Rezumat teza - Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si ...

4.3. Concluzii 29
unde P reprezintă presiunea atmosferică măsurată de senzorului SCP1000, iar H reprezintă
altitudinea la care se află utilizatorul (pe durata măsurătorii). Pe baza relat¸iei (4.12) s-a
determinat pozit¸ia utilizatorului (înălt¸imea la care se află) pe toată durata măsurătorii din
Figura 4.12(a). Rezultatul astfel obt¸inut este prezentat în Figura 4.12(b). Conform acestui
grafic, etajul la care se află utilizatorul este determinat cu o acuratet¸e ridicată. Mai mult,
pe durata măsurătorii utilizatorul a revenit pe nivelul etajului trei de mai multe ori. Fiecare
revenire este situată pe acela¸si nivel cu cele precedente, chiar ¸si pentru cazul în care utilizatorul
folose¸ste liftul pentru a urca de la etajul unu la etajul trei.
În concluzie, acuratet¸ea senzorului
barometric este suficient de bună pentru a putea fi integrată în solut¸ia de navigat¸ie prezentată
în Figura 4.12(a).
4.3 Concluzii
În acest fel, pozit¸ia utilizatorului poate fi determinată în spat¸iul 3D.
Pe parcursul acestui capitol s-a propus ¸si testat un sistem inert¸ial de navigat¸ie în interio-
rul clădirilor bazat doar pe senzorii accelerometrici ¸si giroscopici MEMS. Principalul avantaj
al acestui sistem constă în lipsa unei infrastructuri complexe de senzori fic¸si, motiv pentru
care costul de product¸ie este scăzut. Totodată, prin compensarea erorilor ce afectează precizia
senzorului giroscopic s-a reu¸sit determinarea pozit¸iei utilizatorului la nivel de încăpere chiar ¸si
pentru intervale lungi de utilizare (de aproximativ 30 de minute). Mai mult, prin folosirea unui
senzor barometric, pozit¸ia utilizatorului poate fi determinată în spat¸iul 3D.
5 Sistem hibrid de navigat¸ie terestră
Pe parcursul ultimului deceniu, numeroase studii au fost realizate în vederea îmbunătă-
t¸irii preciziei sistemului terestru de navigat¸ie [39, 10, 40]. Scopul unui astfel de sistem constă
în localizarea unui autovehicul într-o ret¸ea de drumuri.
În acest sens pot fi utilizate mai multe
tehnologii, însă doar două sunt folosite în mod frecvent. Cea mai răspândită metodă constă
în utilizarea unui sistem GNSS, sistem care conferă o acuratet¸e ridicată a solut¸iei de navigat¸ie
pentru intervale lungi de utilizare. Totodata, acoperirea sistemului este globală, însă pentru
zonele urbane semnalele recept¸ionate de la satelit¸i pot fi puternic atenuate, ducând în unele
cazuri până la imposibilitatea receptorului de a-¸si determina pozit¸ia. Cea de-a doua metodă
constă în utilizarea unui sistem inert¸ial de navigat¸ie care, pentru intervale scurte de timp,
poate furniza, cu o acuratet¸e ridicată, o solut¸ie de navigat¸ie continuă indiferent de mediul în
care sistemul este utilizat (câmp deschis, zone urbane sau chiar ¸si în interiorul clădirilor) [41, 29].
Conform celor precizate anterior, avantajele ¸si dezavantajele celor două sisteme sunt
complementare. Mai mult, prin asocierea dintre aceste două tehnologii se a¸steaptă ca solut¸ia
de navigat¸ie să aibă o acuratet¸e ridicată pentru intervale lungi de utilizare atât în câmp deschis,
cât ¸si în zonele urbane.
În cele ce urmează vom prezenta principalele avantaje ¸si dezavantaje
ale sistemelor de navigat¸ie prin satelit, urmată apoi de descrierea sistemului hibrid de navigat¸ie
(GPS/DR), iar spre sfâr¸sit vor fi prezentate rezultatele experimentale obt¸inute.