garantând totodată un grad sporit de interactivitate. Spaţiul virtual partajat permite medicilor
accesarea simultană a unor resurse de tipul secvenţelor video/ecografii în format slideshow stocate
în biblioteca multimedia sau secvenţe video live de la TV tuner împreună cu adnotările sau figurile
geometrice (patrate, cercuri, elipse, dreptunghiuri) pe frame-uri pentru specificarea zonelor de
interes. Figura 17 prezintă maniera în care mai mulţi medici partajează secvenţe video capturate de
la ecograf, în timpul unui consult în cooperare. [68]
4.3 Sistem colaborativ pentru creşterea eficienţei forţelor de ordine
publică
Monitorizarea şi controlul zonelor cu grad ridicat de risc prin intermediul dispozitivelor mobile pot
fi considerate teme de actualitate atât din punct de vedere tehnologic cât si din punct de vedere
administrativ, prototipul prezentat demonstrând un caracter multidisciplinar. Introducerea
funcţionalităţilor colaborative sincrone (acces concurent la conţinutul multimedia stocat în
biblioteca virtuală, sesiunea colaborativă, instrumentele de adnotare) şi asincrone (capturarea
datelor prin intermediul dispozitivelor mobile şi transferul acestora şi stocarea lor pe server) pentru

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
asigurarea unui mediu optim în vederea luării deciziilor conferă soluţiei propuse un grad ridicat de
noutate.
Mediul colaborativ propus permite capturarea imaginilor sau secvenţe video cu ajutorul
dispozitivelor mobile sau camerelor video, transmisia datelor multimedia la un server, prelucrarea
acestor date (imagini statice sau dinamice), compararea rezultatelor prelucrărilor cu diferite
eşantioane stocate într-o bază de date de imagini, furnizarea unui răspuns rapid pentru agentul de
ordine publică aflat în dispozitiv, sau partajarea în timp real a acestor informaţii între mai mulţi
colaboratori însărcinaţi cu luarea unei decizii rapide şi pertinente.
4.3.1 Considerente de implementare software
Din punct de vedere al utilizatorului gestionarea comunicaţiei este absolut transparentă, el
continuându-şi activitatea până în momentul sosirii ordinului. Din punct de vedere tehnic aplicaţia
client rulând pe dispozitivul mobil realizează capturarea datelor (imagine sau secvenţă de imagini)
şi trimite datele multimedia la server, blocul server tratează cererile de la clienţi, decodează
pachetele de date, apelează componentele de procesare şi stochează imaginea/secvenţa de imagini
în biblioteca multimedia în vederea partajării datelor în cadrul sesiunilor colaborative. Informaţia
stocată în biblioteca multimedia reprezintă, de asemenea, probă în instanţă, în cazul în care este
nevoie.
Elementul de dispozitiv, aflat în misiune, avertizează centru de comandă operativ, aflat la sediul
unităţii, despre problemele din zonă, pe care le ilustrează prin intermediul imaginilor şi secvenţelor
de imagini capturate cu ajutorul unui dispozitiv mobil cu caracteristici multimedia. Mobilitatea
reprezintă o cerinţă fundamentală în cazurile de forţă majoră iar funcţionalităţile multimedia permit
adunarea unor probe elocvente. Soluţia tehnologică prevede utilizarea dispozitivelor mobile dotate
cu cameră de 2 Mpixeli, care suportă aplicaţii Java (MIDP 2.0) . Acestea vor găzdui o aplicaţie
MIDlet de dimensiuni reduse dedicată procesului colaborativ asincron între obiectiv şi centrul
operativ de comandă.
Implementarea funcţionalităţilor de capturare a imaginilor şi secvenţelor de imagini şi transmisia
datelor multimedia în vederea stocării lor în cadrul bibliotecii virtuale porneşte de un compromis
între calitatea la care se realizează captura şi dimensiunea pachetelor de date transmise. Păstrarea
rezoluţiei însemnă volum mare de date de transmis, şi astfel, îngreunarea transmisiei. Pentru a evita
problemele privind comunicaţia client/server se optează pentru captura video la rezoluţie 640x480
pixeli, astfel încât timpul alocat transmisiei datelor multimedia la server va fi de maxim 8-10 ms iar
spaţiul alocat unei imagini nu depăşeşte 50 KB. [65] În situaţia în care agentul din teren raportează
situaţia creată prin intermediul secvenţelor de imagini, fiecare imagine capturată se transmite
independent la server iar componenta de recepţie va împacheta imaginile în format slideshow.
Personalul din centrul de comanda operativ va fi notificat ori de câte ori un element multimedia este
stocat în bibliotecă virtuală. Accesul personalului de serviciu la serviciile colaborative se realizează
prin intermediul browserului web. În cel mai scurt timp de la recepţionarea datelor şi stocarea lor pe
server personalul de serviciu poate avea o imagine clară a situaţiei din teren. La nevoie, acesta
raportează situaţia comenzii unităţii iar sistemul notifică, via email şi SMS, situaţia de criză cadrelor
de conducere. Comanda unităţii accesează sistemul prin intermediul browserului web, se autentifică
utilizând un identificator de acces şi o parola, şi participă la sesiunea de comunicare. [66]
Componentele web implementează funcţionalităţile de autentificare, postarea resurselor multimedia
(imagini, secvenţe de imagini) şi stocarea lor în cadrul bibliotecii virtuale şi managementul
componentelor aplicaţiei: biblioteca virtuală, blocul de procesare a informaţiei, modulul de
notificare, managementul sesiunilor colaborative, etc. Fiecare cerere de upload de la un dispozitiv
28

