APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....

AN DI, XI.
In Capitali
In Districte.
In Str&inAtate
Nr. 3007.
ABON A M ENTELE
l'entru I an 30 10; 6 lunT 15 10; 3 lunT 8 re
:tn 36 , 6 luni 18 10 ; 3 lurd 10 lei
I an 48 1e11 6 Wei 24 10; 3 In n1 12 tot
Direetet : D. AUG. LAURIAN
SCIRI TELEGRAFICE
DIN ZIARELE STREINE.
Berlin, 12 Septembre.
Yossische Zeitung scrie asupra even tuald
intrevederl a fmperatilor : De la o intrevedere
nu e nimic de sperat, nici de ternut.
Intálnirea nu va schimba nimic in raporturile
de curtenire rece cätre Rusia. Politica
germana find ferma, in Austro-Ungaria
nu e cu putinta sä i se impute dusmanie
sad tergiversare, saü ca Rusil sa '1 atribue
inteuth , ce n'ar fi compatibile cu demnitatea
Germaniel. Germania n'are de ce
sit dejoace aspiratiunile Austro-Ungariel in
peninsula balcanick dar niel sd le sprijineasca.
; de asernenea n'are pentru ce sa
favoriseze poftele rusestl.
Petersburg, 12 Septembre.
Se asigura cá tirile despre o irninenta
intälnire a imperatulul german cu Tarn! e
cu totul neintemeiata.
Berlin, 12 Septembre.
Nord. Allg. Zeitung publica con tinutul notel
luÌ Bismark catre Poarta, care e deja
cunoscuta . Numita foae mal adaoga, cà
politica germana, daca ar lucra alt-fel, ar
fi obligatä sa comunice Puterilor propunerile
sale, cum ar crede cal s'ar putea proceda.
Aceasta insá depinde mal inte'l de la
Poarta ca Putere suzerand. Organul lul
I3ismark vorbeste apol in treacet despre numirea
lul Ernroth ca guvernator si nu desaproba
acest plan de numire. Apol foaea
cancelarului reproduce desvoltarile din ziarul
unguresc Egyetertes, id care se constatd,
di Germania si Austro-Ungaria pot prea
bine sä aiba cate odatä puncte de vedere
deosebite si e de remarcat, cä Nord. Allg.
zeitung nu contrazice aceasta ; apol aceasta
foae ii apropriaza parerea ea daca Germania,
tinzesnd sä izoleze pe Franta, trece in
partea Rusiel in cestiunea Ernroth, aci nu
e o cauzä deosebitá de neliniste, de oare-ce
aceasta e numal uu ce treeetor.
Articolul din foaia orlearusta Soleil, care
a interpretat ast-fel recen tele desvoltäri dia
Nord. Allg. Zeitung, ca i cum Rismark
considera pe Franta de mai puternica. ca o
divastie orleanista, decat cu republica, e
respins cu ironie de Nord. Allg. Zeitung.
Vorbind despre serisoarea printului de Coburg,
publicatä in Figaro, foam germana
observa, ca pretinsa atitudine ostila a unor
Puteri provine din cousideratia, ea opera
printului favorizeazá numal nelinistea
turburarea lucrurilor.
Sofia, 12 Septembre.
Conflictul intre guvernul bulgar i exarhul
Iosif e a se reduce la aceea, ca acesta
pana acum n'a dat Mod ordin mitropolitului
Clement sá recutioasca cerintele guvernului.
Insa mitropolitul a declarat de mal
muhe ori, ca el n'are trebuintä sä se supue
cerintelor guvernului, pana nu va primi
ordine exprese pentru aceasta din partea
exarhulw.. Prin urmare guvernul nu se poate
multumi cu deelaratia exarhului, cà vrea
sä se margineasca la datorille functiunii
sale bisericesti. Daca exarhul va starui in
refuzul de a's1 exercita influenta, in sensul
dorit, asupra mitropolitului Clement, atunei
guvernul s'ar putea simti nevoit sá declare,
ca nu mai poate recunoaste pe exarhul Iosif
de. cap al Bisericel in coprinsul principatului.
Despre o destituire a exarhului de
eatre guvernul bulgar nu poate fi vorba,
deoarece exarhul e confirmat printr'un berat
al Sultanulut si in realitate lì suut supusi
§i bulgarii ce traiesc in afard de granitele
l3ulgarii.
Roma, 12 Septembre.
In Vatican se luereaza necontenit pentru
viitorul jubiled al Papel, ce are sä dea o
inscenare strälucita omnipotenteI papale.
