sărăcia în oradea. studiu de diagnoză - Facultatea de Stiinte Socio ...

SĂRĂCIA ÎN ORADEA.
STUDIU DE DIAGNOZĂ
UNIVĂ
1

Autori:
Prof. univ. dr. Chipea Floare
Lect. univ. drd. Adrian Hatos
Asist. univ. drd. Sergiu Bălțătescu
2

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
3
CUPRINS
EXPUNERE DE MOTIVE................................................................................. 5
PROBLEME.......................................................................................................... 5
OBIECTIVE.......................................................................................................... 6
METODOLOGIE................................................................................................ 7
DESFĂŞURAREA CERCETĂRII .............................................................................. 7
REPREZENTATIVITATEA EŞANTIONULUI.............................................................. 9
METODOLOGIA DE MĂSURARE A SĂRĂCIEI...................................... 11
MĂSURAREA BUNĂSTĂRII: AGREGAT DE VENITURI SAU AGREGAT DE
CONSUMURI? .................................................................................................... 11
REZULTATE .................................................................................................... 16
DISTRIBUŢIILE CONSUMULUI DUPĂ CELE DOUĂ MODALITĂŢI DE CALCUL A
AGREGATELOR.................................................................................................. 16
PRAGURILE SĂRĂCIEI. RATELE SĂRĂCIEI ......................................................... 21
DEFICITELE....................................................................................................... 22
INEGALITATE. PROFUNZIMEA SĂRĂCIEI............................................................ 24
DOTAREA GOSPODĂRIEI CU BUNURI ŞI SĂRĂCIA. CARE BUNURI PREZIC SITUAREA
FAŢĂ DE PRAGUL SĂRĂCIEI? ............................................................................. 33
INCIDENŢA SĂRĂCIEI ÎN DIFERITE CATEGORII SOCIALE ..................................... 36
SĂRĂCIA ŞI LOCUIREA ÎN ORADEA.................................................................... 47
TIPURI DE LOCUINŢE – TIPURI DE SĂRĂCIE........................................................ 50
SĂRĂCIE ŞI DOTĂRILE LOCUINŢEI ..................................................................... 53
SĂRĂCIA ŞI SEGREGAREA REZIDENŢIALĂ.......................................................... 58
CONSTRUIND IPOTEZE PRIVIND PREDICTORI AI SĂRĂCIEI LA NIVEL ZONAL ....... 60
ECONOMISIREA, INVESTIŢIILE ŞI ÎMPRUMUTURILE............................................ 64
EVALUAREA RESURSELOR DE MUNCĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII DIN PARTEA
POSIBILILOR BENEFICIARI ELIGIBILI DE AJUTOARE SOCIALE.............................. 69
PREDICŢIA PLASĂRII GOSPODĂRIEI SUB PRAGUL SĂRĂCIEI ............................... 70
RECOMANDĂRI PENTRU ANCHETELE SOCIALE .................................................. 73
RECOMANDĂRI PENTRU PROGRAME.................................................................. 74
PROGRAME ŢINTITE PE ARII DE LOCUIRE........................................................... 76
ACCESIBILITATEA SERVICIILOR SOCIALE .......................................................... 77
CODIFICAREA SECŢIILOR DE VOTARE ŞI A CARTIERELOR: ................................. 81

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
4

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Expunere de motive
Îndeplinirea de către ASCO, dar şi de alte instituţii publice, a principalelor sale
misiuni – diminuarea şi, în final, eradicarea formelor dure de sărăcie, precum şi
îmbunătăţirea serviciilor sociale publice de bază, este îngreunată de un număr de
neajunsuri referitoare la cunoaşterea precisă a situaţiei sociale a locuitorilor
municipiului Oradea.
Probleme
Lipsa cunoaşterii exacte a necesităţilor de servicii sociale
Servicii sociale alocate eficient presupun cunoaşterea cât mai validă a tipurilor şi
gravităţii problemelor sociale care solicită intervenţie din partea comunităţii. În
momentul actual informaţiile referitoare la nivelul de trai al locuitorilor din
municipiu, sau cele care descriu intensitatea unor probleme sociale nelocalizate
la nivelul gospodăriilor (persoane care şi-au pierdut locuinţa sau copii ai străzii
de exemplu) sunt culese ad-hoc sau oportunistic din diverse surse, fără a folosi
metodologii care să asigure validitatea şi fidelitatea măsurărilor. Astfel, cel mai
multe date nu sunt de încredere, nici reprezentative, iar agregarea datelor
acceptabile este dificilă, dacă nu imposibilă. Nu se cunoaşte precis nici tipologia
nici intensitatea nici localizarea problemelor sociale din Oradea. În consecinţă,
realizarea unei precise descrieri a stării sociale a municipiului Oradea, cu datele
actualmente disponibile, este aproape imposibilă.
Lipsa unui prag al sărăciei definit potrivit condiţiilor municipiului
Oradea şi lipsa unor criterii eficiente de testare a mijloacelor pentru
alocarea transferurilor sociale
Majoritatea programelor de transferuri au în vedere acoperirea decalajului dintre
posibilităţile materiale de moment ale gospodăriilor aflate sub un anumit prag al
sărăciei şi resursele pe care acest prag le presupune. Programele guvernamentale
sunt bazate pe praguri calculate prin sintetizarea informaţiilor la nivel naţional,
folosindu-se medii care elimină diferenţele dintre regiuni sau medii în ceea ce
priveşte veniturile sau consumul. Între regiuni geografice sau între diferite
condiţii de viaţă – precum între oraşe şi sate - există mari deosebiri în ceea ce
priveşte mărimea, originea şi distribuţia veniturilor, la fel şi în ceea ce priveşte
structura consumurilor. Prin urmare, aplicarea unor criterii calculate la nivel
naţional poate duce la suprasolicitarea sau subutilizarea resurselor pentru
ajutoare sau la alocarea lor incorectă, prin acordare de ajutoare celor care nu au
nevoie şi privarea de asemenea transferurilor a familiilor sau persoanelor aflate
în nevoie. Asemenea situaţii obligă autorităţile să introducă criterii suplimentare
de acordare a ajutoarelor, sau să le modifice pe cele recomandate de către
instituţiile naţionale. Din păcate, nu întotdeauna aceste ajustări sunt realizate pe
baza unei cunoaşteri corecte a necesităţilor şi a estimării impactului măsurilor
5

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
preconizate asupra bunăstării gospodăriilor ca şi asupra bugetelor locale.
Sintetizând, criteriile utilizate în alocarea transferurilor, sunt fie incorecte fie
imprecise.
Din aceste deficienţe ale metodologiilor de alocare a resurselor sociale rezultă
dificultăţi şi pierderi în prestarea serviciilor sociale:
- Alocarea ineficientă a resurselor
- Administrarea serviciilor sociale este costisitoare
Proiectul nostru urmăreşte să acopere aceste lipsuri prin realizarea următoarelor
obiective concrete:
Obiective
1. Stabilirea unor praguri ale sărăciei - aplicabile la condiţiile municipiului
Oradea.
2. Stabilirea numărului de gospodării şi de persoane sărace din municipiu
3. Măsurarea profilurilor şi profunzimii sărăciei la nivelul municipiului Oradea
şi defalcat pe diverse categorii socio-demografice: grupuri de vârstă (copii,
tineri, adulţi, bătrâni), categorii ocupaţionale (angajaţi, şomeri, pensionari),
stare civilă (necăsătoriţi, căsătoriţi, văduvi, divorţaţi), niveluri de instrucţie,
etc.
4. Stabilirea necesarului de transferuri social la nivelul municipiului Oradea.
5. Stabilirea tipului de servicii pentru diferitele categorii de familii aflate sub
pragul sărăciei.
6. Stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale
din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale.
7. Explorarea metodologiilor de evaluare a necesităţilor de ajutoare sociale în
plan zonal şi realizarea unei hărţi sociale a municipiului Oradea prin
agregarea datelor provenind din anchetă.
8. Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu
publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare.
9. Evaluarea resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor
beneficiari eligibili de ajutoare sociale.
6

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Metodologie
Desfăşurarea cercetării
Cercetarea a cuprins următoarele faze:
1. Pregătirea cercetării
a. elaborarea instrumentului de cercetare a fost realizată de colectivul de
cercetare.
b. Instrumentele au fost pretestate în mai multe rânduri
c. S-au realizat instrucţiunile necesare şi documentele aferente
instrumentului de cercetare
d. Pentru aplicarea numărului de chestionare preconizat au fost selectaţi
un număr de 178 de operatori de interviu, studenţi ai specializărilor:
Sociologie, Asistenţă Socială, Asistenţă Socială Teologie Ortodoxă,
Ştiinţe Politice şi Psihologie.
e. Fiecare operator a fost instruit cu privire la următoarele aspecte ale
culegerii datelor de pe teren:
- contactarea subiecţilor;
- planificarea aplicării instrumentului de cercetare;
- aplicarea instrumentului de cercetare;
- completarea documentelor aferente instrumentelor de cercetare
f. În plus, fiecare dintre operatori a primit un set de instrucţiuni detaliate
referitoare la modalitatea de aplicare a instrumentelor de cercetare.
2. Culegerea datelor
a. perioada de aplicare a instrumentului a fost 10 martie-1 aprilie 2003
b. a fost elaborat un chestionar de verificare, cuprinzând date
3. Verificarea muncii de teren
a. a fost realizată în perioada 10 martie-1 mai 2003, de 11 operatori.
b. verificarea s-a desfăşurat atât telefonic cât şi pe teren, la adresă.
c. operatorii de verificare au aplicat, telefonic sau la adresă, un chestionar
special cuprinzând întrebări despre efectuarea interviului, durata
acestuia, persoanele cu care s-a efectuat, ca şi întrebări, alese aleator,
din chestionarul iniţial.
d. Datele verificării au fost introduse şi confruntate cu chestionarele
primite pe teren şi documentele adiacente.
e. Au fost verificate un procent de aproximativ 15% de chestionare.
f. În urma verificării au fost identificate acele chestionare incorect
aplicate, care au fost eliminate din baza de date.
4. Introducerea chestionarelor în baza de date
a. a fost realizată în perioada 20 martie-1 mai 2003
b. numărul de operatori de introducere date a fost de 14.
7

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
c. această operaţie s-a desfăşurat începând cu primirea primei ture de
chestionare de pe teren.
5. Verificarea bazei de date
a. s-a urmărit identificarea greşelilor de introducere şi a eventualelor
inadvertenţe în chestionarele aplicate.
b. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5-20 mai
6. Elaborarea raportului de cercetare.
a. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5 mai-1 iunie.
b. la baza raportului de cercetare au stat prelucrări complexe, utilizând
cele mai noi pachete de programe de baze de date, calcul tabelar,
analiză statistică, aplicaţii grafice şi programe specializate de analiză a
sărăciei.
c. în perioada amintită au avut loc un număr de 5 consultări cu personalul
ASCO, în special pentru documentaţia în vederea realizării
obiectivelor nr. 6 (stabilirea unui set de criterii folosite de către
prestatorii de servicii sociale din municipiu pentru testarea mijloacelor
în alocarea transferurilor sociale) şi 8 (Formularea de propuneri pentru
îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei
Sociale Comunitare)
Unitatea de analiză
Ancheta a cuprins gospodăriile din municipiul Oradea care cuprind cel puţin un
membru cu drept de vot. Eşantionul planificat al acestei anchete a fost de 3000
de gospodării. Eşantionul realizat în cadrul cercetării a fost de 2550 de cazuri.
Modalitate de selecţie
Selecţia gospodăriilor s-a făcut stratificat aleatoriu. Criteriul de stratificare a fost
secţia de votare. Au fost selectaţi subiecţi din toate secţiile de votare.
Modalitatea de selecţie din fiecare secţie de votare a fost aleatoare sistematică
(metoda pasului).
Cadrul de eşantionare l-au constituit listele electorale.
Cum am selectat aleatoriu gospodăriile?
O întrebare care se poate ridica este cum s-a realizat un eşantion aleatoriu de
gospodării pe baza unui cadru de eşantionare care cuprind indivizi? Dacă am fi
selectat aleatoriu doar indivizi, probabilitatea de includere în eşantion a
familiilor ar fi fost direct proporţională cu numărul de membri cu drept de vot
din familie. Pentru a egaliza probabilităţile de includere în eşantion între
diferitele familii cu număr mai mic sau mai mare de membri cu drept de vot am
folosit, o restricţie utilizată uneori în eşantionări de acest fel: s-a ales din listă
gospodăria corespunzătoare reieşită prin aplicarea metodei pasului doar dacă
este prima înregistrare din listă la adresa respectivă. O simplă aritmetică arată că
8

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
în acest caz, probabilitatea de a intra în eşantion a familiilor cu 1, 2, 3 ş.a.m.d.
membri cu drept de vot este aceeaşi. Procedura nu egalizează însă probabilităţile
şi pentru numărul total de membri de familie, copii neavând drept de vot nefiind
incluşi în listele electorale. Cu alte cuvinte, este posibil ca eşantionul nostru să
conţină distorsiuni în ceea ce priveşte distribuţia gospodăriilor după numărul de
membri fără drept de vot, mai ales copii.
Rata de refuzuri s-a încadrat în intervalele aşteptate pentru astfel de anchete în
mediul rural – aproximativ 15%.
Chestionarul
Instrumentul de culegere a datelor a cuprins itemi grupaţi pe următoarele mari
capitole:
- Roster de înregistrare a caracteristicilor socio-demografice ale familiei
- Roster pentru înregistrarea tuturor veniturilor din familie. Veniturile din
transferuri sociale au fost înregistrate în detaliu şi în mod exhaustiv
- Consumul gospodăriei în luna de referinţă (februarie) pe mai bine de 100 de
categorii de produse şi servicii alimentare şi nealimentare
- Alţi indicatori obiectivi ai calităţii vieţii – locuinţă, dotare materială
- Accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra
nivelului de trai din ultimii 2 ani
- Indicatori ai îndatorării familiei
- Indicatori ai riscului de pierdere al locuinţei
- Indicatori ai modalităţi de utilizare a serviciilor de transport în comun local.
- Indicatori ai capitalului social al familiei.
Reprezentativitatea eşantionului
Dată fiind procedura de selecţie bazată pe gospodării, reprezentativitatea
eşantionului este testată atât în privinţa caracteristicilor gospodăriei cât şi în
privinţa caracteristicilor persoanei.
Pentru testare am folosit datele preliminare din recensământul 2002. Caracterul
limitat al acestor date ne-a permis doar testarea câtorva caracteristici.
Caracteristici ale persoanelor
Distribuţia după sex cât şi cea după naţionalitate este conformă cu datele din
recensământ. Abaterile de la datele din recensământ se menţin în limita erorii
standard a eşantionului.
9

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Tabel 1. Distribuţia persoanelor după sex, comparativ cu datele din recensământ
Eşantion Recensământ 2002
Masculin 46,4% 47,7%
Feminin 53,6% 52,3%
Total 100% 100%
Tabel 2. Distribuţia persoanelor după naţionalitate, comparativ cu datele din
recensământ
Eşantion Recensământ 2002
Română 72,1% 70,3%
Maghiară 25,9% 27,5%
Rromă 1,7% 1,2%
Germană 0,2% 0,3%
Altă naţionalitate 0,1% 0,7%
TOTAL 100,0% 100,0%
Date privind gospodăria
În privinţa gospodăriei au fost luate în considerare date privind numărul de
persoane în gospodărie, numărul de camere pe persoană, suprafaţa locuibilă pe
persoană şi utilităţile gospodăriei.
Tabel 3. Distribuţia gospodăriilor în funcţie de numărul de persoane/gospodărie,
numărul de camere/persoană şi suprafaţa locuibilă/persoană, comparativ cu datele din
recensământ
Eşantion Recensământ 2002
Numărul de camere/persoană 1,0 0,9
Numărul de persoane din gospodărie 2,7
Suprafaţa locuibilă/persoană (în mp) 16,9 14,3
Şi estimările privind gospodăriile incluse în eşantion sunt reprezentative,
diferenţele faţă de datele din recensământ menţinându-se în limita maximă
admisă.
Tabel 4. Utilităţile gospodăriei, comparativ cu datele din recensământ
Eşantion Recensământ
2002
Alimentare cu apa în locuinţă 96,0% 95,3%
Canalizare din reţeaua publică sau din sistem propriu 94,1% 93,0%
Încălzire prin termoficare sau de la reţea proprie 82,0% 80,2%
2,6
10

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Metodologia de măsurare a sărăciei
Pentru a măsura sărăcia la orice nivel este nevoie de două măsuri: un indicator
numeric al bunăstării şi un prag al sărăciei.
A măsura sărăcia constă, în varianta cea mai simplă, stabilirea procentului de
indivizi, sau de familii care se află sub respectivul prag.
Stabilirea ambelor măsuri ridică anumite probleme şi implică decizii, astfel că le
vom descrie pe scurt.
Măsurarea bunăstării: agregat de venituri sau agregat de
consumuri?
Există două modalităţi general folosite pentru măsurarea cantitativă a bunăstării,
la nivel de familie sau la nivel de individ. O soluţie pretinde înregistrarea tuturor
veniturilor corespunzătoare unei perioade de referinţă. Cealaltă soluţie solicită
agregarea tuturor consumurilor realizate de unitatea de analiză în perioada de
referinţă.
În realizarea obiectivelor cercetării noastre am optat pentru o măsurare a sărăciei
pe baza unui agregat de consumuri şi validarea rezultatelor respective prin
agregatul de venituri. Deşi procedura pare mai greoaie decât cea bazată pe
venituri, avem argumente serioase în favoarea acestei opţiuni:
1. Bunăstarea materială înseamnă în fond capacitatea de a consuma. Din acest
punct de vedere, folosirea agregatului de consum este un indicator mai valid
decât suma veniturilor pentru calitatea obiectivă a vieţii.
2. Folosirea agregatului de venituri este recomandată mai ales pentru societăţile
dezvoltate în care familiile achiziţionează de pe piaţă bunurile şi serviciile pe
care le consumă. În societăţile mai puţin dezvoltate, o bună parte din ceea ce
se consumă provine fie din producţie proprie fie este obţinut de gospodărie
pe canale care ocolesc pieţele şi schimbul monetarizat (daruri, schimb în
natură etc.). În varianta măsurării bunăstării prin totalul veniturilor, familiile
care consumă mult din ceea ce produc sau primesc multe daruri în natură vor
apare mai sărace decât sunt în realitate. România este încă, socotim, genul de
societate în care o parte importantă a bunurilor şi serviciilor de consum sunt
obţinute altfel decât prin achiziţionare pe piaţă.
3. Veniturile sunt subdeclarate, de cele mai multe ori, din motive evidente, în
timp ce consumurile nu suferă de aceleaşi distorsiuni. Acest motiv
metodologic ne-a orientat alegerea în primul rând, luând în considerare şi
experienţa echipei de cercetare în înregistrarea veniturilor gospodăriilor în
cercetările noastre anterioare.
Observăm că avantajele şi dezavantajele celor două metode depind mai ales de
contextul socio-economic. Nu este de mirare că Uniunea Europeană foloseşte un
agregat monetar al bunăstării, în timp ce Banca Mondială recomandă ţărilor în
curs de dezvoltare utilizarea măsurii consumului. Institutul Naţional de Statistică
11