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
mobil conţine, pe lângă datele multimedia, o secvenţă de autentificare în baza căreia are loc
recepţionarea pachetelor de date şi stocarea lor în secţiunea corespunzătoare din biblioteca virtuală.
Dacă aplicaţia client care invocă serviciul are confirmarea de transmisie a imaginilor/secvenţelor de
imagini în vederea stocării lor, se va procesa cererea de stocare a datelor în secţiunea alocată
agentului identificat de către componenta de autentificare.
Elementul de dispozitiv, aflat în misiune, avertizează centru de comandă operativ, aflat la sediul
unităţii, despre problemele din zonă, pe care le ilustrează prin intermediul imaginilor şi secvenţelor
de imagini capturate cu ajutorul unui dispozitiv mobil cu caracteristici multimedia. Mobilitatea
reprezintă o cerinţă fundamentală în cazurile de forţă majoră iar funcţionalităţile multimedia permit
adunarea unor probe elocvente. Soluţia tehnologică prevede utilizarea dispozitivelor mobile dotate
cu cameră de 2 Mpixeli, care suportă aplicaţii Java (MIDP 2.0) . Acestea vor găzdui o aplicaţie
MIDlet de dimensiuni reduse dedicată procesului colaborativ asincron între obiectiv şi centrul
operativ de comandă.
Fig. 18 – Aplicaţia MIDlet. Diagrama de clase
Implementarea funcţionalităţilor de capturare a imaginilor şi secvenţelor de imagini şi transmisia
datelor multimedia în vederea stocării lor în cadrul bibliotecii virtuale porneşte de un compromis
între calitatea la care se realizează captura şi dimensiunea pachetelor de date transmise. Păstrarea
rezoluţiei însemnă volum mare de date de transmis, şi astfel, îngreunarea transmisiei. Pentru a evita
problemele privind comunicaţia client/server se optează pentru captura video la rezoluţie 640x480
pixeli, astfel încât timpul alocat transmisiei datelor multimedia la server va fi de maxim 8-10 ms iar
spaţiul alocat unei imagini nu depăşeşte 50 KB. [65] În situaţia în care agentul din teren raportează
situaţia creată prin intermediul secvenţelor de imagini, fiecare imagine capturată se transmite
independent la server iar componenta de recepţie va împacheta imaginile în format slideshow.
Figura 18 prezintă detaliile de implementare a blocului client prin intermediul diagramei de clase.
Clasa GUIManager gestionează componentele de interfaţare cu utilizatorul, interpretează
comenzile acestuia şi controlează conexiunea cu serverul. Componentele de interfaţare sunt
clasificate în două categorii: componente pentru afişarea informaţiilor la utilizator şi componente
pentru interacţiunea utilizator-sistem. Din prima categorie se remarcă instanţa de tip VideoPlayer,
care are rolul de a afişa imaginile aflate în obiectivul camerei. Utilizatorul controlează aplicaţia prin
intermediul butoanelor. Imaginile capturate de la cameră sunt salvate într-un buffer de imagini în
vederea transmiterii lor la server. Componenta GUIManager apelează metodele de codare/decodare
implementate în cadrul clasei Base64 pentru a pregăti transmisia. Iniţializarea conexiunii cu
serverul este realizată prin intermediul metodei open() care identifică serverul şi deschide o
conexiune HTTP cu acesta. În contextul obiectului de tip Connection se crează streamurile de
transmisie şi recepie. Transmisia efectivă a datelor se realizează în cadrul metodei uploadImage()
prin specificarea metodei de de transmisie (POST) şi apelul metodei write() din clasa OutputStream.
HTTP şi POST sunt de preferat ca şi protocol şi metodă de transmisie. Confirmarea transmisiei ne
permite să considerăm HTTP ca fiind singurul protocol sigur pentru transmisia datelor pe reţele
mobile iar metoda POST singura posibilitate pentru transferul unei mari cantităţi de date, via HTTP.
29

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Fig. 19 – Componentele serverului. Diagrama de clase
Diagrama de clase din figura 19 ilustrează conlucrarea la nivelul componentelor serverului care
implementează următoarele funcţionalităţi:
• autentificarea cererilor de la clienţi
• procesarea cererilor
• decodarea datelor şi împachetarea lor în format slideshow
• gestionarea sesiunilor colaborative
• accesul concurent al participanţilor la secţiunile corespunzătoare din biblioteca virtuală
• partajarea resurselor în cadrul bibliotecii virtuale
• înregistrarea sesiunilor pentru a fi revăzute sau utilizate ca probe de proces, după caz
Agentul de serviciu
Notificare
Validarea notificare
Fig. 20 – Fluxul operaţional
30
Transmisie imagini
Date
Confirmare
Date
Notificare
Videoconferiţă / partajare imagini
Agentul din teren
Unitatea de comandă

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Figura 20 ilustrează fluxul operaţional: agentul care execută o misiune în teren „înregistrează”
subiectul, datele multimedia sunt transmise blocului server prin intermediul protololului HTTP,
sistemul semnalează personalului de serviciu problema raportată, personalul de serviciu ia decizia,
sau solicită sprijinul cadrelor de comandă. Cazul se soluţionează prin cooperarea între personalul
de serviciu şi cadrele de comandă care au acces partajat la resurse şi instrumentele de adnotare
necesare soluţionării cazului.
5 Concluzii şi contribuţii personale
Lucrarea de faţă tratează o serie de aspecte privind componentele colaborative interpesonale şi
interprocese adaptate cerinţelor platformelor de tip E-Services. Stadiul actual privind sistemele
colaborative complexe cuprinde conceptele care stau la baza dezvoltării mediilor virtuale partajate,
integrarea mediului virtual cu cel real, identificarea problemelor la nivel general şi soluţionarea
acestor probleme prin implicarea în mod transparent a structurilor inteligente şi caracteristicilor
multimedia interactive atât la nivel de server, cât şi la nivel de client, în cadrul platformelor E-
Services. Mediul virtual partajat are, prin definiţie, un caracter multidisciplinar şi asigură
specialiştilor provenind din diferite domenii de activitatea posibilitatea de a coopera în vederea
obţinerii unor rezultate superioare.
Prin optimizarea proceselor colaborative se identifică o serie de probleme de ordin tehnologic şi
social, denumite simplu E-Gap. Utilizarea instrumentelor IT în procesul de producţie reprezintă un
exemplu elocvent în acest sens. E-Bridge este un nou concept menit să soluţioneze problemele de
tip E-Gap. Principiul este simplu şi specifică faptul că spaţiul virtual trebuie să recunoască
problemele pe care le au cei care accesează serviciile furnizate pentru a îmbunătăţi maniera de
interfaţare cu mediul real. Din punct de vedere tehnic acest aspect implică utilizarea unor
componente inteligente atât la nivel de server cât şi la nivel de client şi îmbunătăţirea
funcţionalităţilor de interfaţare cu utilizatorul prin utilizarea caracteristicilor multimedia în
prezentarea informaţiei la utilizator.
Implementarea funcţionalităţilor colaborative porneşte de la reprezentarea aplicaţiilor sub formă
obiectuală şi interacţiunea fizică între aceste obiecte. Spaţiile virtuale unde aceste obiecte vor fi
reprezentate oferă funcţionalităţi de interacţiune la nivel de obiecte (metode de interacţiune interobiecte).
Operaţiile asupra unui obiect ce reprezintă o aplicaţie generează un eveniment ce urmează
a fi tratat de către componenta de tip spaţiul partajat, odată cu identificarea metodei de interacţiune
şi desemnarea proceselor care vor fi partajate. Mediile virtuale partajate au în componenţă 3 blocuri
fundamentale: blocul space sharing server care implementează conceptul de shared space,
identifică şi mediază interacţiunile între obiectele reprezentând aplicaţiile, memorează stările
participanţilor sau aplicaţiilor şi furnizează, în timp real, informaţiile cu privire la eventuale
schimbări apărute la unul dintre participanţii la procesul colaborativ; blocul application server care
memorează procesele corespunzătoare fiecărei aplicaţii deoarece fiecare proces returnează
informaţii în concordanţă cu tipul de interacţiune recepţionat de la blocul space sharing server şi
blocul client care oferă funcţionalităţi de comunicare cu blocul server (care constă în serverul de
aplicaţii şi blocul space sharing) şi de reprezentare a spaţiului colaborativ la utilizator.
Sistemele complexe de tip E-Services cuprind componente pentru managementul conţinutului
informaţional şi de management al fluxului operaţional. Componentele din prima clasa vizează
stocarea, modificarea sau accesarea conţinutului informaţional în diferite formate şi se impart în:
instrumente de managementul documentelor, instrumente pentru gestionarea băncilor de date şi
instrumente lingvistice care oferă suport pentru interogara băncilor de date în limbaj natural. Din
cea de a doua clasă fac parte: instrumente de comunicare interpersonale, instrumente de planificare
31

