Rezumat teza - Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si ...

Rezumat teza - Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si ... Rezumat teza - Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si ...

etti.utcluj.ro
from etti.utcluj.ro More from this publisher
25.08.2013 Views

Cuprins 1 Introducere 1 1.1 Contribut¸iile autorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 2 Alegerea ¸si testarea senzorului giroscopic 2 2.1 Variant¸a Allan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 2.2 Alegerea senzorului giroscopic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 3 Alinierea sistemelor inert¸iale de navigat¸ie 5 3.1 Not¸iuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 3.1.1 Modelarea semnalului giroscopic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 3.1.2 Estimarea vitezei de rotat¸ie a Pământului . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 3.1.3 Estimarea direct¸iei Nordului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 3.2 Prezentarea montajului experimental . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 3.3 Rezultate experimentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 3.3.1 Măsurarea vitezei de rotat¸ie a Pământului . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 3.3.2 Sistem giroscopic de căutare a Nordului geografic . . . . . . . . . . . . . 13 3.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 4 Sistem inert¸ial de navigat¸ie în interiorul clădirilor 15 4.1 Algoritmul Pedestrian Dead Reckoning . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 4.1.1 Detect¸ia numărului de pa¸si . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 4.1.2 Determinarea direct¸iei de deplasare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 4.1.3 Actualizarea solut¸iei de navigat¸ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 4.2 Rezultate experimentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 4.2.1 Implementarea ¸si testarea sistemului de navigat¸ie . . . . . . . . . . . . . 18 4.2.2 Evaluarea ¸si compensarea unghiului de defazaj . . . . . . . . . . . . . . . 23 4.2.3 Compensarea termică a semnalului giroscopic . . . . . . . . . . . . . . . 26 4.2.4 Determinarea altitudinii utilizând senzorii barometrici . . . . . . . . . . . 27 4.3 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 5 Sistem hibrid de navigat¸ie terestră 29 5.1 Sisteme de navigat¸ie prin satelit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 5.2 Descrierea sistemului hibrid de navigat¸ie terestră . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 5.3 Rezultate experimentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 5.4 Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 6 Concluzii ¸si dezvoltări ulterioare 35 Bibliografie selectivă 36