Se pregatese localurile, in care se vor
expune darurile, ce sosesc de la toll Catolibil
din lume pentru sanctitatea sa. Prelath
care fac inventariul obiectelor primite
deja, vorbesc cu admiratie despre darurile
venite mai ales de la catolicil
Se distinge i vechea nobilime din Franta.
lmperatul Austriel a trimis, in numele sei1
§i al imperatesel, o cruce de aur presarata
cu diamaute ; de la regina Isabela de Spa-
Ma a sosit un potir prea pretios. Dueele
D'Aosta, fratele regelul Umberto, va fi de
asemenea intre donatorl, dar nu se stie incA
10 Bani exemplarn1 (30 banl un nr. vechitt)
APARE IN TOATE ZILELE
Pentru Abonamente, Anundurl Recla-me a se actress:
In RomAnia. ; i administratiune, Pasagiul Roman. Nr. 3 ins, Bucurelti; la corespondentii ziarului dm judeçe.
In Hamburg : La Adolf Steiner, Ginsernarkt, 58. Biuroul central de anuncluri pentru Germania.
Pentru Francta. Anglia, Austro-Ungaria si Italia : Se Ira adresa la AtaiNcia Ltintn. Paris, 50, rue de
Notre-Dame-des-Victoires (place de la Bourse).
ce va trimete. Maresalul Mac-Machon 'si-a
expediat deja de mult darurile sale adinirabile.
Festivilathejubileulul vor atrage in Roma
deputatiuni de la toate nalyunile ; multi
streint milionari si prelatl bogatl vor visita
malurile Tiberulul, ceea ce va conveni de
minune mal ales hotelierilor din urbea
sempiterna.
Pdna la 3 August s'ail incasat in Vatican
pentru Papa 711.202 fraud donatiuni in
banl. Din aceasta suma catolicil din Italia
aü däruit 265.814 fraud.
SERVICIUL TELEGRAFIC
AL ,RONANIM LIBERE,
Viena, 14 Septembre.
Con tele Kalnoky pleaca astà-seara la
Friederiechsruhe.
Berlin, 14 Septembre.
Celebrul general Werder a murit astazi.
Sofia, 15 Septembre.
Se atribue d-lul Radoslavof, vechiul presedinte
de consilid, intentia de a deschide
un salon politic care ar deveni centrul opositiunel.
Berlin, 15 Septembre
Circula sgomotul cä o conferintä va fi
convocata pentru a resolvi cestiunea bulgarä.
Se atribue uereusita intrevederel celor
dol imparap refusulul Tarulul de a se
asocia la aceasta. Copenhaga, 15 Septembre.
Sgomotul respandit cum ca d. Deroulède,
s'ar afla denim la Frendensbourg, unde se
gaseste acum imperatul Rusiel, este desmin
tit.
Toblach, 15 Septembre.
Printu de coroana a fost supus ieri la o noe
operatie executata de dentistul parisian, dr.
Evans, eel ce facuse o asemenea operatie
imperätesel Eugenia.
Terebes, 15 Septembre.
Manevrele s'air termivat aid. Imperatul
a plecat la Deva in Transilvania, pentru a
lua parte la manevrele carl trebue sä aiba
loc in acest tinut.
(Agence Libre).
A. se vedea ultimo qtirT pe pag. III-a.
Bucurg, 3 Septembre 1887
Care este ideea cea mal inaltd
care prezida la administratia acestei
tèri?
N'avem nevoe s, asteptdm r6spunsul
niei al d-lui Brdtianu, nici
al d-lui Radu Michaid , pentru a
cunoaste aceasta idee
Faptele vorbesc mai limpede,
decat suciturile de fraze sirete ale
celor ce stapanesc aceasta blajind
si inuit rabdatoare tard.
Prefectii cci mal iubitj ai regimului,
aceia cari staü aproape neclintati,
de la descdlicatoarea coalitiei
de la Mazar-pasa la visteria
lèrlï , la posturile tor , sunt carmuitorii
Tecucilor, Valcei, i Teleormanului.
Ei alcatuiesc oarecum
prea sfa.nta troild a administratiei
colectiviste. Inteasii se
oglindese mai bine gandurile guvernului
, cad dênsii sunt mai
statornici la isprdvnicie deedt toi
colegii d-lui Bratianu la portofoliele
lor.
Cine sunt acesti domni i earl'
sunt meritele lor?
Vr'o capacitate inaltd sad veo
valoare culturald n'are niei unul.
Cugetarile lor aü stat tot-d'a-una
inedite. in lurnea ideilor sunt cu
totul necunoscuti. MAine sa moard
n'are sà stie nimeni, clack nearnurile
lor, Ct ad trdit. I-or mai tinea
minte cdt-va i cei ce ad suferit
marl" neajunsuri dela dênsii ; dar
dstia aü sd'i uite d'odatd eu «Dumnezed
ierte». Vr'un model
de moralitate nu e nici unul. Gdndim
la moralitatea publica, cdci in
viala privata n'avem dreptul sa in-
trdm. Cdte potlogdrii dat la pul electoral. Atunci i ddrisif, ea
iveald I Cari sunt atunei titlurile i stripdnii lor, vor cduta intealta
lor de recomandatie la Malta fa- parte puterea de reaz6m.
voare de care se bucurd? Cu organizarea de astdzi insd
Unul este acest titlu : tif:c sed cu moravurile administrative addnc
facet alegeri. inriiddeinate in vieata noastrd, nu
De cdt timp acesti trei vom putea sil. ajungem, nici la o
gofeti sunt ispravnici, ai tiut sá administratie vrednicd, nici la un
rèspundd, eu distinctiune la do- guvern intr'adevèr constitutional.
rinta guvernului. Deputapi si senatorii
cei mai devotati aü fost
opera lor. In aceasta a lost si este
marele lor merit.