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
a activităţilor colective, instrumente colaborative, instrumente de management al fluxului
operaţional şi instrumente colaborative asincrone.
Din punct de vedere arhitectural, în cadrul tezei s-a realizat o paralelă între arhitecturile SOA şi
LAMP în ceea ce priveşte platformele integrate. Arhitectura SOA oferă suport pentru
interconectarea resurselor şi tehnologiilor într-o manieră dinamică. Fiecare activitate colaborativă
de producţie este implementată de o componentă şi înregistrată în sistem ca şi serviciu. Arhitctura
LAMP este o arhitectură deschisă, căreia i se pot adăuga noi componente. Tendinţele Web 3.0
orientate spre sisteme sincrone, mult apropiate, ca şi funcţionalităţi, de aplicaţiile desktop, şi
funcţionalităţile multimedia (necesare în cazul sistemelor colaborative) duc la extinderea arhitecturii
LAMP prin adăugarea de noi componente. S-a preferat combinarea celor două concepte pentru
implementarea unei structuri de tip framework generic în vederea simulării proceselor colaborative
de producţie. S-a optat pentru extinderea arhitecturii LAMP, urmând considerentele de optimizare a
costurilor, prin integrarea de noi blocuri funcţionale ţinându-se cont de principalele avantaje ale
SOA cu privire la interoperabilitatea serviciilor.
Din punct de vedere funcţional, conceptele detaliate punctează pe proiectarea şi implementarea unei
soluţii E-Learning complexe care să furnizeze funcţionalităţi de învăţare sincronă şi asincronă.
Pentru a atinge un nivel înalt de performanţe, tehnicile de învăţare sincronă sunt combinate cu cele
asincrone, oferind cursantului independenţa de timp şi spaţiu necesară asimilării informaţiei sau
posibilitatea de a conlucra în echipă în vederea obţinerii unor rezultate notabile. Dacă sistemele
eLearning din primele generaţii erau centrate pe student, sistemele educaţionale colaborative sunt
centrate atât pe cursant cât şi pe cadrul didactic/formatorul profesional, aducând o serie de avantaje
ale învăţământului clasic în sfera eLearning. Contactul vizual între personalul didactic/formatorul
profesional şi cursanţi creşte încrederea în procesul educaţional la distanţă, iar funcţionalităţile
colaborative garantează un confort similar cu cel furnizat în cadrul procesului educaţional clasic din
sala de curs.
Din punct de vedere tehnic, s-a optat pentru o arhitectură deschisă care împrumută avantajele unor
arhitecturi complexe precum SOA şi multi-tier. S-a pornint de la premizele extinderii arhitecturii
LAMP, precum şi caractersiticile acesteia: fiabilitatea, stabilitatea şi deschiderea şi s-a optat pentru
utilizarea unor tipare de proiectare împrumutate din alte topologii, cum ar fi exemplul tiparului de
proiectare Model-View-Controller. O serie de parametri specifici sistemelor multimedia distribuite
interpersonale şi interprocese sunt respectaţi, din acest motiv, prototipul descris în cadrul acestui
capitol îşi demonstrează clar utilitatea.
Calitatea serviciilor constă într-o serie de parametri care descriu timpul maxim de răspuns,
disponibilitatea serverului media, cantitatea de date procesate într-un interval de timp, integritata
datelor, securitatea şi calitatea comunicării client/server sau prezentării datelor multimedia la
utilizator. Serviciile furnizate sunt adaptate automat la:
• cerinţe QoS
• terminalele de acces folosite
• condiţiile de bandă
• topologia reţelei de acces
De exemplu, în condiţii de bandă îngustă, o conexiune internet de 32 kbps, calitatea transmisiei
video va fi alterată în avantajul calităţii semnalului vocal şi a scenelor partajate, dimensiunile
componentei video ajungând la 100x60 pixeli iar frecvenţa cadrelor la 2 fps. Dacă utilizatorul
beneficiază de o conexiune internet cu banda de 128 kbps, componenta video va avea dimensiunea
de 160x120 pixeli iar frecvenţa cadrelor va fi de 8 fps. Pentru o conexiune de bandă largă,
componenta video are dimensiunea de 320x240 pixeli iar frecvenţa cadrelor ajunge la 24 fps.
Condiţiile optime de bandă pentru utilizarea clasei virtuale, care pe lângă spaţiu partajat,
32