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
din România utilizează o măsură a bunăstării materiale bazată pe consumuri,
mai ales datorită ponderii mari a economiei informale şi a autoconsumului, care
scapă circuitelor monetare.
Pragurile sărăciei
În măsurarea sărăciei, limita folosită pentru identificarea gospodăriilor şi
persoanelor sărace – pragul sărăciei – este calculat şi el în diferite moduri. O
primă distincţie este între pragurile relative şi absolute. Pragurile absolute
fixează limita respectivă la o valoare normativă convenţională determinată
indiferent de datele, stabilite în funcţie de anumite considerente. Astfel, Comisia
Naţională de Statistică foloseşte, în calculele proprii privind incidenţa sărăciei
un prag alimentar de 2505 calorii/zi, pe adult echivalent. Banca Mondială
foloseşte adeseori în studiile sale, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, un prag
monetar de 1 dolar pe zi/ adult echivalent. Pragul alimentar are dezavantajul de a
introduce multe convenţii, mai ales în stabilirea valorii calorice a consumurilor
alimentare şi de a fi puţin flexibil la modificările din stilurile de consum ale
persoanelor şi gospodăriilor, mai ales dacă se foloseşte un coş alimentar
standard. Pe de altă parte, urmărirea în timp a fenomenului sărăciei este posibilă
mai degrabă cu praguri absolute.
Pragurile relative sunt stabilite de obicei ca puncte de pe scala
agregatelor de consum sau de venituri construite pe datele care se evaluează. Ele
au calitatea de a fi flexibile pentru diferite situaţii faţă de care decidenţii trebuie
să reacţioneze dar sunt specifice momentului în care sunt culese datele
comparaţiile între diferitele rate calculate cu acelaşi prag relativ dar la momente
diferite fiind destul de distorsionate de modificările în timp ale structurii
consumului. În trecut, pragurile se stabileau ca şi procent din media măsurii
bunăstării, de obicei 40% din medie pentru pragul sărăciei severe şi 60% pentru
pragul sărăciei simple. S-a constatat faptul că aceste praguri erau foarte
sensibile la valori aberante mari ale indicatorului bunăstării, motiv pentru care
în ultimii ani institutele de specialitate au optat pentru folosirea medianei
măsurii bunăstării în locul mediei, aceasta fiind insensibilă la valori extreme.
Pentru această măsură a bunăstării se recomandă – de către Uniunea Europeană
de pildă - pragul de 50% pentru identificarea sărăciei severe şi 60 sau chiar 70%
pentru identificarea sărăciei simple.
Am socotit că maniera cea mai fezabilă şi adecvată obiectivelor cercetării
noastre de stabilire a incidenţei sărăciei este prin folosirea unor praguri relative
calculate pe baza medianei agregatelor de consum calculate. Practic, pentru
identificarea gospodăriilor aflate în sărăcie severă, vom utiliza pragul de 50%
din mediană iar pentru identificarea celor aflate în sărăcie simplă – 60%.
Cele două praguri ale sărăciei
Literatura şi experienţa metodologică privind măsurarea bunăstării şi construcţia
ratelor sărăciei nu este unanimă în ceea ce priveşte construcţia agregatului de
12

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
consum. Principala diferenţă priveşte includerea valorii de întrebuinţare a
locuinţelor ca şi pe cea a bunurilor de folosinţă îndelungată în agregatul de
consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii imputate bunurilor
deţinute în gospodărie, inclusiv a locuinţelor deţinute în folosinţă, ca şi expresie
a valorii de întrebuinţare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în
cazul chiriaşilor, plăţile efectuate de aceştia intră în agregatul de consum, ceea
ce le creşte măsura bunăstării, în timp ce proprietarii de locuinţe, care sunt în
mod evident avantajaţi faţă de neproprietari, par a fi mai săraci tocmai pentru că
nu plătesc nimic pentru ceea ce deţin! Acelaşi argument funcţionează şi pentru
bunurile de întrebuinţare îndelungată – maşini de spălat, automobile etc. În
schimb, sumele cheltuite pentru achiziţionarea acestor bunuri nu se mai includ în
agregatul de consum, în caz contrar sumele pentru gospodăriile care au făcut
achiziţii importante tinzând să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea
aparentă.
Pe de altă parte, specialiştii Institutului Naţional de Statistică nu folosesc
aceste măsuri în construcţia agregatului de consum, cu motive temeinice. Ei
argumentează că bunurile de folosinţă îndelungată din România sunt de multe
ori foarte vechi şi cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea
sărăciei deoarece deţinerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În
plus, deţinerea locuinţelor nu este un indicator al bunăstării având în vedere
modalităţile neeconomice şi mai ales politice prin care actuala structură a
proprietăţii imobiliare din România a fost stabilită.
Evident că este greu de făcut o alegere între cele două opţiuni, mai ales că,
precum se va vedea, cele două soluţii de calcul al agregatului de consum nu
produc întotdeauna rezultate identice când sunt identificate gospodăriile sărace.
Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu cu ambele
abordări în paralel. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la
opţiuni metodologice şi va permite susţinerea unor decizii pentru studii similare
viitoare.
În paginile următoare vom face referire de la cele două modalităţi de calcul al
bunăstării ca agregat de consum simplu şi agregat de consum cu bunuri şi
locuinţe.
Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare,
serviciile şi cheltuielile de întreţinere a locuinţei exclusiv chiriile pentru luna de
referinţă – februarie. Agregatul de consum cu bunuri şi locuinţă cuprinde pe
lângă consumurile din agregatul de consum simplu şi valoarea de întrebuinţare a
bunurilor durabile deţinute de gospodărie şi valoarea de utilizare a locuinţei.
Din consumuri am exclus achiziţiile mari şi cheltuielile accidentale care
pot spori în mod artificial indicatorul bunăstării – cum ar fi achiziţia de bunuri
de folosinţă îndelungată sau cadourile date le nunţi sau botezuri, investiţiile –
care în nici un caz nu sunt identice cu consumurile, la fel precum şi anumite
13

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
cheltuieli, cum sunt cele pentru medicamente, care sunt de fapt asociate cu o
scădere a bunăstării şi ar distorsiona măsura consumului.
Calcularea valorii de utilizare a bunurilor de utilizare îndelungată şi a
locuinţelor a presupus proceduri mai complicate. Ambele categorii de valori au
fost imputate gospodăriilor ca şi „chirii”. Cea mai laborioasă a fost procedura de
imputare a valorii de utilizare a bunurilor durabile.
Valoarea de utilizare a bunurilor a fost stabilită ca o fracţiune de 10% din
valoarea actuală de piaţă a respectivului bun (corespunzătoare de fapt unei chirii
lunare de 10% din preţul bunului - pentru majoritatea bunurilor – valoarea
recomandată de Banca Mondială pentru ţările din această regiune). Cunoaşterea
valorii actuale de piaţă a bunului însă presupune un calcul mai complicat: ea este
funcţie de trei caracteristici:
- valoarea iniţială a bunului
- vechimea bunului
- rata de devalorizare a bunului în timp
Ceea ce nu se cunoaşte pe baza datelor noastre este valoarea iniţială şi variaţia în
timp a valorii produsului, în schimb se cunoaşte vechimea. Pe baza informaţiilor
culese prin interviuri cu specialişti din domeniul vânzărilor de bunuri de
utilizare îndelungată, am stabilit preţuri medii pentru respectivele produse
cumpărate noi cât şi funcţiile de devalorizare a produselor în timp. Am constata
că, în esenţă, bunurile durabile sunt de două feluri în ceea ce priveşte rata
devalorizării: cele a căror valoare de piaţă descreşte liniar în funcţie de timp şi
cele a căror valoare descreşte exponenţial urmând graficul unei funcţii inverse
– cu o descreştere rapidă la început urmată de o devalorizare lentă. Am calculat
valorile actuale de piaţă ale bunurilor deţinute de familii pe baza acestor
parametri, realizând ajustările necesare acolo unde funcţiile de descreştere a
valorii de piaţă au produs estimări mult depărtate de realitatea din teren.
Calculul valorii de întrebuinţare a locuinţelor a fost mai simplu. Această
măsură este identică cu chiria plătită în cazul chiriaşilor. Pentru proprietari sau
cei care locuiesc cu titlu gratuit se impută chiriile valabile pe piaţă la momentul
de referinţă pe piaţa imobiliară. Potrivit specialiştilor de pe piaţa imobiliară pe
care i-am consultat, valoare chiriilor este dependentă de numărul de camere şi de
suprafaţa locuibilă. Având ambele informaţii înregistrate în anchetă, nu ne-a fost
dificil să realizăm imputarea valorii de utilizare a locuinţelor.
Scale de echivalenţă
Valoarea consumului familiei trebuie standardizată prin mărimea acesteia şi prin
efectele de mărime pe care numărul de membri ai gospodăriei le are asupra
consumului individual. Întrucât copiii consumă mai puţin decât adulţii, ei trebuie
echivalaţi cu fracţiuni de adulţi. În plus, familiile reprezintă unităţi de producţie
şi consum care produc pentru membri lor efecte de mărime, relaţia dintre
mărimea familiei şi cantitatea totală necesară pentru consum de aceeaşi utilitate
fiind descrescătoare. Efectul de mărime se obţine datorită consumului în comun
14

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
al multor utilităţi, cum ar fi electricitatea, apa, încălzirea, bunurile de folosinţă
îndelungată, etc.
Aceste două efecte sunt luate în calcul în scala de echivalenţă folosită la
calcularea numărului de adulţi echivalenţi ai fiecărei gospodării din această
anchetă. Formula acestei scale este cea mai nouă pentru acest calcul,
recomandată de Comisia Naţională de Statistică:
AE=(A+αC) θ ,
unde A este numărul adulţilor din familie – persoane peste 14 ani, C reprezintă
numărul copiilor, persoane sub 14 ani, α reprezintă coeficientul de echivalare a
copiilor cu adulţii iar θ reprezintă coeficientul efectului de mărime. Pentru
calculele noastre am folosit α=0,7 iar θ=0,9.
15

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Rezultate
Distribuţiile consumului după cele două modalităţi de
calcul a agregatelor
Figura 1. Histograma consumului simplu
Frecvente
300
200
100
0
5000000,000 10000000,000 15000000,000
Consum simplu pe adult echivalent
Figura 2. Histograma consumului cu bunuri şi locuinţe
Frecvente
300
200
100
0
10000000,000 20000000,000 30000000,000
Consum cu bunuri si locuinte pe adult echivalent
16

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
O comparaţie simplă între cele două histograme indică faptul că distribuţiile sunt
asemănătoare, doar scala fiind modificată datorită valorilor mult mai mari pe
care le presupune cel de-al doilea mod de calcul.
Figura 3. Consumul pe adult echivalent pe decile
17
6000000
5000000
4000000
3000000
2000000
1000000
0
Media consumului pe adult echivalent pe decile de consum echivalent
Linia reprezintă
pragul sărăciei
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Figura 4. Consumul pe adult echivalent pe decile, la calcul cu bunuri şi
locuinţe
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
Media consumurilor pe adult echivalent pe decile de consum calculat
cu bunuri şi locuinţe
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
La fel, distribuţiile agregatelor de consum pe adult echivalent pe decilele
corespunzătoare sunt similare.
Tipuri de consum şi bunăstare
Figura 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe
decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
Consumuri pe tipuri pe adulţi echivalenţi pe decilele agregatului de consum
simplu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Valoarea
bunurilor
durabile pe adult
echivalent
Valoarea
locuintelor pe
adult echivalent
Consumul
alimentar pe
adult echivalent
Consum
nealimentar pe
adult echivalent
Figura 6. Consumul simplu, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe decilele agregatului
de consum cu bunuri şi locuinţe pe adult echivalent
4500000
4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
Consumuri pe adult echivalent, de diferite tipuri pe decilele agregatului de
consumului cu bunuri si locuinta pe adult echivalent
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Valoarea
bunurilor
durabile pe
adult
echivalent
Valoarea
locuintelor
pe adult
echivalent
Consumul
alimentar
pe adult
echivalent
Consum
nealimenta
r pe adult
echivalent
18

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
O simplă comparare a celor două grafice permite câteva constatări referitoare la
validitatea celor două modalităţi de măsurare a bunăstării gospodăriilor:
• Agregatul de consum simplu nu are o relaţie monoton crescătoare cu
valoarea de întrebuinţare a locuinţelor; în schimb celelalte tipuri de
consumuri sunt prezise destul de bine de către situarea pe această măsură a
bunăstării. Mai mult, de la decila întâia până la penultima, valoarea
locuinţelor este relativ constantă, forma curbei fiind sinuoasă, deşi au loc
sporuri substanţiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferenţă a
valorii bunurilor imobiliare faţă de posibilităţile de consum simplu, de fiecare
zi, ale gospodăriei, fenomen care îşi are originea în câteva distorsiuni ale
pieţei imobiliare: privatizarea, pe considerente sociale, a locuinţelor
proprietate de stat imediat după evenimentele din 1989, tendinţa
gospodăriilor de a menţine proprietăţile imobiliare şi eventual de a le spori,
indiferent de posibilităţile materiale, acest tip de proprietăţi fiind considerat
cel mai sigur mod de tezaurizare, politicile constante de subvenţionare a
costurilor de întreţinere a locuinţelor, mai ales a celor de la bloc, prin care
statul a suportat o bună parte din aceste costuri permiţând marii majorităţi a
proprietarilor să menţină costuri de întreţinere a proprietăţilor suportabile.
• În schimb, agregatul de consum care include valoare bunurilor şi pe cea a
locuinţelor are o corelaţie pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de
consumuri pe adult echivalent;
• Deşi agregatul include toate aceste tipuri de consumuri relaţia cea mai clară
dintre agregat şi vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de
consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoţit la creşteri
liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare şi al serviciilor şi a valorii
locuinţelor, creşterea valorii bunurilor din gospodărie este în relaţie
exponenţială de situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot extrage
mai multe concluzii - venit:
o „Efectul de venit” – există o tendinţă cu creştere exponenţială de
transformare a sporurilor de venit în bunuri de folosinţă îndelungată,
faţă de creşterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare,
serviciilor sau a investiţiilor în locuinţă.
o Valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată dintr-o gospodărie este un
bun indicator al bunăstării acesteia. Autorul acestui material propune
introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile româneşti
privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare,
nealimentare şi a celor pentru locuinţă. Acestea sunt toate în corelaţie
pozitivă.
19

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Concluzii
• Distorsiunile de pe piaţa imobiliară din ultimii 13 ani fac ca posibilităţile de
consum ale gospodăriilor să nu fie corelate cu valoarea locuinţelor deţinute.
• Indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile
alimentare, nealimentare, de servicii şi bunurile de utilizare îndelungată
aflate în dotarea gospodăriei.
20

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Pragurile sărăciei. Ratele sărăciei
Sărăcie severă
În varianta consumului simplu, pragul sărăciei severe, calculat la 50% din
mediana consumului pe adult echivalent este de 1098787,06225 lei. La acest
prag, rata sărăciei severe, la nivel de gospodărie este de 10,7%. La nivel de
persoane, rata sărăciei este de 12,03%.
În schimb în varianta consumului şi a proprietăţilor, pragul creşte la 2275054 lei,
căruia îi corespunde o rată a sărăciei de 8,7%. Calculat la nivel de persoane, rata
sărăciei este de 10,1%.
Tabel 5. Sărăcia severă
Agregat de Agregat de consum cu
consum simplu bunuri şi locuinţe
Pragul sărăciei severe (lei pe 1098787,1
adult echivalent)
2275054,0
Rata sărăciei severe pe 10,7 8,7
gospodării (%)
Rata sărăciei severe pe 12,03 10,1
persoane (%)
Număr de săraci extins 24845 20859
Sărăcia simplă
Pragurile sărăciei simple sunt calculate la nivelul de 60% din mediana
agregatelor de consum. Pragurile, ratele la nivel de gospodărie şi la nivel de
persoane sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 6. Sărăcia simplă
Agregat de consum Agregat de consum cu
simplu
bunuri şi locuinţe
Pragul sărăciei simple
(lei pe adult echivalent)
1318544,5 2730064,8
Rata sărăciei simple pe 16,7
gospodării (%)
16,5
Rata sărăciei simple pe 19,13
persoane (%)
20,74
Număr de săraci extins 39508 42833
21