CRONICA ZILE!
To ti cei-l'alti prefecti cari n'ad
isbuta sa dea guvermilui contro- La 20 Septembre totl membril baroului
latori asa de servili, n'ad putut Capitalei vor alege un nod decan i un
sta atka la locurile lor. EI aü fost nod consilid de disciplina.
cand strdmutati, pentru ca sd's1 Alegerea va fi presidatd de d. procuror
completeze scoala, când trecuti in general si ea se va face in sala sectiunel
alte servicii, daca guvernul vedea I a curtei de Apel.
cd nu sunt destul de vrednici de
a scoate din urnd mandatari au- Primaria Capitalei a distribuit elevilor
tomati. Pe Piersiceanu, Chircu- färd mijloace din scoalele comunale carti
lescu, Ghelmegeanu, i alii, de ce pentru o valoare de 5000 de lei.
i-ad stramutat ?
D. Vasile Alexandri, ministryl plenipo-
Din aeeste fapte, putem extrage
tentiar al Romaniei la Paris, se MIA la
respunsul la intrebarea pusd in
Sinaia
fruntea acestui articol. Cea mai
Malta preocupare a guvernului in Se pretinde cli. suma de 500,000 lei va
administratie este de a avea pre- fi suficientä pentru reinstalarea fabricei de
fecti, cari trimeald reprezen- la Letea.
tanti de serviciu nu de control.
Cdutarea de o bund administrare Constructiunile ce se vor face la bade
a judetelor vine in rdndul al doi; de la Slanic vor costa '2.600.000 lei.
lea. Daca se intampla ca prefectul
sâ aibd calituí4í pentru treaba a- coala rurald de gradul I din comuna
ceasta, cu atdt mai bine. Daed nu Buda (Tutova), find nurnai suplinitä, se
are, guvernul inchide ochii. Des- scoate in concurs, pe ziva de 15 Ianuarie
tul ca prefectul sa fie vrednic de 188s.
antdia preocupatie. Aceasta e pia- Concursul se va tine in 136rlad.
tra de incereare, aei e stilpul de
sprijin.
De la 24 penè la 31 August, at fost
Un om eu minte ar zice : pen- bolnave de versat, de riie, de antrax, i de
tru a fi prefect trebue ca cine-va turbare, câte-va mil de oi, boi, cal, câni
sd aibd calitdp: administrative ; si pisici in judetele Dolj, Dorohoid, Fai-
presenta luI in judet sd se simtd lalomita, Ia.i, Ilfov, Suceava, Tulcea,
in irnbundatirea crescêndd a gos- Vasluid, Dorohoid, Dolj, Roman, si Suceava.
podarieljudelmne ; iar alegerile trebuesc
cu totul scoase afard din Din Tergoviste i se scrie Vointa cit alal-
grija lui, i lasate la libera gdritdieri la tribunalul de acolo sa intémplat
dire si vointd a cetdteni1or. Oame- un conflict serios infre dd. cdpitan St. VIA-
MI nostril de la guvern insd judescu si N. Draghiceanu, cari sunt mal
deed alt-fel, ti cer prefectului, de mult timp in proces.
Mai dntdi de toate, vrednicie elee- Autoritatea civili i cea militard cometOrald,
iar vrednicia administrativd ceteazd faptul.
e lasatd la libera lui gAndire
Scoala de gradul II din comuna Fru-
vointd, find indestul de rescurnmoasa,
judetul Teleorman, se scoate in
pdrata prin aducerea unor man-
concurs, pe ziva de 1. Octobre, in locul
da tori la dispoz:tiunea rninistrilor.
celei de gradul II din Culinese, care s'a
Cdnd aceasta este ideea cea mai
revocat din concurs.
inaltd a guvernului, In cestiunea
Concursul se va tine in Turnu-Magurele.
administrairii acestei tèri ; cdnd aceastd
idee este sprijinitd de un Concursul scoalelor rurale din judetul
sistem de centralisare, care pune Iasi, care a fost publicat pentru 16 August,
justitie, administratie, credite, sub neputêndu-se tine din causa imposibilitätei
depedenta ministrului, cum o sa de a se forma juriul examinator, se amând
avem o bund gospoddrie judeteand ? pentru 1. Ianuarie 1888.