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
managementul resurselor sau video conferinţă mai permite interacţiune vizuală (adnotări text, scris
de mână, grafică), streaming video de la diferite echipamente specifice de tutoriat, sunt, aşa cum se
poate observa, de minim 128 kbps.
Timpul maxim de răspuns este cunoscut drept un factor critic privind serviciile multimedia. Timpii
de răspuns pe care componenta de clasă virtuală (fiind considerată cea mai complexă componentă
din sistem) îi respectă sunt în limitele acceptate – timpul de răspuns în cadrul componentei de clasă
virtuală nu depăşeşte 100 ms în cazul unui suport fizic care să ofere o largime de bandă de 128
kbps. Componentele părţii client detectează caracteristicile mediului fizic folosit şi vor cere
modificarea dinamică a parametrilor în funcţie de condiţiile de bandă (numărul de cadre pe secundă
la care se realizează captura datelor video sau dimensiunea la care va avea loc redarea datelor
video). Modificarea parametrilor funcţie de suportul fizic folosit duce la respectarea acestui prag dar
scade din calitatea serviciilor.
Procesare şi deservirea în timp real a cererilor clienţilor necesită un sistem optim de gestionare a
resurselor la nivel de sistem de operare. Componentele web acoperă aceste cerinţe, iar ActionScript
este un limbaj de nivel înalt, independent de platformă care oferă propriul sistem de gestionare a
resurselor.
Costurile efective ale unui sistem educaţional colaborativ creat pe arhitectura LAMP sunt relativ
reduse, poate fi adaptat la servicii Internet cu costuri mici. De asemenea, un astfel de sistem
integrează periferice puţin costisitoare (camera web, casca şi microfonul, etc).
Cercetările elaborate în cadrul lucrării de faţă sunt materializate prin dezvoltarea unui sistem
experimental de tip framework generic pentru medii colaborative sincrone şi asincrone,
interpersonale şi interprocese care permite abstractizarea rutinelor software şi oferă funcţionalităţi
generice ce pot fi suprascrise selectiv în vederea implementării unor funcţionalităţi specifice
mediului colaborativ nou creat. Se propune o nouă arhitectură, extinzând arhitectura LAMP prin
integrarea unor blocuri funcţionale, de exemplu, un server media şi o bibliotecă virtuală care
include un modul de conversie. De asemenea, se propune integrarea unui motor vocal care permite
caracteristici de interfaţare vocală utilizator-sistem. Interoperabilitatea serviciilor reprezintă
principalul avantaj al arhitecturii SOA preluat şi în cazul de faţă, urmărindu-se astfel, integrarea
componentelor funcţionale la nivel de servicii. Îmbunătăţirea accesului la servicii prin optimizarea
funcţionalităţilor de interfaţare utilizator-sistem s-a realizat prin implementarea conceptului rich
client, menit să asigure independenţa la nivelul componentelor blocului client şi în ceea ce priveşte
comunicaţia cu blocul server (comunicarea client/server se realizează într-o manieră asincronă).
Prin implementarea conceptului rich client s-a urmărit divizarea interfeţei cu utilizatorul în puncte
de interacţiune care comunică independent cu componentele părţii de server. Răspunsul de la
server, sub formă unor mesaje (şi nu pagini web ca şi în cazul aplicaţiilor web tradiţionale) asigură
reducerea substanţială a traficului pe reţea. Independenţa la nivelul componentelor de interfaţare cu
utilizatorul permite orchestrarea comunicaţiei client/server sub forma unui flux de mesaje asincrone
controlat dinamic cu ajutorul unor rutine software. Fiecare componentă din cadrul blocului client
poate interoga blocul server şi are resurse pentru a interpreta răspunsul recepţionat.
Framework-ul generic dezvoltat cuprinde patru tipuri de componente colaborative care urmăresc
funcţionalităţile specifice. Componentele generice implementează funcţionalităţile de management
al băncii de date şi gestionare a utilizatorilor, elaborarea de statistici şi programarea activităţilor de
zi cu zi utilizând agenda electronică. Componente colaborative interpersonale cuprind
instrumentele pentru mesagerie multimedia, forum de discuţii, spaţiul virtual partajat,
videoconferinţa, modulul de tip online focus group. Componentele interactive implementează
funcţionalităţile de căutare avansată, interogare a băncii de date în limbaj natural, managementul
resurselor conform conceptului de bibliotecă virtuală, elaborarea de chestionare şi managementul
33

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
activităţilor în cadrul proiectelor. Componentele colaborative interprocese implementează
caracteristicile de suport decizional şi asistenţă virtuală.
Ultima parte a tezei cuprinde o serie de aspecte privind extinderea caracteristicilor modelului
experimental propus în noi domenii de activitate precum mediul de afaceri, telemedicină şi sfera
guvernamentală/servicii administrative. Sunt introduse noi abordări privind piaţa electronică,
asistenţa virtuală, comunitatea virtuală creată pe domenii de interes sau monitorizarea şi controlul
zonelor cu grad ridicat de risc. Un rol important este acordat utilizatorului sistemul asigurând trei
tipuri de interacţiune:
• interacţiunea la nivelul utilizatorilor
• interacţiune utilizator-bibliotecă virtuală (resurse digitale)
• utilizator-echipamente speciale (resurse fizice)
Susţinerea mecanismelor unui sistem de tip organizaţie necesită implementarea unui set de
instrumente colaborative care extind proprietăţile framework-ului generic propus. Organizaţiile
virtuale deţin un rol important în cadrul pieţei electronice, acest aspect fiind amplu dezbătut în acest
capitol. Prin implementarea conceptului de comunitate virtuală în mediul de afaceri se urmăreşte, de
fapt, globalizarea pieţei elecronice şi asigurarea principalelor funcţionalităţi colaborative tuturor
participanţilor la procesele de business, indiferent de natura acestora (entităţi software ce reprezintă
agenţi economici sau persoane). O atenţie sporită se acordă conceptului de asistenţă virtuală pentru
managementul activităţilor din cadrul organizaţiei virtuale şi administrarea parteneriatului strategic
în baza căruia se formează organizaţia virtuală, funcţionalităţi dedicate managerului de produs. Se
remarcă, de asemenea, conceptul de asistenţă virtuală pentru cumpărător în baza căruia se
implementează funcţionalităţile colaborative sincrone şi asincrone care permit cumpărătorului
contactarea unui agent de vânzări sau a unui inginer de service. Componentele de asistenţă virtuală
pun la dispoziţia agenţilor de vânzări şi inginerilor de service instrumentele colaborative cu ajutorul
cărora aceştia pot furniza detalii cumpărătorilor (specificaţii de produs, filme demonstrative,
tutoriale, etc) sau pot asista clientul în punerea în funcţiune/depanarea unor bunuri produse în cadrul
organizaţiei virtuale.
Conceptul de comunitate virtuală poate fi implementat şi în domeniul medical unde colaborarea
între cadrele medicale având interese comune reprezintă o necesitate. Aceştia au la dispoziţie o serie
de instrumente pentru organizarea muncii şi crearea de relaţii profesionale cu specialiştii. Există
cazuri când medicii au nevoie de comunicare în procesul de diagnoză. Prin extinderea
caracteristicilor framework-ului generic în domeniul telemedicină s-a urmărit, în primul rând,
crearea unui mediu de lucru uniform pentru personalul medical indiferent de locaţia în care acesta
se găseşte. Furnizarea accesului la informaţie şi instrumentele colaborative au menirea de a ajuta
medicul nu doar în procesul de diagnoză ci şi în acumularea de noi cunoştinţe asemeni sesiunilor de
traning la locul de muncă.
Monitorizarea şi controlul zonelor cu grad ridicat de risc prin intermediul dispozitivelor mobile pot
fi considerate teme de actualitate atât din punct de vedere tehnologic cât si din punct de vedere
administrativ, prototipul prezentat demonstrând un caracter multidisciplinar. Introducerea
funcţionalităţilor colaborative sincrone (acces concurent la conţinutul multimedia stocat în
biblioteca virtuală, sesiunea colaborativă, instrumentele de adnotare) şi asincrone (capturarea
datelor prin intermediul dispozitivelor mobile şi transferul acestora şi stocarea lor pe server) pentru
asigurarea unui mediu optim în vederea luării deciziilor conferă soluţiei propuse un grad ridicat de
noutate.
Studiile de cercetare elaborate în cadrul stagiului de doctorat sunt materializate prin proiectarea şi
implementarea unui model experimental de tip framework generic pentru implementarea
34