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Observaţii
Diferenţa constantă dintre ratele calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate
la nivel de persoane, care dau rate ale sărăciei mai mari, se datorează mărimii
medii mai mari a familiilor sărace.
Rata mai mare a sărăciei severe la agregatul de consum simplu faţă de agregatul
cu bunuri şi locuinţe se datorează distribuţiei mai puţin inegale a proprietăţilor
imobiliare în populaţia investigată. Această diferenţă însă dispare atunci când
folosim un prag al sărăciei mai ridicat, precum se vede din Tabel 2.
În paginile care urmează ne vom raporta doar la sărăcia severă. Aceasta
afectează în cel mai mare grad posibilităţile de subzistenţă şi de viaţă socială
normală ale persoanelor şi familiilor, necesită intervenţie urgentă şi imperativul
analizării ei este cel mai puternic.
Concluzii
• Rata sărăciei severe, calculată la pragul de 50% din mediana agregatului
consumurilor simple este de 10,7% din gospodării şi 12,03% din
persoane. Rata sărăciei simple, calculată la pragul de 60% din mediana
agregatului consumurilor simple este de 16,07% la nivel de gospodărie iar
la nivel de persoane de 19%. Ratele sărăciei severe calculate faţă de
praguri stabilite pe agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt de
8,7%, respectiv 10,1% în timp ce rata sărăciei simple este de 16,5%,
respectiv 20,74%.
Deficitele
Deficitele medii
Calcularea necesarului de transferuri pentru persoanele sau gospodăriile
identificate ca fiind sărace se bazează pe calcularea deficitelor. Acestea sunt, pur
şi simplu, sumele pe adult echivalent necesare gospodăriilor sărace pentru a
depăşi pragul sărăciei. Deficitele medii pentru cele două modalităţi de calcul a
agregatului de consum sunt:
Tabel 7. Deficite medii pentru cele două modalităţi de calcul a consumului agregat
Medie
(lei)
Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum 289944,5
simplu
Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum 598563,2
cu bunuri şi locuinţe
Cifrele de mai sus sunt relevante pentru calculul necesarului de transferuri.
Acesta este egal cu suma deficitelor extinse la nivelul întregii populaţii avute în
vedere. Extinderea constă în calcularea numărului de gospodării sărace din
populaţie numărul respectiv urmând a fi înmulţit cu deficitul mediu pe familie.
22

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Deficitul mediu pe familie este media deficitelor pe adult echivalent înmulţite cu
numărul de adulţi echivalenţi din fiecare gospodărie. Prezentăm în tabelul de
mai jos deficitele totale calculate pentru cele două variante ale sărăciei:
Tabel 8. Calculul deficitului total anual al familiilor sărace
Consum
simplu
Consum
cu
bunuri şi
locuinţe
23
Rata
sărăciei
pe gospodării
Numărul
gospodări
ilor sărace
10,7 8156,503
8,7 6631,92
Deficitul
mediu pe
familie
(lei)
Deficitul
total (lei)
Deficit
actualizat
la preţuri
din mai
2003 şi la
30 de
zile/lună
Deficitul
total în
EURO
(=37500
de lei)
719026 5,86E+09 7,59E+10 2.025.333
1700035 1,13E+10 1,46E+11 3.905.505
Pentru a calcula deficitul total pe an, la nivelul preţurilor din mai 2003, înmulţim
deficitul total cu 13,1 (corespunzător unui număr de zile mediu de 30 pe lună şi
unei inflaţii lunare de 1% în martie şi aprilie.
Diferenţele dintre ratele sărăciei calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate
la nivel de persoane se datorează faptului că gospodăriile sărace tind să aibă un
număr mediu de persoane mai mare decât celelalte familii.
Bunurile de utilizare îndelungată şi locuinţele au o influenţă puternică
asupra pragului sărăciei. Introducerea celor două categorii de bunuri sporeşte cu
mai mult de 100% a pragului de sărăcie. La acest spor, contribuţia cea mai
puternică o deţine valoarea de întrebuinţare a locuinţei, valoare bunurilor având
şi ea o influenţă care nu e de neglijat asupra agregatului de consum. Această
constatare ne face să ne aşteptăm, că în varianta calculelor cu bunuri de folosinţă
îndelungată şi a locuinţelor, distribuţia sărăciei să fie puternic determinată de
modelele rezidenţiale din Oradea.
Concluzie
Deficitul total anual care trebuie acoperit pentru a ridica consumurile pe adult
echivalent deasupra pragului sărăciei severe al gospodăriilor aflate sub acest
prag este de 3.905.505 EURO.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Inegalitate. Profunzimea sărăciei
Măsurile inegalităţii sociale
În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situaţia indivizilor sau gospodăriilor
care se află la nivelul de jos al distribuţiei veniturilor sau consumurilor,
inegalitatea este un concept mai larg în care se ia în considerare întreaga
populaţie.Dintre multele măsuri ale inegalităţii folosite în literatura de
specialitate, am ales pentru măsurarea acestei variabile la nivelul municipiului
Oradea indicele Gini standardizat. Acesta se bazează pe curba Lorenz, o curbă a
frecvenţei cumulative care compară distribuţie unei variabile specifice
(consumul, în cazul nostru), cu distribuţia uniformă care reprezintă egalitatea, şi
care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare suprafaţa dintre
cele două curbe, cu atât este mai mare inegalitatea în rândul populaţiei, în
privinţa variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre
cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (extremă
inegalitate).
Figura 7. Curbele Lorenz ale celor două tipuri de consum pe adult echivalent, pentru
toate gospodăriile. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
Curba Lorenz are o mare răspândire şi datorită caracterului său intuitiv: punctele
aflate la pe curbă reprezintă cât la sută din consum (valoarea de pe axa verticală)
este realizat de x % din gospodării (valoarea pe axa orizontală). De exemplu, din
curba de mai sus, se poate trage concluzia că 90% din gospodării consumă
24

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
aproximativ 75 % din totalul pe Oradea, în vreme ce 10 % din gospodării
consumă aproximativ 25%.
După cum se poate observa şi din curbele Lorenz, utilizând consumului cu
bunuri şi locuinţă obţinem o mai mică inegalitate în rândul gospodăriilor, după
cum o atestă şi indicele Gini:
Tabel 9. Indicele Gini pentru întreaga populaţie.
Indice Gini standardizat
Consum simplu pe adult echivalent 0,28
Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult 0,25
echivalent
Venit pe adult echivalent 0,28
Veniturile pe adult echivalent prezintă o distribuţie similară, indicele Gini fiind
identic cu cel al consumului.
Distribuţia spaţială a inegalităţii
Coeficientul Gini ne oferă o măsură a omogenităţii populaţiei din punctul de
vedere al bunăstării. Distribuţia consumului pe cartiere ne dă o imagine despre
cât de eterogenă este populaţia în aceste cartiere. După datele noastre, ea se
cifrează în modul următor.
Tabel 10. Indicii Gini pe cartiere, pentru consumul pe adult echivalent.
25
Consum simplu pe adult
echivalent
1. Eminescu 0,34 0,35
2. Tokai 0,24 0,19
3. Oncea 0,22 0,18
4. Iorga 0,35 0,29
5. Episcopia 0,36 0,20
6. Rogerius Sud 0,28 0,23
7. Rogerius Nord 0,26 0,23
8. Centru 0,27 0,31
9. Centru Muzeu 0,24 0,23
10. Centru Universitate 0,30 0,29
11. Centru 1 Decembrie 0,32 0,34
12. Cantemir 0,28 0,22
13. Velenţa 0,27 0,26
14. Nufărul 0,25 0,22
15. Ioşia Nord 0,26 0,28
16. Ioşia Calea Aradului 0,26 0,22
17. Ioşia 0,30 0,27
Consum cu bunuri şi
locuinţă pe adult
echivalent

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
După cum se observă, cele mai mari inegalităţi există în cartierele Eminescu,
Iorga şi Centru 1 decembrie, în vreme ce inegalităţile cele mai puţin pronunţate
sunt întâlnite în cartierele Tokai, Oncea, Centru Muzeu. Un caz aparte îl
reprezintă cartierul Episcopia, care are o mare eterogenitate în privinţa
consumului, dar o mare omogenitate atunci când se iau în calcul bunurile şi
locuinţa.
Distribuţia inegalităţii pe categorii
Alături de distribuţia spaţială a inegalităţii, de un real interes este cea pe tipuri
de familii.
Tipuri de gospodării
Inegalitatea în privinţa consumurilor nu este distribuită uniform în funcţie de
tipul gopdodăriei, după cum o arată tabelul următor:
Tabel 11. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei
Consum simplu pe
adult echivalent
Consum cu bunuri
şi locuinţă pe
adult echivalent
Persoană singură 0,32 0,26
Cuplu fără copii 0,26 0,20
Cuplu cu un copil 0,23 0,19
Cuplu cu 2 copii 0,23 0,18
Culu cu 3 sau mai mulţi copii 0,16 0,23
Familie monoparentală 0,24 0,24
Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă
cea mai pronunţată inegalitate sunt cele cu o singură persoană, ceea ce se
datorează faptului că în această categorie întâlnim atât tineri singuri, cu consum
mare, cât şi bătrâni singuri, cu consum mic. Chiar dacă se iau în calcul valoarea
bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă
cea mai mare inegalitate.
26

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 8. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de tipul gospodăriei.
Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
La polul opus se află cuplurile cu 3 sau mai mulţi copii, care, după consumul
simplu, prezintă cea mai mică inegalitate. Aceste gospodării au şi cea mai mare
rată a sărăciei.
Figura 9. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de tipul
gospodăriei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
27

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
În funcţie de ocupaţia capului de familie, inegalitatea în gospodării se prezintă
în felul următor:
Tabel 12. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei
Ocupaţia capului gospodăriei Consum simplu pe
adult echivalent
Consum cu bunuri
şi locuinţă pe
adult echivalent
salariat 0,26 0,20
patron 0,27 0,22
şomer 0,23 0,21
pensionar 0,28 0,26
student 0,31 0,31
casnică 0,34 0,25
Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă
cea mai pronunţată inegalitate sunt cele al căror cap de familie este student sau
casnică, după cum o arată şi figura următoare:
Figura 10. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de ocupaţia capului
familiei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
La polul opus se află gospodăriile al căror cap de familie este şomer, acestea
fiind şi cele care, după consumul simplu, prezintă rate mari ale sărăciei.
28

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 11. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de ocupaţia
capului de familie. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
Chiar dacă se iau în calcul valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a
locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă cea mai mică inegalitate.
Alături de indicatori precum numărul şi procentul gospodăriilor sau
indivizilor săraci, care oferă măsuri ale nivelului sărăciei, se mai utilizează şi
indicatori ai profunzimii şi gravităţii sărăciei. Dintre aceştia, am calculat:
- coeficientul Gini calculat pentru săraci
- indicele Sen.
Aşa cum am arătat mai sus, indicele Gini este o măsură a inegalităţii.
Când este calculat pentru săraci, el ne oferă o măsură a gravităţi sărăciei. Cu cât
este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de
indivizi aflaţi în sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz ale consumului pe
adult echivalent pentru ambele tipuri de gospodării sărace (calculate atât la
pragul de sărăcie simplă cât şi la pragul de sărăcie cu bunuri şi locuinţe.
29

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Figura 12. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace
calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.
Acestei distribuţii îi corespund următoarele valori ai indicelui Gini:
Tabel 13. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace
calculate pe baza consumului simplu.
Indice Gini standardizat
Consum simplu pe adult echivalent 0,16
Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult 0,30
echivalent
Se observă marea inegalitate, în privinţa consumului incluzând valoarea
de întrebuinţare a bunurilor şi a locuinţei, la gospodăriile sărace calculate pe
baza consumului simplu.
Pentru gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu locuinţe şi
bunuri de folosinţă îndelungată, curbele Lorenz ale consumului pe adult
echivalent arată după cum urmează:
30

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 13. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace
calculate pe baza consumului cu bunuri şi locuinţă. Diagonala reprezintă distribuţia
uniformă.
Ca şi în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea
consumului cu bunuri şi locuinţă ne face să obţinem o mai mică inegalitate în
rândul gospodăriilor, după cum o atestă şi indicii Gini:
Tabel 14. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace
calculate pe baza consumului
Indice Gini
standardizat
Consum simplu pe adult echivalent 0,23
Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 0,18
Rezultatele constatate întăresc constatarea că, dintre cele două modalităţi
de calcul ale sărăciei, cea pe baza consumului care include şi valoarea de
utilizare a locuinţei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată este cea mai
adecvată.Indicele Gini pentru săraci nu sunt mai mari de 0,18, ceea ce arată că
gravitatea sărăciei în municipiul Oradea.
Indicele Sen, care combină elemente legate de numărul gospodăriilor
sărace, profunzimea sărăciei şi distribuţia sărăciei în cadrul grupului, are
următoarele valori:
31

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Tabel 15. Coeficientul Sen
Consum simplu pe adult echivalent 4,6 %
Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 5,7 %
În cazul consumului simplu, interpretarea este că 4,6 % din consumuri ar
trebui să se redistribuie pentru a ridica gospodăriile sărace peste pragul sărciei.
În cazul valorii de întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi a
locuinţei, procetul care s-ar cere redistribuit este de 5,7 %.
Conchidem de aici că profunzimea şi gravitatea sărăciei, în municipiul
Oradea, sunt moderate.
32

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Dotarea gospodăriei cu bunuri şi sărăcia. Care bunuri
prezic situarea faţă de pragul sărăciei?
Relaţiile stabilite anterior dintre bunăstarea generală a familiei şi
înzestrarea ei cu bunuri de folosinţă îndelungată pot să fie testate imediat grafic.
În graficele de mai jos am indicat procentul gospodăriilor aflate deasupra şi sub
cele două praguri ale sărăciei severe care deţin bunurile de folosinţă îndelungată
incluse în chestionar. Am ordonat bunurile în ordinea crescătoare a frecvenţei
deţinerii lor de către familiile care nu sunt sărace.
Figura 14. Înzestrarea cu bunuri
33
Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consum simplu
aragaz
frigider
TV color
telefon
aspirator
maşină de spălat automată
automobil
celular
congelator
maşină de spălat simplă
PC
cuptor cu microunde
video
0 20 40 60 80 100 120
sub
pragul
sărăciei
peste
pragul
sărăciei
În ambele modalităţi de calcul al agregatului de bunăstare, gospodăriile
sărace reies ca fiind mult mai prost înzestrate cu bunuri de folosinţă îndelungate
decât cele care sunt deasupra pragului sărăciei. Deţinerea unei maşini de spălat
simple pare a fi o emblemă a sărăciei, deoarece ponderea familiilor sărace care
deţin astfel de aparat este chiar mai mare decât cea a familiilor aflate deasupra
pragului sărăciei.
Nu sunt foarte mari diferenţe între procentele de înzestrare obţinute cu
cele două agregate de consum cu excepţia deţinerii unui automobil. Acesta pare
a fi itemul care pare a diferenţia între săracii identificaţi prin consum simplu şi
cei identificaţi prin luarea în considerare a bunurilor şi a locuinţelor – cei din cea
de-a doua categorie nu deţin decât într-o pondere neglijabilă automobile.
Pentru a identifica itemii care diferenţiază cel mai bine gospodăriile
bogate de cele sărace ne vom raporta la graficul (Figura 8) care cuprinde săracii
identificaţi pe baza agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe, între cele două

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
caracteristici relaţia fiind mai puternică. Din grafic reies diferenţe mari în
procentele deţinătorilor între cei aflaţi sub şi deasupra pragului sărăciei pentru
automobil, video, PC, congelator şi cuptor cu microunde – pentru care procentul
săracilor care le deţin este cel mult un sfert din cel al familiilor aflate deasupra
pragului sărăciei care au aceste bunuri în dotare şi maşina de spălat automată şi
celularul pentru care procentul săracilor deţinători este cel mult jumătate din cel
al celor care nu sunt săraci care le deţin.
Figura 15. Înzestrarea cu bunuri
Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consumuri cu
bunuri şi locuinţe
aragaz
frigider
TV color
telefon fix
aspirator
maşină de spălat automată
automobil
congelator
celular
maşină de spălat simplă
PC
cuptor cu microunde
video
0 20 40 60 80 100 120
sub
pragul
sărăciei
peste
pragul
sărăciei
Asemenea calcule sunt aproximative şi nu contribuie prea mult la
identificarea bunurilor de folosinţă îndelungată care constituie predictori ai
situării familiei sub sau deasupra pragului sărăciei. Majoritatea acestor bunuri
sunt covariate iar folosirea bunurilor de mai sus ca indicatori ai sărăciei ar putea
produce erori, deoarece graficul de mai sus nu indică contribuţia fiecărui bun la
bunăstarea gospodăriei. Modalitatea de a găsi setul de bunuri care influenţează
în mod independent cel mai clar poziţia gospodăriilor faţă de pragul sărăciei cea
mai convenabilă este regresia logistică multiplă.
Prezentăm mai jos rezultatele modelării pentru cele două variante de
calcul al agregatului de consum:
34