1. Introducere 1 1 Introducere Pe parcursul ultimului deceniu, sistemele de localizare în exteriorul clădirilor au devenit din ce în ce mai performante, dar în acela¸si timp ¸si foarte accesibile. Costul lor de product¸ie a scăzut considerabil datorită avântului tehnologic. Marea majoritate a acestor sisteme utilizează ret¸eaua de satelit¸i deja existentă, iar pozit¸ia utilizatorului este determinată prin măsurarea timpului de propagare a semnalelor între satelit¸i ¸si receptorul terestru. Prin urmare, în interiorul clădirilor aceste semnale sunt puternic atenuate, motiv pentru care precizia de pozit¸ionare este deteriorată chiar ¸si pentru receptoarele de ultimă generat¸ie. Tocmai această limitare a dus la dezvoltarea sistemelor de navigat¸ie în interiorul clădirilor. În prezent există zeci de astfel de sisteme care utilizează, pentru determinarea pozit¸iei utilizatorului, senzori cu ultrasunete, infraro¸su, radiofrecvent¸ă, optici, inert¸iali ¸si senzori electromagnetici. Pentru marea majoritate a acestor sisteme este necesară realizarea unei infrastructuri complexe de senzori fic¸si. O astfel de infrastructură ridică foarte mult costul final al întregului sistem, făcându-l mai put¸in atractiv din punct de vedere economic. O posibilă solut¸ie este dată de tehnologia Micro-Electro-Mechanical System (MEMS) care, pe parcursul ultimilor ani, a cunoscut un avânt tehnologic impresio- nant. Senzorii MEMS, în special senzorii accelerometrici ¸si senzorii giroscopici, au contribuit la dezvoltarea rapidă a sistemelor inert¸iale de navigat¸ie. Acest lucru se datorează în mare parte costurilor de product¸ie reduse, performant¸elor ridicate, consumului scăzut de energie, dar ¸si dimensiunilor reduse ale acestor senzori. Principalul avantaj al unui sistem inert¸ial de navigat¸ie constă în faptul că acesta nu necesită niciun fel de infrastructură pentru a determina pozit¸ia utilizatorului. Principiul de funct¸ionare se bazează pe senzori accelerometrici pentru aproximarea distant¸ei parcurse, în timp ce direct¸ia de deplasare este determinată cu ajutorul senzorilor giroscopici. Acuratet¸ea sistemelor inert¸iale este determinată, în mare măsură, de alinierea init¸ială a sistemului în raport cu axele de coordonate (punctele cardinale). Într-o primă fază, această teză î¸si propune realizarea unui dispozitiv de aliniere init¸ială a sistemelor de navigat¸ie. Alinierea este procesul cu ajutorul căruia este realizată orientarea unui sistem în raport cu un alt sistem de referint¸ă. Conceptul care stă la baza acestui proces este destul de simplu, însă pot apărea multe complicat¸ii care pot ridica complexitatea algoritmului. O aliniere precisă este crucială, mai ales dacă se dore¸ste ca sistemul inert¸ial să funct¸ioneze independent pentru perioade lungi de utilizare ¸si fără intervent¸ii externe. Dintre erorile care pot deteriora precizia acestui proces se numără: erorile cauzate de senzorii inert¸iali, cele datorate întârzierilor din linia de transmisie, erorile datorate cuantizării semnalului ¸si erorile datorate vibrat¸iilor sau cele datorate altor mi¸scări nedorite. În cea de-a doua parte, teza este axată pe realizarea unui sistem autonom de navigat¸ie în interiorul clădirilor (sistem bazat doar pe senzorii inert¸iali MEMS) ¸si totodată pe realizarea unui sistem hibrid de navigat¸ie terestră. Sistemul hibrid reprezintă o combinat¸ie între sistemul inert¸ial propus ¸si un sistem de navigat¸ie prin satelit. În urma acestei asocieri, se a¸steaptă obt¸inerea unei solut¸ii de navigat¸ie continue chiar ¸si pentru zonele în care semnalul de la satelit¸i nu poate fi recept¸ionat.

1. Introducere 1<br />

1 Introducere<br />

Pe parcursul ultimului <strong>de</strong>ceniu, <strong>si</strong>stemele <strong>de</strong> localizare în exteriorul clădirilor au <strong>de</strong>venit<br />

din ce în ce mai performante, dar în acela¸<strong>si</strong> timp ¸<strong>si</strong> foarte acce<strong>si</strong>bile. Costul lor <strong>de</strong> product¸ie a<br />

scăzut con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil datorită avântului tehnologic. Marea majoritate a acestor <strong>si</strong>steme utilizează<br />

ret¸eaua <strong>de</strong> satelit¸i <strong>de</strong>ja existentă, iar pozit¸ia utilizatorului este <strong>de</strong>terminată prin măsurarea<br />

timpului <strong>de</strong> propagare a semnalelor între satelit¸i ¸<strong>si</strong> receptorul terestru. Prin urmare, în interiorul<br />

clădirilor aceste semnale sunt puternic atenuate, motiv pentru care precizia <strong>de</strong> pozit¸ionare este<br />

<strong>de</strong>teriorată chiar ¸<strong>si</strong> pentru receptoarele <strong>de</strong> ultimă generat¸ie. Tocmai această limitare a dus<br />

la <strong>de</strong>zvoltarea <strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> navigat¸ie în interiorul clădirilor.<br />

În prezent există zeci <strong>de</strong> astfel<br />

<strong>de</strong> <strong>si</strong>steme care utilizează, pentru <strong>de</strong>terminarea pozit¸iei utilizatorului, senzori cu ultrasunete,<br />

infraro¸su, radiofrecvent¸ă, optici, inert¸iali ¸<strong>si</strong> senzori electromagnetici. Pentru marea majoritate a<br />

acestor <strong>si</strong>steme este necesară realizarea unei infrastructuri complexe <strong>de</strong> senzori fic¸<strong>si</strong>. O astfel <strong>de</strong><br />

infrastructură ridică foarte mult costul final al întregului <strong>si</strong>stem, făcându-l mai put¸in atractiv din<br />