Cdnd prefeetii tiü, cä ei aü sd Concursul se va tine tot in Iasi.
siguri de functiunea lor, daed
vor trdmite deputati i senatori do- In ziva de 21 Septembre se va tine licilf
la Bucuresti ; când- ei aü vèzut citatiune in localul ministerului instructiu-
cä or-ce negligentd, or-ce nedrepnei publice pentru darea in intreprindere
tate, or-ce abuz, or-ce potlogdrie, a confectionarei urmatoarelor obiecte de
li se iartd, dadt sunt buni fabricanti imbracaminte, necesare elevilor din scoala
de mandatari ai tèrei. ; cum o sa normala Carol I : 57 mantale de postav
mearga administratia judetelor? cafenid, 92 perechi pantalonl de dimie alba,
Iata explicatia unei marl pdrti 95 cáciuli de imitatie, 96 perechi cisme,
din mizeria publicd ; iatd in acelasi 95 curele de hicins, 100 cearceafurl de
Limp chipul de a gAndi al guvernan- pânzä de Mexic.
tilor nostri.
Licitatia se va tine prin oferte sigilate ;
sd le schimbam felul de a gandi iar concurentil vor depune o garantie pro-
este cu neputintd, mai ales cdnd aü visorie de 5 la suta din suma ce vor oferi.
imbardnit in acest exercitiu de
cugetare.
La 22 Septembre se va tine licit'atiune
Daca;vrem o imbundt4ire in gos- in localul ministerului cultelor pentru darea
poddria judetelor, trebue slabita in intreprindere a confectionärei urmatoa-
puterea de presiune a guvernului relor obiecte de imbrachminte, necesare ele-
central asupra idividului, cad a o vilor din orfelinatul de baett de la Teit :
desfiintd nu e cu putintd. Atunci 100 perechi pantaloni postav de Brasov,
prefeetii nu vor mai avea la hide- 55 spentere postav cafenid de Brasov, 55
mdnd unjloacele de a batjocori cor- perechi cisme de vax, 100 pereehi ciorap/
VINERI, 4 (16) SEPTEMBRE 1887.
vx,..Na-aff5.1.71=-10.t.W3
ANUNCILTRILE :
Linia saki pe paean 11,7 313-tanT,
Reeiante pe pagioa II-a 5 Tel ItecTame pc paena Ma 2 let
Berriaorile nefraneate se reNsl, ArticoliT nepublicatl nu se inapoia7i..
Pentro inaerfT It rectal:de, redsrlianea ntt eate respoesabilI.
de land, 50 caciull imitatie, 6 mantale postav
ser de Brasov.
Licita!,ia se va tine prin oferte sigilate ;
iar concurentil vor depune o garantie provisorie
de 5 la stub,' din _suma ce vor oferi,
in bani sad efecte publice garantate de Stat.
PRINTUL BULGARIEI
Scrisoarea printulta Ferdinand catre
un amic din Franp, are urmatorul
text :
Iubite E..., In fine acum sunt instalat
in palatul din Sofia ; primirile
stralucite, ce mi fficut pretutindeni,
entuziasmul siticer al mu4imei
aú intrecut toate asteptarile mele. Armata
i poporul rivalizeaza Iii recuno§tintA
pentru increderea ce le-am arkat
, pe cat ved, pot spera fara sí
me" mnel, cä atasamentul naiuníï va
creste si se va transforma in iubire,
câncl me vor vedea la lucru pentru
bindle i marirea -tarii. Dar cerul nu
e fdrä nori. Trei din sase mart Putert
inat fac un rezboiù pe cat de
crud, pe atat de nedrept ; ele consideed
pe printul, care se sacrifica spre
a scä a un popor, drept o faclie incendiara,
i intr'adever imping fariseismul
prea departe. Pam), acum am
crezut, ca in secolul 1ibertäii preset
al tutulor celorlalte liberattl e cu
neputintii, de a desfigura astfel ade.
verul.
Insá catO, recunose gresala.
Pentru unii am violat tractatul de
Berlin el sperit ca fArtt mine Bulgaria
va cadea in anarhie si Bulgarit se
vor adresa la et cerêndu-le ajutor. Gelme
considerä drept un pericol
de resboit i pnin aceasta cimenteaza
cate-v i, aliaf4e in avantajul lor, Bul-
gari ail. spete bune", ce e drept ; nu
blamez diploma0a ca arath atâta zel
pentru ceea-ce crede ea ca e necesar
interesulut dar vet recunoaste,
cg, aceasta, nu e nici onest,
nict rnarinimos,"
Prinçul inchee asigurând, ea, dinsul
va stärut pe calea apucata ; el se
increde in protectia divina ; are o
constiin0 linititä ; el .va scApa Bulgaria
din crizd, i Bulgaria, bine
administratit, insenmeazá pacea Oriontului
ti acesta e singurul mijloc contra
agita0unilor ce ameninyi, p cea
generalá.