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Tabel 16. Regresii logistice ale înzestrării cu bunuri şi sărăciei 1
35
Sărac – agregat
simplu
Sărac – agregat de
consumuri cu bunuri
şi locuinţe
video
cuptor cu microunde
PC
maşină de spălat simplă +
celular - -
congelator - -
automobil -
maşină de spălat automată -
aspirator -
telefon fix - -
TV color -
frigider -
aragaz
R 2 Nagelkerke 0,165 0,198
Tabelul de mai sus produce rezultate net diferite de constatările impresioniste
bazate pe grafice. Concluziile care pot fi extrase pe baza regresiilor logistice
sunt următoarele:
- Nu poate fi stabilită apartenenţa gospodăriei la categoria săracilor doar pe
baza înzestrării cu bunuri decât cu o mare eroare (între 84 şi 80%).
- În schimb, deţinerea acestor bunuri poate fi un criteriu de clasificare a
gospodăriei din punctul de vedere al bunăstării, existând asocieri clare între
deţinerea lor şi situarea faţă de pragul sărăciei
- Bunurile de folosinţă îndelungată care indică în modul cel mai clar starea
materială a gospodăriei sunt telefoanele celulare şi aparatele de telefonie
fixă. Acestea au coeficienţi semnificativi pentru ambele modele.
- În afara telefoanelor mobile şi a celor fixe, predictori puternici ai situării sub
pragul sărăciei în funcţie de agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt
înzestrarea cu frigider şi automobile. Automobilul mai cu seamă, are un
impact deosebit de puternic asupra situării deasupra pragului sărăciei.
În concluzie, într-un chestionar de anchetă socială am recomanda înregistrarea,
pe lângă alte informaţii, deţinerii acestor bunuri de folosinţă îndelungată –
telefon mobil funcţional, telefon fix (eventual abonament de telefonie fixă,
frigider şi automobil).
1 Semnul negativ indică faptul că prezenţa bunului „saltă” gospodăria deasupra pragului sărăciei iar semnul
pozitiv invers. Haşura semnifică coeficienţi de regresie semnificativi sub pragul de 0,001.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Incidenţa sărăciei în diferite categorii sociale
Sărăcia are o clară determinare socială. Ea exprimă şansele sociale
diferenţiate ale celor care au diferite caracteristici socio-demografice.
Identificarea principalelor categorii de beneficiari ai transferurilor sociale
trebuie să pornească de la stabilirea relaţiilor dintre caracteristicile persoanei
sau/şi ale familiei şi riscul sărăciei. În cele ce urmează vom prezenta incidenţa
sărăciei în diferite categorii sociale, care desciu resurse socio-economice
diferite, prezentând rezultatele atât pentru cazul calculului agregatului de
consum simplu cât şi pentru cazul calculului incluzând valoarea de utilizare a
bunurilor de consum şi a locuinţei.
Sexul
Datele noastre confirmă într-o oarecare măsură vechea constatare că
incidenţa sărăciei este mai mare în rândul populaţiei feminine.
Tabel 17. Sex şi rata sărăciei; numărul de săraci extins pe sexe
Consum
simplu
Numărul
persoanelor
aflate sub
pragul
sărăciei
extins
(consum
simplu)
Consum cu
bunuri şi
locuinţe
Bărbaţi 11,7% 11504 10,12% 9950
Femei 12,4% 13417 11,66% 12616
Numărul
persoanelor
aflate sub
pragul sărăciei
extins (consum
cu bunuri şi
locuinţe)
Diferenţele care reies din tabelele de mai sus sunt la limita semnificaţiei
statistice. Pe baza lor nu se poate infera că femeile din Oradea suferă de o
incidenţă semnificativ mai mare a sărăciei decât bărbaţii.
Naţionalitatea
Tabel 18. Etnia şi rata sărăciei
Consum
simplu
Număr
de
săraci
extins
Consum
cu
bunuri şi
locuinţe
Număr
de
săraci
extins
Români 10,52 15288 8,35 12139
Maghiari 14,42 8194 14,49 8235
Roma 44,6 1099 66,3 1635
36

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Incidenţa sărăciei pe naţionalităţi oferă rezultate oarecum surprinzătoare. O
primă constatare este rata mare a sărăciei în rândul populaţiei de naţionalitate
maghiară, în comparaţie cu populaţia de naţionalitate română. Aceasta îşi are
explicaţia în caracterul îmbătrânit al populaţiei maghiare din Oradea şi al
resurselor de consum, inclusiv financiare, precare de care acest segment al
populaţiei dispune – atât datorită vârstei cât şi datorită lipsei de relaţii exterioare
oraşului care pot constitui un canal de obţinere în afara căilor monetare de
resurse pentru consum. Cealaltă constatare, în concordanţă cu constatări
anterioare, este rata extrem de mare a sărăciei în rândul populaţiei rome. Şi mai
interesant este faptul că rata sărăciei este mult mai mare atunci când agregatul de
consum include şi valoare bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţelor. De
aici se poate înţelege faptul că populaţia roma are un grad de înzestrare cu
bunuri de folosinţă îndelungată şi cu locuinţe mult mai slab decât al celorlalte
categorii de etnie: la acelaşi nivel al consumului simplu agregat – precum l-am
definit anterior – valoarea bunurilor deţinute şi a locuinţelor în care locuiesc
persoanele de etnie roma este mult mai mică. În acest caz putem să fim de acord
că aceste caracteristici constituie indicatori valoroşi ai calităţii vieţii.
Vârsta
Tabel 19. Ratele sărăciei pe grupe de vârstă
Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă
0-17 ani 13,6% 16,0%
18-60 de ani 10,8% 9,3%
peste 60 de ani 15,6% 11,2%
Tabel 20. Număr de persoane sărace extins, pe categorii de vârstă
37
Număr de săraci
la pragul de 50%
din mediana
agregatului de
consum simplu
Numărul de săraci la
pragul de 50% din
mediana agregatului
de consum cu bunuri
şi locuinţe
Persoane de la 0 la 5 ani 1457 1260
Persoane de la 6 la 10 ani 1260 1614
Persoane de la 11 la 14 ani 1614 2008
Persoane de la 15 la 18 ani 1851 2126
Persoane de la 19 la 25 ani 3071 2875
Persoane de la 26 la 30 de ani 1575 1103
Persoane de la 31 la 40 de ani 3071 2993
Persoane de la 41 la 50 de ani 3938 3386
Persoane de la 51 la 60 de ani 2678 2166
Persoane de la 61 la 70 de ani 2402 1733
Persoane de la 71 la 80 de ani 1811 1181
Persoane de la 81 la 90 de ani 551 433
Persoane peste 90 de ani 0 79

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Apartenenţa la o grupă de vârstă sau alta este un predictor important al
ratei sărăciei. Grupurile de vârstă cel mai expuse la sărăcie sunt copii (de până la
18 ani) şi persoanele vârstnice (peste 60 de ani). În raport cu cele două praguri
ale sărăciei, cele două grupuri de vârstă se poziţionează distinct. Astfel, copiii
sunt mai expuşi riscului sărăciei decât media numai atunci când ea este calculată
adăugându-se valoarea bunurilor şi a locuinţei, ceea ce semnifică faptul că
existenţa copiilor este asociată negativ cu cantitatea şi calitatea locuinţei şi a
bunurilor de folosinţă îndelungată din gospodărie.
Figura 16. Ratele sărăciei la minori
20%
18%
16%
14%
12%
10%
8%
6%
4%
2%
0%
Procentul persoanelor sărace între 0 şi 17 ani,
pe categorii de vârstă
0-5 ani 6-10 ani 11-14 ani 15-17 ani
Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă
În schimb, vârstnicii sunt în mai mare măsură expuşi riscului sărăciei
decât media numai în privinţa consumului; atunci când se adaugă valoarea
bunurilor şi a locuinţei, diferenţa faţă de medie nu este semnificativă, ceea ce
arată că această categorie de vârstă nu are un deficit din punctul de vedere al
condiţiilor de locuit şi al bunurilor de folosinţă îndelungată.
Figura 17. Ratele sărăciei la vârstnici
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Procentul persoanelor sărace peste 60 de ani,
pe categorii de vârstă
61-70 ani 71-80 ani peste 80 de ani
Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă
38

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Într-o analiză mai detaliată, am inclus distribuţia sărăciei în funcţie de
grupuri de vârstă cu amplitudine mai mică. Această analiză ne-a permis câteva
constatări:
• alături de categoria minorilor, în grupurile de risc trebuie să includem şi
categoria tinerilor între 18 şi 25 de ani. Vulnerabilitatea acestei vârste este
explicabilă prin dependenţa de familia părinţilor: tinerii nu au un loc de
muncă stabil (unii dintre ei sunt chiar elevi) şi se află sub vârsta medie de
căsătorie.
• Ratele sărăciei scad sub medie la grupele de vârstă adulte 26-60 de ani.
Perioada maturităţii este, în medie, asociată într-o măsură mult mai mică cu
sărăcia.
• Depăşirea pragului de vârstă de 60 de ani creşte şi riscul sărăciei. Este de
remarcat însă că rata sărăciei variază mult în categoria vârstnicilor. Între 61-
70 de ani, ea este cu puţin peste media pe populaţie, dar creşte accentuat la
grupele de vârstă de 71-80 de ani şi peste 80 de ani. Mai mult, la această
ultimă grupă de vârstă, şi rata sărăciei calculate cu bunuri şi locuinţă este
foarte ridicată, semn că, pe măsura înaintării în vârstă, şi gradul de înzestrare
cu locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată scade. Practic, 1 din 5 bătrâni
de peste 80 de ani trăieşte în sărăcie.
Figura 18. Ratele sărăciei pe grupuri de vârstă
39
25%
20%
15%
10%
5%
0%
0-5 ani 6-10
ani
Procentul persoanelor sărace, pe categorii de vârstă
11-14
ani
15-17
ani
18-25
ani
26-30
ani
31-40
ani
41-50
ani
51-60
ani
Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă
61-70
ani
71-80
ani
peste
80 de
ani

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Starea civilă
Tabel 21. Starea civilă şi sărăcia
Consum simplu % Consum cu bunuri şi locuinţă %
căsătoriti 10,8 8,6
în concubinaj 13,8 13,8
divorţaţi 10,2 8,1
văduvi 16,8 13,4
necăsătoriţi 13,8 11,8
separaţi 6,7 13,3
Incidenţa sărăciei în funcţie de starea civilă a subiectului nu are, cu
excepţia unei singure categorii, mari variaţii. Este de remarcat că persoanele
căsătorite au nivele ale sărăciei sub ratele medii, şi semnificativ mai reduse
decât persoanele peste 18 ani necăsătorite sau aflate în concubinaj. Aceasta pare
să confirme că familia are un rol important în bunăstarea individuală, deşi nu
este de ignorat şi faptul că persoanele cu nivel de trai mai ridicat au şanse mai
mari de căsătorie. Şi persoanele divorţate se află sub pragul de sărăcie, semn că,
în medie, situaţia lor materială nu s-a deteriorat semnificativ după divorţ. Nu
acelaşi lucru se poate spune despre persoanele căsătorite care trăiesc separat de
soţ/soţie. separate, care se află, în medie, peste nivelul de sărăcie pe populaţie
dacă luăm în considerare înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată şi cu
locuinţă. În schimb, cea mai ridicată rată a sărăciei o au văduvii, dar trebuie să
menţionăm că acest lucru se datorează în bună parte vârstei lor mai înaintate.
Figura 19. Starea civilă şi sărăcia
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Procentul persoanelor sărace după statusul marital
(cu vârsta de minimum 18 ani)
căsătoriti în concubinaj divortati văduvi necăsătoriti separati
Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă
40

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Educaţia
Tabel 22. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pentru persoanele peste 18 ani
Consum Consum cu
simplu bunuri şi locuinţă
fără şcoală 34,3 34,3
primar (clasele 1-4) 30,1 25,6
gimnazial (clasele 5-8) 20,0 19,5
profesional, complementar sau de ucenici 10,7 8,0
treapta I de liceu (clasele 9-10) 17,2 16,3
liceal (clasele 9-12)
postliceal de specialitate sau tehnic de
9,0 6,8
maiştri 4,7 4,2
universitar de scurta durata sau colegii 6,6 5,5
universitar de lunga durata 5,2 4,9
postuniverstar 7,4 3,7
Tabel 23. Număr de săraci extins, pe categorii de instrucţie, pentru persoanele peste 18
ani
41
Numărul
săracilor pe
niveluri de
instrucţie
(prag simplu)
Numărul
săracilor -
pragul calculat
pe agregat cu
bunuri şi
locuinţe
fără şcoală 474 474
primar (clasele 1-4) 1857 1581
gimnazial (clasele 5-8) 3359 3280
profesional, complementar sau de ucenici 3162 2371
treapta I de liceu (clasele 9-10) 2213 2095
liceal (clasele 9-12) 4900 3675
postliceal de specialitate sau tehnic de
maiştri 711 632
universitar de scurta durata sau colegii 237 198
universitar de lunga durata 1146 1067
postuniverstar 79 40
Ratele medii ale sărăciei în funcţie de educaţie confirmă teoriile asupra
raportului de determinare dintre capitalul uman şi sărăcie. Astfel, cea mai
ridicată rată de sărăcie o au persoanele fără şcoală şi cele cu nivel de pregătire
primar şi gimnazial. Grupul celor care au absolvit 10 clase sau şcoli
profesionale, de ucenici, etc. se află exact la nivelul pragului sărăciei, iar în
rândul grupurilor cu pregătire liceală, postliceală sau superioară, rata sărăciei
este mai redusă decât media populaţiei. Atragem atenţia asupra interacţiunii
dintre nivelul de instrucţie şi alte caracteristici socio-demografice precum vârsta

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
şi etnia: vârstnicii şi romii au într-un procent mai ridicat nivele de instrucţie
primar sau gimnazial.
Figura 20. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie
0,40
0,35
0,30
0,25
0,20
0,15
0,10
0,05
0,00
Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pe adulţi
fara scoala
primar (clasele 1-4)
gimnazial (clasele 5-8)
profesional, complementar sau de ucenici
treapta I de liceu (clasele 9-10)
liceal (clasele 9-12)
postliceal de specialitate sau tehnic de maistri
Ocupaţia
Figura 21. Structura pe ocupaţii a populaţiei
adulte
universitar de scurta durata sau colegii
universitar de lunga durata
postuniverstar
Structura ocupaţională a populaţiei cu vârsta mai mare de 19
ani
salariat
pensionar
student
casnica
alt statut (ex: persoana intretinuta)
somer
patron
lucrator pe cont propriu in activitati neagricole
(conv.civ)
elev
militar in termen
lucrator pe cont propriu in agicultura
membru al unei cooperative neagricole
ajutor familial (servitor, menajera)
1,6
1,5
0,8
0,2
0,2
0,1
0,1
2,6
2,1
4,7
6,6
33,6
Prag al
sărăciei
cu
agregat
simplu
Prag al
sărăciei
cu
agregat
cu
bunuri şi
locuinţe
46,0
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0
42

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 22. Ratele sărăciei pe principalele categorii ocupaţionale pentru persoanele
adulte
43
Ratele sărăciei pe categorii ocupaţionale
casnica
alt statut (ex: persoana intretinuta)
somer
pensionar
lucrator pe cont propriu in activitati
neagricole (conv.civ)
patron
salariat
student
elev
6,1
7,6
8,0
6,9
3,0
6,1
6,2
9,2
11,0
14,8
12,5
9,4
15,7
22,1
23,6
20,2
22,4
29,9
0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0
Rata
sărăciei
(prag cu
bunuri şi
locuinţe)
Rata
sărăciei
(prag
simplu)
Tabel 24. Numărul de săraci extins pe ocupaţii, pentru persoanele peste 18 ani
Număr săraci,
Număr săraci,
prag cu bunuri
Ocupaţii
prag simplu şi locuinţe
elev 78 39
salariat 5718 4551
patron 233 156
student 739 856
pensionar
lucrător pe cont propriu in activitati
8090 6029
neagricole (conv.civ) 233 311
militar in termen 78 39
şomer 700 545
membru al unei cooperative neagricole 0 39
casnica 1789 1673
lucrător pe cont propriu in agricultura 78 78
alt statut (ex: persoana întreţinuta) 934 1245
ajutor familial (servitor, menajera) 78 78

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Starea de sănătate
Boala cronică incapacitantă sau handicapul fizic la persoanele de peste 18 ani
sunt buni predictor pentru apartenenţa la categoria săracilor.
Boala sau handicapul fizic vă
împiedică să vă desfăşuraţi
activitatea?
Consum
simplu %
Consum cu bunuri şi
locuinţă %
19,5 15,4
După cum se observă, ratele sărăciei pentru această categorie de persoane sunt
mult mai ridicate faţă de medie.
Componenţa gospodăriei
Caracteristicile gospodăriei din punctul de vedere al raportului dintre numărul de
adulţi şi numărul de copii au o influenţă semnificativă asupra situării acestora
sub pragurile sărăciei. Vom studia în special două categorii de gospodării: cele
cu o singură persoană şi cele cu copii.
Gospodării cu o persoană
Tabel 25. Rata sărăciei pe gospodării cu o singură persoană
Consum
simplu
Consum cu bunuri şi
locuinţă
gospodarii cu o persoană (bărbat) 11,0% 4,0%
gospodării cu o persoană (femeie) 10,5% 6,3%
gospodării cu o persoană - bătrân 13,5% 5,4%
gospodării cu o persoană - bătrân
femeie
13,5% 8,8%
Se observă că gospodăriile cu o persoană sunt situate, în general, deasupra
pragului de sărăcie. Excepţie fac gospodăriile cu o persoană vârstnică, care se
află cu puţin peste pragul de sărăcie, dar nu şi dacă se ia în considerare
consumul simplu. Concluzia este că, dacă se ia în considerare valoarea de
întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi cea a locuinţei ridică,
vârstnicii care locuiesc singuri nu fac parte din categoriile cu risc ridicat de
sărăcie. O menţiune pentru interacţiunea cu variabila sex: gospodăriile formate
din o singură persoană, de sex feminin, sunt mai sărace decât dacă cele
echivalente cu o persoană de sex masculin, dacă se iau în considerare bunurile
de folosinţă îndelungată şi locuinţa.
44

