Comanesti, jud. BC - arddzi - Ministerul Economiei

FORMA STANDARD A SUBPROIECTULUI
“Reabilitare a infrastructurii din localitatea Comăneşti,
cartierul Lunca de Jos”
ANEXA Nr.6

Proiectul: Închiderea Minelor şi Regenerare Socio economică
Componenta: Regenerare Socio economică;
Subcomponenta: Infrastructura Municipală;
MINISTERUL ECONOMIEI şi COMERŢULUI
Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere
Acordul de Împrumut dintre România şi BIRD, Împrumut Nr. 4759-RO
SUBPROIECTUL
>
Solicitant: Consiliul Local al oraşului Comăneşti
Adresa solicitantului: Oraş Comăneşti, Strada Ciobănuş, numărul 2, Judeţul Bacău.
Dosar Nr. ......................... (numărul de înscriere al sub-proiectului în registrul coordonatorului de proiect) ................................

CAPITOLUL 1 REZUMAT SUBPROIECT
Vă rugăm să completaţi un rezumat (sumar executiv) al subproiectului de cel mult 1 pagină
Titlul subproiectului “Reabilitare a infrastructurii din localitatea Comăneşti, cartierul Lunca de Jos”
1.
2. Implicarea comunităţii în Comunitatea din Lunca de Jos a participat prin aleşii ei la stabilirea şi prioritizarea propunerilor de
alegerea subproiectului dezvoltare ale cartierului. În cadrul şedinţelor din toamna anului 2007 în cartier, cetăţenii au avut
posibilitatea să formuleze propuneri privind dezvoltarea strategică a localităţii, aceste şedinţe
realizându-se pe structura „Adunări cetăţeneşti” din iniţiativa Comitetului organizaţional al
Consiliului Local. Reprezentanţii desemnaţi ai cartierului au făcut parte din Comitetul de
Dezvoltare socio-economică a comunităţii (CDSEC). În urma prioritizărilor comunităţii a fost
aleasă propunerea de reabilitare a infrastructurii cartierului.
3. Solicitantul Consiliul Local al oraşului Comăneşti
4. Partener Grupul din comunitatea Lunca de Jos « Apă cristalină »
5. Localizarea subproiectului Cartierul Lunca de Jos aşezat în partea de SE a oraşului Comăneşti
6. Total costuri eligibile din Împrumut BIRD este de 80%, 480.000 USD
care: împrumut, contribuţia Contribuţia României este de 20%, 120.000 USD
României, contribuţia APL, Contribuţia APL Comăneşti este de 10,4% , 50.220,65 USD
contribuţie cetăţeni.
Contribuţia cetăţenilor este de 2%, 12.000,00 USD
7. Scopul subproiectului Obiectiv: realizarea unor lucrări de înlocuire reţea de apă potabilă pentru L=1200m, realizarea unei
(obiective şi justificare) reţele de canalizare L=2230m, balastarea cu un singur strat pentru L=1213m şi balastarea cu două
strate pentru L=496m în Cartierul Lunca de Jos, Comăneşti.
Cartierul Lunca de Jos este o zona monoindustrială minieră aflată în procesul de restructurare. În
acest cartier principalul drum carosabil de acces în comunitate nu a mai fost reabilitat pe întreaga
lungime în ultimii 20 ani ; peste 50% din gospodăriile din comunitate nu au acces la o sursă
funcţională de apă potabilă, iar peste 80% din gospodării nu au acces la o reţea de canalizare.
În urma şedinţelor publice din cartier, comunitatea a hotărât că este necesară reabilitarea
infrastructurii în scopul creşterii condiţiilor de igienă, confort, siguranţă, protejării mediului
solului, subsolului, aerului şi a pânzei freatice şi totodată o dezvoltare economic- socială ce se
impune ca o măsură necesară şi oportună pentru viitorul familiilor lor.
8. Grupurile ţintă Grupul ţintă sunt locuitorii cartierului Lunca de Jos, în număr de aproximativ 1200 persoane, care
vor beneficia de reabilitarea infrastructurii din acest cartier.
9. Date tehnice privind
amplasarea lucrărilor
(proprietatea asupra
terenului, date privind
terenul, conexiunea la
utilităţi)
10. Rezultate fizice estimate
(indicatori cuantificabili)
11. Principalele activităţi ale
subproiectului
Terenul pe care se va realiza investiţia, este în proprietatea Consiliului Local al oraşului
Comăneşti. Din punct de vedere geomorfologic oraşul Comăneşti se găseşte în Depresiunea
Intracarpatică Dărmăneşti – Comăneşti, a cărei altitudine este de aproximativ + 388,10 m.
Cartierul are conexiune la toate utilităţile: reţea de apă potabilă veche de aproximativ 50 de ani,
reţea de alimentare cu energie electrică, reţea de alimentare cu gaze naturale, reţea stradală
nemodernizată, racordat la reţeaua de telefonie fixă şi mobilă.
Vor putea beneficia de rezultate acestui proiect un număr 1.200 de locuitori ai cartierului Lunca de
Jos
12. Durata subproiectului 18 luni
13. Rezultate estimate şi
impactul subproiectului
asupra comunităţii
(indicatori cuantificabili)
14. NPV, IRR, ERR, E/B
(valoarea netă actualizată,
rata internă a rentabilităţii
economice, rata rentabilităţii
economice, raport cost
beneficiu)
- Se vor organiza licitaţiile pentru Pth, Diriginte de şantier, Constructor (4 luni);
- Lucrări de canalizare pentru cele 5 străzi: Măgura, Narciselor, Arinilor, Ecoului, M. Sadoveanu (
6 luni);
- Lucrări de balastare pe străzile şi tronsoanele propuse în proiect (2 luni);
- Se vor asfalta toate cele 5 străzi (4 luni);
- Finalizare subproiect cu RC, convocare de APL – beneficiar, a unei Adunări cetăţeneşti la care
vor fi invitaţi să participe reprezentanţii ANDZM, reprezentanţii proiectantului, ISC, constructor,
diriginte. Se va preda de către constructor Manualul de exploatare şi întreţinere (1 lună).
- realizarea reţelei de canalizare în lungime de 2230m;
- înlocuire reţea de apă potabilă în lungime de 1200m;
- balastarea cu un strat (L=1213m) şi cu două straturi (L=496m);
- îmbunătăţirea stării de sănătate şi condiţiilor de trai a 1197 de persoane;
- micşorarea pierderilor de apă potabilă cu peste 30%;
- dezvoltarea socială a comunităţii Lunca de Jos, din zona minieră Comăneşti.
NPV=86.803,64 USD
IRR=4%
E/B=6,54%
PROFIT=23.706,35 USD
15. Impact de mediu Realizarea reţelei de canalizare va conduce la reducerea poluării apelor freatice sau de suprafaţă
generate de către puţurile absorbante, evitarea evacuării apelor uzate fără epurare în puţurile de apă
16. Implicarea comunităţii în
implementarea
subproiectului
Vă rugăm să nu depăşiţi 1 pagină
şi la creşterea confortului şi realizarea cadrului igienico sanitary optim pentru populaţie.
Grupul comunitar Lunca de Jos din Oraşul Comăneşti va lua parte la implementarea
subproiectului

CAPITOLUL 2 ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A LOCALITĂŢII
2.1. Date de identificare
i. Cod poştal: 605200
ii. Localitatea: Comăneşti
iii. Judeţul: Bacău
iv. Teritoriul administrativ (se înscriu localităţile apărţinătoare): la sud se află cartierul Podei, localitate aparţinătoare oraşului
Comăneşti şi la nord-est se află cartierul Vermeşti, localitate apărţinătoare oraşului Comăneşti.
v. Amplasare geografică (date de amplasare geografică şi vecinătăţi): Oraşul Comăneşti este situat în extremitatea nord-vestică a
depresiunii tectonice Dărmăneşti-Comăneşti, din grupa centrală a Carpaţilor Orientali având 26 km lungime şi 12 km lăţime.
vi. Primar (Numele, telefon, Fax, Email): VIOREL MIRON, Tel: 0234/374272, Fax: 0234/374.278,
E-mail: viorelmiron2002@yahoo.com
vii. Distanţa până la reşedinţa de judeţ; (rutier, cale ferată): 57 km până la Bacău pe DN 2G.
2.2. Date privind terenurile
a. Suprafaţa totală a ariei geografice aparţinătoare localităţii: 5.651 ha;
b. Arabil: 553 ha ;
b. Fâneţe: 1270ha;
d. Vii: 2 ha;
e. Livezi: 3 ha
f. Păduri: 1570 ha
g. Lacuri –
h. Suprafeţe alocate altor folosinţe: 2510,62 ha in constructie, 154 km drumuri;
i. Terenuri neproductive: 597 ha.
2.3. Date despre populaţie
a. Total populaţie: 23.796 locuitori
i. Bărbaţi : 11.775 (49,5 %)
ii. Femei : 12021 (50,5%)
b. Structura pe naţionalităţi
i. Români : 23306
ii. Maghiari: 72
ii. Germani: 8
iii. Romi: 394
v. Italieni: 3
vi. Greci: 3
vii. Alte naţionalităţi: 5

c. Situaţia ocupării populaţiei
i. Total populaţie ocupată 8083 din care:
1. salariaţi: 7.642 persoane
ii. Total populaţie neocupată 5467 din care:
1. şomeri: 444 persoane
2. persoane în asistenţă socială la 31 martie 2006: 308 persoane
3. pensionari: 4715 persoane
2.4 Situaţia gospodăriilor
a. Numărul total al gospodăriilor 8.020 din care:
i. până la 2 membri: 1.550
ii. 3 membri: 2.220
iii. 4 şi peste 4 membri: 4.250
2.5. Situaţia asigurării cu utilităţi
a. căi de acces la drumurile europene, naţionale, judeţene (descrieţi distanţa, tipul de amenajare, starea acestora);
DN 12 A este un drum naţional ce traversează oraşul Comăneşti, oraş ce se află la 82 km de Miercurea Ciuc, drum aflat în stare
de degradare avansată şi la 73 km de Adjud, drum aflat într-o stare deplorabilă, de nedescris.
b. energie electrică:
i. gospodării racordate: 7.883
ii. gospodării neracordate: 62
ii. posibilităţi de extindere: 75
c. alimentare cu apă:
i. gospodării racordate: 5.549
ii. gospodării neracordate: 2.471
iii. gospodării alimentate din puţuri individuale: 1000
iv. gospodării alimentate din puţuri colective: 800
v. durata în ore/zi de funcţionare a reţelei de consum de apă: 24h din 24h
vi. posibilităţi de extindere a reţelei sau a duratei de alimentare cu apă: există posibilităţi de extindere a reţelei de apă potabilă
d. canalizare de ape menajere:
i. gospodării racordate: 5.209
ii. gospodării neracordate: 411
iii. gospodării cu tratare individuală: nu sunt
iv. gospodării fără canalizare: 2400
e. epurare ape menajere (informaţii cu privire la instalaţiile de epurare a apelor menajere):
Orasul Comanesti are o statie de epurare de ape uzate situata in partea de SE a orasului, la o distanta de 1,8 km fata de
cartierul Lunca de Jos. Este o statie biologica care foloseste ca metoda de epurare a apei uzate „epurarea cu namol activ", cu
o capacitate de 162 1/sec.
Diametrul colectorului principal este de 0 800 mm. Caracteristicile de calitate ale apei la intrarea în Saţia de epurate sunt:
CCOMn- 130,5 mg/l
CCOCr-311,4mg/l
CBO5 - 37,5 mg/l
suspensii totale - 405 mg
reziduu fix - 1.663 mg/l
pH-7,13

Caracteristicile de calitate ale apei epurate sunt:
- C.C.O. Mn - 35 mg/l
- C.C.O.Cr. -108,5 mg/l
- C.B.O5 -11 mg/l
- suspensii totale - 42 mg/l
- reziduu fix - 700 mg/l
- PH - 7,6
Dupa anul 1990, aproximativ 90% dintre agentii economici si-au restrans activitatea asa incat, la aceasta data, Statia de
epurare prelucreaza aproximativ 155.520 m 3 /luna apa reziduala, lucrand la aproximativ 37% din capacitate.
Prin infiintarea retelei de canalizare in cartierul Lunca de Jos, cu un aport de 3.456 m 3 /luna ape reziduale, nu se va pune
problema preluarii acestei cantitati in Statia de epurare.
f. canalizare ape pluviale (informaţii cu privire la: canalizarea apelor pluviale după caz): Nu există.
g. transport în comun (informaţii cu privire la asigurarea mijloacelor de transport în comun): există un sistem privat de transport în
comun (microbuze) şi 3 firme de taxi.
h. reţele de comunicaţii (telefonie, număr de posturi instalate): Romtelecom (4051 posturi), Zapp (84 posturi)
i. termoficare (gospodării racordate la reţele de distribuţie a agentului termic): Nu mai există
j. alimentare cu gaze naturale (informaţii cu privire la nivelul de acoperire a locuinţelor cu reţea de gaze, număr de gospodării
branşate/nebranşate): 3.182 gospodării branşate / 4838 gospodării nebranşate.
2.6. Reţele de drumuri
Categoria Nemodernizate Modernizate Starea
Orăşeneşti 78 km 46 km Degradare 68%
Comunale - - -
Săteşti 20 km 6 km Degradare 50%
Intercomunale - 5 km Degradare 50%
2.7. Reţele utilităţi
Utilitatea Lungimea Stare Observaţii
Apă 58 km Veche de aproximativ 50 de ani Urgent de modernizat
Canalizare ape menajere 20 km Veche de aproximativ 50 de ani Urgent de modernizat
Canalizare ape pluviale - - Faza de SF pentru Axa 2
Termoficare - - Faza de reabilitare uzină termică
Gaze 41 km bună Urgenţă de extindere
Electrice 92,3 km învechită Urgent de modernizat
2.8. Gestionarea deşeurilor urbane
Utilitatea Caracteristici Stare Observaţii
Colectare şi transport Colectarea se va face pe 30 de
platforme betonate în localitate
de 18,5 mp fiecare.
Transportul se va efectua cu 5
autogunoiere (de 5 mc, 12 mc
şi 18mc) şi un transportor
container compactare.
Sortare, depozitare Sortarea se va realiza într-o
staţie de transfer ce se va
construi în cursul anului 2008,
cu o suprafaţă de 5000mp.
Depozitarea se va efectua la
Bacău – rampa de gunoi, până
la construirea rampei d egunoi
din localitatea Oneşti.
Impementare sistem colectare
selectivă
Implementare proiect PHARE
2004
Implementare colectare selectivă Implementare proiect PHARE
2004

2.9. Cum este administrat (exploatat, întreţinut, reparat, modernizat) sistemul pentru fiecare tip de utilitate.
Reţelele de apă potabilă şi canalizare sunt în administraţia SC COMUNAL SERVICE SRL Comăneşti (Acţionar unic Consiliul Local
Comăneşti).
Staţia de epurare a localităţii este în administraţia SC Uzinei Termice SRL Comăneşti (Acţionar unic Consiliul Local Comăneşti).
Serviciul de colectare deşeuri este realizat de SC COMUNAL SERVICE SRL împreună cu Serviciul de gospodărire comunală din
cadrul APL.
2.10. Cum este asigurată finanţarea operaţiunilor de exploatare întreţinere etc.
Operaţiunile sunt finanţate din bugetul S.C. Comunal Service S.A (din taxele colectate de la utilizatori), modernizările şi extinderile
de reţea apă potabilă şi reţea canalizare conform planului de investiţii anual vizat şi aprobat de Consiliul Local Comăneşti.
2.11. Proiecte în curs de implementare pentru utilităţi:
a. finanţări nerambursabile, contracte şi împrumuturi obţinute în ultimii 3 ani de la instituţii Europene şi state membre UE (ex
fonduri de preaderare UE)
Titlul şi numărul de referinţă al subproiectului Linia bugetară a UE sau Suma
a altor surse
[EUR]
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
83.022 $
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
82.947 $
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
81.947 $
BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
77.748 $
>
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
USA
„Construcţie sistem de canalizare a apei menajere în cartierul
PROGRAM DE 1.127.419
Vermeşti”
DEZVOLTARE A
INFRASTRUCTURII ÎN
SPAŢIUL RURAL 2006
EURO
>
PHARE 2004CES CFP
1/2006
991.621
EURO
Data obţinerii
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
29.06.2005
05.12.2005
10.10.2006
31.03.2007
b. cereri de finanţare nerambursabile depuse (sau care urmează a fi depuse) la instituţii Europene şi state membre UE (ex.
fonduri de preaderare UE)
Titlul şi numărul de referinţă al subproiectului Linia bugetară a UE sau a altor
surse
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
Suma [EUR]
100.000 $
99.585$
93.608 $

BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
F.R.D.S.
„Reabilitare şi consolidare Pîrîu Crăciuneşti /Bahna” BANCA MONDIALĂ
A.N.D.I.P.R.Z.M.
„ CONSTRUCŢIE STAŢIE EPURARE ŞI REABILITARE REŢEA
CANALIZARE CARTIER ZĂVOI”
F.R.D.S.
PHARE CES2005 SCHEMA DE
GRANTURI PENTRU SECTORUL
PUBLIC PENTRU PREGĂTIREA
DE PROIECTE ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI
2.12. Cadrul natural (informaţii despre relief, ape, zone de agrement, rezervaţii surse de poluare etc.
A. Mediul natural
86.860 $
98.654 $
16.500 EURO
A1. Condiţii geografice
Pe valea mijlocie a Trotuşului, la poalele munţilor Goşmanu din Carpaţii Orientali, la capătul de vest al Depresiunii
Dărmăneşti-Comăneşti se află oraşul Comăneşti, fost centru minier şi forestier. Oraşul este înconjurat la nord de Munţii Goşmanu,
la est de Munţii Berzunţi, la sud de Munţii Nemira şi la sud-vest de Munţii Ciucului.
Oraşul se întinde în lungimea Văii Trotuşului într-un teritoriu administrativ de 6.386 ha, din care intravilan 1.170 ha şi
extravilan 5.216 ha.
Localitatea Comăneşti a devenit oraş în anul 1952 având în componenţa sa două sate: Vermeşti şi Podei - Podina, şi
şapte cartiere: Zăvoi, Leorda, Şupan, Şipoteni, Lăloaia, Sublăloaia, Lunca de Jos.
Oraşul Comăneşti este un oraş de ordin mijlociu (între 20.000 şi 50.000 de locuitori) în judeţul Bacău şi se situează în
partea de nord – vest a judeţului pe drumul naţional 12A Adjud – Miercurea Ciuc, urmând cursul Trotuşului, care facilitează
legăturile organice de intercondiţionare cu celelalte localităţi ale judeţului.
Oraşul Comăneşti din judeţul Bacău face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.
Din punct de vedere al aşezării pe harta geografică a României, oraşul Comăneşti este determinat între următoarele
coordonate geografice: la 46 o 26’ latitudine nordică şi 26 o 26’ longitudine estică, având o altitudine între 400 m - 1337 m şi este
amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş.
Oraşul Comăneşti are acces pe cale ferată, fiind la 75 km de Adjud şi 42 km de Ghimeş, dar şi pe şosea fiind la: 58 km
de Bacău – DN 2G, la 22 km de Tg.Ocna – DN 12A, la 75 km de Adjud – DN 11A şi la 82 km de Miercurea Ciuc – DN 12A. Oraşul
este o aşezare intramontană tipică, cu un relief deluros şi colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine
de 500 – 1337 m (Vf. Lapoş) ce–l înconjoară.
Structura geologica şi forme de relief
Oraşul Comăneşti este situat în extremitatea nord-vestică a depresiunii tectonice Dărmăneşti-Comăneşti, din grupa
centrală a Carpaţilor Orientali având 26 km lungime şi 12 km lăţime.
Zona este de origine tectonică (de scufundare a scoarţei) şi s-a format în urmă cu circa 25 milioane de ani în era
Neozoică – perioada Neogenă – epoca Miocenă – vârsta Sarmaţiană şi s-a definitivat în era Cuaternară pe parcursul perioadelor
Pleistocen şi Holocen (± 1,5 – 2 milioane ani).
Depresiunea Dărmăneşti-Comăneşti s-a format prin prăbuşirea unei părţi din flişul median extern devenind un golf marin
şi apoi lac în care s-au depus straturi sedimentare ce conţin cărbune brun, petrol şi gaze. Straturile de cărbune brun sunt dispuse
în 7 cuvete din care pe teritoriul actual al oraşului Comăneşti se afla cuvetele Asău, Lapoş, Leurda şi Vermeşti. Depozitele
sedimentare de suprafaţă sunt de vârstă cuaternară fiind alcătuite din grohotişuri (la contactul cu rama carpatică) prundişuri,
nisipuri şi argile de diferite grosimi.
Caracterul tectonic al depresiunii este bine pus în evidenţă de contactul abrupt (de sute de metri) la contactul cu rama
muntoasă din jur (mai ales cu Munţii Goşmanului, Ciucului şi Berzunţi).
Râul Trotuş şi afluenţii săi s-au adâncit puternic în umplutura sedimentară cutată de vârstă sarmaţiană şi cuaternară dând
depresiunii un aspect colinar. Văile lungi şi mai ales terasele Tortuşului se strecoară printre numeroşii pinteni de gresie dură ce
ating circa 500 – 700 m altitudine. În zonele de contact tectonic cu rama muntoasă mai puţin abruptă trecerea se face prin depozite
piemontane alcătuite din alunecări de teren şi conuri de dejecţie ale torenţilor.
Relieful depresiunii în sectorul oraşului Comăneşti se caracterizează printr-o mare complexitate cauzată de mişcările
tectonice, natura petrografică şi agenţii modelatori ai scoarţei.
- Tectonica bazinului a determinat fragmentarea depresiunii în 7 cuvete separate între ele de creste din gresie dură de
Tarcău ce au rezistat la eroziunea şi care domină colinar depresiunea cu circa 200 – 300 m.
- Relieful sculptural şi de eroziune este reprezentat în toată depresiunea prin interfluvii sculpturale cu aspect de poduri. În
vestul depresiunii pe arealul oraşului Comăneşti, interfluviile sunt înguste şi înalte până la 700 – 800 metri altitudine absolută
intrând în contrast cu rama muntoasă din jur. În zonele despădurite (colinare sau montane de la marginea depresiunii se produc
fenomene negative de eroziune accelerată dominate de procese gravitaţionale (alunecări de teren, surpări, prăbuşiri etc.) şi de
pluviodenudaţie (eroziune de suprafaţă, formare de şiroaie – rigole, ogaşe, ravene) şi cel mai grav organisme torenţiale a căror
combatere este deosebit de costisitoare. Toate aceste fenomene rup echilibrul mediului şi încarcă debitul solid şi în suspensie al
Trotuşului şi al afluenţilor mici, lucru vizibil la inundaţiile catastrofale din iulie 2004 şi iulie 2005.
- Relieful fluviatil (de acumulare) este reprezentat prin sistemele de terase (ale Trotuşului şi uneori a afluenţilor săi) şi
albiile majore (inundabile la debite mari). În cadrul depresiunii se întâlnesc 7-8 nivele de terase cu înălţimi relative (faţă de talvegul
Trotuşului) de la 4-6 m până la 200-350 m (ex-terasa Dealul Comăneşti, Goanţa sau Podei). Sistemul teraselor Trotuşului este mai
bine dezvoltat la nord de acesta şi pe arealul oraşului Comăneşti distingem următoarele terase:

a) 4 – 6 m – terasa stadion
b) 10 – 12 m – terasa spital
c) 15 – 20 m – terasa gării CFR
d) 60 – 100 m – terasa Deal Puturoasa
e) 160 – 200 m – terasa Deal Comăneşti
Toate terasele sunt bine folosite de om pentru construcţii, căi de comunicaţii şi culturi agricole ( puţine fiind în afara
pericolului de inundaţii). Din păcate unele din terase sunt tot mai mult fragmentate de afluenţii mici ai Trotuşului şi de organismele
torenţiale, mai ales în zonele recent despădurite.
Albiile majore (luncile inundabile) au o mare dezvoltare în partea sud-estică a oraşului. Construcţiile inadecvate din
această zonă au fost distruse total sau parţial de inundaţiile din iulie 2004 – 2005 care au afectat în oraş chiar şi terasele mai joase
(între podul CFR şi confluenţa cu râul Şupan).
Albia minoră a Trotuşului este alcătuită din prundişuri, bolovănişuri şi nisipuri cu diverse grosimi. Ultimele inundaţii au
generat pe distanţe mari modificări însemnate ale traseului albiei minore a Trotuşului, colmatarea acesteia, au distrus aproape tot
digul de protecţie al oraşului (8 km de dig), au rupt mari porţiuni din malul neîndiguit constând în 8 hectare de teren agricol şi au
afectat în mod grav structura de rezistenţă a podurilor peste râul Trotuş, pe raza oraşului. Toate aceste ravagii impun urgente
măsuri de rectificare.
A.2 Condiţii climaterice
Ţinând cont de linia izotermică (linie ce uneşte puncte cu aceeaşi temperatură) ce trece prin dreptul depresiunii
Dărmăneşti-Comăneşti, clima oraşului este montană depresionară – de adăpost. Elementele componente ale climei sunt:
temperatura, precipitaţiile şi vânturile, după care se poate determina clima. Depresiunea Dărmăneşti şi valea largă a
Trotuşului cu frecvente inversiuni de temperatură, imprimă o notă deosebită în climatul montan. Datorită aşezării, dinamica
atmosferei fiind mai moderată, cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor este mai redusă 785 mm/an în NV, la contactul cu
comuna Asău şi de 700 mm/an în SE.
Temperatura se caracterizează printr-un regim moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice
medii multianuale cuprinse între 21 ºC – 22 ºC. Temperatura medie multianuală este în jur de 7,5 – 8 ºC. Temperatura medie
multianuală ale lunii celei mai reci (ianuarie) este de -4 ºC, iar a lunii celei mai calde (iulie) este de +18 ºC. În ultimii ani s-au
înregistrat veri secetoase cu temperaturi până la 38ºC, pe când iernile în general sunt răcoroase, însă cu dese
inversiuni de temperatură. În mod obişnuit pe văi se localizează masa de aer rece şi umed, în timp ce către culmi şi
chiar pe culmi predomină timp senin cu soare şi temperaturi mai ridicate.
Umiditatea aerului se situează între 80-90%, iar vântul dominant este pe direcţia de la N-V la S-E. Un alt aspect
al circulaţiei atmosferice la munte este acela al vânturilor foenice. De asemenea iarna se produc frecvente inversiuni termice
ce au ca efect formarea ceţii.
Norii şi ceaţa reprezintă primele forme de condensare a vaporilor de apă din atmosferă. Apariţia norilor
cumuliformi este legată de circulaţia brizelor. Pe timp frumos, aproape în fiecare zi la amiază, culmile înalte ale munţilor
sunt înconjurate de nimburi de nori „cumulus”. Şi ceţurile sunt legate de activitatea brizelor, ca rezultat al acumulării în
timpul nopţii, a aerului rece de pe culmile înalte pe fundul văilor şi depresiunilor, care pierd mai greu căldura câştigată
în timpul zilei. După răsăritul soarelui, odată cu începerea circulaţiei brizei de vale, ceţurile se pun şi ele în mişcare şi
urcă spre culmile şi vârfurile înalte, dând naştere la nori cumuliformi şi chiar la precipitaţii.
Furtuni şi inundaţii înregistrate în decursul timpului - debitele maxime se produc de regulă primăvara (aprilie-mai)
şi prin topirea zăpezilor din zona montană, combinată cu ploi. Vara ploile torenţiale alimentează bazinul hidrografic. În
timpul marilor viituri nivelurile pot creşte cu 3-4 m pe Trotuş şi 2,5-3 m pe afluenţi, producând adesea inundaţii locale.
Factorii adiţionali de risc sunt reprezentaţi de torenţii mici care transportă cantităţi mari de aluviuni pe care le depun
la piciorul pantei obturând albiile şi producând revărsări. Regimul debitelor este în directă legătură cu regimul scurgerii.
A.3 Condiţii de mediu
mari.
a) apa (de suprafaţă / de adâncime)
Oraşul Comăneşti se întinde pe cca.10 km în lungul văii Trotuşului.
Hidrografia zonei e dominată de râul Trotuş, râu cu un bazin hidrografic mare şi cu perioade de debite foarte
Dintre afluenţii Trotuşului cel mai important cu un bazin hidrografic de 24 km în avalul teritoriului administrativ este
pârâul Şupan. Râul Trotuş are o albie dezvoltată şi unitară. Afluenţii au albii reduse iar pantele mari de scurgere scad brusc la
intrarea în albia majoră a Trotuşului, fapt ce favorizează producerea inundaţiilor locale.
Apele râului Trotuş sunt încadrate în clasa apelor bicarbonate cu un grad mijlociu de mineralizare între 200-500 mg/l.
Debitul Trotuşului şi a afluenţilor importanţi este în medie constant, 30 % din debit provenind din pânzele freatice ale bazinului
superior al râului Trotuş, din precipitaţiile în zona montană în perioada caldă a anului, care au fost frecvente până în
urmă cu doi ani când ţara noastră a început să se confrunte cu o secetă neobişnuită pentru poziţia ei geografică,
precum şi din topirea zăpezilor primăvara.
Debitele medii lunare (până acum doi ani) minime au avut probabilitatea de 80% în cazul unui debit de 1,20
mc/s şi 95% pentru un debit de 0,886 mc/s ( măsurătorile au fost realizate pe secţiunea Goioasa-Agăş).
Debite maxime se produc de regulă primăvara (aprilie-mai) şi provoacă topirea zăpezilor în zona montană,
combinată cu ploi.
Legat de regimul scurgerilor trebuie să avem în vedere şi debitul solid care este determinat de formele de relief
şi de litologia acestora. În zona Comăneşti scurgerea solidă înregistrează valori între 0,1 t/ha/an şi 0,25 t/ha/an.
Turbiditatea apei este redusă, cu valori medii de 100 g/mc.