INSCRIERILE SCOLAR1LOR
Ordin circular al d-luI ministru al cultelor
instructiunei publice cAtre directoril i directoarele
coalelor primare urbane din iarà.
Domnule director,
Doamnd directoare,
Prin circulara din 19 August trecut, micistern!
a lamurit indestul cá circulara din
3 lulie, relativä la inscrierile scolarilor de
anul acesta, privea numai pe copil cart
pentru prima card se presintad in scoald,
iar nict de cum pe aceia earl. urrnaserd
deja in scoala. ; acestia se considera .ca inscrisl
deja, i trebue mantinuti hi coald in
virtutea dreptului lor castigat.
Cu toate acestea sunt informat ca mai
multi din d-voastra neluând in consideratie
nici circulara destul de expresa din 23
Iulie, nici pe aceea si mai lämurita din
19 August, continua a refusa de a admite
in scoald pe copii repetenti sad promovall,
adica pe aceia cari erad deja inscrisi de
anil trecuti. Ve pun din nod in vedere ca
aceia din d-voastrd cad pand acorn nu ad
dat inca urmare ordinului din 19 August,
sit se conforme lui cea mai mica intarziere.
Cat pentru inscrierile din nod, adica pe
acele cari se fac mat ales pentru elasa I,
avênd in vedere eitrele adunato la minister
in prezenta cererilor de inscriere in
comparatiune cu capacitatea salelor si en

2 ROMANIA LIBERA
mobilierul disponibil, din caH resultA ca
situatiunea este inett mat rea de cat se
putea crede, ve invit ca, panti ce primAriele
sa avizeze la elltdirea unor locale
potrivite eu exigentele legel si ale igienets,
dupa cum le obligA legea, sA admitett
inserieri nout pantt la lirnitele urmetoare
: fie-care copil sà dispuntt de cel
putin 2.75 metrt cubid de aer, de 0,75
mete patratt de suprafatA, de 0.30 metrt
de lungime de banett ; in ort-ce cas, numeral
total al copiilor in clase sA nu tread&
peste 80.
Inca o-datA, toate acestea se aplicA la
clasa I, iar nu la cele-alte a cAror populatie
este formatA toatA nu mat din scolarit
repetentl saü promovatT, fie din aceettal
acoalA, fie din altele.
Toate cele-alte dispozitil ale eireulArei
din 23 Iulie reman neatinse. Vell observa
mat cu seamA aplicarea exacta a dispositiund
et, care priveste modul de a se evita
prea marea grAmAdire a copiilor In unele
din seoalele dinteun ores, pe cand cele-lalte
reman aproape goale.
Primitl, etc.
p. Ministru, Haret.
GOGORITA CEA MARE
SibiA 31 August
D-nul Francise Pulszky, cel care se Min
aunt acum vre-o dot ant, ea a conspirat
timp de aasesprezece ant contra Monarchulut
sea, e unul dintre publiciatii de
frunte al poporulut maghiar i scrie pentru
publicul maghiar in coloanele ziarulut
Pesti Hirlap, ear pentru lumea civilisatA
In ale ziarulut Neues Pester Journal.
In numerul dela 9 Septembre a. c. al
acestut din urmA ziar, adicl pentru lumea
eivilizata, ilustrul publicist maghiar publica
un articol asupra cestiunel "nationalitAtilor.
Punctul de plecare al articolulut este
mirarea de care sunt coprinsl Germanit,
Francezii i EngleziT, cand ved, ca 'nationalitAtile
nu sunt reprezentate in parlamentul
din Budapesta, ear scopul autorutut
e de a produce impresiunea, cA in adev
er "nationalitittile» nu insemneazA nimic
In viata Statulut ungar, ba Met cA
revnese la vre-o importantA in vitae publicA
a patriet tor.
Francezil i Englezil, zice d-nul Pulszky,
aflit cA e lucru straniu, cA deosebitele
popoare slavone ai Romani!, care
dupA pArerea lor constituesc marea majoritate
a poporatiunit, abea sum reprezentatl
in parlament i cA niel chiar demagogit
lArmuitort, leaderil "nationalitAtilor,
nu sunt in stare sA obtinA vre-un mandat
Ilustrul autor aratA apol, cA tott aceati
demagogi lArmuitort n'ae trecere, cA Slovacil,
Rutenit i Serbil, ba chiar i Croatit
sunt niste popoare inofensive, fiindett se
compun din mase inculte, care nu sunt
accesivile pentru aspiratiunt nationale, din
;Dement, care se multumesc, dacA pot triti
de pe o zi pe alta. Nemultumirea se mArgineate
la catt-va cement semicultl, mat
ales preoti, invetAtort i advocatl.