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Cupluri fără copii
Tabel 26. Ratele sărăciei pentru gospodăriile fără copii
45
Consum
simplu
Consum cu bunuri şi
locuinţă
cupluri fără copii 8,2% 5,6%
cupluri fără copii (peste 60 de ani) 14,3% 6,8%
Gospodăriile compuse dintr-un cuplu fără copii sunt expuse în mai mică măsură
riscului sărăciei decât media. Cupluri de vârstnici au însă o rată a sărăciei mai
mare decât media, atunci când este calculată numai în funcţie de consum. Când
rata sărăciei este calculată adăugând valoarea bunurilor şi locuinţei, riscul
sărăciei este mai mic decât cel mediu al unei gospodării.
Gospodării cu copii
Tabel 27. Ratele sărăciei pentru familiile cu copii
Consum
simplu
Consum cu bunuri şi
locuinţă
familie monoparentală 3,2% 12,9%
cuplu cu un copil 5,2% 4,1%
cuplu cu doi copii 9,9% 8,6%
cuplu cu trei sau mai mulţi copii 18,2% 36,4%
Gospodăriile compuse dintr-un cuplu şi 1-2 copii nu sunt, în general, expuse
riscului sărăciei. Când numărul de copii al unui cuplu este de cel puţin trei,
raportul devine dramatic. Aproape o gospodărie din cinci de acest tip este sub
pragul sărăciei raportat la consumul simplu. Dacă luăm în considerare
înzestrarea cu locuinţă şi bunuri de folosinţă îndelungată, raportul creşte la 1/3.
Acest lucru pare să semnifice că gospodăriile cu mai mulţi copii au condiţii de
locuit mult mai proaste (lipsa spaţiului, dotări insuficiente).
Familiile monoparentale, reduse ca număr în Oradea, prezintă un pattern similar:
ele sunt mai sărace decât media atunci când luăm în considerare locuinţa şi
dotările cu bunuri de folosinţă îndelungată, nu şi dacă luăm în considerare media
consumului.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Figura 23. Rate ale sărăciei pe tipuri de familii
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
Procentul persoanelor sărace
după apartenenţa la tipurile de gospodării
familie monoparentala cuplu cu un copil cuplu cu doi copii cuplu cu trei sau mai mulţi copii
Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă
Concluzii:
- Apartenenţa la categoria roma este un foarte bun predictor al sărăciei. Pe
lângă posibilităţile de consum reduse, romii au şi condiţii de locuit mult mai
proaste decât ceilalţi cetăţeni ai oraşului.
46

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Sărăcia şi locuirea în Oradea
Sărăcia şi relaţia de proprietate cu locuinţa
Tabelul de mai jos cuprinde ratele sărăciei calculate după cele două procedee
pentru fiecare dintre cele 5 relaţii de proprietate posibile ale locatarilor cu
locuinţele lor. Ratele sărăciei de referinţă sunt, reamintim, 10,7% şi 8,7%.
Tabel 28. Relaţia de proprietate cu locuinţa şi sărăcia
Tip de locuinţă după raportul de proprietate Rata
sărăciei cu
agregat de
consum
47
simplu
proprietate personala 9,3% 4,3%
închiriat de la stat 32,2% 54,2%
închiriata de la societăţi comerciale sau instituţii 0,0% 33,3%
închiriata de la particulari 12,5% 23,4%
cu titlu gratuit 0,0% 0,0%
Rata sărăciei cu
agregat de
consum
incluzând bunuri
şi locuinţe
Se remarcă procentele mult mai mari ale celor săraci identificaţi după un agregat
de consum simplu în rândurile celor care domiciliază în locuinţe furnizate de
stat. În schimb ratele sărăciei pentru cei care domiciliază în locuinţe proprietate
personală sau şi-au închiriat locuinţele de la particulari nu sunt diferite statistic
de cele obţinute pentru întreg eşantionul. Cifrele din prima coloană certifică
pentru multe cazuri calitatea de protecţie socială pe care locuinţele oferite de stat
o au pentru locatarii acestora cât şi vulnerabilitatea acestei categorii de persoane
la riscul pierderii locuinţelor.
A doua coloană indică:
1. sensibilitatea măsurii bunăstării folosite de noi la utilizarea valorii de utilizare
a locuinţelor;
2. asocierea între lipsa unei locuinţe în proprietate şi posibilităţile de consum
restrânse
Rata mare a sărăciei obţinută în cazul celor care locuiesc în locuinţe închiriate
de la stat sau de la instituţii şi firme este datorată în parte valorii respectivelor
chirii, care sunt sub preţul chiriilor de pe piaţa imobiliară şi care reduc valoarea
agregatului de consum dar arată şi faptul că posibilităţile de consum simplu –
alimentar, nealimentar şi de servicii – nu sunt suficiente pentru a acoperi, în
cazul multora din această categorie de chiriaşi, deficitul până la pragul sărăciei,
ei neavând în nici un caz posibilităţi monetare sau sociale mai bune decât cei cu

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
locuinţe în proprietate. Astfel, cei fără locuinţe se dovedesc foarte vulnerabili la
fluctuaţiile de pe piaţa chiriilor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul celor
care locuiesc în locuinţe închiriate de la proprietari particulari, în rândul cărora,
deşi chiriile sunt stabilite pe piaţă, rata sărăciei este dublă faţă de eşantionul
general. Este evident că chiriaşii, incluzându-i pe cei aflaţi în chirie la particulari
ai o bunăstare mai mică decât ceilalţi, deţinătorii de locuinţe.
Care este relaţia dintre sărăcie şi lipsa locuinţei?
Plata chiriei şi efortul financiar pe care aceasta îl presupune ar putea fi atribuit
ca şi cauză pentru coborârea multor gospodării sub pragul sărăciei, mai ales în
cazul primei variante de calcul a agregatului de consum, care nu ia în calcul
valoarea de utilizare a locuinţelor. Ipoteza este rapid respinsă de observaţia că
rata sărăciei este cea mai mare printre chiriaşii de la stat, care plătesc şi cele mai
mici chirii însă ar putea fi susţinută în continuare de faptul că rata sărăciei este
mare la chiriaşii de toate categoriile atunci când se ia în calcul valoarea de
întrebuinţare a locuinţei.
Adevărul este undeva la mijloc: noi susţinem că sărăcia îi privează, de
cele mai multe ori, pe locuitorii din Oradea, să achiziţioneze locuinţe în timp ce,
pentru mulţi dintre cei care sunt chiriaşi, necesitatea de a plăti lunar pentru
dreptul de utilizare a locuinţei constituie o piedică în calea economisirii sau
achiziţionării unei locuinţe.
Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor este semnificativ mai mică pentru săraci,
indiferent de modalitatea de calcul a agregatului de consum:
Tabel 29. Valoare de întrebuinţare a locuinţelor
Pentru sărăcia Pentru sărăcia calculată
calculată simplu cu bunuri şi locuinţe
Sub pragul sărăciei 3.085.325 3.210.143
Peste pragul sărăciei 2.653.473 1.231.725
O altă informaţie care poate fi relevantă în acest context este valoarea de
întrebuinţare a locuinţelor pentru diferitele categorii de relaţii de proprietate:
48

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Tabel 30. Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pe diferite categorii de relaţii de
proprietate
Tip de locuinţă după raportul de Valoarea medie de utilizare a
proprietate
locuinţei
Proprietate personala 3.505.387
închiriat de la stat 320.411
Închiriată de la societăţi comerciale sau 813.333
instituţii
Închiriată de la particulari 1.042.295
Cu titlu gratuit 3.048.231
Faţă de locuinţele proprietate particulară sau cele care sunt locuite cu titlu gratuit
(printr-un credit intern al familiei de obicei) valoarea de întrebuinţare a
locuinţelor pentru chiriaşi este de 2-3 ori mai mică. Aceasta ar putea fi datorată
faptului că familiile de chiriaşi sunt restrânse numeric având nevoie de locuinţe
mai mici – cazul cel mai la îndemână fiind cel al tinerilor necăsătoriţi. Datele
privind numărul mediu de membri de familie în gospodărie în funcţie de statutul
de ocupare a locuinţei contrazic, însă, această ipoteză:
Tabel 31. Numărul mediu de persoane pe familie în funcţie de relaţia de proprietate cu
locuinţa
Statutul de ocupare a locuinţei Număr mediu de persoane in gospodăriei
proprietate personala 2,7
închiriat de la stat 3,0
închiriata de la societăţi 3,0
comerciale sau instituţii
Închiriata de la particulari 2,2
cu titlu gratuit 2,3
Total 2,7
Altfel spus, familiile care locuiesc în chirii sunt la fel de mari, uneori chiar mai
mari decât ale celor care locuiesc în locuinţe proprietate personală. Deducem de
aici că statutul de ocupare a locuinţelor are prea puţină legătură cu momentul din
ciclul de viaţă al persoanei. Este destul de limpede acum că ceea ce ţine aceste
familii în locuinţe închiriate este valoarea redusă a posibilităţilor materiale.
Tabelul de mai jos arată că, cu excepţia celor care locuiesc în locuinţe închiriate
de la particulari, veniturile medii obţinute de chiriaşi sunt în mod semnificativ
mai mici decât pentru proprietari şi cei care locuiesc în locuinţe primite gratuit:
49

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Tabel 32. Veniturile medii ale familiilor, în funcţie de raportul de proprietate cu
locuinţa
statutul de ocupare a locuinţei Venit mediu pe adult echivalent
(mii de lei)
proprietate personală 2578,9
închiriat de la stat 2011,5
închiriata de la societăţi comerciale sau 1581,3
instituţii
închiriata de la particulari 2636,9
cu titlu gratuit 3064,9
Total 2567,5
Datele prezentate până acum arată că persoanele cu venituri reduse, care
nu deţin locuinţe în proprietate sunt obligate să găsească locuinţe în sistemul de
protecţie socială, cu chirii mici. Cei care depăşesc un anumit nivel al bunăstării,
care nu îi mai face eligibili pentru locuinţe sociale sau care au preferinţe speciale
pentru confortul locuinţei vor achiziţiona locuinţa de pe piaţa chiriilor. Tabelul 9
arată că, deşi veniturile lor sunt similare cu cele ale proprietarilor, iar mărimea
medie a familiilor este, de asemenea, asemănătoare cu cea a proprietarilor de
locuinţe, chiriaşii din locuinţele particularilor optează pentru locuinţe cu
valoarea de întrebuinţare mult mai mică decât cea medie a locuinţelor
proprietate personală. Aceasta le rezervă resursele pentru acoperirea necesarului
de consum şi permite probabil economii pentru achiziţionarea unor locuinţe.
Tipuri de locuinţe – tipuri de sărăcie
Structura locuirii în Oradea după tipul locuinţelor este următoare:
Tabel 33. Structura locuirii în Oradea, tipuri de locuinţe
%
- casă singur 16,00
- casă curte comună 9,3
- imobil cu mai puţin de 4 apartamente 22,6
- bloc 52,0
50

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 24. Tipul de locuinţă
51
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
16,0
Tipul de locuinţă
9,3
22,6
la casa,singur in curte la casa, in curte comuna imobil cu mai putin de 4
apartemante
52,0
imobil cu peste 5
apartamente
Multe gospodării aflate sub pragul sărăciei sunt de găsit în case cu curte
separată (34%) sau cu curte comună (21%). În schimb, majoritatea familiilor
aflate deasupra pragului sărăciei trăiesc în apartamente de bloc, faţă de săraci,
dintre care doar 43,6% locuiesc la blocuri de apartamente. Am introdus în
categoria blocurilor şi imobilele cu mai puţin de 4 apartamente.
Cifrele nu sunt radical diferite în cazul în care luăm în considerarea la
calculul agregatului de consum şi valoarea bunurilor de consum şi cea a
locuinţelor:
Tabel 34. În ce tip de locuinţe pot fi găsiţi săracii (pragul cu bunuri şi locuinţă)
% săraci
- casă singur în curte 25,2
- casă cu curte comună 26,7
- bloc 48,1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Figura 25. Unde locuiesc săracii (consum simplu)
90,0
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu sunt
săraci
-pentru persoanele sărace sub pragul de 50% din mediană -
21,7
56,4
78,3
case blocuri
Figura 26. Unde locuiesc săracii (consum cu bunuri şi locuinţe)
90,0
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu
sunt săraci
-săraci la pragul calculat cu bunuri şi locuinţă -
23,1
51,9
76,9
case blocuri
48,1
43,6
peste pragul sărăciei
sub pragul sărăciei
peste pragul sărăcieii
sub pragul sărăciei
Diferenţa de 10% între ratele sărăciei pentru cei care locuiesc în case cu
curte separată este datorată valorii medii importante a acestor case.
52

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Aşa cum este de aşteptat, locuinţele celor săraci sunt mai vechi decât cele ale
celor aflaţi peste pragul sărăciei.
Tabel 35. Anul mediu al construcţiei locuinţei
Anul mediu de
construcţie a
locuinţei
53
Consum calculat simplu Consum
locuinţă
cu bunuri şi
săraci Ne-săraci săraci Ne-săraci
1959 1969 1954 1969
Sărăcie şi dotările locuinţei
Dotările locuinţei reprezintă un element important al nivelului de trai.
Posibilitatea unei familii de a duce o existenţă decentă este puternic limitată de
absenţa unor utilităţi precum apa potabilă, WC, apa caldă, încălzirea centrală.
De aceea am analizat, în perspectivă comparativă, dotările gospodăriilor.
Instalaţia de apă
Majoritatea covârşitoare (97 %) a gospodăriilor ne-săracilor s au instalaţie de
apă în interiorul locuinţei. Pentru persoanele sărace, acest procent este de numai
84 %. Aproximativ 7 % din gospodăriile persoanelor sărace sunt racordate la
reţeaua publică, dar au apa în curte şi peste 5 % din acestea au apă potabilă în
curte, dar din altă sursă (fântana/puţ/izvor). 1 % din gospodăriile persoanelor
sărace nu au nici o sursa de apă potabilă.
Figura 27. Sursa principală de apă a locuinţei
nici o sursa
in afara curtii, din alta
zona
in afara curtii, din reteaua
publica (cismea/pompa)
in curte, din alta sursa
(fantana/put/izvor)
in curte, din reteaua
publica
in afara locuintei, dar in
interiorul cladirii
in interior, din sistem
propriu
in interior, din reteaua
publica
Care este sursa principală de apă a locuinţei?
2,0
0,1
0,1
0,2
5,4
0,7
6,9
1,4
1,0
0,1
1,0
0,3
83,8
97,1
sub pragul sărăciei
ne-saraci
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Instalaţia de apă caldă
86 % din gospodăriile ne-săracilor au instalaţie de apă caldă. Pentru gospodăriile
persoanelor sărace, acest procent este de numai 71 %. Din acestea din urmă,
aproximativ 51 % sunt racordate la reţeaua publică de apă caldă, iar 12 % au apă
caldă în sistem propriu.
Figura 28. Tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei
nu are instalatie de
apa calda
sistem propriu
din reteaua publica
Care este tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei?
6,3
7,4
12,5
29,5
58
86,2
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
sub pragul sărăciei
peste pragul sărăciei
Canalizare
La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 16 % din
gospodăriile săracilor nu un instalaţie de canalizare (faţă de 5 % în cazul
gospodăriilor ne-săracilor). 6 % au canalizare într-un sistem propriu şi 78 % sunt
racordaţi la reţeaua publică de canalizare.
Figura 29. Tipul de canalizare a locuinţei
nu are canalizare
sistem propriu
din reteaua publica
Care este tipul de canalizare a locuinţei?
4,7
2,9
6,0
16,1
77,9
92,4
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
sub pragul sărăciei
ne-saraci
54

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Grupul sanitar
La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5,5 % din
gospodăriile săraci nu un grup sanitar în gospodărie, iar aproximativ 20% nu au
un grup sanitar în interiorul locuinţei, faţă de 2,3 %, respectiv 3,2% din
gospodării ne-sărace.
Figura 30. Înzestrarea cu grup sanitar
55
nu
da, in afara
locuintei
da in interiorul
locuintei
2,3
Locuinţa dvs. are cel puţin un grup sanitar?
5,5
3,2
19,4
75,1
94,5
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0
sub pragul sărăciei
ne-saraci
Şi la pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, rezultatele sunt
asemănătoare.
Baie-duş
La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5 % din
gospodăriile persoanelor sărace au baie sau duş în afara locuinţei (faţă de 1% din
locuinţele persoanelor ne-sărace), iar aproximativ 20% nu au un grup sanitar
deloc baie sau duş, faţă de numai 3 % pentru persoanele ne-sărace.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Figura 31. Înzestrarea cu duş sau baie
nu
da, in afara
locuintei
da in interiorul
locuintei
2,9
0,8
4,9
Locuinţa dvs. are cel puţin o baie/duş?
19,7
75,4
96,3
0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0
sub pragul sărăciei
peste pragul sărăciei
Sărăcie şi accesul la utilităţi publice
Chiar atunci când gospodăriile sărace pot avea acces la utilităţile publice,
accesul practic nu este permis pentru că familiile sunt debranşate. Datele relevă
o diferenţă clară între săraci şi ne-săraci.
Astfel, familiile sărace calculate după consumul simplu sunt debranşate în
proporţie de 4,6 % de la reţeaua electrică (faţă de 2,7% în cazul gospodăriilor
aflate peste pragul sărăciei), 13,2 % de la reţeaua de termoficare, parţial (faţă de
7,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei), şi 5,3% total de la reţeaua
de termoficare (faţă de 2,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei).
56

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 32. Situatia celor debransaţi de la reţeaua de termoficare
57
100,0
90,0
80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
Sunteţi debranşaţi de la reţeaua de termoficare?
-pentru cei care sunt racordaţi la centrala termică publică-
2,4
3,6
7,4
16,1
90,2
da partial nu
80,4
peste pragul sărăciei
sub pragul sărăciei
Riscul de pierdere a locuinţei
Aproximativ 63,2 % din cei aflaţi sub pragul sărăciei (calculat cu bunuri de
folosinţă îndelungată şi locuinţă) nu se consideră ameninţaţi de posibilitatea de a
pierde locuinţa în următoarele 12 luni (faţă de 83,7 % dintre cei aflaţi peste
pragul sărăciei). Dintre cele mai citate situaţii de risc, enumerăm:
• existenţa unor restanţe la întreţinere care pot duce la vânzarea
locuinţei (citate de 20,9% din cei aflaţi sub pragul sărăciei,
respectiv de 10 % din cei peste pragul sărăciei)
• Imposibilitatea de a plăti chiria (6,7 %, faţă de 1,5 %)
• Girarea unor împrumuturi cu locuinţa (3,1 %, faţă de 0,6 %)