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
funcţionalităţilor colaborative în cadrul platformelor E-Services. Principalele contribuţii ale
autorului în sfera sistemelor colaborative sincrone şi asincrone vizează:
• proiectarea unei arhitecturi complexe care permite dezvoltarea unui sistem colaborativ
sincron şi asincron cu caracteristici interpersonale şi interprocese urmărind avantajele
furnizate de arhitecturile LAMP, multi-tier şi SOA
• proiectarea unui model experimental care cuprinde patru tipuri de componente:
generice, interpersonale, interprocese şi interactive.
• Implementarea principalelor blocuri în vederea asigurării accesului la servicii în mod
independent de platformă utilizând noi tehnologii (Adobe Flash Platform)
• introducerea noilor componente funcţionale în arhitectură, în baza unor tehnologii
open-source urmăreşte reducerea costurilor: blocul de conversie are la bază
OpenOffice, GostScript şi MEncoder – pachete open source fiabile, serverul media
Red5 – pachet open source pentru servicii media, Java Media/Java Speech API –
pachet open source care oferă suport pentru caracteristici vocale.
• furnizarea accesului multi-canal la serviciile colaborative, într-o manieră independentă
de reţeaua şi terminalul de acces. În implementarea componentelor părţii de client s-a
avut în vedere adaptarea dinamică a aspectelor de interfaţare cu utilizatorul şi reţeaua
funcţei de caracteristicile grafice ale terminalului şi tipul canalului de transmisie.
Modelul experimental propus a fost prezentat în cadrul Salonului ProInvent 2009 organizat la Cluj-
Napoca. Acesta constituie fundamentele documentaţiei de brevet cu titlul Platformă integrată de
servicii colaborative sincrone şi asincrone, număr de înregistrare OSIM: A/00514/03.07.2009 şi a
capitolului Generic Framework for Collaborative Work Environments din cadrul cărţii cu titlul
Advanced Tehnologies, ISBN: 978-953-7619-X-X.
Rezultatele obţinute în urma extinderii caracteristicilor modelului experimental în vederea furnizării
de servicii educaţionale colaborative prin combinarea tehnicilor de predare/învăţare sincrone cu
cele asincrone au fost prezentate în cadrul conferinţei IEEE International Conference on
Automation, Quality and Testing, Robotics – AQTR în Mai 2008. Articolul Solutions for Computer-
Supported Collaborative Learning Problems, prezentat la conferinţa EDEN 2009, vizează
implementarea conceptului E-Bridge în vederea soluţionării unor probleme de ordin social şi
tehnologic întâlnite în procesul educaţional pentru dezvoltarea unui cadru educaţional în
concordanţă cu standardele blended learning şi furnizarea accesului multi-canal la serviciile
educaţionale colaborative în vederea implementării standardelor M-Learning.
Aplicarea caracteristicilor modelului experimental propus în vederea furnizării de servicii
colaborative cu scopul susţinerii mecanismelor sistemelor de tip organizaţii virtuale a adus o serie
de rezultate notabile prezentate în articolul Multimodal interfaces for improving the collaborative
work capabilities in virtual enterprises acceptat la conferinţa IEEE 23rd International Conference
on Advanced Information Networking and Applications – AINA-09 şi lucrarea cu titlul
Collaborative Work Capabilities for EBusiness Environments prezentată la The 5th WSEAS
International Conference on E-ACTIVITIES în 2006.
Rezultatele obţinute prin extinderea modelului experimental prezentat în domeniul medical au fost
prezentate la conferinţa CESSE’08, International Conference on Computer, Electrical, and Systems
Science, and Engineering, articolul Low cost prototype for improving the communication
capabilities in the eHealth area publicat apoi şi în International Journal of Biological, Biomedical
and Medical Sciences 3/2008.
Proiectarea şi implementarea unui model experimental pentru monitorizarea şi controlul zonelor cu
grad ridicat în vederea extinderii serviciilor de tip E-Government reprezintă nucleul articolului
ştiinţific Mobile Multimedia for Improving the Adminsitrative and Security Services prezentat la
11th WSEAS International Conference on Computers şi apoi în ACM Digital Library.
35

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
Resurse Bibliografice
[1] M. Achour, F. Betz, A. Dovgal, N. Lopes, P. Olson, G. Richter, D. Seguy, J. Vrana (2007). PHP
Manual. In: PHP Documentation Group.
[2] M. Ader, (2001). Technologies for the Virtual Enterprise. In: Excellence in Practice, Volume III
Innovation and Excellence in Workflow/Process Management and Document/Knowledge
Management. Fischer L. 360 pages. E-Workflow Pub House.
[3] P. Allen (2006), Service Orientation: Winning Strategies and Best Practices, Cambridge, UK,
Cambridge University Press.
[4] Anyanwu şi alţii (2003), Healthcare enterprise process development and integration, Journal of
Research and Practice in Information Technology, Special Issue on Health Knowledge
Management
[5] T. C. Arntzen, S. Bakken, S. Caraveo, A. Gutmans, R. Lerdorf, S. Ruby, S. Schumann, Z.
Suraski, J .Winstead, A. Zmievski (2008). Classes and Objects (PHP 5). In: The PHP
Documentation Group.
[6] A. Basu şi A. Kumar (2002), Workflow management issues in e-business, 1–14, Information
System Research 13(1).
[7] F. Berman, G. Fox şi alţii (2003), Grid Computing. Making the Global Infrastructure a Reality,
John Wiley & Sons, (ISBN 0470853190).
[8] M. Bote-Lorenzo, Y. A. Dimitriadis şi alţii, „Grid Characteristics and Uses: a Grid
Definition”, articol electronic
[9] C. Brandt (2003), “J2EE vs. .Net Enterprise Applications”, articol electronic.
[10] R. Broos, B. Dillenseger, A. Guther, M. Leith (2000), MIAMI: Mobile intelligent agents for
managing the information infrastructure,
www.infowin.org/ACTS/ANALYSYS/PRODUCTS/THEMATIC/AGENTS/ch3/miami.htm
[11] L. M. Camarinha-Matos, H. Afsarmanesh (1999), Infrastructures for Virtual Enterprises -
Networking Industrial Enterprises, Kluwer Academic Publishers, ISBN 0-7923-8639- 6, Oct
1999.
[12] L. M. Camarinha-Matos (2002), Multi-Agent Systems in Virtual Enterprises, in Proceedings of
AIS’2002 – International Conference on AI, Simulation and Planning in High Autonomy
Systems, SCS publication, ISBN 1-56555-242-3, pp 27-36, Lisbon, Portugal, 7-10 Apr 2002.
[13] M. Caporuscio, and P. Iverardi (2003). Zet Another Framework for Supporting Mobile and
Collaborative Work. In: Proceedings of the 12 th IEEE Intenational Workshops on Enabling
Technologies: Infrastructure for Collaborative Enrerprise. Pages 1 – 6.
[14] J. Cardoso, R. P. Bostrom, Amit Sheth (2004), Workflow Management Systems and ERP
Systems: Differences, Commonalities, and Applications, Information Technology and
Management 5, 319–338, Kluwer Academic Publishers,
[15] J. Cardoso, C. Bussler and A. Sheth (2002), Tutorial: Semantic Web Services and processes:
Semantic composition and quality of service, in: International Federated Conferences:
DOA/ODBASE/CooPIS, Irvine, CA.
[16] N. Davidescu (2004), Proiectarea Sistemelor Informatice prin limbajul UML, Editura ALL
Back, Bucureşti
[17] R. Davidrajuh, Z.Q. Deng (2000), Identifying potential supplier for formation of virtual
manufacturing systems, Proceedings of 16th IFIP World Computer Congress, Vol. ITBM,
Beijing, China, 21-25 Aug 2000.
[18] T. Erl (2005), Service-Oriented Architecture: Concepts, Technology and Design. Upper Saddle
River, NJ: Prentice Hall.
36