Cat pentru Romani, incheie autorul,
et ail fArA IndoialA sit fie lludatt mat in
serios. Visul until mare imper dac pe ambele
clime ale Carpatilor transilvani panA
In Tiza tot mat stA incuibat prin capetele
multor boierl din Romania, unde agitatoril
ardelent aflA totdeauna o bunA primire si propagA
prin cArtI acolare i prin hAHI fantastice
ura contra Ungariel. Cei-ce nu lasA sit
lancezeaseit agitatiunea sunt mat ales clerul,
atria eel unit, cat i cel ortodox, precum
ai proletariatul inteligent al feciorilor
de pop* Dar ved i aceste elemente, cA
maselor poporulul prea puttn le pasa de
agitatort. Toenail de aceea conductitorit politicl
romanilor ag proclamat pasivitatea
FO.ITA ROMANI:El LIRD.RE
3 Septembre 1887 74
EDGARD MONTEIL
STUDII OMENESCI
13A131_ LONIA
(Urmare).
Tatiana Karpofna insl nu mat vezuse pe
cApitanul Junon. Ce n'ar fi dat ca sA '1
vaztt ! Eran zile cand, obosittt de eel Patti,
ar fi voit s'auzA pe cApitanul Juuon strigendu-
'T te iubesc ! jocul n'o impiedicase d'a se
gandi la el. Acttm era sl se intoareit la
Paris, trebuia sA 'I vazA. Nu putea trAi tot
restul vietit farA iubire adeverat*
Revezuse pe Morgaci, de ce n'ar revedea
pe Junon ?
Tatiana se indrepta acum iar spre Paris,
undo avea sh gAseasett Marea BabilonA
intoarsti dela Bade, reconstituitA in intregul
ei, afarA de printul Tergukasof. Nu era
probabil sti se mal intoareti la Paris, dupa
ce Meuse, impreunA cu Brunsehwig, talhAria
et' gateala de diamante, mal ales cand via
In ce terment era Tatiana Karpofna cu
prefectul politiel Lebon.
La acesta se ai duse mat antaid indata
ce ajunse la Paris.
Ah! iattt-te intoarsil ! eselamA prefeetul.
Sunt fericit cum nu 11 potl inchipul !...
la alegerile de deputati ceea-ce altfel pe
multi alegatort valacht nu 'i-a impedecat a
lua parte la alegere i la banchetul electoral.
Timpul va lecui de sigur ai acest
red, mal ales cand nu stA niel Romania
in relatiunt bune cu Rusia.
Tot gogorita cea mare si veche imperial
daco-roman panA in Tiza i Nistru.
Ne intrebAm mime!, de ce nu trece
ilustriul conspirator si peste Dunttre panA In
Macedonia ai Epir, unde deasemenea sunt
Romani. Idealul und asemenea IinparAtil
ar fi i mat vast, st maT inspAimentetor,
o gogoritA i mat mare, ai mat cu efect.
Dar se presupunem, cA in adever sunt
in Romania multi boiert aid la not
multi preoti i multl feciorI de pope., care
lucreazA in vederea realizAret unut asemenea
vis national.
Crede oare, poate sA creadA vre-un cirri
cu judecatA el in cazul acesta boieril eel
multi si preotii eel* rnulì dimpreunA eu fecioril
lor ar sta numat aaa singurt ?
Romanil eel rnuIi, masele mart ale poporuluT
roman, sunt oare acestia tot oamerit
atat de tampitl, ca sA nu inteleagA
vlsul acesta si sit nu-'1 poatti visa ai et ?
DacA i-am pune Romanulul prost 'velachulut,
din Ardeal, celui din partite SAtmarulut,
celui din Selagiú, din partite Aradulul
ori celui din Banat intrebarea, \Tea
ori nu ca se se inflinteze acel mare imper
romanese, de care not nu vorbirn niel o
data, ear Maghiaril vorbesc mere* crede
oare cine-va, cA romanul ar respunde. eA
nu vrea, eA mat bucuros ia parte la bancheturile
constitutionale maghiare ? !
$i dacA am intreba pe 'Curcanul, din
Romania, ce vrea el, crede cine-va, cit ar
respunde ceea-ce ar voi ilustrul publicist
maghiar ?
Nu ! aceasta numal un tampit o poate
crede !
Si de aceea cand il ziel lumii civilizate
«boieri, popt si feciori de popt, d-nul Pulszky
zice : "poporul roman intreg. CAct
ivita o data. o asemenea tendentA, ea se
incuibA inainte do toate in masele marl,
care se conduc mat mult de sentimente,
decat de resonamentul rece. Si dacA adeverat
ar fi, ett tendenta aceasta s'a ivit in
mijlocul poporulul roman, atunci pericolul
nu e mie si trecetor, ci mare, serios i
permanent.
Dar s'a i ivit In adever tendinta.