) aerul
Tăria vânturilor este de 2 grade ( date înregistrate de Ocolul Silvic Comăneşti). Local se semnalează brizele de
munte şi de vale, de acţiunea cărora este legată în jumătatea caldă a anului formarea deasupra culmilor muntoase a
norilor „cumulus”.
c) solul
Totalitatea teritoriului intravilan al localităţii cuprinde, funcţie de litologia terenului şi condiţiile geotehnice, următoarele
zone:
1. zona A Albia majoră sau Lunca inundabilă
2. zona I Terasa inferioară
3. zona M Terasa medie
4. zona D Terase şi coline înalte
Râul Trotuş are în general o albie majoră bine conturată cu maluri stabile construite din aluviuni grosiere şi chiar din
stratele stâncoase ale rocilor de bază din vechime. Pentru orice obiectiv sau construcţie apropiată acestei zone este necesară o
atentă studiere a condiţiilor de comportament, funcţie de comportamentul râului de-a lungul anilor.
Terasa inferioară este bine dezvoltată în lungul râului Trotuş, această zonă ocupând cea mai mare parte a centrului civic
al oraşului cât şi cartierele Lăloaia şi Şipoteni.
Stratificaţia terenului este în general uniformă şi cuprinde: stratul de terasă constituit din pietriş cu bolovăniş şi nisip,
stratele de bază constituite din gresii, şisturi argilo - marnoase (adâncimea de 5-6 m), pe capetele stratelor de bază acumulânduse
şi o mică pânză de apă.
A4. Detalii istorice
Teritoriul oraşului Comăneşti a fost locuit din Neolitic, fapt care se poate demonstra prin descoperirile arheologice de la
Cetăţuia – Vermeşti, Podul lui Mitrache şi Lutărie. Atestarea scrisă a localităţii apare în anul 1657, iar prima hartă în care figurează
localitatea este a lui SAMSON, tipărită în anul 1696.
Localitatea a fost zonă de primă destinaţie a refugiaţilor sau a emigranţilor din Transilvania ca urmare a persecuţiilor
stăpânirii ungare şi austro-ungare. Căile pe care le urmau refugiaţii nu erau cele obişnuite de comunicaţie, ci veneau peste plaiuri
şi locuri dosite, care astăzi sunt vestite pentru practicarea turismului montan. Prima atestare documentară se poate considera data
de 28.01.1409 din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, ceea ce duce la concluzia că această aşezare are o vechime mult mai
mare.
Trotuşul este cea mai mare apă ce udă teritoriul oraşului Comăneşti pe o lungime de 10 km. Trotuşul ce curge
de milenii printre munţii Ciucului şi Tarcăului, este amintit pentru prima dată în istorie în anul 1399, februarie 1, când
Iuga, voievodul Moldovei, întăreşte lui Ion Cornescu şi fratelui său Toma, satele Brătila de sus şi Brătila de jos din
ţinutul Trotuş. Apoi, e menţionat de către Ştefan II, voievodul Moldovei, la anul 1435 şi anul 1443; Ştefan cel Mare în
anii 1458, 1466, 1494; apoi sub Alexandru voievod în anul 1560, este amintit şi de călugărul Bandini ce vizitează
Moldova în anul 1646. Ulterior numele râului Trotuş apare tot mai des.
În anul 1905, când poetul Alexandru Vlahuţă vizitează valea Trotuşului, constată pe lângă frumuseţile naturale şi
un avânt industrial însemnat, scriind: „Gonit de steiurile solului din Transilvania, Trotuşul sparge pe la Palanca
meterezele Tarcăului şi dând stâncile la o parte, deschide văi largi şi rodoase pe poalele munţilor şi le împodobeşte cu
sate, fabrici, cu minunate castele şi parcuri, aşterne drum de fier, desfundând izvoare de păcură, mine de cărbuni, mişcă
sute de ferăstraie, cară plutele la vale şi strângând pâraiele codrilor se lasă voios la vale, la luncă, unde tolănit pe
nisip, ascultă fluierele doinaşilor şi joacă solzii de argint în razele soarelui”.
După această călătorie poetică, să facem o scurtă călătorie geografică pe valea Trotuşului. Căutând firul apei
cel mai de sus, constatăm ca el izvorăşte din munţii Ciucului, din apropierea unui sat cu nume curat românesc –
Făgeţel, de unde porneşte la vale, şerpuind domol printre dealuri şi coline verzi ce se întind în jur ca un covor frumos
ondulat.
Odată cu intrarea în depresiunea Dărmăneşti-Comăneşti, încă din Straja, valea Trotuşului îşi schimbă complet
aspectul morfologic: se lărgeşte considerabil anjungând să depăşească 12,5 km, la nivelul teraselor acumulative devine şi
el mult mai mare. La Comăneşti, Trotuşul are o altitudine absolută de 300 m.
La cumpăna dintre secolele XVIII-XIX în zonă se constituie domeniul feudal al familiei Ghika, ce pune bazele unor
activităţi economice şi culturale fără precedent.
Într-un document din 27 iulie 1766 domnitorul Grigore Al.Ghika dă moşia Comăneştenii de sus parte
domnească, locuitorilor de pe această moşie, spre a se bucura de ea şi a se hrăni pe dânsa, acordând acest drept
numai acelora dintre ei, care vor fi şezători acolo.
Astfel, la începutul anului 1804 apare la Comăneşti logofătul Costache Ghika, unchiul domnitorului Alexandru
Moruzi (1802-1807). Domnitorul Moruzi, prin aşezământul din 3 ianuar 1805, restrânge dreptul de folosinţă al ţăranilor
moldoveni, fiind cunoscut ca sprijinitor al boierilor. Intenţia atât a domnitorului Moruzi cât şi a logofătului Costache Ghika
era clară: să pună mâna pe o parte din pământurile răzeşilor.
Pădurile masive de conifere ce au îmbrăcat cu dărnicie munţii, dealurile şi văile din jur au început cu timpul să
fie valorificate.
Dezvoltarea economica a fost strâns legată de resurse ale solului şi subsolului din această zonă şi nu în ultimul rând de
poziţia strategică a acesteia (zonă de tranzit către spaţiul transilvănean).
Bazinul Comăneşti este situat în zona muntelui la N.V. de Tg.Ocna şi cuprinde depozite neogene de cărbuni. El
a prezentat o importanţă economică deosebită deoarece, a fost până în mai 2005 singurul mare bazin cu cărbuni
exploatabil din Moldova. Depozitele purtătoare de cărbune sunt aşezate peste un fundament format din Fliş-paleogen.
Comăneşti are statutul de oraş în cadrul judeţului Bacău începând din anul 1952, pe baza Legii 5/1950 cu modificările
aduse prin Decret 331/1952 şi 12/1956.

2.13. Resurse specifice (informaţii cu privire la resursele regenerabile şi neregenerabile disponibile în zonă)
RESURSE NATURALE
- Suprafaţa intravilanului 1045,00 ha
- Suprafaţa extravilanului 5341,00 ha
- Suprafaţa teritoriului administrativ 6387,00 ha
Resurse naturale neregenerabile – combustibili folosiţi.
Subsolul depresiunii Dărmăneşti, deci şi al teritoriului administrativ al oraşului Comăneşti este bogat în cărbune sub formă
de cărbune brun care se exploatează din depozitele sarmaţian superior şi reprezintă cel mai important bazin carbonifer din
Moldova.
Alături de cărbuni, petrolul şi gazele naturale constituie o altă sursă energetică importantă.
Tot subsolul „produce” materiale de construcţie destul de diverse, reprezentate prin gresii şi calcare specifice zonei flişului
(gresiile de Goioasa – Comăneşti şi Culmea Berzunţi; nisipurile cuaternare din albia majoră şi terasele râului Trotuş).
Resurse naturale neregenerabile - apă, păduri, floră, faună
În depresiunea Dărmăneşti, respectiv Comăneşti sunt păduri de amestec între fag şi gorun. În partea de S-V a teritoriului
administrativ îşi fac apariţia molidului şi pădurile amestecate de răşinoase şi fag. Destul de rar întâlnim: scoruşul , paltinul şi zada.
Speciile de arbuşti puţin numeroase sunt: socul roşu, coacăzul de munte, afinul.
În covorul ierbos se evidenţiază: măcrişul iepurelui, feriga şi multe specii de muşchi verzi, iar în pajiştile secundare păiuşul
roşu.
Speciile de păsări: cocoşul de munte, piţigoiul de munte, piţigoiul de brădet, mierla, forfecuţa, corbul, porumbelul popesc,
porumbelul de scorbură, turturica, ierunca, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, şoimul, graurul.
În apa râurilor: păstrăvul indigen, lipanul, boişteanul, scobarul.
Toate la un loc combinate cu relieful, clima şi fauna reprezintă surse importante pentru activităţii de agrement şi turism cu
condiţia protecţiei ecologice în faţa factorilor poluanţi.
2.14. Activităţi economice specifice localităţilor (informaţii cu privire la activităţile specifice tradiţionale şi la perspectiva acestora,
alte consideraţii privind activităţile economice din zonă);
Activităţile economice din cadrul oraşului sunt:
INDUSTRIA, care dispune de următoarele unităţi:
- societăţi comerciale - 1167; din care:
- agenţi economici, cu caracter privat, din ramuri industriale - 20;
- agenţi economici, cu caracter privat, din ramuri cu profil comercial – 1095;
- prestări servicii – 52.
Domeniile industriale sunt reprezentate în zonă de către:
a) Industria carboniferă cu atestare certă din anul 1836; Primele vapoare, funcţionând cu aburi in sec.XIX intre Dunăre şi
Viena şi fabricile de morărit de la laşi au utilizat cărbunele de Comăneşti ;
- Bazinul carbonifer Comăneşti a fost şi este singura sursă principală de astfel de combustibil din Moldova;
- Pentru secolul XX cantitatea de cărbune extras a început cu 10.000 tone anual în 1900 şi a ajuns la 500.000 tone anual în
1989. În mai 2005 Exploatarea Minieră din Comăneşti a fost închisă
b) - Industria petrolieră - este mai tânără decât cea a cărbunelui, dar importanţa ei în regiune creşte după al doilea război
mondial;
c) - Industria lemnului - are o tradiţie veche funcţionând încă din secolele anterioare dar s-a dezvoltat mai mult prin
înfiinţarea de fabrici de prelucrare a lemnului în a doua jumătate a secolului XX. În prezent activitatea de industrializare a lemnului
se desfăşoară în unităţi de producţie private.
d) - Sectorul energetic – este reprezentat prin Uzina Termică Comăneşti, înfiinţată în anul 1954.

ACTIVITĂŢI COMERCIALE
Activitatea comercială a oraşului se desfăşoară de către un număr de 1095 agenţi economici după cum urmează:
- agenţi comerciali cu capital privat - 1127;
- agenţi comerciali din sectorul cooperatist - 4;
Unităţi comerciale după profil:
- alimentar - 51;
- nealimentar - 46;
- mixt - 396;
- alimentaţie publică -70;
- comerţ ambulant - 314;
- comerţ intermediar-250.
PRESTĂRI DE SERVICII
Prestările de servicii sunt asigurate în oraş prin:
- ateliere de croitorie - 9 ;
- ateliere de cizmărie - 3;
- ateliere de tapiţerie - 1 ;
- ateliere de tâmplărie -9 ;
- mori pentru porumb şi furaje - 5 ;
- unităţi hoteliere - 1 cu 80 de locuri;
- unităţi de gospodărie şi salubritate -1;
- ateliere pentru alte prestări servicii (optică, reparaţii, frizerie,etc.) -25 ;
POTENŢIAL AGRICOL
Suprafaţa de teren agricol în funcţie de categoria de folosinţă:
a) teren agricol 3.372 ha din care :
teren arabil 449 ha
(culturi porumb – 313 ha, cartofi – 25 ha, legume – 11 ha, perene – 100 ha)
teren păşuni 1.622 ha, din care 96 ha – păşuni degradabile
teren fâneţe 1.299 ha
vii 2 ha
b) teren neagricol 3.110 ha
păduri 2.233 ha
alte terenuri (ape, drumuri, holde) 877 ha
c) societăţi cu obiect de activitate prelucrarea produselor agricole:
- mori pentru porumb şi furaje = 5
d) societăţi care au ca obiect de activitate comercializarea produselor fitosanitare pentru agricultură = 2 farmacii veterinare
NUMĂR DE SALARIAŢI ÎN SECTORUL AGRICOL = 314
(prelucrarea produselor agricole, activităţi meşteşugăreşti) mica industrie (gatere, brutării, ateliere reparaţii)
- agricultură + silvicultură = 374
- mica industrie = 968
POTENŢIALUL FORESTIER
a) Suprafaţa totală de pădure aferentă oraşului Comăneşti
- proprietate de stat administrată de O.S. Comăneşti = 1.554 ha
- proprietate privată (Legea 18/1991) = 33 ha
- proprietate publică (Primăria Comăneşti) = 724 ha
b) Starea de întreţinere
Exploatarea masei lemnoase s-a făcut în baza marcărilor executate cu personalul silvic. S-au întocmit în anul 2000 amenajamente
silvice. Punerea în valoare se face de către O.S. Comăneşti şi O.S. Ciobănuş.
c) Societăţi care exploatează masa lemnoasă
În cursul anului curent pe raza O.S. Comăneşti şi a O.S. Ciobănuş au executat lucrări de exploatare a masei lemnoase
următoarele societăţi:
SC EFIL SA
SC DOR INVEST SRL
SC TOURNESOL SRL
Pe lîngă acestea O.S. Comăneşti şi O.S. Ciobănuş au exploatat în regie proprie cantitatea de 0,300 mii mc la populaţie şi 0,300
mii mc pentru C.P.V. Asău.

d) Societăţi care prelucrează şi valorifică masa lemnoasă
la export : S. C. BACO PRODUCTION SRL
S.C. MASTER WOOD SRL
S.C. TOUR TRANS SRL
S.C. PAL EKC S.A
S.C. DIMMER SRL
S.C. SÂRBU SNC
S.C. ERGIOPROD SRL
e) În general suprafaţa de pădure acordată la Legea 18/1991 a fost defrişată în proporţie de 70% fapt care a condus la o
degradare continuă. Acelaşi fenomen se constată şi în păşunile împădurite ale Primăriei din cauza sustragerilor ilegale. În pădurile
administrate de O.S. nu este teren degradat şi nu s-au constatat fenomene de uscare.
BĂNCILE ŞI SOCIETĂŢILE DE ASIGURĂRI
În zona Comăneşti funcţionează :
- Banca Comercială Română
- BancPost
- Raiffeisen Bank
- Banca Carpatica
- Banca Transilvania
- Banca Română de Dezvoltare – B.R.D.
- CEC
- Asirom SA
- Astra SA
- Unita SA
- Allianz – Tiriac Asigurari
- Ardaf SA
- BT Asigurări Transilvania SA
2.15. Mediul Economic
a. Informaţii despre agenţii economici din zonă conform bilanţului pentru anul 2005
i. Forma de capital
i. Cifra de afaceri
Specificaţie Capital privat Capital de stat Capital mixt
Industrie 20 - -
Agricultură - - -
Comerţ 402 - -
Construcţii 5 - -
Transport 20 - -
Turism 3 - -
Alte activităţi - - -
TOTAL 450 - -
CIFRA DE AFACERI ANUALĂ [RON]
Agenţi economici
< 0.1 0.1 - 1 Peste 1 mil.
mil. lei mil. lei
Persoane fizice autorizate 178 - -
Asociaţii familiare 160 - -
SRL - 300 150
Cooperative meşteşugăreşti - 3 -
SA - 1 -
SN - - -
Alţi agenţi economici - - -
TOTAL 338 303 150
Prin agenţi economici din zonă se înţeleg agenţii economici având sediul declarat în localitatea respectivă precum şi agenţi
economici care au filiale de lucru şi care plătesc taxe şi impozite la bugetul local.

. Informaţii despre mediul financiar bancar conform bilanţului anului 2005
Instituţii financiar
bancare
Cu capital privat Cu capital de stat Cu capital mixt
Bănci 7 1 -
Instituţii de
Microcreditare
- - -
Cooperative de credit - - -
CAR 5 - -
Fonduri de garantare - - -
Societăţi de asigurare 7 - -
Alte instituţii financiare - - -
TOTAL 19 1 -
2.16. Mediul social
a. învăţământ (la 31 decembrie a anului precedent)
Unităţi de
Învăţământ
Număr unităţi Nr. locuri Nr. elevi 2006
Preşcolar 9 869 875
Primar 7 1.011 1.234
Secundar inferior 5 1.524 1.489
Secundar superior 1 1.760 1.780
Post liceal -
Superior -
TOTAL 22 5.164 5.378
b. sănătate (la 31 decembrie a anului precedent)
Unităţi: Număr unităţi Nr. locuri Nr. 2005
Spitale 1 235 235
Dispensare - -
TOTAL 1 235 235
c. câştiguri medii lunare (la 31 decembrie a anului precedent)
d. fond locativ
Număr de angajaţi Total agenţi economici Total număr angajaţi Câştiguri medii anual
[lei/angajat]
1 - 9 213 611 114.710
10 - 49 53 1.075 76.830
50 - 249 17 1.758 32.969
250 - 499 - - -
> 500 - - -
TOTAL 283 3.444 22.509
Fond
locativ:
Număr
din care
unităţi
în apartamente în case
Total 1 cameră 2 camere 3 camere Total 2 camere 3 camere
Privat 4267 4267 351 1694 1344 4938 1503 2247
De stat 40 40 9 23 8 - - -
TOTAL 4307 4307 360 1717 1352 4938 1503 2247
2.17. Situaţia realizării bugetului
a. nivelul veniturilor proprii ale localităţii şi al bugetului total pentru anii 2006-2007
Venit
propriu
Bugetul localităţii în 2006 Bugetul localităţii în 2006
Buget local % realizat din
bugetul total
% realizat din bugetul aprobat Buget total % realizat din
bugetul
aprobat
9.463.000 26.511.305 35,69 78,08 23.975.578 90,44

Venit
propriu
Bugetul localităţii în 2007 Bugetul localităţii în 2007
Buget local % realizat din
bugetul total
% realizat din bugetul aprobat Buget total % realizat din
bugetul
aprobat
9.075.049 28.434.464 31,92 83,90 26.837.052 94,38
b. nivelul cheltuielilor de la buget pentru anii 2006 -2007
2006 2007
Nr.
Domeniul
personal investiţie personal investiţie
1. 1. administraţie publică 1.373.687 58.793 1.737.963 47.357
2. 2. Educaţie 8.407.636 518.759 9.076.031 1.590.071
3. 3. Sănătate - 139.763 - -
4. 4. Dezvoltare 424.279 54.184 887.066 95.402
Precizaţi dacă au fost şi alte tipuri de cheltuieli.
În buget sunt cuprinse şi alte activităţi precum: cultură, asistentă socială, transporturi şi comunicaţii. La toate activităţile sunt şi
alte cheltuieli precum: servicii necesare desfăşurării activităţilor curente.