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[19] Y. Fain, V. Rasputins, A. Tartakovsky (2007). Rich Internet Applications with Adoble Flex and
Java. Secrets of the Masters. 1 st Edition. 736 pages. SYS-CON Books.
[20] K. Fischer, J.P. Muller, I. Heiming, A. Scheer (1996), Intelligent agents in Virtual Enterprises. In
The 1 st International conference on the practical applications of Intelligent Agents and Multi
Agents Technology, London, 1996
[21] D. Fotache, L. Hurbean, (2004), Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP,
Ed. Economică, Bucureşti.
[22] D. Fotache, (2002), Groupware Metode, tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru, Editura
Polirom
[23] Proiectul GÉANT – http://www.dante.net/server/show/nav.007 http://www.eu-egee.org
[24] GERAM - IFAC/IFIP Task Force on Architectures for Enterprise Integration, GERAM:
Generalised Enterprise Reference Architecture and Methodology, ISO15704:2000. (available
on: http://www.cit.gu.edu.au/~bernus)
[25] B. Ghilic-Micu, M. Stoica (2004), Organizaţia virtuală, Editura Economică.
[26] M. Gordan, C. Porumb, C. Florea, S. Porumb, A. Vlaicu (2007). Raport ştiinţific şi tehnic (I).
Proiect PNCDI-II MAREA – Sistem distribuit de suport decizional pentru managementul
resurselor hidrografice. Cluj-Napoca, Decembrie 2007
[27] M. Gordan, C. Porumb, C. Popa, S. Porumb, A. Vlaicu (2008). Raport ştiinţific şi tehnic (II).
Proiect PNCDI-II MAREA – Sistem distribuit de suport decizional pentru managementul
resurselor hidrografice. Cluj-Napoca, Octombrie 2008
[28] F. Gottschalk, W. M.P. van der Aalst, M. H. Jansen-Vullers (2007), SAP WebFlow Made
Configurable:Unifying Workflow Templates into a Configurable Model
[29] L. Grindei, B. Orza, A. Vlaicu (2007). Tehnologii Multimedia cu aplicaţii interactive în
eLearning. Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2007.
[30] R.D. Hall et al. (2003), Using workflow to build an information management system for a
geographically distributed genome sequence initiative, in: Genomics of Plants and Fungi, eds.
R.A. Prade and H.J. Bohnert (Marcel Dekker, New York, NY) pp. 359–371.
[31] H. Hakansson, J. Johanson, (1992). A Model of Industrial Networks, in Industrial Networks - A
New View of Reality, B. Axelsson, Easton, G., Ed. London: Routledge, pp. 28-36.
[32] D. Hooiman (2003), Inventory Planning and Optimizaţion:Extending Your ERP System,
www.technologyevaluation.com
[33] L. Hossain, , J.D. Patrick, M.A. Rashid, (2002), Enterprise Resource Planning: global
opportunities and challenges, Idea Group Publishing
[34] P. J. Jakovljevic, (2000) – The Essential ERP – Its Genesis & Future, Dec.
[35] N.M. Josuttis (2007), SOA in Practice, The Art of Distributed System Design, Ed. O’Rielly
[36] B.R. Katzy, G. Schultz (1998). The Virtual Enterprise, in: Handbook of Life Cycle Engineering:
Concepts, Methods and Tools, Molina, A., Sanchez J.M., Kusiak, A. (eds.), Springer, 1998,
ISBN 0412812509
[37] T. Kuroda, A. Sakatoku, G. Kitagata, D. Chakraborty, N. Shiratori (2008). Open 3D Space
Construction Scheme for Symbiotic Collaborative Work. In: Proceedings of the 28 th
International Conference on Distributed Systems Workshops. Pages 73 – 83.
[38] I. Laso-Ballesteros, and W. Prinz, (2006) New Collaborative Working Environments 2020. In:
Report on industry-led FP7 consultations and 3 rd report of the Experts Group on
Collaboration@Work. European Commission Information Society and Media. Bruxelles.
[39] F. Leymann and D. Roller (2000), Production Workflow: Concepts and Techniques (Prentice-
Hall, Upper Saddle River,).
37

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[40] F. Leymann, D. Roller and M.T. Schmidt (2002), Web Services and business process
management, IBM Systems Journal 41(2) 98–211.
[41] Y. Li, B.Q. Huang, W.H. Liu, C. Wu, H.M. (2000) Gou, Multi-agent system for partner selection
of virtual enterprises, Proceedings of 16th IFIP World Computer Congress, Vol. ITBM, Beijing,
China, 21-25 Aug 2000.
[42] K. Mahesh (2003), “Replication: SQL Server 2000”, articol
electronichttp://www.devarticles.com/c/a/SQL-Server/Replication-SQL-Server-2000--Part-1/1/
[43] N. Maheshwari, U.A. Lanjewar (2005), Contribution of Multi-Agent Systems in Virtual
Enterprises, in Proc. 5th International Conference of Computational Science, Atlanta, GA, USA,
May 22-25, 2005
[44] L.D. Miller, A. Eck, L.K. Soh, L. Hong Jiang, Statistics and analysis tools for a computersupported
collaborative learning system. Frontiers in education conference - global engineering:
knowledge without borders, opportunities without passports, 2007. FIE '07. 37 th annual,10-13
Oct. 2007, Pages: F3J-1 - F3J-6
[45] I. Mocan (2005), Comerţul electronic, Conferinţa Economică Internaţională, Binomul Sărăcie-
Bogăţie şi Integrarea României în Uniunea Europeană, Sibiu
[46] R. Morrison (2003), Cluster Computing Architectures, Operating Systems, Parallel Processing
& Programming Languages, format electronic, sub licenta GNU
[47] M. Muntean, (2007), Activităţi colaborative de tip e-learning şi managementul cunoştinţelor,
Ed. ASE, p.220, adaptare după Barrette, J. Deploying the Next Generation Enterprise Portal.
[48] T. Mullen, M.P. Wellman (1996) Some Issues in the Design of Market-Oriented Agents,
Wooldridge et al., 1996, pp 283-298, Springer Verlag, 1996
[49] G. Norris (2000), E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley, New York
[50] D.E. O’Leary, (2000), Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press.
[51] B. Orza, S. Porumb, A. Vlaicu, C. Porumb (2008). Raport final de cercetare. Proiect CEEX
ECOMM – Sistem E-Learning Integrat. Cluj-Napoca, August 2008
[52] G. Piccinelli, S. L. Williams (2003), Workflow: A Language for Composing Web Services,
W.M.P. van der Aalst et al. (Eds.): BPM 2003, LNCS 2678, pp. 13–24, 2003, © Springer-Verlag
Berlin Heidelberg
[53] C. Poenar (2007), Could All the E-payment Systems Collaborate?
[54] S. Popescu, - Managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior, - Programul de
pregătire managerială a cadrelor de conducere (şefi de catedră, prodecani, decani, cancelar,
prorectori, cancelar)
[55] C.Porumb, S.Porumb, B. Orza, S. Cristea, A. Vlaicu (2004). “Intelligent and Personalized
Graphical User Interface in e/mCommerce Systems”, Proceedings of the 6 th COST 276,
Thessaloniki, May 2004
[56] C. Porumb, S. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2004). “Distributed collaborative work in e-learning
systems” - 7-th COST 276 workshop, Ankara, November 2004
[57] C. Porumb, S. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2004). “Client-Side Manager for Multimedia
Distributed Services”, Workshop on Information and Knowledge Management for Integrated
Media Communication, Bucharest, Octomber 2004
[58] C. Porumb, S. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2005) – ‘Rich Client Concept in Interactive
Learning’. Revista Acta Technica Napocensis, nr.1/2005, Cluj Napoca
[59] C. Porumb, B. Orza, and M. Giurgiu (2008). Tehnologii web pentru E-Business. Note de curs –
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei.
38