Zi eu zi, septemanti cu septemêntt, an
cu an, deceniu cu deceniu, intregi viett de
om de-a randul Maghiarit aiureaztt merett
despre marele imper romanese i, aiurand
ast-fel, it silesc pe Romani sA se preocupe
de acest vis national si fac ca lumea sA
creazA, cA aceasta e cea mat de cApetenie
dintre preocupArile lor. In lelul acesta marea
multime a oamenilor altfel inofensivi,
care nu cunose Met trecutul, niel relatiunile
prezentulut ai nu still sA judece asupra
intereselor adeverate ale neamulul románese,
se ametese de un ideal, perd
sentimentul realitAtit i merg orbia pe o cale
primejdioasA.
Si de ce fac Maghiaril aceastA propaganda
primejdioasA atat pentru nol cat ai
pentru &Mail ?
Pentru-ca sA se justifice denuntandu-ne
pe nol !
Cul ne denuntit ? Casel Domnitoare
coneetAtenilor noatrl Slavl ai Germani ?
In casul acesta e proastA politica lor pentru-cA
atat pentru monarchie, cat i pentru
Casa Domnitoare tendintele daco-romane, dacA
ar fi constatate, ar fi un non i puternic
reson spre a stitrui sA se punA eat mat
curend capAt nemultumirit Romanilor.
Ort vor, precum se vede a fl voit d-nu
Pulszky de astl-datA, sA ne denunte lumil
civilizate, Gerrnanilor, Francezilor ai Englejilor
?
Tot proastA e politica i In casul acesta
cad nu stA nicAirl seris, eA fie Francezilor,
Pe cat se spune, at lAsat crupierilor din
Bade o avere colosalti ? Infine, iatl-te intoarsa.
! cil, eit in lipsa d-le, am numit In
functiune pe protejatul ce 'ml-al recomandat
?..
Am venit grabnic la Paris, pentru cA
fost teamtt sA nu fin arestatti la Bade.
Arestattt ?
Da, respunse Tatiana.
Si 'I spuse cele intamplate nitre dense,
printul Tergukasof i usurarul Brunschwig.
Uite, uite, eselamA d. Lebon. Tergukasof
nu e prost ; bine a condus afacerea.
Daca Prusia '1 va pArAst, '1 voin lua in
serviciul med. Vezi cA nu pot face nimic in
contra lui, scumpa mea doamnti ; in
contra lul Brunschwig, da. Este multA vreme
de cand auz vorbindu-se de el, dar e asa
de indemanatic !neat nu l'arn putut prinde
cu nimic Dar, pentru d-ta, am sl trimit
un agent la Bade, i, daca gateala d-le se
aflA Inca in lada tut Brunschwig, o void
avea, fitgAduiese ; dace insA a dat'o.....
Va fi pierdutA ?
'MI-e team*
Ar fi o hotie !
.Asa este ; dar a face un proces lui
Brunschwig e foarte grea, did In acel
proces prima intreaare ce s'ar face ar
fi : de unde at aceastA gatealA ai cum at
plAtit'o ? Nu IT va fi uvr sA respunzl,
in acest caz, printul Tergukasof va scri din
strAinAtate cA imprumutat acea gAtealA,
iar nu at-a dat'o ; va proba apol cA
el a cumperat'o, i ast-fel Brunschwig va
scApa.
Dar acet doult-sute cinci-zed de mil
de &and ce 'mt-a furat Tergukasol ?
fie Englezilor, fie mat ales Germanilor nu
le-ar veni foarte bine la socotealia, ea Romama'
sA fie in adever preocupatt de vastele
aspiratiunil nationale, pe care le ved
Maghiarit manifestandu-se pana chiar i in
cele mat inofensive miacArt nationale romaneatt.
Dar proastà e politica mat ales fatrt cu
Rusia, cAreia Maghiaril atat de adeseorl it
spun, cA aid in Carpatt este un popor
accesibil pentru ispitirile lor i ctl n'an decat
sA se pima bine cu boerit din Romania
pentru ea sA dispunA ai de Ardeal.
Trebue sA fie foarte naiv un orn politic
pentru ca sA poatil zice In fata lutnil eivilizate,
CA Uugaria nu se terne de Romanil
din Ardeal, pentru eA Romanil din Romania
nu trttese bine eu Rusia.
In adever, asa nu poate vorbi decat un
orn, care a conspirat timp de aease-sprezece
ant contra Monarchulut sed i nu'si
mat poate inchipui, cA sunt i oament,
care combat cu toatA hotArarea un guvern
fArA ea sit conspire contra patriel ai contra
Tronulut !
Care va sA ziett, acela, care voieate sA
dispunA de Romanil din Ardeal, are sA se
punl bine cu Regele Carol I ai cu guvernul
imperatul nostru nu dispune de not
pentru ea, ne este Imperat, monarchia nu
dispune de not, pentru cA it suntem cetAtent,
ci pentru cA RomaniT nu trttese bine
err Rusia.
Ear aceasta se spane in fate Intreget lumi !
Frumoasti, in adever, e pozitiunea, pe
care 't-o creeazA ilustrul publicist maghiar
Statului roman i mutt pretueate pentru
ort-ai-cine alianta Regelul Garol I, care
dispune nu numal de tart& sa, ci totodatA
ai de o foarte importantA parte dintr'o ImperAtie
vecinA.