CAPITOLUL 3 IDENTIFICAREA ŞI PRIORITIZAREA NEVOILOR ŞI PLANIFICAREA RESURSELOR
3.1. Localitatea a făcut o evaluare participativă a nevoilor?
Da [x] Nu []
3.2. Prezentaţi primele trei nevoi prioritare ale localităţii dumneavoastră :
- infrastructura stradală
- canalizare şi epurare, reţele apă
- locuir de muncă
3.3. Prezentaţi primele trei priorităţi ale fiecăreia din localităţile aferente care au fost consultate:
Din Raportul Comitetului Organizaţional privind rezultatele discuţiilor la adunările pe cartierele localităţii Comăneşti şi în Focus
grupuri, spicuim:
Administraţia publică locală a organizat şedinţe de lucru cu reprezentanţii cartierelor din oraşul Comăneşti (focus grupuri),
ai ONG-urilor locale, ai business-ului privat, ai asociaţiilor de locatari şi sectoarelor de interes public şi privat (trasnportatori, femei,
tineri, etc.), încercându-se delimitarea clară a problemelor, necesităţilor şi nevoilor cu care se confruntă fiecare dintre acestea.
Părerile au fost împărţite în grupe de interese şi clasificate în mod clar pe categorii. S-a ţinut cont de fiecare dintre constatările şi
părerile tuturor, supunându-se la vot prin acordarea de puncte a fiecărei tip de problemă sau necesitate.
La întâlnirile cu reprezentanţii cartierelor, ONG-urilor, Asociaţiilor de locatari, Consiliului Local, Agenţilor economici, s-au
pus în discuţie priorităţile pentru fiecare cartier în parte atât la nivel de comunitate cât şi la nivelul Agenţilor economici,
Organizaţiilor nonguvernamentale şi Administraţiei Publice Locale. S-au încheiat procese verbale pentru fiecare şedinţă în parte,
problemele fiecărei comunităţi fiind consemnate şi puse în ordinea priorităţilor.
Astfel:
Probleme ale Asociaţiilor de Proprietari - Locatari: şedinţa din 25.07.2007
I. Lipsă şarpante, acoperişuri deteriorate (50 puncte)
II. Faţade deteriorate la bloc (24 puncte)
III. Lipsă casă de cultură (14 puncte)
Probleme Carteir Leorda: şedinţa din 23.07.2007
I. Refacerea drumurilor asfaltare (75 puncte)
II. Reţele de apă şi canalizare plus hidranţi (60 puncte)
III. Finalizarea construirii bisericii (28 puncte)
Grupul Transportatorilor: şedinţa din 24.07.2007
I. Locuri de muncă (72 puncte)
II. Reabilitare drumuri asfaltare (30 puncte)
III. DN 12 A – Lărgire, 3 benzi, trotuare, amenajare drum lateral (23 puncte)
Probleme Cartier Vermeşti: şedinţa din 24.07.2007 - localitate aferentă oraşului Comăneşti
I. Regularizarea pâraielor (85 puncte)
II. Refacerea străzilor – asfaltare poduri şi podeţe (68 puncte)
III. Punct sanitar farmaceutic (62 puncte)
Probleme ONG-uri: şedinţa din 20.07.2007
I. Protejarea mediului ca acţiune prioritară.
II. Infrastructură sportivă deficitară
III. Lipsă competiţii sportive mai dese
Probleme femei: şedinţa din 20.07.2007
I. Construirea unui sediu administrativ (21 puncte)
Locuri de muncă (21 puncte)
II. Reamenajarea ştrandului şi a bazei sportive (20 puncte)
III. Construirea unei Case de Cultură (19 puncte)

Probleme cartier Şupan: şedinţa din 20.07.2007
I. Refacerea albiei Pârâului Bisericii (10 puncte)
II. Refacerea străzii Şupan şi a celorlalte străzi (2 puncte)
III. Refacerea fântânilor şi amenajare izvor (3 puncte)
Probleme ale tinerilor comăneşteni: şedinţa din 19.07.2007
I. Lipsa locuinţelor (33 puncte)
II. Lipsă locuri de muncă (25 puncte)
III. Lipsă casă de cultură (19 puncte)
I. Focus – Grupul Agenţilor Economici: şedinţa din 17.07.2007
I. Infrastructură slab dezvoltată (26 puncte)
II. Lipsa regularizării Râului Trotuş (6 puncte)
III. Infrastructura îngreunează obţinerea autorizărilor (2 puncte)
J. Probleme Cartier Podei: 22.07.2007 - localitate aferentă oraşului Comăneşti
I. Nu există reţele de apă şi canalizare (53 puncte)
II. Problema drumului – asfaltare (49 puncte)
III. Problema gunoiului (11 puncte)
K. Probleme Cartier Podine: 22.07.2007
I. Problema drumurilor neasfaltate (120 puncte)
II. Problema Islazului (84 de puncte)
III. Mijloc de transport pentru copii la şcoală (28 puncte)
Dezvoltarea turismului în cartier (teleferic, pârtie, moteluri, ski, spaţii cazare (28 puncte)
L. Probleme Cartier Zăvoi: 22.07.2007
I. Lipsă sursă de încălzire (56 puncte)
II. Lipsă canalizare (6 puncte)
III. Coeficient termic scăzut plus acoperişuri deteriorate (51 puncte)
Infrastructura drumurilor (45 puncte)
M. Probleme Cartier Sublăloaia: şedinţa din 11.06.2007
I. Pârâul Tănase, Pîrîul Lapoş
II. Islazul
III. Reţea apă potabilă veche Str. Libertăţii şi Andrei Baciu
N. Probleme Cartier Lăloaia: şedinţa din 12.06.2007
I. Islazul
II. Alimentarea cu apă pe Valea Poienii
III. Transferul şi mutarea Şcolii
O. Probleme Cartier Lunca de Jos: şedinţa din 16.07.2007
I. Străzi degradate
II. Nu există canalizare
III. Schimbarea reţelelor de apă şi fixarea hidranţilor
P. Probleme Cartier Şipoteni: 18.07.2007
I. Lipseşte trecerea de pietoni în tot cartierul
II. Nu există canalizare
III. Instalaţia de apă este învechită

3.4. Descrieţi cum s-a făcut analiza nevoilor şi felul în care s-au stabilit priorităţile pentru dezvoltarea localităţii (descrieţi procesul
de evaluare identificarea sub-proiectelor, stabilirea criteriilor pentru diverse necesităţi, alţi factori implicaţi). Explicaţi felul în care
comuna a folosit priorităţile localităţilor aferente pentru a stabili primele trei priorităţi ale comunei.
Analiza nevoilor comunităţii, cetăţenilor ei, s-a realizat prin completarea strategiei locale prin procese de planificare
participativă. Au avut loc întâlniri cu toate categoriile importante de actori sociali locali.
În urma consultărilor organizate în toate cartierele oraşului şi în cele două localităţi componente oraşului Comăneşti (Podei şi
Vermeşti) au fost aleşi dintre cetăţeni câte un reprezentant pe fiecare cartier şi grup de actori sociali, astfel s-a creat un Comitet
compus din 32 de persoane care a fost aprobat de Consiliul Local, denumindu-se „Comitetul de dezvoltare socială-economică a
localităţii” , grup ce a avut misiunea de a realiza Planul Strategic de Dezvoltare al oraşului Comăneşti.
Toate priorităţile au fost stabilite şi prioritizate încă de la primele şedinţe pe cartiere şi pe grupurile de actori sociali.
Administraţia publică locală a organizat o şedinţă a Consiliului Local unde:
1. s-au discutat rezultatele întâlnirilor pe cartiere şi în focus grupuri;
2. s-a aprobat Comitetul de Dezvoltare Social-Economică al localităţii, compus din reprezentanţii propuşi şi aleşi în adunările pe
cartiere şi focus grupuri, precum şi din: doi consilieri locali, un reprezentant al Primăriei, doi reprezentanţi ai business-ului
privat, doi reprezentanţi ai sectorului asociativ.
Comitetul de Dezvoltare Social-Economică a elaborat un plan de acţiune pe o perioadă de un an de zile, care a fost aprobat de
către Consiliul Local. Ca punct important al acestui plan au fost incluse următoarele aspecte:
a. Elaborarea profilului localităţii (comunităţii);
b. Rezultând următoarele aspecte importante:
- Aşezare geografică şi cadrul natural
- Potenţial socio-uman
- Economie locală
- Administraţia publică locală
După elaborarea profilului comunităţii, Comitetul de Dezvoltare Social-Economică a stabilit de comun acord cu personalul AZM din
colectivele zonale, data organizării şedinţelor de planificare strategică. Procesul de elaborare a planurilor strategice a inclus cel
puţin 6 şedinţe de lucru ale Comitetului de Dezvoltare Social Economică a localităţii, incluzând:
- Deschidere şi Context
- Formularea viziunilor
- Elaborarea contradicţiilor
- Elaborarea planului de acţiuni pe direcţii strategice pe un an.
Dezvoltarea unei comunitati este asigurată atunci când membrii comunităţii:
• au încredere în ei înşişi şi în ceilalţi;
• se simt capabili să intervina;
• isi asuma responsabilitatea in rezolvarea propriilor probleme;
• au initiativa in rezolvarea problemelor locale;
• coopereaza in rezolvarea problemelor locale.
• exista un spirit comunitar/ atasament al cetatenilor fata de comunitate.
Participarea comunitară a contribui la:
• Schimbarea atitudinii oamenilor din comunităţi faţă de procesele de dezvoltare locală;
• Responsabilizarea actorilor comunitari şi implicarea lor în procesul de schimbare;
• Mobilizarea populaţiei în soluţionarea problemelor locale;
• Dezvoltarea spiritului asociativ şi a societăţii civile în comunităţi;
• Dezvoltarea parteneriatelor comunitare.
Pentru fiecare prioritizare vor fi accesate:
- Fondurile Structurale, Axele 1-5,
- Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” cu cele 5 Axe,
- POS-ul de Mediu cu Axele 1-4,
Programele ANDZM au reuşit să mobilizeze populaţia în soluţionarea problemelor locale, să responsabilizeze populaţia şi
să-i implice în procesul de schimbare, să schimbe atitudinea oamenilor din comunitate faţă de procesele de dezvoltare locală, să
dezvolte spiritul asociativ şi a socităţii civile în comunitate, să dezvolte parteneriatele comunitare şi dezvoltarea solidarităţii sociale.
Toate Programele ANDZM au fost aduse la cunoştinţa populaţiei prin următoarele acţiuni:
- înfiinţarea de PIP-uri (puncte de informare publică ) care au funcţionat între anii 2003-2005 în 7 localităţi de pe Valea
Trotuşului (Dofteana, Dărmăneşti, Comăneşti, Asău, Agăş, Brusturoasa, Palanca), sediul fiecărui PIP fiind în cădirea Primăriei;
- au fost şedinţe în fiecare cartier al oraşului, semestrial;
- am avut afişe informative şi pliante.
În urma acestor informări, au fost constituite 20 de Grupuri de Iniţiativă din comunitatea minieră Comăneşti în toamna anului
2004, care au depus proiecte pe Componenta Infrastructură Mică (anexa 1) în 30 noiembrie 2004 şi au fost implementate 11 din
ele pentru că au primit finanţare. S-au mai depus 2 proiecte pe componenta servicii sociale comunitare, unul din proiecte a primit
finanţare, realizându-se un parc de joacă pentru copii.
În 24 octombrie 2006 (anexa 2) s-au depus 7 proiecte pe Componenta SSC – s-a câştigat unul (Şcoala nr.4 în parteneriat
cu Primăria) şi 4 proiecte realizate de 4 Grupuri productive care au depus pe AGV (activităţi generatoare de venit) unde a fost
declarat un proiect al unui Grup Productiv din comunitatea Zăvoi, care realizează o micro-piaţă de cartier.

În 27 septembrie 2007 s-au constituit încă 11 grupuri de iniţiativă (anexa 3) care au depus 11 proiecte pe IM – 4 sunt în
etapa de semnare Acord de Grant, alte doua grupuri Productive care au depus 2 proiecte pe AGV – sunt în faza de semnare Acord
de Grant şi pe SSC au fost depuse 2 proiecte, unul de Asociaţia R. Cole şi unul de APL Comăneşti – acesta este în faza de
semnare Acord de Grant.
Prin Programul de Creştere a Capacităţii Comunitare care a constat în facilitarea procesului de mobilizare comunitară şi dialog
social dintre actorii locali în vederea implicării lor mai active în procesul de regenerare socio-economică şi dezvoltare a localităţii
miniere, s-a întărit capabilitatea autorităţilor publice de a elabora proiecte prioritare locale prin procese de planificare participativă
care să reflecte interesele comunităţii şi a integrat planurile locale în strategiile de dezvoltare judeţene şi regionale, asigurându-se
astfel condiţiile ca pe viitor comunităţile din cartierele oraşului să poată accesa fondurile postaderare ale U.E. –Uniunii Europene.
AZM Comăneşti a transferat cunoştinţe către comunitatea noastră în vederea instruirii şi implicării membrilor din comunitate
pentru constituirea Comitetelor de dezvoltare socio-economică, parcurgerea etapelor necesare întocmirii şi actualizării Planului
strategic de dezvoltare socio-economică a localităţii, accesării finanţării pentru proiectele prioritare identificate ca urmare a acestui
proces.
Impactul pe termen scurt al acestui program a fost dar şi mai este:
• Acces sporit al populaţiei la serviciile sociale îmbunătăţite;
• Management îmbunătăţit al serviciilor sociale comunitare;
• Nivel înalt de durabilitate a proiectelor implementate;
• Locuri de muncă temporare create în comunitate;
• Oportunităţi de angajare pentru consultanâi, proiectanâi, supervizori, constructori;
• Capacităţi dezvoltate ale actorilor comunitari în pregătirea, implementarea şi asigurarea durabilităţii unor proiecte
de nivel local, în colectarea surselor financiare pentru soluţionarea problemelor locale, în dezvoltarea sectorului
asociativ.
Prin participare comunitară comunitatea a înţeles şi înţelege un proces prin intermediul căruia membrii comunităţii
influenţează şi îşi asumă responsabilităţi comune pentru iniţiativele de dezvoltare, deciziile şi resursele care le afectează viaţa.
3.5. Cine a fost implicat în evaluarea participativă? Când? Cum a fost implicată comunitatea (inclusiv cetăţeni din toate localităţile
aferente,femei şi reprezentanţi ai grupurilor defavorizate) în stabilirea priorităţilor la nivelul localităţii? Descrieţi, în max. 1 pagină,
procesul de consultare şi ataşaţi minuta întâlnirii.
Completarea strategiei locale s-a realizat prin procese de planificare participativă şi evaluare participativă. Au avut loc întâlniri
cu toate categoriile importante de actori sociali locali.
În urma consultărilor organizate în toate cartierele oraşului şi în cele două localităţi componente oraşului Comăneşti (Podei şi
Vermeşti) au fost aleşi dintre cetăţeni câte un reprezentant pe fiecare cartier şi grup de actori sociali, astfel s-a creat un Comitet
compus din 32 de persoane care a fost aprobat de Consiliul Local, denumindu-se „Comitetul de dezvoltare socială-economică a
localităţii” , grup ce a avut misiunea de a realiza Planul Strategic de Dezvoltare al oraşului Comăneşti.
Toate priorităţile au fost stabilite şi prioritizate încă de la primele şedinţe pe cartiere şi pe grupurile de actori sociali.
Prin Programul de Creştere a Capacităţii Comunitare care a constat în facilitarea procesului de mobilizare comunitară şi dialog
social dintre actorii locali în vederea implicării lor mai active în procesul de regenerare socio-economică şi dezvoltare a localităţii
miniere Comăneşti, s-a întărit capabilitatea autorităţilor publice de a elabora proiecte prioritare locale prin procese de planificare
participativă care să reflecte interesele comunităţii şi a integrat planurile locale în strategiile de dezvoltare judeţene şi regionale,
asigurându-se astfel condiţiile ca pe viitor comunităţile din cartierele oraşului să poată accesa fondurile postaderare ale U.E. –
Uniunii Europene. Astfel, la sediul administraţiei publice locale s-a luat iniţiativa de a se dezbate public Planul de dezvoltare al
localităţi, cu implicarea cetăţenilor în reactualizarea lui. Au fost create afişe informative şi anunţuri lansate pe TVCablu local, prin
care se anunţau cetăţenii despre orarul întâlnirilor din cartierele localităţii şi importanţa prezenţei lor la aceste dezbateri publice cu
caracter participativ. S-a creat prin Hotărâre de Consiliu Local un Comitet de dezvoltare locală. Ataşăm în copie minutele
dezbaterilor în public din cartierele localităţii Comăneşti.
3.6. Dintre oamenii care au participat la întâlniri câte persoane au fost din grupuri defavorizate? Câte persoane nedeplasabile au
fost implicate în procesul de consultare a comunităţii?
Grup Nr. de participanţi Nr. total în comunitate
Persoane care au dreptul să primească
ajutor social
137 550
Persoane cu handicap sau cele care au
nevoie de însoţitor
26 123
Familii cu mai mult de 4 copii 9 20
Femei care întreţin singure gospodăria 48 83
Membri ai diferitelor grupuri/comunităţi
etnice
129 486
3.7. Cum şi când a fost selectat CDSEC. Vă rugăm descrieţi procesul de selecţie. (Ataşaţi o copie a documentului care atestă
formarea CDSEC).
Urmare a discuţiilor avute cu grupurile din comunitatea locală (cartierele oraşului Comăneşti), reprezentanţii agenţilor economici, ai
ONG-urilor, business-ului privat, tineretului din localitate, reprezentantele femeilor, au participat la dezbateri publice privind
problemele stringente cu care aceştia se confruntă zi de zi, şi urmare a propunerilor Agenţiei de implementare a programelor de