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Figura 33 Aprecierea riscului de pierdere a locuinţei
Care din următoarele situaţii care pot duce la pierderea
locuinţei vă aşteptaţi să se realizeze în următoarele 12 luni?
nici una din acestea
alte situatii
accident
divort/separare
girarea unor imprumuturi cu locuinta
imposibilitatea de a plati chiria
restante la intretinere care pot duce la vanzarea locuintei
4,3
1,5
1,2
1,5
0,6
1,1
3,1
0,6
6,7
1,5
10,0
20,9
63,2
83,7
0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0
sub pragul
sărăciei
ne-saraci
Sărăcia şi segregarea rezidenţială
Reprezentarea spaţială a sărăciei într-un fel de „hartă socială” a municipiului
este unul din obiectivele acestui studiu. O astfel de reprezentare permite, pe de o
parte, validarea rezultatelor şi, mai ales, ţintirea cu precizie, în plan zonal, a
măsurilor de combatere a sărăciei.
Prezentăm mai jos rezultatele reprezentării pe hartă digitizată pe cartiere a
municipiului a ratelor sărăciei, calculate după cele două modalităţi prezentate la
începutul lucrării. Datorită faptului că cel de-al doilea agregat de consum
include şi valoarea de utilizare a locuinţei, variabilă asociată cu modele de
segregare rezidenţială, iar consumurile alimentare, nealimentare, de servicii şi
pentru locuinţă nu sunt decât vag asociate cu valoarea de întrebuinţare a
locuinţelor ne aşteptăm ca distribuţiile teritoriale ale sărăciei pe cele două
modalităţi de calcul să fie cât de cât diferite.
58

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 34. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum simplu
Figura 35. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum cu bunuri şi
locuinţe
59

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Cele două hărţi sunt diferite pentru anumite cartiere, ceea ce confirmă aşteptările
noastre deşi pentru majoritate regiunilor rezultatele sunt convergente. În ambele
hărţi, regiunile identificate cu rate mari ale sărăciei sunt cele în care avem o
pondere mare a caselor, în timp ce ratele mai mici ale sărăciei sunt asociate cu
o preponderenţă a locuinţelor în blocuri de apartamente. Se confirmă astfel
constatarea statistică anterioară potrivit căreia majoritatea celor săraci
domiciliază în case.
Construind ipoteze privind predictori ai sărăciei la nivel
zonal
Rezidenţa în case, în opoziţie cu cea la bloc, este asociată cu alte caracteristici
socio-ocupaţionale – vârsta şi pensia ca sursă principală de venituri. Ca un prim
predictor al ratei sărăciei propunem ponderea persoanelor în vârstă.
Hărţile sărăciei ne permit să identificăm zone de sărăcie intensă dintre
care trei apar în fiecare din cele două reprezentări – zona denumită de noi
„Centru –AI Cuza”, cartierul Eminescu şi cartierul Tokai. În aceste regiuni avem
ponderi însemnate ale romilor, ceea ce susţine o a doua ipoteză – rata sărăciei la
nivel de cartier este prezisă de ponderea populaţiei rome din respectiva arie de
locuire.
Pentru testarea „vizuală” a celor două ipoteze, am reprezentat cele două
caracteristici explicative pe hărţi similare.
Figura 36. Ponderea rromilor în
gospodării
60

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Figura 37. Ponderea persoanelor peste 60 de ani în gospodării
Inspectarea celor hărţi sugerează corelaţia celor două caracteristici cu rata
sărăciei dar şi efecte independente ale celor două variabile asupra incidenţei
sărăciei la nivel de cartier. Într-adevăr, între cele două variabile, corelaţia este -
0,7! Cu alte cuvinte, zonele locuite de bătrâni nu se suprapun cu cele locuite de
romi, sau, varianta intepretativă cea mai bună – bătrânii şi romii sunt segregaţi
reciproc şi, probabil, romii sunt segregaţi de toate celelalte categorii sociale.
Există însă şi cartiere în care cele două categorii trăiesc nesegregat: zone
de case din Ioşia, cartierul Velenţa sau zona centrală – până la Universitate, în
dreapta străzii Avram Iancu. Sunt interesante de urmărit fenomenele rezidenţiale
din aceste zone.
Testarea celor 2 ipoteze precum şi a ipotezei efectului independent al
celor două caracteristici asupra incidenţei sărăciei la nivel de cartier se
realizează prin regresie liniară multiplă care permite verificarea covariaţiei
fiecărei variabile explicative cu variabila dependentă controlând pentru variaţia
altor variabile din model.
Am testat modelul pentru ambele modalităţi de calcul a sărăciei. Modelul
a fost mult mai bine determinat pentru rata sărăciei măsurată pe baza unui
agregat de consum care include valoarea bunurilor de consum şi pe cea a
locuinţelor. Mai mult, acest model păstrează în ecuaţie ambele variabile
explicative. Coeficientul de determinaţie este de 0,91 – cu alte cuvinte, 91% din
61

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
varianţa ratei sărăciei pe cartiere este explicată de variaţiile ponderilor romilor în
gospodării şi ale bătrânilor în gospodării.
Tabel 36. Regresie a ratei sărăciei pe cartiere
Coeficienţi
Coeficienţi t Sig.
nestandardizaţi standardizaţi
B Eroare
standard
Beta
(Constant) -2,142E-03 ,036 -,059 ,953
Ponderea medie a
bătrânilor în
gospodărie
,159 ,066 ,246 2,394 ,031
Ponderea medie a
romilor în gospodărie
0,644 ,061 1,089 10,582 ,000
Variabila dependentă – rata sărăciei calculată pe agregat de consum cu bunuri şi
locuinţe. R 2 =0,91
Modelul testat pentru rata sărăciei calculat pe baza agregatului simplu păstrează
în model doar ponderea romilor iar coeficientul de determinaţie scade în mod
corespunzător până la 0,6. Aceasta indică faptul că, luând în calcul doar
consumul de zi cu zi, bătrânii nu mai constituie o categorie neapărat săracă spre
deosebire de romi. Analiza modelelor şi comparaţiile dintre ele permit unele
concluzii:
• Bătrânii şi romii constituie categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie
în Oradea;
• Atât romii cât şi bătrânii locuiesc în locuinţe cu valoare mai mică decât a
celorlalţi cetăţeni şi au o înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată
mult mai proastă
• În ceea ce priveşte consumurile cotidiene, romii sunt net dezavantajaţi,
atât faţă de majoritatea populaţiei, cât şi în comparaţie cu bătrânii.
Rezultatul cel mai important al acestui exerciţiu de modelare este construirea
unei modalităţi puternice şi simple de predicţie a incidenţei sărăciei în plan
zonal. Cunoscându-se doar ponderea persoanelor cu vârsta peste 60 de ani
dintr-o zonă, precum şi ponderea romilor, se poate prezice cu o precizie de
91% care este numărul gospodăriilor sărace în zona respectivă!
Constatările din acest capitol sugerează principalele categorii de săraci din
Oradea şi, prin urmare, principalele categorii de beneficiari ale transferurilor
destinate combaterii sărăciei: familiile de bătrâni, cu pensii mici, şi familiile
rome.
62

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Accidente biografice asociate sărăciei
Precaritatea condiţiilor de trai poate fi accentuată de anumite evenimente
neplăcute, sau poate, la rândul ei, contribui la apariţia unor situaţii indezirabile
în viaţa oamenilor determinate de necesitatea acoperii nevoilor de subzistenţă.
Săraci identificaţi cu consumuri simple
Analizând asocierea unor asemenea evenimente cu situarea gospodăriei sub
pragul stabilit al sărăciei calculat pe agregatul de consum simplu am constatat că
o bunăstare redusă apare în convergenţă cu următoarele situaţii:
- persoană în familie reţinută pentru delicte
- pierderea unor procese
- accidente grave suferite de cineva în familie
Lipsa locului de muncă sau a surselor de venit este asociată semnificativ, dar
slab (p

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
- majoritatea evenimentelor din itemii de mai sus sunt rare, astfel că asocierile
au fost calculate cu frecvenţe foarte mici pentru unele din căsuţe
- evenimentele neplăcute au fost înregistrate prin auto-raportare, iar rezultatele
pot fi viciate de efecte de dezirabilitate socială
Considerăm că rezultatele de la acest capitol au doar o valoare informativă şi nu
pot contribui prea mult la explicarea sau evaluarea stării materiale a unei
gospodării sau alta.
Economisirea, investiţiile şi împrumuturile
Aşa cum era de aşteptat, posibilităţile de economisire ale gospodăriilor aflate
sub pragul sărăciei sunt mult mai mici decât ale altor categorii de familii. În
timp ce aproape 10% din gospodăriile aflate deasupra pragului sărăciei declară
că au reuşit să facă economii în ultimele 12 luni, procentul familiilor care au
făcut economii dintre cele sărace este infim – 2,3% dintre familiile sărace
calculate cu agregat simplu şi 1,2% din familiile identificate sărace pe baza
agregatului cu bunuri şi locuinţe. Sumele economisite de aceste familii,
indiferent de modalitatea de calcul, media sau mediana, sunt mult mai mici decât
ale familiilor aflate deasupra pragului sărăciei. Dacă am calcula mediile sau
medianele împreună economiile nule ale celorlalte familii, diferenţele ar fi şi
mai mari. Prezentăm aceste date în tabelul de mai jos:
Tabel 37. Economisirea
Agregat
calculat
simplu
Agregat cu
bunuri şi
locuinţe
8,6 8,6
% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au
reuşit să economisească
Suma medie pe care au reuşit să o 11113907 11007792
economisească
Suma mediană pe care au reuşit să o
economisească cei aflaţi deasupra pragului
sărăciei
7000000 7000000
% celor săraci care au reuşit să economisească 2,3 1,2
Suma medie pe care au reuşit să o 3800000 1000000
economisească
Suma mediană pe care au reuşit să o
economisească cei aflaţi sub pragul sărăciei
2000000 1000000
Posibilităţile mult diminuate pentru economisire ale celor săraci sunt dublate de
o frecvenţă mai redusă a cheltuielilor pentru investiţie şi de sume mai mici
alocate pentru astfel de cheltuieli.
64

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Tabel 38. Investiţiile
65
Agregat
calculat
simplu
Agregat cu
bunuri şi
locuinţe
% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au
declarat cheltuieli pentru investiţii
31,5 31,5
Suma medie pe care au investit-o 22417996,3 22729540,5
Suma mediană pe care au investit-o 7000000 6650000
% celor săraci care au declarat investiţii 18,1 15,29
Suma medie pe care au investit-o 20028947,4 12144230,8
Suma mediană pe care au investit-o 4000000 4000000
Diferenţele mari între valorile medii şi cele mediane se datorează unor cazuri cu
valori extreme. O imagine mai validă asupra posibilităţilor de investiţii o oferă
valorile mediane care, la fel ca şi în cazul economisirii, sunt mult mai mici la cei
aflaţi sub pragul sărăciei decât pentru cei care nu se califică ca fiind săraci.
Comparând datele din tabel constatăm că sărăcia afectează mai degrabă
posibilitatea de economisire decât pe cea de investire a gospodăriei. Explicaţia
rezidă probabil în faptul că economisirea reprezintă blocarea deliberată a unor
disponibilităţi băneşti în timp ce investiţiile sunt adeseori forţate. Familiile
sărace cheltuiesc aproape tot ce au pentru consum, sumele economisite
reprezentând în fond o scădere a consumurilor pentru subzistenţă, economisirea
traducându-se în costuri pe termen scurt în ceea ce priveşte calitatea vieţii.
Investiţiile, fiind forţate de diferite împrejurări, sunt inevitabile, iar familia
trebuie să pună în mişcare toate resursele sale economice şi sociale pentru a
rezolva respectivele nevoi.
O explicaţie plauzibilă pentru sumele mari declarate ca fiind investite de
către gospodăriile aflate sub pragul sărăciei ar constitui-o împrumuturi
contractate de aceste gospodării, din cauza unor accidente care au necesitat
cheltuirea unor sume mari.
Tabel 39. Împrumuturile
Agregat
calculat
simplu
Agregat cu
bunuri şi
locuinţe
9,4 8,6
% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au
declarat că au împrumutat bani
Suma medie pe care au împrumutat-o 31203063,5 32202292,0
Suma mediană pe care au împrumutat-o 6400000 6750000
% celor săraci care au declarat că au
împrumutat bani
7,1 15,3
Suma medie pe care au împrumutat-o 9728372,8 6629325,3
Suma mediană pe care au împrumutat-o 7000000 5000000

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Necesităţile materiale determină pe cei săraci să recurgă la soluţii economice cu
efecte negative pe termen lung. Ponderea familiilor sărace, stabilite după
agregatul de consum care include şi bunurile şi locuinţele, care au contractat
împrumuturi în ultima perioadă este de două ori mai mare decât a celor care s-au
împrumutat dintre cei aflaţi deasupra pragului sărăciei iar suma mediană
împrumutată de săraci este asemănătoare cu mediana împrumutului pentru cei
aflaţi deasupra pragului sărăciei.
Scopul împrumutului elucidează în parte comportamentul economic
aparent riscant al celor săraci. Tabelul 20 arată că jumătate din împrumuturile
contractate de către săracii identificaţi cu agregatul de consum care include şi
valoarea bunurilor şi pe cea a locuinţelor au avut ca destinaţie repararea
locuinţei sau construcţia de imobile. În schimb, cei săraci nu apelează aproape
niciodată la împrumuturi pentru a achiziţiona bunuri de folosinţă îndelungată sau
automobile. Este destul de plauzibilă presupoziţia că răspunsurile celor săraci se
referă de cele mai multe ori la reparaţii de strictă urgenţă pe care le necesită
locuinţele, oricum de proastă calitate, în care aceştia vieţuiesc.
Vulnerabilitatea economică a gospodăriilor aflate sub pragul sărăciei
devine evidentă în momentul în care analizăm sursa sumelor împrumutate. În
timp ce majoritatea împrumuturilor realizate de către familiile aflate deasupra
pragurilor sărăciei provin de la organisme financiar bancare, familiile sărace
trebuie să recurgă la mecanisme financiare mai puţin formalizate decât băncile
sau cooperativele de credit. Aceste diferenţe sunt mai evidente în cazul sărăciei
stabilite de baza consumurilor de zi cu zi. Cei aflaţi sub pragul sărăciei severe
calculat pe acest agregat sunt nevoiţi să apeleze pentru împrumuturi la persoane
particulare, altele decât prietenii. Frecvenţa mare a apelului la persoane
particulare pentru împrumuturi se repetă şi la sărăcia calculată cu agregat de
consum cu bunuri şi locuinţe, dar aici frecvenţa împrumuturilor de la prieteni
este egală cu cea teoretică – adică a celor aflaţi deasupra pragului sărăciei.
66

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Tabel 40. Scopul împrumutului
67
alt scop
investitii financiare
cumpararea unor bunuri de
folosinta indelungata
cumpararea unui
autovehicul
repararea sau construirea
unei locuinte sau imobil
cumpararea unei locuinte
sau imobil
Care a fost scopul împrumutului?
-săraci la pragul calculat plus bunuri-
3,3
3,57
4,0
7,14
8,0
17,3
30,0
37,3
39,28
0 10 20 30 40 50 60
peste pragul sărăciei sarac
Tabel 41. Sursa împrumutului - agregat de consum simplu
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
De la cine a fost împrumutată suma?
-pt. agregatul de consum simplu-
19,0
15,9
14,28 14,28
11,1
parinti,
copii, frati,
surori
prieteni persoana
sau
institutia la
care lucrati
4,8
42,85
alte
persoane
particulare
peste pragul sărăciei sarac
38,1
50
14,28 14,28
11,1
organism
bancar sau
financiar
alta sursa

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Tabel 42. Sursa împrumutului – agregat de consum cu bunuri şi locuinţe
40
35
30
25
20
15
10
5
0
16,5
8,3
parinti,
copii, frati,
surori
De la cine a fost împrumutată suma?
-săraci la pragul calculat cu bunuri şi locuinţe-
18,2
16,6
11,6
8,3
prieteni persoana
sau
institutia la
care lucrati
5,8
16,6
alte
persoane
particulare
37,2
33,3
organism
bancar sau
financiar
peste pragul sărăciei sarac
10,7
16,6
alta sursa
Aceste diferenţe sugerează anumite ipoteze:
1. Există diferenţe în integrarea în pieţele economice ale celor două tipuri de
săraci – în timp ce săracii identificaţi pe baza consumurilor de zi cu zi par a fi
străini de pieţele financiare formale, cei a căror sărăcie indică şi valoarea
bunurilor şi pe cea a locuinţelor par a fi convenţionali din punct de vedere al
mecanismelor financiare la care fac apel.
2. Pentru ambele categorii de gospodării sărace, probabilitatea de apel la
cămătari, cea mai probabilă semnificaţie a categoriei „alte persoane
particulare”, este mult mai mare decât pentru cei aflaţi deasupra pragului
sărăciei. Lipsa bunurilor necesare girării împrumuturilor de la bănci sau
cooperative de credit obligă familiile să acopere necesarul de cheltuieli
importante pentru care nu au disponibilităţi monetare prin apel la instituţii
non-formale. Acestea reprezintă singura sursă de finanţare a familiilor sărace
dar reprezintă şi un mare risc în cazul în care se practică dobânzi oneroase,
tocmai datorită scăzutei capacităţi de negociere a acestor familii.
Datele noastre arată că gospodăriile sărace sunt vulnerabile în faţa unor
cheltuieli majore intempestive (fortuite). Acoperirea acestor cheltuieli impune
sacrificii enorme relative la posibilităţile materiale ale acestor gospodării şi
sporeşte riscurile financiare dar şi sociale ale familiei, situaţie agravată de apelul
la pieţe financiare non-formale şi necontrolate pentru accesarea resurselor
financiare necesare. O soluţie pentru acest gen de probleme pe care le întâmpină
gospodăriile sărace – cum ar fi repararea locuinţelor deteriorate – în afara
68