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[60] C. Porumb, A. Vlaicu, S. Porumb, B. Orza (2008). Raport final de cercetare. Proiect CEEX
iMPT – Interfeţe multimodale utilizator-sistem utilizate în cadrul platformelor integrate de
telecomunicaţii. Cluj-Napoca, Mai 2008
[61] S. Porumb (2005). Raport ştiinţific şi tehnic. Proiect FP6 DOOTLIN – Acces multi-canal la
serviciilor dedicate de telecomunicaţii (Marie Curie Fellowship). Roma, Ianuarie 2005
[62] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2006). Advanced Concepts for Interactive Learning.
Proceedings of WSEAS Conference. Atena, Iulie 2006.
[63] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2006). Collaborative Work Capabilities for
EBusiness Environments. Proceedings of the WSEAS Conference. Venetia, Noiembrie 2006.
[64] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2006). Webcourse and Webtutorial - New
Collaborative Tools for E-Learning. Proceedings of the NETTIES (Networking Entities) 2006
International Conference, Timisoara , Romania, September 2006
[65] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2007). Mobile Multimedia for Improving the
Adminsitrative and Security Services. Proceedings of the WSEAS Conference on Computers.
Heraklion, Grecia, Iulie 2007
[66] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2007). Mobile Multimedia for Improving the
Adminsitrative and Security Services. ACM Digital Library, September 2007
[67] S. Porumb, C. Porumb, A. Chioreanu, B. Orza, A. Vlaicu (2008) Low cost prototype for
improving the communication capabilities in the eHealth area. Proceedings of the CESSE 2008
International Conference, Roma, Aprilie 2008
[68] S. Porumb, C. Porumb, A. Chioreanu, B. Orza, A. Vlaicu (2008) Low cost prototype for
improving the communication capabilities in the eHealth area. International Journal of
Biological, Biomedical and Medical Sciences 3;1 Winter 2008
[69] S. Porumb, C. Porumb, S. Selagea, B. Orza, A. Vlaicu (2008) Classware Concept for
eUniversity and Personnel Training. Proceedings of 2008 IEEE International Conference on
Automation, Quality and Testing, Robotics AQTR. Cluj-Napoca, Mai 2008
[70] S. Porumb, A. Vlaicu, C. Porumb, B. Orza (2008). Raport final de cercetare. Proiect CEEX
ExpCogSoft – Exploatarea proceselor cognitive relevante în designul şi evaluarea softurilor.
Cluj-Napoca, Mai 2008
[71] S. Porumb (2008). Sisteme multimedia interactive. Referat de doctorat (II). Cluj-Napoca, Iunie
2008
[72] S. Porumb (2008). Sisteme educaţionale inteligente. Sisteme E-Business inteligente. Referat de
doctorat (III). Cluj-Napoca, Noiembrie 2008
[73] S. Porumb, B. Orza, A. Vlaicu (2009). Raport ştiinţific şi tehnic (I). Proiect PNCDI-II INVITE
– Platformă inteligentă colaborativă pentru dezvoltarea şi susţinerea mecanismelor
intreprinderilor virtuale. Cluj-Napoca, Ianuarie 2009
[74] S. Porumb, C. Porumb, B. Orza, A. Vlaicu, S. Selagea (2009). Multimodal interfaces for
improving the collaborative work capabilities in virtual enterprises. Accepted for the
Proceedings of the IEEE 23rd International Conference on Advanced Information Networking
and Applications (AINA-09). Bradford, UK, Februarie 2009
[75] S. Porumb, C. Porumb, A. Vlaicu, B. Orza (2009). Advanced Technologies. ISBN 978-953-
7619-X-X, Chapter: Generic Framework for Collaborative Work Environments. Viena, Austria,
Iunie 2009
[76] S. Porumb, C. Porumb, B. Orza, A. Vlaicu, S. Selagea (2009). Solutions for Computer-
Supported Collaborative Learning Problems. Proceedings of the EDEN 2009 International
Conference, Gdansk, Polonia, Iunie 2009
[77] R. Rabelo, L.M. Camarinha-Matos, R. Vallejos (2000), Agentbased brokerage for virtual
enterprise creation in the moulds industry, in E-business and Virtual Enterprises, Kluwer
Academic Publishers, ISBN 0-7923-7205-0, pp.281-290, Oct 2000.
39