măsuri privind “Creşterea Capacităţii Comunitare”, ANDZM – Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere şi Primăria
Comăneşti propune spre aprobare:
- Prezentarea Raportului rezultat în urma adunărilor pe cartiere şi a focus grupurilor şi
- solicitarea aprobării Comitetului de Dezvoltare Social-Economică al localităţii, compus din 25 de membri.
Acest Comitet de Dezvoltare Social-Economică va fi compus din reprezentanţi înaintaţi de adunările pe cartiere şi din focus
grupuri, precum şi din doi consilieri locali, un reprezentant al Primăriei, doi reprezentanţi ai business-ului privat, doi reprezentanţi ai
sectorului asociativ.
După aprobarea Comitetului de Dezvoltare Social-Economică, Comitetul de Organizare compus din cei 5 membri îşi va
înceta activitatea.
Comitetul de Dezvoltare Social-Economică va elabora un plan de acţiuni pentru o perioadă de
un an de zile, care va fi aprobat de către Consiliul local;
În baza planului de acţiuni elaborat, Comitetul de Dezvoltare Social-Economică va efectua o
analiză a situaţiei actuale a comunităţii şi va elabora profilul localităţii. În acest exerciţiu vor fi antrenaţi, în funcţie de necesităţi,
diferiţi specialişti de profil din primărie şi localitate (inginerul cadastral, secretarul primăriei, arhitectul, economistul, etc.).
Elaborarea profilului localităţii va dura nu mai mult de 2 săptămâni. Personalul din colectivele zonale ale AZM vor acorda asitenţă
tehnică CDSE în elaborarea profilului comunităţii.
3.8. Dacă au fost persoane/instituţii din afară localităţii care au sprijinit comunitatea în alegerea şi pregătirea subproiectului, vă
rugăm precizaţi numele şi rolul acestora.
Localitatea aferentă 1 (denumirea localităţii): Podei
Localitatea aferentă 2 (denumirea localităţii): Vermeşti
Subproiectul “Reabilitare a infrastructurii din localitatea Comăneşti, cartierul Lunca de Jos” a fost realizat cu ajutorul cetăţenilor din
cartierul Lunca de Jos, deoarece erau nevoile lor, ale cetăţenilor din acest cartier.

CAPITOLUL 4 JUSTIFICAREA ALEGERII SUBPROIECTULUI
Maxim 3 pagini. Furnizaţi următoarele informaţii
4.1. Relevanţa subproiectului pentru obiectivele şi priorităţile programului
Componenta de Infrastructură Municipală este destinată acordării de finanţare pentru a da posibilitatea municipalităţilor din
zonele miniere să întreprindă studii de fezabilitate pentru lucrările de infrastructură de dimensiuni reduse, dar de maximă prioritate,
identificate în cadrul comunităţilor miniere, pentru a finanţa o serie de programe privind infrastructura municipală şi pentru a
beneficia de resursele UE pentru infrastructura municipală din regiunile miniere, în vederea depăşirii obstacolelor în calea
dezvoltării economice.
Obiectivele generale ale Infrastructurii Municipale sunt:
• finanţarea unor subproiecte cu scopul de a reabilita infrastructura din localităţile afectate de oprirea activităţii miniere şi
închiderea minelor;
• promovarea practicilor de mobilizare şi implicare a comunităţilor în realizarea subproiectelor de infrastructură, care să
permită atragerea de fonduri din alte programe în vederea finanţării altor necesităţi;
• colaborarea cu alte organizaţii în scopul asigurării dezvoltării locale; susţinerea schimburilor de experienţă între comunităţi
în scopul creării de parteneriate de către Autorităţile Publice Locale cu alte instituţii, organizaţii neguvernamentale sau
societăţi comerciale publice sau private interesate în rezolvarea unor probleme de dezvoltare locală.
Avand in vedere obiectivul general al Programului, cetăţenii din cartierul Lunca de Jos din localitatea Comăneşti au identificat şi
prioritizat în mod participativ problemele din comunitate. Subproiectul “Reabilitare a infrastructurii din localitatea Comăneşti,
cartierul Lunca de Jos” este un proiect de infrastructura şi a fost ales printr-un larg proces participativ care a dus la o mobilizare si
implicare din partea membrilor comunităţii, indiferent de statutul lor social, în vederea accesării de fonduri nerambursabile şi creării
de parteneriat cu administraţia locală.
4.2. Identificarea nevoilor şi constrângerilor percepute în regiune/zonele ţintă
Constrângerea percepută de cetăţenii din comunitatea Lunca de Jos afectează nivelul de trai şi condiţiile igienico-sanitare cu care
se confruntă. Reţeaua de apă potabilă este veche de aproximativ 50 de ani, este din azbest, într-o stare avansată de degradare.
Drumurile din comunitate s-au deteriorat în ultimii 20 de ani, nemaiexistând finanţări la bugetul local în urma închiderii activităţii
miniere şi implicit a scăderii numărului de societăţi comerciale care contribuiau la veniturile locale prin taxele şi impozitele eferente.
Canalizarea cartierului se impune prin creşterea numărului de gospodării care şi-au realizat individual instalaţii sanitare – bazine de
acumulare-stocare, motiv pentru care, exploatarea lor nu se face corespunzător, existând pericolul de poluare a solului şi al apelor
subterane.
4.3. Lista grupurilor ţintă şi estimarea anticipată a numărului beneficiarilor direcţi şi indirecţi
Grupul ţintă al acestui subproiect sunt cetăţenii din cartierul Lunca de Jos, localitatea minieră Comăneşti, cu o populaţie de 1197
persoane.

4.4. Motivele alegerii grupurilor ţintă şi a activităţilor
Grupul ţintă nu a fost ales ci s-a organizat şi a prioritizat nevoile din comunitate, rezultând subproiectul “Reabilitare a infrastructurii
din localitatea Comăneşti, cartierul Lunca de Jos”.
Durata de realizare a acestui proiect va fi de 12 luni şi va avea 5 etape după ce se va semna Acordul de Grant de către
Consiliul Local Comăneşti, membrii comunităţii cartierului Lunca de Jos şi Ordonatorul Principal de Credit:
I. Se vor organiza licitaţiile pentru Proiect Tehnic (întocmire), Diriginte de şantier, Constructor (5 luni);
II. Se vor executa lucrările pentru realizarea reţelei de canalizare la cele 5 străzi: Măgura, Narciselor, Arinilor, Ecoului, M.
Sadoveanu şi racordarea la reţeaua de canalizare existentă ( 4 luni);
III. Se va executa lucrarea de înlocuire conductă apă potabilă pe strada V. Alecsandri (2 luni);
IV. Se vor executa lucrările de balastare pe străzile şi tronsoanele propuse în subproiect (2 luni);
V. Finalizare subproiect cu RC – recepţie finală, convocare de APL – beneficiar, a unei Adunări cetăţeneşti la care vor fi
invitaţi să participe reprezentanţii ADZM, ai proiectantului, ISC, constructor, diriginte. Se va preda de către constructor Manualul
de Exploatare şi Întreţinere (2 luni).
GRAFIC DE EXECUŢIE LUCRĂRI:
I. LICITAŢII + ÎNTOCMIRE Pth
II. EXECUŢIE CANALIZARE
III. ÎNLOCUIRE REŢEA APĂ POTABILĂ
IV. EXECUŢIE BALASTARE/SCARIFICARE
V. FIALIZARE SUBPROIECT
4.5. Relevanţa subproiectului pentru grupurile ţintă
Prin implementarea subproiectului, grupul ţintă va fi beneficiarul:
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12
• unui parteneriat benefic cu administraţia locală;
• va avea o implicare voluntară a cetăţenilor în asigurarea de fonduri pentru susţinerea co-finanţării subproiectului, alături de
Administraţia Publica Locală;
• se va realiza o reţea de canalizare în lungime de 2230m;
• se va înlocui reţeaua de apă potabilă în lungime de 1200m;
• se va balasta cu un strat (L=1213m) şi cu două straturi (L=496m) străzile din cartier;
• se va îmbunătăţi starea de sănătate şi condiţiilor de trai a 1197 de persoane;
• se vor reduce pierderile de apă potabilă cu peste 30%;
• dezvoltarea socială a comunităţii Lunca de Jos, din zona minieră Comăneşti.
• asigurarea transparenţei şi a corectitudinii în procesele de promovare a programului de infrastructură, selecţie a
consultanţilor, subproiectelor, furnizorilor de Asistenţă Tehnică şi contractorilor pentru executarea lucrărilor de construcţii
civile;
• participarea comunităţii prin reprezentanţi în aprobarea subproiectelor, selecţia asistenţei tehnice pentru proiectare,
dirigenţie şi contractarea serviciilor şi lucrărilor, monitorizarea execuţiei lucrărilor, recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia
finală;
• responsabilizarea beneficiarilor prin implicarea comunităţii în asigurarea durabilităţii obiectelor reabilitate.

CAPITOLUL 5 DESCRIEREA SUBPROIECTULUI
Obiective
Obiectivul general: refacerea mediului şi regenerarea socio-economică a cartierului Lunca de Jos din localitatea minieră
Comăneşti, judeţul Bacău.
Obiectivul specific:
Accesul a 1197 de cetăţeni din cartierul Lunca de Jos, localitatea Comăneşti la utilităţi publice îmbunătăţite pentru ridicarea
nivelului de trai şi a condiţiilor igienico-sanitare.
Maxim 1 pagină. Descrieţi obiectivele generale şi specifice ale subproiectului
5.2. Descrierea detaliată a activităţilor (maxim 7 pagini)
Cuprinde titlul şi descriere detaliată a fiecărei activităţi ce se va executa pentru atingerea rezultatelor, specificând acolo unde este cazul rolul
fiecărui partener în cadrul activităţii. În acest scop, descrierea detaliată a activităţilor nu este confundată cu planul de acţiune.
Subproiectul > are o durata de realizare de 12
luni şi va avea 5 etape după ce se va semna Acordul de Grant de către Consiliul Local Comăneşti, Membrii comunităţii cartierului
Lunca de Jos şi Ordonatorul Principal de Credit:
I. Se vor organiza licitaţiile pentru Proiect Tehnic (întocmire), Diriginte de şantier, Constructor (5 luni);
II. Se vor executa lucrările pentru realizarea reţelei de canalizare la cele 5 străzi: Măgura, Narciselor, Arinilor, Ecoului, M.
Sadoveanu şi racordarea la reţeaua de canalizare existentă ( 4 luni);
III. Se va executa lucrarea de înlocuire conductă apă potabilă pe strada V. Alecsandri (2 luni);
IV. Se vor executa lucrările de balastare pe străzile şi tronsoanele propuse în subproiect (2 luni);
V. Finalizare subproiect cu RC – recepţie finală, convocare de APL – beneficiar, a unei Adunări cetăţeneşti la care vor fi
invitaţi să participe reprezentanţii ADZM, ai proiectantului, ISC, constructor, diriginte. Se va preda de către constructor
Manualul de Exploatare şi Întreţinere (2 luni).
Nr.
Crt
LUCRĂRI DE EXECUTAT
REŢEA CANALIZARE
BALASTARE UN
SINGUR STRAT şi
SCARIFICARE
BALASTARE
BALASTARE CU
DOUĂ STRATE şi
SCARIFCARE
REŢEA APĂ POTABILĂ
1 STR. MĂGURA L=160 m - - -
2 STR. NARCISELOR L=183m - - -
3 STR. ARINILOR L=396m - L=396m -
4 STR. ECOULUI L=556m L=356m L=100m -
5 STR. M.SADOVEANU L=857m L=857m - -