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
reţelelor sociale care pot constitui mecanisme de întrajutorare ar fi înfiinţarea
unor credite de ajutor social de urgenţă care vor fi acordate familiilor sărace
aflate în nevoie datorită unor situaţii de urgenţă.
Evaluarea resurselor de muncă în folosul comunităţii din
partea posibililor beneficiari eligibili de ajutoare sociale.
Conform legii venitului minim garantat (legea 42/2001), persoanele apte de
muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat sunt obligate sa
desfăşoare, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări în interesul
comunităţii, în cuantum de până la 72 ore de muncă pe săptămână. În vederea
evaluării resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor
beneficiari eligibili de ajutoare sociale, am calculat numărul persoanelor apte de
muncă din gospodăriile aflate sub pragul de sărăcie. Am considerat ca persoană
aptă de muncă persoana de peste 18 ani şi cel mult vârsta de pensionare (58 de
ani la femei şi 62 de ani la bărbaţi), care nu are o boală sau un handicap care lear
împiedica să desfăşoare o activitate.
Tabel 43. Evaluarea numărului persoanelor din gospodării sărace care au o boală sau
handicap ce le împiedică să desfăşoare o muncă în folosul comunităţii.
69
Boala sau handicapul
vă împiedică sa va
desfăşura activitatea?
Numărul persoanelor din
gospodării aflate sub
pragul de sărăcie
calculată pe baza
consumului simplu
Număr persoane din
gospodării aflate sub
pragul de sărăcie
calculată pe baza
consumului cu locuinţă
şi bunuri de folosinţă
îndelungată
NU DA NU DA
412 95 431 76
Dacă toate aceste familii ar primi ajutor şi toate persoanele apte de muncă din
aceste gospodării ar presta activităţi sau lucrări în interesul comunităţii în
cuantumul maxim de ore prevăzut pentru de legea 42/2001, resursele lunare de
muncă în folosul comunităţii astfel disponibilizate ar fi următoarele:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Tabel 44. Evaluarea numărului persoanelor din gospodării sărace care au o boală sau
handicap ce le împiedică să desfăşoare o muncă în folosul comunităţii.
Număr persoane apte
de muncă
Număr ore de muncă
(calculate la 72 de ore
lunar pentru fiecare
persoană aptă de
muncă)
Gospodării aflate sub
pragul de sărăcie
calculată pe baza
consumului simplu
Gospodării aflate sub
pragul de sărăcie
calculată pe baza
consumului cu locuinţă
şi bunuri de folosinţă
îndelungată
15024,23 15717,09
1.081.744 1.131.631
Predicţia plasării gospodăriei sub pragul sărăciei
Unul din obiectivele acestui studiu este contribuţia la elaborarea unui set de
criterii care să permită identificarea cu uşurinţă a gospodăriilor sărace, intrând
astfel în metodologia de evaluare a nevoilor şi de evaluare a eficienţei
ajutoarelor. Având gospodăriile sărace identificate pe baza pragurilor sărăciei
trasat în raport cu mediana agregatelor de consum, metoda convenabilă de
identificare a unui set redus de indicatori ai sărăciei este regresia logistică, prin
care încercăm să modelăm probabilitatea ca o gospodărie să fie situată deasupra
sau dedesubtul pragului în funcţie de variabile uşor observabile.
Construind un model predictiv al sărăciei am constatat că situarea faţă de
pragul sărăciei stabilit pe agregat de consum care include valoarea bunurilor de
utilizare îndelungată şi cea a locuinţelor este mai bine determinată decât situaţia
determinată pe baza agregatului de consum simplu. Aceasta confirmă preferinţa
noastră pentru introducerea în calculul agregatului bunăstării şi a valorii
bunurilor deţinute de familie.
Întrucât modelul de regresie este construit cu scopul de a ajuta la
elaborarea criteriilor folosite pentru stabilirea gospodăriilor şi a persoanelor
aflate în risc social el va fi mai degrabă unul predictiv decât unul cauzal, chiar
dacă include şi variabile anterioare posibilităţilor de consum, care determină
plasarea deasupra sau dedesubtul pragului sărăciei.
70

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Tabel 45. Model de regresie logistică a situării sub pragul de sărăcie calculat cu agregat
de consum cu bunuri şi locuinţe
B S.E. Wald df Sig. Exp(B)
Numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de
ani
-,579 ,276 4,386 1 ,036 ,561
Numărul bărbaţilor în gospodărie -,318 ,161 3,896 1 ,048 ,728
Stocul de educaţie al persoanelor adulte standardizat -,473 ,210 5,089 1 ,024 ,623
Persoane cu boli cronice care le împiedică să muncească ,349 ,188 3,424 1 ,064 1,417
Valoarea ajutoarelor primate în gospodărie -
standardizată
-,175 ,098 3,180 1 ,075 ,839
Valoarea veniturilor salariale primate în gospodărie -
standardizate
-1,121 ,199 31,732 1 ,000 ,326
Valoarea veniturilor primate în gospodărie sub formă de
pensii - standardizate
-,337 ,145 5,404 1 ,020 ,714
Numărul de adulţi echivalenţi 2,378 ,271 76,819 1 ,000 10,785
Număr de persoane ocupate care nu sunt salariate sau
patroni (lucrători pe cont propriu, membri de
cooperativă, ajutoare familiale etc.)
,967 ,493 3,850 1 ,050 2,631
Familia deţine frigider -,520 ,298 3,044 1 ,081 ,594
Familia deţine congelator -,993 ,395 6,328 1 ,012 ,371
Familia deţine maşină de spălat automată -,592 ,301 3,861 1 ,049 ,553
Familia deţine celular -1,366 ,355 14,819 1 ,000 ,255
Familia deţine automobile -3,974 ,829 22,977 1 ,000 ,019
Familia deţine telefon fix -,507 ,243 4,363 1 ,037 ,603
Familia deţine combină audio -,500 ,270 3,438 1 ,064 ,607
Familia locuieşte în locuieşte în locuinţă aflată în
proprietate sau cu titlu gratuit
-2,822 ,277 103,672 1 ,000 ,060
Familia locuieşte în locuinţă închiriată de la stat sau de
la societate comercială
,751 ,396 3,605 1 ,058 2,120
Constanta -4,721 ,638 54,730 1 ,000 ,009
R 2 Nagelkerke=0,560
Variabilele din model pot fi clasificate după mai multe criterii. Vom interpreta
modelul în funcţie de dimensiunea socio-economică pe care variabilele o
descriu şi de efectul pe care variabilele îl au asupra probabilităţii de situare sub
pragul sărăciei. Din punctul de vedere al dimensiunilor socio-economice
descrise, variabilele pot fi grupate în:
- structura demografică – numărul de adulţi echivalenţi, numărul persoanelor
tinere, între 26 şi 30 de ani, numărul de bărbaţi din familie
- capitalul uman al familiei – stocul mediu de educaţie al persoanelor adulte,
numărul de persoane din familie care suferă de boli cronice care nu le
permite să muncească, numărul de persoane care obţin venituri ca lucrători
pe cont propriu, membri de cooperativă sau ca ajutori familiali
- resursele monetare – salariile, pensiile şi ajutoarele primite
- Indicatori ai bunăstării materiale
o bunuri durabile, indicatori ai bunăstării familiei, deţinerea unui
automobil, a unui calculator personal, a unui frigider, a unui congelator
şi a telefoanelor celulare şi/sau fixe, a unei combine audio.
o statutul de ocupare a locuinţei – dacă familia deţine locuinţa în
proprietate sau dacă locuieşte în chirie la stat sau la o societate
comercială
71

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Dintre factorii demografici, numărul de persoane echivalente are un impact
agravant asupra riscului familiei de a fi sub pragul sărăciei. Fiecare adult
echivalent adăugat gospodăriei sporeşte de 10 ori riscul ca aceasta să fie sub
pragul sărăciei extreme.
Aceste efecte negative ale structurii demografice asupra bunăstării sunt
contrabalansate de numărul de bărbaţi şi de numărul de persoane cu vârsta
cuprinsă între 26 şi 30 de ani. Primul reduce cu aproximativ 30% probabilitatea
sărăciei în timp ce cea de-a doua variabilă cu aproape 50%. Detaliul referitor la
bărbaţi nu contrazice concluzia anterioară că bărbaţii şi femeile suferă de
incidenţe similare ale sărăciei ci arată importanţa bărbatului pentru bunăstarea
familiei şi permite deducerea faptului că gospodăriile feminizate sunt încă rare.
Stocul de educaţie al persoanelor adulte scade riscul sărăciei. Fiecare 12
ani de şcolarizare scade riscul de a fi sub pragul sărăciei severe cu aproximativ
38%. Reducerea corespunzătoare fiecărui an de şcoală suplimentar este de 3%.
În schimb, existenţa în gospodărie a unei persoane cu boală cronică care o
împiedică să muncească sporeşte probabilitatea de a fi sub pragul sărăciei cu
40%.
Sărăcia este asociată cu statusuri ocupaţionale incerte şi vulnerabile
precum cele de lucrători pe cont propriu de membru de cooperativă, agricolă sau
de alt tip, sau de ajutor familial (în realitate servitori). Fiecare persoană din
familie care declară astfel de ocupaţie sporeşte riscul de a fi sub pragul sărăciei
al familiei de 2,6 ori.
Prin urmare, sărăcia severă trebuie căutată în familii mari în care stocul de
educaţie este scăzut, ori în care numărul celor care au şanse mai bune pe piaţa
muncii – bărbaţi, tineri între 26 şi 30 de ani este mic. Printre acestea sunt
mediile îmbătrânite, care au şi o mai mare probabilitate de a fi feminizate, prost
educate şi cu slabe resurse monetare.
Dintre toate sursele de venituri înregistrate salariile, pensiile şi ajutoarele
au efectele cele mai importante asupra bunăstării. Sensul influenţei este cel
aşteptat, negativ, asupra riscului de a fi sub pragul sărăciei. Impactul salariilor
este, însă, de două ori mai puternic decât cel al pensiilor şi de patru ori mai
puternic decât cel al salariilor, ceea ce reflectă, raportul dintre mărimile medii
ale celor două surse de venituri. Întrucât abaterile standard ale celor două
salariilor şi pensiilor sunt apropiate cu mediile lor, iar veniturile salariale medii
pe gospodărie sunt aproape de două ori mai mari decât veniturile medii
provenind din pensii pe gospodărie, putem spune că, în medie, fiecare salariu în
plus într-o familie reduce de două ori mai puternic riscul de a fi sub pragul
sărăciei în comparaţie cu efectul unei pensii suplimentare. Acelaşi raţionament
se poate face şi pentru comparaţia dintre impactul salariilor şi cel al ajutoarelor.
Majoritatea bunurilor durabile care prezic situarea în raport cu pragul
sărăciei sunt cele decelate prin analize prezentate anterior. Locuinţa deţinută în
72

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
proprietate ca şi fiecare bun durabil reţinut în model sunt asociate cu riscuri
scăzute ale sărăciei. Cel mai puternic scad probabilitatea de a fi sub prag
deţinerea unui automobil şi deţinerea unei locuinţe în proprietate: probabilitatea
ca o gospodărie cu automobil să fie săracă este de 50 de ori mai mică decât a
unei gospodării fără automobil, iar probabilitatea ca o gospodărie care deţine
locuinţă în proprietate să fie săracă este de 16 ori mai mică decât în cazul
gospodăriilor care au o altă relaţie juridică cu locuinţa în care vieţuiesc.
Locuirea în chirie la stat sau la societate comercială constituie, pe de altă parte,
un factor agravant: cei care sunt în această situaţie având un risc de a fi săraci de
două ori mai mare decât al celorlalte categorii de gospodării. Congelatorul,
frigiderul, maşina de spălat automată, telefonul mobil şi telefonul fix şi combina
audio reduc probabilitatea de a fi săracă a familiei cu 50-70 %. Întrucât
deţinerea combinei audio, a maşinii de spălat automate şi a frigiderului sunt
semnificative statistic doar la pragul de 0,1, recomandăm introducerea lor doar
ca indicatori de validare în formularul anchetei sociale.
Recomandări pentru anchetele sociale
Analizele anterioare ne ajută la elaborarea indicatorilor folosiţi în testarea
mijloacelor posibililor beneficiari de ajutoare sociale. În rândurile de mai jos
vom face câteva recomandări care, în afară de indicatorii luaţi în considerare
pentru evaluarea nevoii, se referă şi la aspectele procedurale.
Ajutoarele sociale trebuie acordate doar după testarea mijloacelor.
Aceasta presupune completarea unui formular de punctaj al familiei, completat
după cel puţin o vizită la domiciliul familiei solicitante. Vizita la domiciliu are
scopul de a evalua starea de nevoie a solicitanţilor de ajutor social şi de a stabili
cele mai eficiente forme de ajutoare care vor fi alocate familiei.
Formularul de anchetă socială trebuie să cuprindă câmpuri referitoare la:
- numărul de persoane din familie, din care:
o câte persoane sub 18 ani
o câte persoane între 25-30 de ani
o câte persoane peste 60 de ani
o câte persoane de sex masculin
o câte persoane au handicapuri sau boli care le împiedică să muncească
- nivelul de instrucţie pentru fiecare persoană din familie care a împlinit 18 ani
- ocupaţiile fiecărui membru al familiei
- salariile nete ale tuturor membrilor familiei în luna anterioară, prin adeverinţe
de venit
- pensiile nete ale tuturor membrilor familiei în luna anterioară, prin adeverinţe
de venit
- ajutoarele sociale primite de fiecare membru al familiei în luna anterioară
- Declaraţii pe propria răspundere privind statutul de ocupare a locuinţei şi
privind deţinerea, de către oricare membru al familiei a următoarelor bunuri:
73

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
- locuinţă proprietate personală
- automobil
- abonament telefon fix
- telefon mobil
- congelator
- maşină de spălat automată
- combină audio
Anchetele sociale trebuie repetate cel puţin odată după acordarea ajutorului
social, iar informaţiile căutate vor urmări confirmarea datelor furnizate de
beneficiari şi evaluarea eficienţei ajutorului acordat. Vizitele la domiciliu nu
trebuie programate sau anunţate, ci doar convenite cu viitorii beneficiari.
Procesul de acordare a ajutoarelor sociale va cuprinde, deci, următoarele etape:
- Completarea dosarului de cerere a ajutorului social
- Vizita la domiciliu a asistentului social
- Calcularea punctajului şi stabilirea eligibilităţii familiei solicitante pentru
ajutorul social.
- Elaborarea de către asistentul social a unui raport privind problemele familiei
vizitate şi de recomandări pentru tipuri de ajutoare
- Discutarea dosarului de cerere a ajutorului social care cuprinde toate
documentele de mai sus
- Convenirea cu reprezentantul familiei solicitante asupra modalităţilor de
alocare a ajutorului.
- Vizita de evaluare (după 2-3 luni de la demararea acordării ajutorului)
Recomandări pentru programe
Programele de servicii sociale destinate reducerii sărăciei şi deprivării sociale
pot fi grupate pe programe destinate familiilor şi indivizilor şi programe
destinate colectivităţilor, sau vecinătăţilor. Ambele categorii au ca beneficiari
finali familiile şi persoanele care le compun, dar modalitatea de orientare a
resurselor este diferită.
Recomandări de programe destinate familiilor şi persoanelor
Reducerea presiunii facturilor la întreţinere asupra bugetelor familiilor în
perioada de iarnă. Aceasta ar include măsuri precum:
- acordarea de subvenţii familiilor sărace
o pentru plata întreţinerii în perioadele critice
o pentru instalarea de contoare de apă şi de încălzire
- elaborarea unor mecanisme de plată care să reducă costurile de oportunitate
ale facturilor de întreţinere din perioada de iarnă
- reducerea costurilor facturilor la întreţinere prin măsuri de eficientizare a
furnizării de servicii comunale
74

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Creşterea accesului la locuinţe prin măsuri precum:
- Încurajarea, prin mijloace fiscale şi financiare a construcţiilor de locuinţe,
care ar avea ca efect sporirea semnificativă a fondului de locuinţe şi scăderea,
în consecinţă, a preţurilor pe piaţa imobiliară. Autorităţile locale pot contribui
la punerea în practică a acestui obiectiv prin susţinerea creditului ipotecar,
facilitarea accesului la terenuri şi la utilităţi, uşurarea procedurilor
birocratice.
- Sporirea fondului de locuinţe sociale ale primăriei. Acesta ar trebui să
acopere două tipuri de necesităţi: 1) nevoia de locuinţă a familiilor tinere,
angajate în studii sau pe piaţa muncii; 2) nevoia de locuinţă a celor aflaţi în
sărăcie severă, care din diferite motive sunt în situaţie de risc din punct de
vedere locativ. Cele două tipuri de locuinţe presupun chirii diferenţiate,
având în vedere posibilităţile şi motivaţia diferite ale celor două categorii de
beneficiari. Avertizăm împotriva concentrării celor aflaţi în sărăcie severă în
anumite blocuri sau zone, care pot duce la apariţia unor veritabile pungi de
sărăcie sau zone de tip ghetto. Acestea mai degrabă agravează problemele
sociale prin promiscuitatea şi lipsa de control pe care o încurajează. În plus,
astfel de concentrări de sărăcie au un efect negativ asupra întregii vecinătăţi.
Locuinţele sociale, indiferent de destinaţia lor, trebuie să fie distribuite în
toate vecinătăţile oraşului.
Programe speciale de ajutoare pentru familiile sărace în care cel puţin un
membru suferă de un handicap sau o boală cronică care îl împiedică să
muncească. Printre măsurile care pot fi adoptate pentru sprijinirea acestor
familii, amintim:
- subvenţionarea achiziţiei medicamentelor şi a serviciilor medicale pentru
persoanele suferinde;
- acordarea de ajutoare pentru întreţinerea persoanelor cu boli incurabile sau cu
handicapuri severe
Reducerea vulnerabilităţii sociale a familiilor sărace cu mai mulţi copii, care
include măsuri precum:
- subvenţionarea achiziţionării de haine, jucării şi rechizite
- crearea de centre de zi în care aceşti copii beneficiază de mese calde şi de
condiţii pentru pregătirea lecţiilor
- subvenţionarea includerii acestor copii în programe educative normale, de la
grădiniţă până în clasa a 12-a,
- susţinerea participării acestor copii la programe culturale educative şi
distractive la care au acces copii din familiile cu venituri aflate deasupra
pragului sărăciei
75