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic. O po<strong>si</strong>bilă solut¸ie este dată <strong>de</strong> tehnologia Micro-Electro-Mechanical<br />

System (MEMS) care, pe parcursul ultimilor ani, a cunoscut un avânt tehnologic impre<strong>si</strong>o-<br />

nant. Senzorii MEMS, în special senzorii accelerometrici ¸<strong>si</strong> senzorii giroscopici, au contribuit<br />

la <strong>de</strong>zvoltarea rapidă a <strong>si</strong>stemelor inert¸iale <strong>de</strong> navigat¸ie. Acest lucru se datorează în mare<br />

parte costurilor <strong>de</strong> product¸ie reduse, performant¸elor ridicate, consumului scăzut <strong>de</strong> energie,<br />

dar ¸<strong>si</strong> dimen<strong>si</strong>unilor reduse ale acestor senzori. Principalul avantaj al unui <strong>si</strong>stem inert¸ial <strong>de</strong><br />

navigat¸ie constă în faptul că acesta nu nece<strong>si</strong>tă niciun fel <strong>de</strong> infrastructură pentru a <strong>de</strong>termina<br />

pozit¸ia utilizatorului. Principiul <strong>de</strong> funct¸ionare se bazează pe senzori accelerometrici pentru<br />

aproximarea distant¸ei parcurse, în timp ce direct¸ia <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare este <strong>de</strong>terminată cu ajutorul<br />

senzorilor giroscopici. Acuratet¸ea <strong>si</strong>stemelor inert¸iale este <strong>de</strong>terminată, în mare măsură, <strong>de</strong><br />

alinierea init¸ială a <strong>si</strong>stemului în raport cu axele <strong>de</strong> coordonate (punctele cardinale).<br />

Într-o primă fază, această teză î¸<strong>si</strong> propune realizarea unui dispozitiv <strong>de</strong> aliniere init¸ială a<br />

<strong>si</strong>stemelor <strong>de</strong> navigat¸ie. Alinierea este procesul cu ajutorul căruia este realizată orientarea unui<br />

<strong>si</strong>stem în raport cu un alt <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> referint¸ă. Conceptul care stă la baza acestui proces este<br />

<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>si</strong>mplu, însă pot apărea multe complicat¸ii care pot ridica complexitatea algoritmului.<br />

O aliniere precisă este crucială, mai ales dacă se dore¸ste ca <strong>si</strong>stemul inert¸ial să funct¸ioneze<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt pentru perioa<strong>de</strong> lungi <strong>de</strong> utilizare ¸<strong>si</strong> fără intervent¸ii externe. Dintre erorile care pot<br />

<strong>de</strong>teriora precizia acestui proces se numără: erorile cauzate <strong>de</strong> senzorii inert¸iali, cele datorate<br />

întârzierilor din linia <strong>de</strong> transmi<strong>si</strong>e, erorile datorate cuantizării semnalului ¸<strong>si</strong> erorile datorate<br />

vibrat¸iilor sau cele datorate altor mi¸scări nedorite.<br />

În cea <strong>de</strong>-a doua parte, <strong>teza</strong> este axată pe realizarea unui <strong>si</strong>stem autonom <strong>de</strong> navigat¸ie<br />

în interiorul clădirilor (<strong>si</strong>stem bazat doar pe senzorii inert¸iali MEMS) ¸<strong>si</strong> totodată pe realizarea<br />

unui <strong>si</strong>stem hibrid <strong>de</strong> navigat¸ie terestră. Sistemul hibrid reprezintă o combinat¸ie între <strong>si</strong>stemul<br />

inert¸ial propus ¸<strong>si</strong> un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> navigat¸ie prin satelit.<br />

În urma acestei asocieri, se a¸steaptă<br />

obt¸inerea unei solut¸ii <strong>de</strong> navigat¸ie continue chiar ¸<strong>si</strong> pentru zonele în care semnalul <strong>de</strong> la satelit¸i<br />

nu poate fi recept¸ionat.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!