6 STR. V.ALECSANDRI - - - L=1200m
7
L=78m - - -
RACORD CANALIZARE PROIECTATĂ CU
REŢEA CANALIZARE EXISTENTĂ
TOTAL
PE FIECARE LUCRARE
L=2.230m
L=1213 m
(8491mp)
L=496 m
(3472mp)
L=1200 m
I. Operaţiunile ce se vor desfăşura pentru prima fază etapă sunt:
• verificarea şi consolidarea documentelor de licitaţie pentru elaborarea Proiectului Tehnic şi aprobarea lor de către ANDZM;
• publicarea oficială a anunţului de licitaţie publică deschisă;
• diseminarea documentelor de licitaţie prin vânzarea acestora către potenţialii ofertanţi care răspund anunţului public;
• clarificări pe parcursul elaborării ofertelor (dacă acestea sunt solicitate oficial de către potenţialii ofertanţi);
• primirea şi înregistrarea ofertelor ;
• stabilirea comisiei de licitaţie şi a programului licitaţiei propriu-zise ;
• evaluarea ofertelor ;
• prezentarea în comunitate a rezultatului procesului de evaluare (raportul de evaluare);
• adjudecarea lucrărilor;
• încheierea contractului.
Se vor organiza la fel şi licitaţiile pentru dirigintele de şantier şi constructor.
II. Majoritatea gospodăriilor fiind branşate la această reţea, s-au realizat instalaţii individuale de preparare a apei calde, iar apa
uzată menajeră din fiecare gospodărie este evacuată în bazine individuale de acumulare-stocare. Acestea nu pot fi supravegheate
de organele locale şi de specialitate (Agenţia de Mediu şi Apele Române) motiv pentru care, exploatarea lor nu se face
corespunzător, existând pericolul de poluare a solului şi al apelor subterane. De aceea se impune realizarea unei reţele de
canalizare, de care vor beneficia un număr de cca. 1200 de locuitori. Reţeaua de canalizare va avea o lungime de 2230m (străzile
Măgura, Ecoului,
Arinilor, Narciselor, M. Sadoveanu) şi va fi racordată la sistemul de canalizare al oraşului Comăneşti.
Colectoarele de canalizare şi reţelele secundare se vor realiza din tuburi închise din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă şi
inserţie de nisip PAFSIN cu diametre de 250 şi 300 mm, lungime 6-12 m/tub şi rezistenţă SN 10000N/mp.
Îmbinarea tuburilor (de tip uscată) se va realiza cu inele de elastomeri, asigurând o îmbinare etanşă. Pe traseul
colectoareor au fost prevăzute cămine de canalizare la:
- distanţe de 50 m în aliniament între cămine, conform STAS 3051/1991,
- schimbarea secţiunii colectoare;
- schimbarea direcţiei sau a pantei de scurgere;
- în punctele de descărcare a altor colectoare;
Căminele de canalizare se vor realiza conform STAS 2448 cu:
- radier din beton simplu B150;
- cameră de lucru, coş de acces şi aducere la cotă din beton;
- piesă suport prefabricată (carosabilă sau necarosabilă) din b.a. cu capac şi ramă din fontă.
Racordurile laterale la radierul căminului de vizitare sau în camera de lucru se
fac cu tuburi din PAFSIN cu mufe etanşe.
La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agreate conform reglementărilor naţionale în vigoare armonizate cu
legislaţia UE materiale ce sunt în concordanţă cu prevederile HG 775/1997 si a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de
materiale agreate la execuţia lucrărilor .
Realizarea unei reţele de canalizare va conduce la reducerea poluării apelor freatice sau de suprafaţă de către puţurile
absorbante din gospodării, evitarea evacuării apei uzate fără o tratare prealabilă în cursurile de apă, la creşterea confortului şi
realizarea cadrului igienico-sanitar optim pentru populaţie.
III. Cartierul Lunca de Jos al oraşului Comăneşti, beneficiază în prezent de o reţea de alimentare cu apă potabilă din conductă de
azbest, veche de aproximativ 50 ani, într-o stare avansată de degradare, care pune mari probleme în exploatare (fisuri multiple cu
pierderi de apă în reţea). De aceea este necesar să fie înlocuită. Se va înlocui conducta de apa potabilă pe strada V. Alecsandri pe
o lungime de 1200m, cu o conductă din PE-HD, prevăzută cu cămine de linie, cămine de intersecţie şi hidranţi.
Construcţia reţelei de apă potabilă pe str. V. Alecsandri se va face subteran, sub adâncimea de îngheţ care pentru zona
Comăneşti este de 0,90 m. Conducta se va poza la adâncimea medie de 1,20 m faţă de cota terenului natural.
Conducta este din polietilenă de înaltă densitate PE-HD 80 De 250 ÷ 63 mm, Pn 6 bar. şi va avea o lungime de 1200,00 ml.
din care:
• PE-HD De 250 mm L= 620,00 ml.;
• PE-HD De 140 mm L= 160,00 ml;
• PE-HD De 110 mm L= 200,00 ml;
• PE-HD De 63 mm L= 220,00 ml;
La intersecţiile cu străzile învecinate s-au prevăzut cămine de vane, în punctele
joase cămine de golire, iar în punctele înalte cămine de aerisire rezultând un număr de 11 cămine de vane. Căminele de vane vor
avea următoarele dimensiuni:
• Dn = 1,0 m, h=2,0 m => 3 buc;
• Dn = 1,0 m, h=1,5 m => 4 buc;
• Dn = 1,5 m, h=1,5 m => 4 buc.

Căminele de vane se vor echipa cu robineţi de închidere cu clapă fluture.
Pentru susţinerea conductelor şi a armăturilor în căminul de vane se vor monta suporţi metalici.
Căminele de vane se vor realiza din PAFSIN cu placă radier din beton, placă prefabricată din beton pentru capac şi ramă
din fontă cu sistem antiefracţie.
Pozarea căminelor se va face pe un radier prefabricat de beton armat de 30 cm grosime de formă pătrată, evazat faţă de
diametrul tubului, din beton marca C 16/20, pozat pe un strat de beton de egalizare de marca C6/7,5. După montarea căminului se
va face etanşarea acestuia cu radierul, folosind mortare cu răşini sintetice.
La cota terenului, pe cămine se vor monta plăci din b.a., prefabricate, cu ramele capacelor de fontă înglobate în
prefabricat. Plăcile de b.a. sunt de 22 cm grosime, de beton marca C16/20, sunt carosabile, de formă pătrată, cu diametrul
căminului înscris.
Pe reţeaua de apă potabilă, s-au prevăzut hidranţi subterani de incendiu din 100m în 100m conform stasurilor în vigoare.
Menţionăm faptul că pe celelalte străzi ale cartierului (străzile Măgura, M. Sadoveanu, Ecoului, Arinilor, Narciselor), conducta
de apă potabilă, va fi înlocuită printr-un alt program derulat prin FRDS – Componenta Schema de Dezvoltare Socială a
Comunităţiilor Miniere din cadrul Proiecului „Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare Socio-economică”, lucrare ce
va începe în luna mai 2008.
IV. După realizarea reţelei de canalizare se va reface stratul suport stradal şi se va efectua compactarea, pe toate străzile;
străzile M. Sadoveanu (857 m) şi Ecoului (356 m) se vor balasta cu un singur strat iar străzile Arinilor (396 m) şi Ecoului (100 m)
se vor balasta cu două strate.
Lucrări de reabilitare a reţelei stradale prin refacere strat suport stradă + compactare pentru toate străzile, scarificare şi
balastare cu un singur strat pe străzile M. Sadoveanu(857m.) şi Ecoului(356m.), iar străzile Arinilor(396m.) şi Ecoului(tronson de
100m.) se vor balasta cu două straturi, cu următoarele caracteristici:
- parametrii tehnici: scarificare, reprofilare pe L=1709m, balastare un strat L=1213m, l=7m, balastare două straturi L=496m, l=7m;
- parametri economici: lucrări în valoare de 53.142,86 USD;
- parametri de mediu: alunecări de teren, degajarea resturilor, zgomot perturbator de la lucrări, cantitatea şi timpul de trafic în
perioada de construcţie şi post construcţie;
- legalitate: conform Normelor şi STAS-urilor în vigoare – SR 1343/1-95, STAS 1478/90, STAS 1846/1990, Normativ 19/1994,
1.22-1999, P.66-2001, STAS 3051/1991, STAS 10100/1985, SR 8591/1991, STAS 9570/1989;
- riscuri: fenomenele meteorologice de mare amploare şi pe termen lung, întreruperea la suprafaţă sau în subteran a drenajelor
naturale în timpul sau post construcţie, crearea de acumulări de apă.
V. Finalizare subproiect cu RC – recepţie finală, convocare de APL – beneficiar, a unei Adunări cetăţeneşti la care vor fi invitaţi
să participe reprezentanţii ADZM, ai proiectantului, ISC, constructor, diriginte. Se va preda de către constructor Manualul de
Exploatare şi Întreţinere (2 luni).
Publicitate:
În paralel cu lucrarile de execuţie propriu zise ale subproiectului se vor derula şi acţiuni de publicitate şi mediatizare. În
prima lună de la semnarea Acordului de Grant se va organiza de către echipa de management a subproiectului > o conferinţă de presă pentru lansarea proiectului, iar la finele
subproiectului, când lucrarea va fi predată de constructor beneficiarului, se va organiza a doua conferinţă de presă.
În localitatea minieră Comăneşti toate proiectele care primesc finanţări cu titlu de Grant sunt atent monitorizate de presa
locală prin articole editate aproape lunar, deoarece este implicată în derularea acestui proiect şi comunitatea din cartier, care
participă cu 2 % cofinanţare.
Aceste publicaţii au ca arie de distribuţie, toate localităţile de pe Valea Trotuşului, de asemenea şi postul de Radio Naţional
FM local, prin emisiuni lunare va prezenta stadiul lucrărilor de implementare a subproiectului.
Realizările pe etape a lucrărilor din subproiectul > vor fi prezentate cetăţenilor oraşului, prin intermediul Centrului Europe Direct – EURO TROTUŞ din oraşul Comăneşti, care
editează broşuri lunare ce conţin activităţi ale comunităţii. Aceste broşuri sunt distribuite în cele 8 localităţi de pe Valea Superioară
a Trotuşului (de la Dofteana până la Ghimeş-Făget).
Se va realiza publicitate şi prin postarea pe site-ul Primăriei Comăneşti a stadiului lucrărilor din subproiect.
5.3. Metodologia
a. Metodele de implementare;
b. Motive pentru alegerea metodologiei propuse;
c. Cum intenţionează subproiectul să continue eventual proiecte anterioare (unde este cazul)
d. Proceduri de evaluare internă;
e. Nivelul de implicare şi activităţile fiecărui partener la proiect;
f. Echipa propusă pentru administrarea subproiectului (pe funcţii fără a fi necesar a se specifica numele persoanelor)
a. Metodele de implementare;
b. Motive pentru alegerea
metodologiei propuse;
Implementarea se va realiza de către:
- ANDZM prin UMP-RSE
- Coordonatorii regionali de program
- CDESC prin reprezentanţii desemnaţi
Deoarece toate lucrările de infrastructură existente în Cartierul Lunca de Jos au fost
realizate prin anii 1955 – 1970, starea lor de degradare este avansată. Este necesară

c. Cum intenţionează
subproiectul să continue
eventuale proiecte
anterioare (unde este cazul)
d. Proceduri de evaluare
interna;
e. Nivelul de implicare şi
activităţile fiecărui partener
la proiect;
f. Echipa propusa pentru
administrarea subproiectului
înlocuirea reţelei de alimentare cu apă potabilă, realizarea reţelei de canalizare şi refacerea
reţelei stradale, care ar aduce o serie de avantaje comunităţii de aproximativ 1200 de
persoane, cum ar fi:
- îmbunătăţirea stării de sănătate şi condiţiilor de trai a comunităţii;
- reducerea noxelor, realizarea unui mediu mai curat şi unui confort mai bun pentru
cetăţenii cartierului;
- îmbunătăţirea stării străzilor;
- diminuarea riscului inundării clădirilor şi terenurilor din zonă;
- creşterea preţului terenului în zona adiacentă investiţiei;
- atragerea de investitori şi implicit crearea de noi locuri de muncă;
- micşorarea pierderilor de apă potabilă;
- sporirea siguranţei circulaţiei şi condiţiilor de confort ale comunităţii;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere a infrastructurii;
- posibilitatea de a accesa alte surse de finanţare pentru a asfalta străzile;
- dezvoltarea socială a comunităţii Lunca de Jos, din zona minieră Comăneşti.
Un proiect anterior în cartierul Lunca de Jos a fost realizat/implementat pe FRDS,
componenta mică infrastructură: „Introducere canalizare pe strada Vasile Alecsandri, cartier
Lunca de jos”. Cetăţenii care sunt beneficiarii acestui proiect au un trai decent, condiţii
igienico-sanitare la standard, ceea ce îşi doresc şi ceilalţi cetăţeni din cartier.
Procedurile de achiziţii ale Băncii Mondiale;
Reprezentanţii APL nominalizaţi în comisii de evaluare a ofertelor vor fi instruiti de catre
ANDZM prin UMP-RSE,
Echipa de implementare a subproiectului va fi formata din:
- Coordonator tehnic UMP-RSE,
- Coordonatorul de program UMP-RSE,
- Coordonatorul de program ANDZM,
- Coordonatorii regionali de program ANDZM,
- 3 membri desemnaţi de CDSEC
- 1 membru desemnat de APL
Ca partener Grupul de Iniţiativă „Apă Cristalină” din cartierul Lunca de Jos, se va implica in
derularea subproiectului si cu sarcinile specifice menţionate în Manualul de operare pentru
infrastructura municipală.
- Coordonator de program al UMP-RSE
- Coordonatorul regional de program ANDZM
- 4 membri CCUEL

CAPITOLUL 6 ESTIMAREA COSTURILOR SUBPROIECTULUI
6.1. Costurile subproiectului >
a. Devizul general estimat al subproiectului
Specificaţie
Total cost
Mii RON Mii US$
Costuri eligibile
conform
acordului de
grant
USD
Costuri eligibile
din bugetul
propriu al ANDZM
USD
Costuri eligibile
din bugetul APL
USD
Capitolul 1 Cheltuieli pentru pregătirea amplasamentului
1.1 Obţinerea terenului - - - - -
1.2 Pregătirea amplasamentului - - - - -
1.3
Amenajări pentru protecţia
mediului
- - - - -
Subtotal 1 - - - - -
Capitolul 2 Cheltuieli pentru conectarea obiectului realizat la principalele servicii
2.1
Cheltuieli pentru asigurarea
utilităţilor necesare obiectului
realizat incluzând: racordarea la:
reţelele de apă, canal, gaze,
energie electrică, telecomunicaţii,
inclusiv taxe percepute de
furnizorii de servicii pentru
conexiuni
- - - - -
Subtotal 2 - - - - -
Capitolul 3 Cheltuieli de proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren, incluzând studii
topo/geo
28,00000 11,42858 11.428,58 - 11.428,58
3.2 Obţinere de avize, acorduri şi
autorizaţii precum şi alte aprobări
legale pentru implementarea
subproiectului
14,53218 5,93150 5.931,50 - 5.931,50
3.3
Proiectare şi engineering
incluzând expertize tehnice, studii
de fezabilitate, studii de evaluare
a impactului asupra mediului,
proiect tehnic, documentaţia de
licitaţie, raport de verificare a
documentaţiei de licitaţie şi
verificare documentaţie de către
ISC
108,63344 44,34018 44.340,18 4.602,06 39.738,12
3.4 Organizarea procedurilor de
achiziţie publică
0,30000 0,12245 122,45 - 122,45
3.5 Consultanţă - - - - -
3.6
Asistenţă tehnică incluzând
costuri aferente dirigenţiei
12,25000 5,00000 5.000,00 - 5.000,00
Subtotal 3 163,71562 66,82271 66.822,71 4.602,06 62.220,65
Capitolul 4 Cheltuieli directe pentru achiziţionare şi montare utilaje şi instalaţii
4.1 Construcţii şi instalaţii 1.357,91800 554,25225 554.252,25 554.252,25 -
4.2 Montaj utilaj tehnologic - - - - -
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice
şi funcţionale cu montaj
- - - - -

4.4 Utilaje fără montaj şi mijloace de
transport
- - - - -
4.5
Dotări inclusiv hardware şi
software pentru exploatarea
obiectului realizat
- - - - -
Subtotal 4 1.357,91800 554,25225 554.252,25 554.252,25 -
Capitolul 5 Cheltuieli directe pentru construcţia obiectului
5.1 Organizare de şantier 13,57918 5,54252 5.542,52 5.542,52 -
5.1.1. Lucrări de construcţii - - - - -
5.1.2. Cheltuieli conexe
organizării de şantier
- - - - -
5.2 Comisioane, taxe, cote legale,
costuri de finanţare
5.2.1. Comisioane, taxe şi cote
- - - - -
legale incluzând taxa pentru casa
socială a constructorilor conf.
Legii 10/1995 şi pentru taxe ICS
18,33189 7,48241 7.482,41 7.482,41 -
5.2.2. Costul creditului - - - - -
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
aferente construcţiei
67,89548 27,71261 27.712,61 27.712,61 -
5.4 Activităţi de promovare marketing
şi vizibilitate a subproiectului
- - - - -
5.5 Managementul subproiectului - - - - -
Subtotal 5 99,80697 40,73754 40.737,54 40.737,54 -
Capitolul 6 Cheltuieli de predare a obiectului realizat
6.1
Pregătirea personalului de
exploatare
- - - - -
6.2 Probe tehnologice 1.000,00 408,15 408,15 408,15
Subtotal 6 1.000,00 408,15 408,15 408,15
TOTAL: 1.622.440,59 662.220,65 662.220,65 600.000,00 62.220,65
b. Informaţii privind tipurile de cheltuieli atribuite fiecărei categorii din devizul general estimativ
Specificaţie
Tipul cheltuielii
Capitolul 1 Cheltuieli pentru pregătirea amplasamentului
1.1 Obţinerea terenului -
1.2 Pregătirea amplasamentului -
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului -.
Capitolul 2 Cheltuieli pentru conectarea obiectului realizat la principalele servicii
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare
obiectului realizat incluzând: racordarea la:
reţelele de apă, canal, gaze, energie electrică,
telecomunicaţii, inclusiv taxe percepute de
furnizorii de servicii pentru conexiuni
-
Capitolul 3 Cheltuieli de proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren, incluzând studii topogeo Toate investigaţiile necesare stabiliri soluţiilor tehnice care
stau la baza listei de cantităţi
3.2 Obţinere de avize, acorduri şi autorizaţii precum Taxe legale plătite pentru obţinerea certificatului de urbanism
şi alte aprobări legale pentru implementarea
subproiectului
şi a tuturor aprobărilor cerute de acesta
3.3 Proiectare şi engineering incluzând expertize Costurile de realizare a studiului de fezabilitate, a studiilor de
tehnice, studii de fezabilitate, studii de evaluare a evaluare a impactului de mediu, a subproiectului tehnic,
impactului asupra mediului, proiect tehnic, expertize tehnice a structurilor existente şi a documentelor
documentaţia de licitaţie, raport de verificare a
documentaţiei de licitaţie şi verificare
documentaţie de către ISC
pentru licitaţie
3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie publică Costurile necesare elaborării documentelor şi procedurilor de
licitaţie în conformitate cu prevederile ghidurilor BM
3.5 Consultanţă -
3.6 Asistenţa tehnică incluzând costuri aferente a) costul asistenţei tehnice asigurată de proiectant pe
dirigenţiei
perioada construcţiei inclusiv de obligaţia acestuia de a
participa la inspecţii comune ale lucrărilor împreună cu
contractorul şi dirigintele;
b) costurile serviciilor de dirigenţie a lucrărilor conform
contract (FIDIC) ;
c) costurile serviciilor de consultanţă solicitate de
inspectorii ISC.
Capitolul 4 Cheltuieli directe pentru achiziţionare şi montare utilaje şi instalaţii