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Reducerea vulnerabilităţii familiilor în care persoanele apte de muncă nu
dispun de ocupaţii stabile. Printre măsurile recomandate:
- susţinerea participării persoanelor de aceste gospodării la cursuri de calificare
şi recalificare precum şi pentru finalizarea cursurilor învăţământului
obligatoriu
- asigurarea de burse pentru promovarea unor trepte de învăţământ precum cel
vocaţional sau de meserii sau chiar a unor specializări în învăţământul
superior
- cooperarea cu AJOFM în vederea recomandării preferenţiale pentru locurile
de muncă disponibile adecvate pregătirii şi pentru susţinerea pregătirii la
locul de muncă
- elaborarea, în cooperare cu AJOFM, cu şcolile, universităţile, ONG-urile şi
cu parteneri din străinătate, de proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane
care să aibă ca beneficiari direcţi aceste persoane (ex.: Leonardo, PHARE)
Reducerea vulnerabilităţii sociale a familiilor sărace vârstnice, prin
programe specifice:
- subvenţionarea unor utilităţi
- asigurarea alimentaţiei şi a medicaţiei la domiciliu
- îngrijire la domiciliu
- înfiinţarea de cluburi, etc.
O bună parte din problematica sărăciei se confundă cu problematica romilor.
Modelul de regresie logistică arată că nu există o problemă socială specială a
romilor ci că romii au caracteristici sociale care îi predispun la un mare risc
social. Pe de altă parte, faptul că aspectele care determină un risc sporit de
sărăcie sunt puternic concentrate în colectivităţile de romi nu poate fi ignorat.
Specificul cultural al acestor colectivităţi solicită în anumite cazuri abordări
speciale. Este posibil astfel, ca recomandările de mai sus să fie ajustate din punct
de vedere procedural la realităţile colectivităţilor de romi.
Programe ţintite pe arii de locuire
S-a observat că sărăcia are o anumită concentrare teritorială, în cartierele
îmbătrânite sau în cele cu un mare număr de romi. Pentru a contribui la
rezolvarea problemei sărăciei în plan teritorial propunem demararea de
programe speciale de dezvoltare comunitară pentru cartierele sau zonele cele
mai defavorizate, cele reieşite din analizele noastre şi prezentate în raport în
paginile anterioare.
Zonele rezidenţiale sărace dispun de o infrastructură edilitară deficitară. În
toate zonele sărace sunt necesare lucrări de infrastructură şi de îmbunătăţire a
confortului în locuinţe. Acestea vor îmbunătăţi aspectul zonelor, vor scade
poluarea, vor spori confortul locatarilor şi vor atrage investitori – mai ales din
sectoarele imobiliar şi al serviciilor - inclusiv comerciale.
76

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Sporirea investiţiilor în zonele deprivate trebuie să fie un obiectiv central
al programelor de dezvoltare urbană. Alături de investiţiile în infrastructura
urbanistică, autorităţile locale pot contribui la creşterea facilităţilor urbane şi la
sporirea numărului de locuri de muncă din anumite zone prin facilităţi şi
stimulente specifice. Acolo unde este posibil, nu trebuie ignorată varianta
introducerii anumitor zone în circuitul turistic – de exemplu zonele de case vechi
din centrul oraşului, inclusiv zona dintre Primărie şi Biserica Baptistă Emanuel
sau zona Muzeului.
Pe de altă parte, programele de dezvoltare comunitară trebuie să fie planificate
după specificul sărăciei din zonă:
- Pentru cartierele cu o pondere mare a romilor:
o Programe de stimulare a participării la rezolvarea problemelor
locale, prin constituirea de structuri de autoguvernare locală şi de
parteneriate cu alte instituţii – ale autorităţii statului, ale
administraţiei locale, ale partenerilor economici, ONG-uri, partide
politice. Aceasta va duce la sporirea capitalului social local şi a
celui rezultat din legături utile cu instituţiile din afara regiunii.
o Stimularea creării de reţele de întrajutorare care să depăşească
limitele reţelelor familiale
o Programe de stimulare a participării şcolare, prin facilităţi acordate
familiilor de romi care îşi menţin copii la şcoală
o Programe de creştere a securităţii rezidenţiale
o Programe de instruire, calificare, recalificare
- Pentru zonele sărace cu populaţie îmbătrânită
o Aceasta presupune programe de asistenţă socială speciale pentru
familiile vârstnice precum:
subvenţionarea unor utilităţi
asigurarea alimentaţiei şi a medicaţiei la domiciliu
îngrijire la domiciliu
înfiinţarea de cluburi, etc.
o „Întinerirea” acestor cartiere prin lucrări de infrastructură sau prin
facilităţi şi stimulente acordate celor care fac investiţii în sectorul
comercial, de servicii, cultural sau educaţional în respectivele zone
o Susţinerea stabilirii şi funcţionării de reţele de întrajutorare mai mult
sau mai puţin formale între familiile vârstnice
Accesibilitatea serviciilor sociale
Datorită necunoaşterii serviciilor sociale derulate de către Primărie, pe de o
parte, şi datorită posibilităţilor limitate ale multor persoane aflate în nevoie de a
suporta costurile rezolvării diligenţelor birocratice presupuse de accesul la
ajutoare sociale, pe de alta, ajutoarele nu sunt alocate întotdeauna eficient.
77

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Creşterea accesului celor aflaţi în nevoie la servicii sociale presupune două
seturi de activităţi:
- activităţi de informare şi promovare
- activităţi de reducere a costurilor de tranzacţionare
Informarea şi promovarea
Mai mulţi factori împiedică familiile în nevoie să cunoască serviciile sociale
furnizate de Primărie sau regulile şi procedurile prin care acestea se acordă: nu
se citesc articolele din presă în care aceste informaţii sunt difuzate sau
materialele disponibile nu sunt accesibile. Informarea cetăţenilor privind
serviciile sociale publice se poate îmbunătăţi prin câteva acţiuni care nu
presupun costuri deosebite:
- tipărirea unor broşuri editate într-un stil accesibil privind toate serviciile
sociale şi distribuirea lor în locaţiile unde se întâlnesc mai frecvent membri
grupului ţintă – ghişeele administraţiei publice – ASCO, AJOFM, Direcţia
Finanţelor Publice, pieţe - inclusiv pieţele de vechituri, maternitate, farmacii,
Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, mijloace de transport în comun etc.
- cooperarea cu ONG-uri în vederea realizării unor activităţi comune de
promovare a serviciilor publice de asistenţă socială
Pe de altă parte, instituţiile furnizoare de servicii sociale pot avea o abordare
pro-activă a activităţii de identificare a celor aflaţi în nevoie. Se pot realiza
anchete de identificare a familiilor aflate în nevoie în care ASCO va elabora liste
cu familii aflate în nevoie pe baza aprecierilor unor persoane informate din
vecinătate, precum agenţii poştali, preşedinţii asociaţiilor de locatari şi medicii
de familie. Administraţia Socială Comunitară va putea, pe baza acestor liste, să
demareze propriile anchete sociale, propunând familiilor eligibile acordarea de
ajutoare sociale de diferite feluri.
Reducerea costurilor de tranzacţionare
Procesul de solicitare a ajutoarelor sociale presupune costuri de tranzacţionare
insurmontabile pentru multe dintre persoanele eligibile – ne referim mai ales la
persoanele singure, care sunt în incapacitate de a se deplasa la locaţiile în care se
administrează ajutoarele sociale. În cazul acestora trebuie să existe posibilitatea
înscrierii cu cerere prin telefon, prin corespondenţă sau prin procură - prin
intermediari, urmând ca dosarul de ajutor social să fie completat în urma
vizitelor la domiciliu ale asistentului social. În plus, serviciile sociale acordate
acestei categorii de beneficiari trebuie să ţină cont de imposibilitatea deplasării
sau a comunicării beneficiarilor.
78

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
ANEXA 1 – COLABORATORI
Operatori de interviu
Abraham Ionela Chebeleu Cecilia Flore Ioana Mag Anca Popa Anamaria
Apostol Carmen Cheregi Donca Florescu Geanina Maghiar Popa Gheorghiţă
Maria
Camelia
Apreutesei Chirilă Rebeca Foghiş Marina Maghiar Dana Popa Roxana
Andreea
Ioana
Baban Natalia Cociuba Ana Foica Şipoş
Lăcrimioara
Maghiar Tabita Popa Simona
Baicu Natalia Coita Aurelia Fum Monica Marc Claudia Purza Daciana
Bancse Camelia Cojocaru
Afrodita
Gabor Florica Marian Mirela Puscaş Ramona
Băzguţa Alina Corpaş Alina Gaje Tabita Mateaş Mirela Puşcaş Oana
Bejan Ioana Ofilia Cotler Mariana Gherlea Teodora Matyas Dan Puşcău Doroteea
Bekesi Csaba Cotuna Alina Ghirdan Ramona Menţe Crina Rada Raluca
Bere Lavinia Cotuna Mihaela Gireadă Raluca Mic Lavinia Reguş Anca
Bodea Cosmina Cuciula Claudia Gozman Pop Micle Călin Reştea Ioana
Ioana
Adrian
Boldiş Adela Curetean Axente Grue Claudia Miclea Raluca Romcsak
Erzsike
Bondar Alexandra Danuţ Alina Gurău Cristina Mihele Sorin Sabău Codruţa
Bucurean Cristina Dejeu Daniela Guţ Mihaela Miheş Mirel
Florin
Sărac Daniela
Bunta Codruţa Doltu Valerian Gyori Laura Mihuţ Lavinia Secherca
Daniela
Bunta Lidia Tocai Dubacs Călina Heder Puşcaş Milian Costel Sferle Ioana
Ileana
Adriana
Busuioc Simona Dumbravă Diana Hexan Roxana Mitra Ionel Simion Larisa
Buzguţa Camelia Erdei Ioana Horvath Diana Mocan Mariana Solomie Livia
Câmpan Florentina Erdei Melitta Hulea Iacob
Adelina
Moisa Lavinia Spătar Viviana
Câmpian Anca Farcău Paula Iaroş Emilia Moisiuc Larina Stan Cornelia
Cazacu Ioana Fencea Mirela Ierugan Ramona Mudura Anca Stancu Cristian
Călăraşu Marius Fetea Angela Iscru Mirela Muşet Ramona Stănean Livia
Ceaca Florin Fleşariu Marta Janos Amalia Nagy Eva Suciu Bogdan
Kiss Elena Lupşa Mirela Jurcă Alexandrina Negrean Sveda Andreea
Gabriela
Andreea
Koszegi Melinda Luţaş Anca Kabai Emese Nistor Ioana Şandor Ilinca
Lazăr Gheorghe Mada Camelia Kurko Sofia Onuţ Pamela Şipoş Rodica
Locse Erica Madar Adriana Paul Teodora Ostafi Jenica Şoroş Mihaela
Lung Ioana Delia Pârcălab Laura Păcurar Alexandru Pană Andrea Ştiubea Monica
Pele Petru Ciprian Pop Laura Tegzes Alina Turcu Alina Vereş Ligia
79

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Pereţ Monica Popa Adriana Teţ Mădălina Turcuţiu Daniela Vulcan
Anca
Anamaria
Pigonii Alexandra Şugar Ioana Tiurbe Carmen Vaşadi Mirela Vulturar Carmen
Pojar Anamaria
Pojar Emanuel
Taciuleţ Ramona Tode Alexandra
Operatori de introducere date: Operatori de verificare:
Albuţ Bianca Ioana Pârvu
Alina Lescu Laura Iosif
Alina Pop Marina Foghiş
Bodnar Emilia Moţica Roberta
Bonaciu Gabriel Oncica Ana Maria
Daragiu Marian Ostafi Jenica
Degeu Peţan Lucreţia Pandrea Călin
Fonai Anca Petran Virgil
Galiş Delia Pripon Samuel
Gherle (Bot) Ioana Susa Lina
Ghinea Ştefan Şoproni Diana
Brindea Liliana
Budeanu Andreia
Chirilă Daniela
Ciupe Crina
Filimon Flavia
Pantiş Nicolae
Pădurean Jeanine
Spătaru Ioana
Tomele Anca
80

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
ANEXA2
Codificarea secţiilor de votare şi a cartierelor:
Cartier Secţii
1. Eminescu 77, 78, 76
2. Tokai 79
3. Oncea 50, 51
4. Iorga 52, 54, 55, 53
5. Episcopia 48, 49
6. Rogerius Sud 11, 17, 14, 15, 18, 19, 20, 32, 36, 37,
39, 28, 27, 24, 22, 23, 21,31, 13, 16,
25, 38
7. Rogerius Nord 6, 7, 8, 9, 3, 2, 10, 12, 1, 45, 47, 44, 43,
46, 35, 34, 33, 40, 41, 42, 4
8. Centru 61, 59, 63, 62, 64, 65, 66, 67, 58, 57,
56
9. Centru Muzeu 29, 30, 26, 60
10. Centru Universitate 107, 106, 109, 108, 110, 111
11. Centru 1 Decembrie 104, 71, 70, 69, 105
12. Cantemir 101, 102, 100, 103
13. Velenţa 74, 75, 83, 84, 68, 73, 82, 80, 81, 72
14. Nufărul 96, 98, 87, 88, 86, 90, 99, 97, 94, 93,
92, 91, 89, 85
15. Ioşia Nord 120, 121, 119, 115, 118, 116, 117, 114
16. Ioşia Calea Aradului 129, 112, 113, 130, 131
17. Ioşia 122, 123, 127, 128, 126, 125, 124
Străzile principale din secţiile de votare:
Secţia 1: Italiană
Secţia 2: Bernard Show
Secţia 3: Aleea Rogerius
Secţia 8: Moldovei
Secţia 9: Transilvaniei
Secţia 10: Aleea Rogerius
Secţia 11: Sulfinei, Aleea Rogerius
Secţia 12: Sulfinei
Secţia 13: Aleea Posada
Secţia 14: Şelimbărului
Secţia 15: Aluminei
Secţia 16: Tuşnad
Secţia 17: Bd. Dacia
Secţia 18: Aluminei
81
Secţia 19: Aluminei
Secţia 20: Sovata
Secţia 21: Sovata, Dobreştilor
Secţia 22: Progresului
Secţia 23: Sovata
Secţia 24: Progresului
Secţia 25: Călinescu
Secţia 26: Bd. Dacia
Secţia 27: Bd. Dacia
Secţia 28: Bd. Decebal
Secţia 29: Doinei
Secţia 30: Bd. Dacia
Secţia 31: C. Brâncuşi

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ
Secţia 32: Bd. Dacia, Costache
Negruzzi
Secţia 33: Michelangelo
Secţia 34: Ştefan cel Mare
Secţia 35: Lalescu
Secţia 36: Iza
Secţia 37: Spartacus
Secţia 38: Corneliu Coposu
Secţia 39: Corneliu Coposu
Secţia 40: Moldovei
Secţia 41: Bârsei, B. Pascal
Secţia 42: Cantacuzino
Secţia 43: Milcovului
Secţia 44: Mihail Sadoveanu
Secţia 45: Mehedinţi
Secţia 46: Ştefan Cel Mare
Secţia 47: Camille Flammarian
Secţia 48: Parângului
Secţia 49: Crivăţului
Secţia 50: Aurel Pavel
Secţia 51: Izvorului, Valea
Drăganului
Secţia 52: Beldiceanu
Secţia 54: Ecaterina Theodoroiu
Secţia 55: Feleacului, Colinelor
Secţia 56: Calea Adevărului
Secţia 57: I.H.Rădulescu
Secţia 58: Ghe. Doja
Secţia 59: Ion Creangă
Secţia 60: P-Ţa Bucureşti
Secţia 61: Ady Endre
Secţia 62: M. Eminescu
Secţia 63: Republicii
Secţia 64: G. Coşbuc
Secţia 65: Regele Ferdinand
Secţia 66: Parcul Traian
Secţia 67: Aurel Lazăr
Secţia 68: D. Cantemir
Secţia 69: Independenţei
Secţia 70: Gen. Moşoiu
Secţia 71: M. Kogălniceanu
Secţia 72: Calea Clujului
Secţia 73: Miron Costin
Secţia 74: P-ţa Tineretului, Mareşal
Averescu
Secţia 75: Grădinarilor
Secţia 76: Someşului
Secţia 77: Dragoş Vodă
Secţia 78: Calea Clujului
Secţia 79: Moliere
Secţia 80: Ardealului
Secţia 81. Seleuşului
Secţia 82: Muntele Găina,
Borsecului
Secţia 83: Dimitrie Cantemir
Secţia 84: Dimitrie Cantemir
Secţia 85: Ialomiţei
Secţia 86: C. Noica
Secţia 87: Bumbacului
Secţia 88: Bumbacului
Secţia 89: Peneş Curcanu
Secţia 90: Morii
Secţia 91: O.Ghibu
Secţia 92: O.Ghibu
Secţia 93: L. da Vinci
Secţia 94: Jules Verne
Secţia 96: Nufărului
Secţia 97: L. da Vinci
Secţia 98: Apateului
Secţia 100: aleea salca
Secţia 101: Feldioarei
Secţia 102: Grigore Ureche
Secţia 103: N. Olahus, Ghe.
Costaforu
Secţia 104: Calea armatei Române
Secţia 106: Cuza Vodă
Secţia 107: M. Kogălniceanu
Secţia 108: Iuliu Maniu
Secţia 109: Mar. I. Antonescu
Secţia 110: Călăraşilor
Secţia 112: Simion Bărnuţiu
Secţia 113: A.D. Xenopol
Secţia 114: Spaiul Crişanei
Secţia 115: Cazaban
Secţia 116: Meşteşugarilor
Secţia 118: Lăpuşului
82

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ
Secţia 119: Salcâmilor
Secţia 120: O. Densuşeanu
Secţia 121: Meşteşugarilor
Secţia 122: Argeşului
Secţia 123: O. Densuşeanu
Secţia 124: Meşteşugarilor
Secţia 125: Aviatorilor
83
Secţia 126: Înfrăţirii
Secţia 127, 128: Aleea Călinului,
Calea Aradului
Secţia 129: Lucian Blaga
Secţia 130: Mareşal I. Antonescu
Secţia 131: Podgoria

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-
SOCIALĂ
84