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[78] A. Rickayzen, J. Dart, C. Brennecke, M. Schneider (2002), Practical Workflow for SAP –
Effective Business Processes using SAP’s WebFlow Engine. Galileo Press
[79] A. Rocha, E. Oliveira (1999), An electronic market architecture for the formation of virtual
enterprises, in Proceedings of the IFIP TC5 WG5.3 / PRODNET Working Conference on
Infrastructures for Virtual Enterprises: Networking Industrial Enterprises, pp. 421 – 432,
ISBN:0-7923-8639-6, 1999.
[80] W. Rupietta (2005), WorkParty - Business Processes and Workflow Management, c_Springer-
Verlag Berlin Heidelberg
[81] P. Sancho, R. Fuentes-Fernández, B. Fernández-Manjón (2008). NUCLEO: Adaptive Computer
Supported Collaborative Learning in a Role Game Based Scenario. Proceedings of the ICALT
'08 Eighth IEEE International Conference Advanced Learning Technologies, July 2008.
[82] A.W. Scheer (1994) Business Process Engineering – Reference Models for Industrial
Enterprises, Springer-Verald, Berlin, u.a. 2nd edition, 1994
[83] W. Shen, D.H. Norrie (1998), An agent-based approach for distributed manufacturing and
supply chain management, in Globalization of Manufacturing in the Digital Communications
Era of the 21st Century: Innovation, Agility, and the Virtual Enterprise, Jacucci, G. (ed.),
Kluwer Academic Publishers, 1998.
[84] W. Shen (2001), Agent based cooperative manufacturing scheduling: an overview, COVE News
N. 2, www.uninova.pt/~cove/newsletter.htm, Mar 2001.
[85] M.G. Shields (2000), E-Business and ERP:Rapid Implementation and Project Planning, J.
Wiley, New York
[86] K. Sugawara, S. Fujita, H. Hara (2007). A Concept of Symbiotic Computing and its Application
to Telework. Proceedings of the 6th International Conference on Cognitive Informatics
(ICCI’07), 2007
[87] M. Tan (2004), E-Payment: The Digital Exchange, Singapore,
[88] M. Tolle, J. Vesterager (2003), VEM: Virtual Enterprise Methodology, VTT Symposium, 2003,
vol 224, pp 53-70
[89] R. van den Berg, H. Wubben, A. Zwegers (2003), Towards a software sollution for Inter-
Enterprise delivery Management, VTT Symposium, 2003, vol 224, pp. 287-300
[90] A.van de Ven, and M.S. Poole, (1995), Explaining Development and Change in Organizations,
Academy of Management Review, vol. 20, pp. 510-540.
[91] Th. Wallace (2001), M.H. Kremzar - ERP: Make it happen, Wiley
[92] H. Wang, H. Zhang, L. Liao (2007). A Service Oriented Paradigm to Support Collaborative
Product development. In: Proceedings of the 2007 11th International Conference on Computer
Supported Cooperative Work in Design. Pages: 240 – 245.
[93] W. Wang, Z. Peng, M Luo, W. Ji, Z. Huang, (2006), A Scientific Workflow Framework
Integrated with OBJect Deputy Model for Data Provenance, J.X. Yu, M. Kitsuregawa,, H.V.
Leong (Eds.): WAIM 2006, LNCS 4016, pp. 569 – 580, Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2006
[94] White (2004), S.A., et al.: Business Process Modeling Notation (BPMN), Version 1.0
[95] M.J. Wooldridge, N.R. Jennings (1995), Intelligent Agents – Theories, Architectures and
Languages, vol. 890: Lecture Notes in Artificial Intelligence, Springer-Verhalg, 1995
[96] D.M. Upton, A. McAfee, (1996), The real virtual factory, Harvard Business Review, pp. 123-
133.
[97] Q. Yao, L. Cui, H. Wang (2007). Toward Cooperative Designing of Customized Business
Process in Web Service Environment. In: Proceedings of the 2007 11th International
Conference on Computer Supported Cooperative Work in Design. Pages: 258 – 263.
40

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[98] Tao Zhang, Shi Ying, Sheng Cao, Xiangyang Jia (2006). A Modeling Framework for Service-
Oriented Architecture. Proceeding of the 6th International Conference on Quality Software
(QSIC'06), 2006.
[99] M. Zhang, Y. Chen, J.Y. Lai (2008). Design of the collaborative commerce system model: An
application issue in theme park of China. Industrial Engineering and Engineering Management.
IEEM 2008. IEEE International Conference, 2008
[100] Qui Zhongpan, Li Shaozi, Li Tangqui, Chen Huowang (2004). Architecture of computer
supported collaborative learning based on EJB middleware and it’s implementation. Computer
Supported Cooperative Work in Design, 2004. Proceedings of the 8th International Conference,
Volume 1, 26-28 May 2004, Vol.1
[101] C. Porumb, S. Porumb, B. Orza, A. Vlaicu (2009). Platformă integrată de servicii colaborative
sincrone şi asincrone. Documentaţie de brevet – număr de înregistrare OSIM:
A/00514/03.07.2009, Iulie 2009
Resurse Web
[102] Condor Team, University of Wisconsin-Madison ,“Condor Version 6.6.11 Manual”, articol
electronic http://www.cs.wisc.edu/condor/manual/v6.6/1_1High_Throughput _Computin.html
[103] Integrating and Strengthening the European Research Area, EU-NCIT, Project EUFP6-2004-
ACC-SSA-2
[104] Sun Microsystems, “The J2E ETM Tutorial: What Is a Custom Tag?”, articol electronic, 2002,
http://java.sun.com/j2ee/tutorial/1_3-fcs/doc/JSPTags2.html
[105] Sun Microsystems, “Enterprise JavaBeans Technology”, articol electronic
http://java.sun.com/products/ejb/
[106] Sun Microsystems, “Java BluePrints: Model-View-Controller”, articol electronic, 2002
[107] “Power your Application with Tangosol Coherence”, articol electronic
http://www.tangosol.com/images/Illustration-Application-Edition.gif ”The Grid Report 2004
Edition”, articol electronic, 2004
[108] WfMC (2007), Workflow Management Coalition, http://www.wfmc.org/
[109] WARIA (2007), Workflow and Reengineering International Association, http://www.waria.com/
[110] http://cordis.europa.eu/ist/grids/projects.html
[111] http://ulises.tel.uva.es/uploaded_files/BoteACG03.pdf
[112] www.wfmc.org
[113] http://www.kuleuven.be/ve/
[114] http://www.iconprocess.com/iconprocess/busConcept.php?detail=fbcTemplate
[115] http://www.ide.hk-r.se/~pdv/Papers/ICEIS2006.pdf
[116] http://www.globus.org
[117] http://gridcafe.web.cern.ch/gridcafe
[118] http://www.ibm.ro
[119] http://www.cariboulake.com/news/j2eevsnet_v2.htm
[120] www.avocatnet.ro
[121] www.bpmn.org
[122] www.business-online.ro
[123] www.bus-innovation.com
[124] www.cio.com
41

CONTRIBUŢII PRIVIND IMPLEMENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR COLABORATIVE ÎN CADRUL PLATFORMELOR E-SERVICES
[125] www.ebsromania.ro
[126] www.ebusiness-watch.org
[127] www.efinance.ro
[128] www.e-training.iatp.md/e-business/E-commerce.htm
[129] www.informationweek.com
[130] www.intelligententerprise.com
[131] www.legi-internet.ro
[132] www.microsoft.com
[133] www.neweconomyindex.org
[134] www.no-cash.ro
[135] www.omg.org-mda
[136] www.pcworld.ro
[137] www.rogrid.ro
[138] www.technologyevaluation.com
[139] www.teleactivities.com
[140] www.w3.org
[141] http://jade.tilab.com/
[142] http://www.adobe.com/support/documentation/en/flex/
[143] http://flexblog.faratasystems.com/
[144] http://www.php.net/docs.php
[145] http://pear.php.net/manual/
[146] http://www.ims.org/
[147] www.webex.com
[148] http://adl.unap.ro
[149] http://www.adobe.com/resources/business/rich_internet_apps
[150] http://www.adobe.com/support/training/instructor_led_curriculum/flex2_rca.html
[151] http://www.mediasemantics.com/
42