4.1 Construcţii şi instalaţii Costurile referitoare la execuţia de construcţii speciale şi
instalaţii legate de infrastructura respectivă
4.2 Montaj utilaj tehnologic -
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu
montaj
-
4.4 Utilaje fără montaj şi mijloace de transport -
4.5 Dotări inclusiv hardware şi software pentru
exploatarea obiectului realizat
-
Capitolul 5 Cheltuieli directe pentru construcţia obiectului
5.1 Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii a organizării de
şantier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de
finanţare
5.2.1. Comisioane, taxe şi cote legale incluzând
taxa pentru casa socială a constructorilor conf.
Legii 10/1995 şi pentru taxe ICS
5.2.2. Costul creditului
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute aferente
construcţiei
Costurile executantului lucrărilor de construcţii necesare
organizării de şantier construcţii necesare organizării de
şantier
Costuri privind cheltuieli legale onorarii şi taxe aferente
perioadei de construcţie stabilite în baza legii dacă nu sunt în
responsabilitate executantului
Conform metodologiei BIRD 8 - 15% din totalul costurilor
construcţiei în funcţie de complexitatea obiectului
subproiectului
5.4 Activităţi de promovare marketing şi de vizibilitate Cheltuieli legate de promovarea subproiectului în media, în
a subproiectului
comunitate etc.
5.5 Managementul subproiectului -
Capitolul 6 Cheltuieli de predare a obiectului realizat
6.1 Pregătirea personalului de exploatare -
Probe tehnologice Costurile necesare expertizelor, probelor de laborator, testelor
şi altele legate de probe de funcţionare şi punere în funcţiune
a obiectului realizat în vederea predării acestuia către APL
TVA TVA se va aplica la toate costurile eligibile şi neeligibile
6.2. Costuri eligibile ale subproiectului:
Surse
Sume
Valoare [US$] %
TOTAL, din care: 662.220,65
Împrumut 600.000,00 100 %
Contribuţia 480.000,00 80,00%
Guvernului României 120.000,00 20,00%
Contribuţia APL 50.220,65 8,37%
Contribuţie cetăţeni 12.000,00 2,00%
Sumele prevăzute includ TVA
6.3. Contribuţia comunităţii
Observaţii
Contribuţia comunităţii la subproiect
Grupul din comunitatea mineră Lunca de Jos „Apă Cristalină Comăneşti” :
- participă cu o contribuţie de 2% în bani, care va fi colectată printr-un proces de transparenţă;
- participă alături de Consilul Local şi A.N.D.Z.M la derularea, vegherea şi verificarea stadiului lucrărilor;
- organizează dezbateri şi informări publice în cartier.
Descrieţi contribuţia comunităţii, înainte şi după aprobarea finanţării (dacă e cazul).
▪ Faceţi o descriere detaliată a resurselor, valoarea colectată din fiecare sursă şi când pot fi accesate aceste surse (Ataşaţi copii ale ordinelor de
plată care dovedesc plata serviciilor de proiectare pentru studiul de fezabilitate, taxe, avize, etc. - efectuate de APL
Comunitatea are resurse umane, specializaţi pe meserii cu specific de construcţie. Reprezentanţii comunităţii au participat la
adunarea datelor sociale din cartier, au fost alături de specialiştii din administraţia locală la verificarea datelor din teren când s-a
primit SF-ul de la proiectant.

După aprobarea finanţării pentru subproiectul >
cetăţenii din cartierul Lunca de Jos vor fi alături de administraţia locală la organizarea de adunări cetăţeneşti pentru dezbateri
publice cu privire la derularea finanţării, vor desemna membrii care să- reprezinte în comisiile de evaluare a ofertelor, de negociere
a contractelor, de recepţie a lucrărilor RTL şi RF.
Comunitatea va aduna cei 2% în numerar, adică 12.000 USD.
Administraţia publică locală va vira în contul proiectului 8,37% în numerar, adică 50.220,65 USD.
Aceşti bani vor fi depuşi/viraţi în contul subproiectului la semnarea Acordului de Grant.
Ataşăm copie după factura SF-ului, taxă aviz E-on Moldova Furnizare S.A. (electrica), taxă aviz ROMTELECOM, taxă aviz E-on
Gaz Distribuţie, Taxă ridicare topo.

CAPITOLUL 7 PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA SUBPROIECTULUI
Durata în timp va fi de 12 luni.
Planul de acţiune nu va menţiona date actuale, dar va începe cu "luna 1", "luna 2", etc. Se recomandă ca solicitanţii să lase o anumită marjă de siguranţă în planul de acţiune propus.
Planul de acţiune nu trebuie să conţină descrieri detaliate ale activităţilor, ci doar denumirea lor. Verificaţi ca denumirea lor să fie aceiaşi cu cele menţionate la secţiunea capitolul 5, pct. 5.2
ACTIVITĂŢI:
I. Se vor organiza licitaţiile pentru Proiect Tehnic (întocmire), Diriginte de şantier, Constructor (5 luni);
II. Se vor executa lucrările pentru realizarea reţelei de canalizare la cele 5 străzi: Măgura, Narciselor, Arinilor, Ecoului, M. Sadoveanu şi racordarea la reţeaua de canalizare
existentă ( 4 luni);
III. Se va executa lucrarea de înlocuire conductă apă potabilă pe strada V. Alecsandri (2 luni);
IV. Se vor executa lucrările de balastare pe străzile şi tronsoanele propuse în subproiect (2 luni);
V. Finalizare subproiect cu RC – recepţie finală, convocare de APL – beneficiar, a unei Adunări cetăţeneşti la care vor fi invitaţi să participe reprezentanţii ADZM, ai proiectantului,
ISC, constructor, diriginte. Se va preda de către constructor Manualul de Exploatare şi Întreţinere (2 luni).
GRAFIC DE EXECUŢIE LUCRĂRI:
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 RESPONSABILII COMUNITĂŢII
I. LICITAŢII + ÎNTOCMIRE Pth Administraţia Publică locală şi Comunitatea “Ape
Cristaline”
II. EXECUŢIE CANALIZARE Administraţia Publică locală şi Comunitatea “Ape
Cristaline”
III. ÎNLOCUIRE REŢEA APĂ POTABILĂ Administraţia Publică locală şi Comunitatea “Ape
Cristaline”
IV. EXECUŢIE BALASTARE/SCARIFICARE Administraţia Publică locală şi Comunitatea “Ape
Cristaline”
V. FIALIZARE SUBPROIECT Administraţia Publică locală şi Comunitatea “Ape
Cristaline”

CAPITOLUL 8 PLANUL DE ACŢIUNE ÎN VEDEREA ASIGURĂRII DURABILITĂŢII
8.1. Durabilitate financiară (descrieţi cum aţi prevăzut să fie finanţate activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii) după
recepţia la terminarea lucrării a obiectului rezultat;
Timp de 2 ani lucrarea va fi în garanţie, deci activităţile de întreţinere şi reparaţii nu vor fi, doar pentru activităţile de
exploatare vor fi costuri financiare.
Cheltuieli de menteneanţă
Cheltuielile de operare/exploatare considerate în analiza prezentului subproiect, au fost următoarele:
• Cheltuielile cu munca vie, aferente personalului angajat pentru administrarea obiectivului: 2 persoane de întreţinere.
Cheltuielile cu munca vie vor creşte anual în primii 2 ani cu câte 3% şi apoi cu un ritm mai lent de 2%.
Specificare element de cheltuieli Nr.angajati Salariu brut
USD/luna
Cheltuieli
anuale
USD
Persoane la întreţinere 2 350 8400
Costuri adiţionale angajator(52% din
cheltuieli cu personalul)
4368
Cheltuieli cu munca vie 12.768
• Serviciile de comunicaţie de voce şi date se estimează la 60 USD/luna (720 USD/an) şi include: un abonament cu număr
de minute inclus pentru telefonie fixă, două abonamente pentru telefonie mobilă şi un abonament internet fără limită de
transfer a datelor.
• Consumul de combustibil a fost estimat la 50 l/lună: costul anual la un tarif estimat de 600 litri x 4,00 lei/litri este de 2.400
USD/an. Ritmul anual de creştere a acestor costuri va fi de 2%.
• Cheltuieli cu materialele şi piesele sunt considerate costuri de producţie a unor materiale necesare pentru asigurarea
funcţionării obiectivului. Se estimează aceste costuri la 5.000 USD în primul an de funcţionare după perioada de garanţie
lucrare. Ritmul anual de creştere a acestor costuri va fi de 2%.
Prin ipotezele asumate, rezultă un nivel al cheltuielilor operaţionale în primul an de exploatare de 20.888 USD/an.
8.2. Durabilitate instituţională (descrieţi cum vor asigura structurile actualului subproiect continuarea activităţilor la sfârşitul
perioadei de implementare);
Durabilitatea institutionala se va asigura dupa sfirsitul perioadei de implementare a proiectului prin administraţia publică
locală şi serviciile subordonate.
8.3. Cât timp şi sub ce forme se apreciază că obiectul de infrastructură realizat va rămâne în proprietate locală;
Obiectul de infrastructura ramine definitiv in proprietatea locala a localităţii Comăneşti şi poate fi dat prin delegare unei firme
de servicii spre gestionare.
8.4. Durabilitatea la nivel de politică de dezvoltare locală. (Care va fi impactul structural al subproiectului asupra
structurilor administrative locale?)
Subproiectul nu modifica politica de dezvoltare locala.
Beneficiile rezultate din această investiţie din punct de vedere economic este de 71.704,4 lei (29.267,10 USD).
8.5. Planul de acţiuni pe o perioadă de 4 ani (din care 2 ani perioada de garanţie de bună execuţie) pentru asigurarea
durabilităţii subproiectului (cuprinzând activităţi, resurse - tehnice, materiale umane şi financiare - responsabilităţi, termene)
AN CHELTUIELI CU
MUNCA VIE
CHELTUIELI CU
SERVICIILE DE
COMUNICAŢII
CHELTUIELI
COMBUSTIBIL PT
DEPLASĂRI
CHELTUIELI CU
MATERIALE ŞI PIESE
I 12.768 USD 720 USD 2400 USD -
II 13.151 USD 720 USD 2400 USD -
III 13.414 USD 720 USD 2400 USD 5000 USD
IV 13.682 USD 720 USD 2400 USD 5100 USD

CAPITOLUL 9 REZULTATE AŞTEPTATE
9.1. Impactul estimat asupra beneficiarilor
a. informaţii despre modul în care rezultatele subproiectului vor îmbunătăţi:
i. statutul beneficiarilor (dezvoltarea forţei de muncă, înfiinţarea de activităţi economice, implicarea comunităţii în
activitatea economică, abilităţi în folosirea bugetului local, responsabilizarea comunităţii în exploatarea, întreţinerea,
repararea şi modernizarea obiectelor de infrastructură rezultate);
Subproiectul > prin implementarea lui va
ajuta la dezvoltarea forţei de muncă din cartier prin cumpărarea de noi spaţii de către firmele care se vor stabili în acest
cartier cu o nouă infrastructură, se vor crea noi locuri de muncă, firmele stabilite în acest cartier vor plăti taxe şi impozite
locale, totodată comunitatea care a participat la implementare devine responsabilă şi va avea grijă în explatare şi întreţinere,
va semnala orice problemă fimei care va administra lucrarea executată. Drumurile din cartier care vor fi balastate vor deveni
principala prioritizare a cartierului în căutarea de noi surse de finanţare pentru asfaltarea lor.
ii. situaţia grupurilor ţintă;
Deoarece toate lucrările de infrastructură existente în Cartierul Lunca de Jos au fost realizate prin anii 1955 – 1970, starea
lor de degradare este avansată, prin înlocuirea reţelei de alimentare cu apă potabilă, realizarea reţelei de canalizare şi
refacerea reţelei stradale s-ar produce schimbări majore în viaţa comunităţii de aproximativ 1200 de persoane:
- îmbunătăţirea stării de sănătate şi condiţiilor de trai a comunităţii;
- reducerea noxelor, realizarea unui mediu mai curat şi unui confort mai bun pentru cetăţenii cartierului;
- îmbunătăţirea stării străzilor;
- diminuarea riscului inundării clădirilor şi terenurilor din zonă;
- creşterea preţului terenului în zona adiacentă investiţiei;
- atragerea de investitori şi implicit crearea de noi locuri de muncă;
- micşorarea pierderilor de apă potabilă;
- sporirea siguranţei circulaţiei şi condiţiilor de confort ale comunităţii;
- reducerea cheltuielilor de întreţinere a infrastructurii;
- posibilitatea de a accesa alte surse de finanţare pentru a asfalta străzile;
- dezvoltarea socială a comunităţii Lunca de Jos, din zona minieră Comăneşti.
iii. capacitatea tehnică şi managerială a solicitanţilor
Capacitatea tehnică şi managerială a administraţiei publice locale este probată prin numărul mare de proiecte cu surse de
finanţare nerambursabile implementate între anii 2004-2008, de asemenea, deţine resurse umane specializate pe diferite
domenii de activităţi, deţine dotări şi echipamente necesare pentru exercitarea rolului de management de proiect.
b. informaţii cu privire la:
i. funcţionarea structurilor create pentru implementarea subproiectului (CDSEC şi CCUEL, şi adunarea cetăţenească)
după finalizarea subproiectului;
Cele patru structuri: Consiliul Local, CDSEC şi CCUEL, şi adunarea cetăţenească din Lunca de Jos vor colabora pentru
întreţinerea, repararea şi modernizarea obiectelor de infrastructură rezultate pe acest subproiect. Vor crea un parteneriat în
vederea atragerii de alte fonduri pentru dezvoltarea comunităţii.
ii. rolul CDSEC după finalizarea subproiectului;
Va avea rolul de a revizui anual Strategia de Dezvoltare a Localităţii şi va valorifica experienţa acumulată în identificarea de
programe şi finanţări interne şi externe pentru promovarea şi implementarea de noi proiecte pentru îndeplinirea planului de
dezvoltare strategică a comunităţii.
iii. continuarea/extinderea investiţiei realizate prin subproiect;
Această investiţie va fi continuată printr-un alt proiect depus la finele anului 2007 la FRDS pe componenta Mic
Infrastructură, având ca obiectiv reabilitarea reţelei de apă potabilă în tot cartierul Lunca de Jos.

iv. impactul asupra accesului la pieţe, calităţii drumurilor realizate, calităţii serviciilor de utilitate publică, învăţământ, şi
sănătate după caz
In urma modenizării obiectelor de infrastructură rezultate, accesul la serviciile sociale devine comod şi rapid, calitatea
drumurilor din cartier se va îmbunătăţi.
Accesul autovehiculelor de pompieri şi salvare se vor face mai uşor pe timp nefavorabil, elevii vor a merge la scoala
in conditii optime.
Prin implementarea subproiectului se estimează ca impact social o creştere a calităţii vieţii populaţiei datorită creării
posibilităţii accesului la servicii, igienizarea zonei din punct de vedere sanitar veterinar si fonic.
Prin facilităţile create, subproiectul va genera dezvoltarea sectoarelor servicii, agricol, economic, cultural-educativ,
turism, contribuind în acest fel la creşterea veniturilor proprii ale populaţiei şi implicit a nivelului de trai.
Colectarea apelor prin sistem centralizat de canalizare prevede un control riguros al calităţii apei deversate, ceea ce va
elimina posibilitatea apariţiei înbolnăvirilor şi poluarea mediului.
c. impactul economic estimat al subproiectului
se vor reduce cheltuielile cu intevenţiile la reţeaua de apă potabilă veche de peste 50 ani ;
va creşte valoarea terenului din cartier prin introcucerea utilităţilor;
se vor colecta taxe şi impozite de la firmele nou create;
se vor reduce costurile populaţiei privind repararea autovehiculelor şi a încălâămintei datorită balastării drumurilor
din cartier (vor dispărea bălţile şi gropile din carosabil).

CAPITOLUL 10 PARTENERI AI SOLICITANTULUI
Parteneri eligibili ai solicitantului pot fi persoane juridice legal constituite interesate şi persoane fizice beneficiari ai subproiectului care
sunt de acord să contribuie financiar la realizarea subproiectului.
10.1. Descrierea partenerilor
Această secţiune trebuie completată pentru fiecare organizaţie/partener.
Specificaţie
Organizaţie/ Partener 1
Organizaţie/Partener 2
Denumirea legală completă Consiliul Local al oraşului Grupul comunitar Lunca de Jos
(numele organizaţiei)
Comăneşti
,, Apă Cristalină’’ , Comăneşti
Populaţia reprezentată 23.796 1200
Adresa oficială Str. Cobănuş, nr. 2,cod 605200, oraşul Str. Arinilor, nr. 35, cod 605200, oraşul
Comăneşti, Judeţul Bacău
Comăneşti, Judeţul Bacău
Persoana de contact Ec. VIOREL MIRON IFIMOAIE VASILE
Telefon 0234-374272, 374273 0234-373432
Fax 0234-374278 -
Adresa e-mail comanesti2003@yahoo.com -
Număr de angajaţi
(permanenţi şi temporar)
Alte resurse relevante
Istoricul cooperării cu
Solicitantul
Rolul şi implicarea în
pregătirea subproiectului
propus
Rolul şi implicarea în
implementarea
subproiectului propus
Experienţa în subproiecte
similare, în legătură cu rolul
în implementarea
subproiectului propus
Actul prin care
reprezentanţii legali ai
părţilor aprobă parteneriatul
350
- specialişi logistică,
- bază materială,
- serviciu comunal de gospodărire cu
personal calificat,
- personal de specialitate,
- resurse financiare.
Consiliul Local al oraşului Comăneşti prin
Serviciul Programe, Serviciul Investiţii şi
Serviciul Urbanism, caută soluţii de a
atrage fonduri nerambursabile pentru a
îmbunătăţii infrastructura de utilităţi şi de
transport, precum şi crearea de facilităţi
pentru dezvoltarea economico-socială a
zonei.
Consiliul Local Comăneşti cofinanţează
subproiectul cu 8,4% conform HCL
154/27.11.2007 şi participă cu specialişti
pentru a asigura logistica subproiectului.
- vom implementa subproiectul şi vom
asigura execuţia lucrărilor de logistică ale
subproiectului
Consiliul Local al oraşului Comăneşti prin
echipa de specialişti din cadrul instituţiei, a
accesat fondurile de preaderare ale UE şi
a implementat cu succes peste 32 de
proiecte din toate domeniile.
Acordul de Parteneriat conform cu HCL nr.
154/27.11.2007.
183
Comunitatea are resurse umane, unii
fiind specializaţi pe meserii cu specific
de construcţie.
Consiliul Local al oraşului Comăneşti
este partener al Grupului din
comunitatea minieră Lunca de Jos în
proiectul ,, Reabilitare şi modernizare
sistem de alimentare cu apă potabilă’’
pe străzile Ecoului, M. Sadoveanu,
Narciselor şi Magura. Proiectul a
accesat finanţarea de la B.I.R.D,
coordonat de A.N.D.Z.M, implementat
de F.R.D.S.
Grupul participă cu o contribuţie de 2%
în bani, care va fi colectată print-un
proces de transparenţă.
-participă alături de Consilul Local şi
A.N.D.Z.M la derularea, vegherea şi
verificarea stadiului lucrărilor;
-organizează dezbateri şi informări
publice în cartier.
Consiliul Local al oraşului Comăneşti a
fost partener al unui alt grup din
comunitatea minieră Lunca de Jos în
proiectul PI 2663 ,, Reţea de canalizare’’
Lunca de Jos. Proiectul a fost finanţat de
B.I.R.D., coordonat de A.N.D.Z.M,
implementat de F.R.D.S.
Acordul de Parteneriat conform cu HCL
nr. 154/27.11.2007.

Important: La acest capitol se va ataşa şi acordurile de parteneriat, legalizate notarial
10.2. Acordul de parteneriat
Se ataşează acordurile de parteneriat încheiate cu fiecare partener în forma:
Acord de parteneriat între:
Solicitantul subproiectului (titlul subproiectului) reprezentat de .........................
în baza Hotărârii Consiliului Local nr. ................. şi Organizaţia ......................
(titlul legal al organizaţiei şi forma juridică) reprezentată de ..............................
în baza ............................................. (documentul de împuternicire a persoanei)
am încheiat prezentul acord de parteneriat având la bază următoarele principii de bună
practică:
1. toţi partenerii trebuie să ia cunoştinţă de subproiect şi să-şi asume rolul care le
revine în promovarea şi implementarea acestuia printr-o declaraţie de parteneriat care va
fi ataşată la prezentul capitol (declaraţie - am citit şi sunt de acord cu conţinutul
subproiectului/completările şi modificările aduse acestuia în vederea transmiterii către
ANDZM. Ne obligăm să acţionăm în conformitate cu acordul de parteneriat. Semnează
reprezentantul desemnat, şi numărul documentului de împuternicire din data, data
înregistrării la APL a declaraţiei)
2. partenerii se vor consulta şi informa reciproc despre evoluţia subproiectului;
3. completările şi modificările majore apărute pe parcursul implementării proiectului
trebuie aprobate de parteneri înaintea transmiterii lor către ANDZM pentru care aceştia
vor da o declaraţie conform punctului 1.
Părţile se angajează să
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
(Se înscriu obligaţiile şi drepturile pe care şi le asuma părţile)
Acordul de parteneriat este valabil pe toată durata executării subproiectului şi poate fi
prelungit prin voinţa părţilor prin acte adiţionale.
Acordul de parteneriat încetează prin voinţa părţilor sau poate fi denunţată unilateral
atunci când una dintre părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile dacă prin aceasta nu se creează
prejudicii partenerului.
Rezolvarea neînţelegerilor ce pot decurg di prezentul acord se vor rezolva pe cale amiabilă
în termen de 30 zile calendaristice de la notificare sau în instanţa competentă din
............................................................. dacă s-au epuizat căile amiabile.
Prezentul acord de parteneriat a fost încheiat în 2 exemplare, ambele având valoare de
original constituind împreună un singur act juridic.
Reprezentant al APL REPREZENTANT ....................
10.3. Acordul beneficiarilor
Se ataşează acordurile încheiate cu fiecare beneficiar în forma:
Subsemnatul ...............................................................................
(nume, prenume, CNP) legitimat cu actul de identitate ..... seria ..... Nr. ..................,
Având în familie ............ persoane şi un venit net lunar de ................ RON pe
familie
sunt de acord să plătesc contribuţie de ................................ RON pentru realizarea
subproiectului ................................................... (titlul subproiectului) până
la data de ................ în ........ rate.
Beneficiar Data

Ambele acorduri se vor legaliza la un notar public
CAPITOLUL 11
MATRICE CADRUL LOGIC PENTRU MONITORIZAREA SUBPROIECTULUI
Pentru fiecare subproiect din căsuţele din matrice se vor înscrie informaţiile solicitate care fac obiectul monitorizării

12.1. Declaraţia de angajament a solicitantului
a. se ataşează declaraţia de angajament în forma:
CAPITOLUL 12 DECLARAŢII ALE SOLICITANTULUI
Subsemnatul MIRON VIOREL împuternicit prin H.C.L. nr.43 din 17.06.2004, reprezentant legal al Consiliului Local
Comăneşti care intenţionează să solicite un grant pentru finanţarea subproiectului « Reabilitarea a infrastructurii din
localitatea Comăneşti, Cartierul Lunca de Jos » în cadrul programului de infrastructură finanţat din subcomponenta de
infrastructură municipală a subproiectului: "Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare Socio-economică"
finanţat prin acordul de împrumut dintre România şi BIRD, 4759 - RO declar următoarele :
ii. Consiliul Local Comăneşti este proprietarul de drept al facilităţilor existente şi al terenului aferent subproiectului
propus;
iii. Consiliul Local Comăneşti va asigura ca întregul teren necesar pentru construcţia, exploatarea şi întreţinerea
subproiectului « Reabilitarea a infrastructurii din localitatea Comăneşti, Cartierul Lunca de Jos » va fi făcut
disponibil, liber de sarcini în timp util;
iv. Consiliul Local Comăneşti se angajează că va furniza, în numerar, contribuţia locală ce îi revine din "costurile
eligibile" şi va finanţa toate costurile neeligibile, toate depăşirile valorii contractului de construcţie şi toate costurile
asociate cu pregătirea subproiectului şi elaborarea aplicaţiei;
v. Consiliul Local Comăneşti va menţine proprietatea facilităţilor construite prin subproiect, pe o perioadă de cel puţin
5 (cinci) ani după finalizarea/darea în exploatare a acesteia şi-i va asigura exploatarea şi întreţinerea în această
perioadă.
Numele semnatarului: MIRON VIOREL
Funcţia : Primarul oraşului Comăneşti
Semnătura ............................................
12.2. Declaraţia de certificare a solicitantului

se ataşează ”Declaraţia de certificare a solicitantului în forma”
Subsemnatul MIRON VIOREL, în calitate de reprezentant legal al organizaţiei solicitante pentru prezentul subproiect,
certific următoarele:
i. informaţiile furnizate în această aplicaţie sunt corecte; şi
ii. solicitantul Consiliul Local Comăneşti şi partenerii acesteia (dacă este cazul) Grpul comunitar din Lunca de Jos
« Apă Cristalină » Comăneşti sunt eligibili conform cu capitolul 2 subcapitolul 2.1 din manual
Nume şi prenume, act de identitate, CNP:
Funcţia:
Semnătura:
Data şi locul: 08.04.2008 COMĂNEŞTI
12.3. Anexe ale subproiectului
Anexa A Studiul de fezabilitate elaborat în conformitate cu cerinţele legislaţiei româneşti incluzând devizul
general al investiţiei calculat în US$ împreună cu valoarea ratei de schimb ROL/US$ folosită în calcularea
devizului estimativ de lucrări. (Studiul de fezabilitate nu trebuie să fi fost elaborat sau revizuit cu mai mult de un
an înainte de martie 2006. Se include o copie a aprobării studiului de fezabilitate emisă de consiliul local /
consiliul judeţean, după caz - precum şi o copie de pe certificatul de urbanism.)
Anexa B Raportul asupra studiului de fezabilitate întocmit de un consultant de specialitate independent,
incluzând obiectivele lucrărilor, localizarea, descrierea cantitativă, estimarea costurilor, analiza financiară,
analiza socio-economică şi analiza de risc şi sensitivitate. Acest raport va suplimenta şi va folosi, informaţiile din
subproiect.
Anexa C Studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmit în conformitate cu cadrul de mediu din
anexa 1 al HG 918/2002 art. 11 al. 1
Anexa D Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului însoţit de observaţiile reieşite din
dezbaterea publică conform cu al HG 918/2002 art. 11 al. 2. Se include o copie a acordului de mediu dacă
acesta s-a dovedit necesar conform cu HG 918/2002 art. 6, art. 11 al art. 12
Lista de verificare
În atenţia solicitantului. Înainte de a trimite propunerea dumneavoastră, vă rugăm să verificaţi că aplicaţia este completă
Propunerea de subproiect
[] Propunerea este completă şi a fost redactată în conformitate cu formularul standard din anexa 4
[] Există un original şi 3 copii ale tuturor documentelor;
[] Propunerea, toate anexele acesteia şi orice informaţie suplimentară
[] Declaraţiile solicitantului (capitolul 11) sunt semnate)
[] Anexele menţionate la subcapitolul 12.3
ANEXA Nr. 7

MATRICEA DE ELIGIBILITATE ŞI CONFORMITATE A SUBPROIECTULUI
Nr.
crt.
Specificaţie Da/Nu
A. Eligibilitate
1. Subproiectul reprezintă o prioritate identificată ca urmare a planului strategic de dezvoltare socioeconomică
elaborat în mod participativ conform manualului de operare Crearea Capacităţii
Instituţionale a Comunităţii.
2. Solicitantul este eligibil conform subcapitolul 2.1 din manual
3. Subproiectului se încadrează în tipurile de subproiecte eligibile descrise la subcapitolul 2.2 din
manual
4. Valoarea grantului ce urmează a fi solicitat pentru implementarea sub-proiectului se încadrează în
limitele stabilite prin HG nr. 1.059/2006 (300.000-600.000 US$)
5. Obiectele realizate prin implementarea subproiectului sunt de sine stătătoare şi funcţionabile în
scopul declarat după finalizare, recepţia şi punerea în funcţiune a acestora
6. Există create structuri specializate la nivelul comunităţii care să îşi asume implementarea,
durabilitatea obiectelor realizate prin subproiect
B. Conformitate administrativă
1. Nevoia prioritară care face obiectul subproiectului a fost aprobată şi asumată de CL
2. Subproiectul este elaborat pe baza unui SF şi studiu de evaluarea impactului asupra mediului
elaborate sau actualizate după 01.01. 2006 şi care răspund cerinţelor legii
3. Subproiectul are ataşat certificatul de urbanism şi acordul de mediu
4. Subproiectul include "Planul de acţiune în vederea asigurării durabilităţii" pentru o perioadă de
minim 4 ani.
5. Angajamentul notarial semnat de către APL solicitant şi după caz de fiecare partener prin care
acesta/aceştia confirmă/obligă să:
a. este proprietarul de drept al facilităţilor ce fac obiectul subproiectului şi al terenului aferent
care nu se află în litigiu, sau că va expropria în timp util terenul necesar construirii
subproiectului
b. va furniza în numerar contribuţia locală ce îi revine de cel puţin 10% din valoarea grantului,
din care membrii comunităţii care beneficiază direct se angajează să contribuie voluntar,
printr-un proces transparent de colectare cu 2% din valoarea grantului;
c. va finanţa toate costurile legate de durabilitatea conform planului de durabilitate şi va
contribui prin participare comunitară la întreţinerea obiectelor realizate;
d. va menţine proprietatea facilităţilor reabilitate cel puţin 4 ani
Adnotări:
Secretariatul va nota fiecare condiţie şi sub-condiţie de eligibilitate cu: Da sau Nu în funcţie de modul de îndeplinire al
acesteia.
Evaluatorii vor încadrările date de secretariat privind eligibilitatea şi conformitatea subproiectului, solicitând clarificări din
partea secretariatului. Dacă unul din criteriile de la punctele: A1, A2, A3, A4, A5, B1, B2, B3, B4, B5a B5b şi B5c nu sunt
îndeplinite subproiectul se respinge.
Pentru restul criteriilor neîndeplinite evaluatorul poate să solicite clarificări de la reprezentanţii APL prezenţi la şedinţa de
evaluare. Dacă evaluatorul acceptă clarificările şi punctele obligatorii sunt îndeplinite, subproiectul poate fi admis pentru
etapa următoare de evaluare.