Fratil nostri de peste Carpet( ati cuvinte
de a-le fi recunosetttori Maghiarilor pentru
modul, in care ne combat pe not ; cu atat
mat supAratt trebue insA sA fitn not, cand
vedem, cum Maghiaril ne combat.
Se poate, cA acolo, unde d-nu Pulszky
zice cA suntem, vor ajunge generatiunfle
viitoare, dacA actuala stare de lueruri va
tine mat indelungat..
DacA guvernul ungar va urma trata
pe Romani precum II trateazA, fecioril
nostri i nepotit nostril vor Incepe poate lucrarea,
la care not, Romanil azi in viatA
nu ne gandim. i treaba lor va fi, cum
sA se punA la cale i cu cine sa intre in
legatura, ea sA o scoate la capel.
Aid nuinat desperatiunea poate
ping pe Romani, numal desperatiunea
poate sA ducA pe un popor la alternativa
Ori invingem, ort perim cu onoare !
Ear astAzi Romanil Met nu sunt desperatl,
Mel nu aa cuvinte de a fi. eel
din Romania, pentru cA situatiunea, in
care se aflA, e foarte bung. Nu aveam not
Romanit din imperial Habsburgic, pentru
cA suntem tart in credintA, cA aetuala stare
de lucruri in curand se va schimaa
cA ne prea speriem de amenintArile Maghiarilor.
Toemat de aceea poporul roman e cel
mai calm dintre toate popoarele din Oriental
Europe.
In timpul eelor din urmA doue-zeci de
anl Romanil, gat ed de aid, cat ai eel
de preste Carpatt, at dovedit, cA sunt un
neam de ;ailment cu minta, care fac poli-
Belt realA si nu se aventA nieT odate. la Intreprinderi
riscate, punênd in joc micile
bunAtAtt ale prezentulut de dragul unor
bunAttitt mai mart, der problematice. Si
or ai cat s'ar svircoli Maghiarit, not Romanit
ne-am Meta reputatiune de oament
chibzutti i err tact, avem reputatiunea aceasta
ai ne-o vom pAstra, fiind-cA ea este
pentru not cel mat bun titlu de recomandatiune.
CA ivit in mijlocul poporulut roman
tendinte primejdioase, aceasta n'o pane
Asta nu priveste pe Brunsehwig. Ar
fi un alt proces in care ar trebui sA probezt
cA aveat acet bani ce furat,
Tergukasof este hotul. N'ai putea
ajunge niclodatti la scop.
Vol incerea.
N'o sA fact nimic.
Crezt ?
Crez, pentru et( vel urma sfaturile
intelepte ale unlit orn care voieste sA te
conduct& fArl pericol. LasA-me sA vorbese
sincer ; eatt intr'o situatiune neregulatA,
i daca ar trebui sA dovedesti in ce
mod te-at imbogAtit, sA desveluiesti toata
viata in fate tribunalulut, at simti oarecare
anevointA ; ceva mat mult, chiar aceastA
gAtealit este, daca me pot exprima age,
o gAteala litigioasA. LasA-me pe mine sh
lucrez; vot incerea s'o ian pe cale administrativA
; dactt nu reuaese, trebuie s'o
uii ; In positiunea d-le sunt i situatiuni
silite.
Tatiana Karpofna stramba putin din nas.
Me fact sA simt acest lueru ehiar
d-ta ; dar, in fine, 'mi vorbeatt ea un intelept...
la revedere.... Vezi de 'ml Inapoiazi
diamantele.
Se duse acasti; avea sA vorbeasa luI
Stanislas Scarga i sA imbrAtiaeze pe Zeozia.
Nu putuse vedea panit aeum nid pe
unul raid pe cad sosise noaptea,
si de dimineatA se duse drept la prefectul
politiel ; cand se intoarse, Polonezul
se dusese la eomisariat, unde era acum
seeretar In toattt regula ; Zeozia aatepta.
Ce ? n'o sA te fact frumoasti ? 'I zise
Tatiana ; cu cat te mAreatt, perul merge
spre rosu
niment la indoialA. Tinerit rornani huiduitt
de Statul ungar i siliti pArtisi tare ai
poporul roman batjocorit la toate ocaziunile
de Maghiari sunt accesibili pentru ele
presa maghiarA le propaga meted. Aceia
insA, care le combate cu succes, nu sunt
nicT oamenil politici al Maghiarilor, nid actualit
purattorit at puteril publice din regatul
ungar, ci eminent cu judecatti real*
care il conduc pe Romani in viata politiett
cunose ai trecutul, i prezentul i an destull
autoritate, ca opreasett pe Romani
de la or si ce miscare pripita, sunt
agitatorii, care intre Romant nu mat ad
nevoie de a agita, ci luereazA pentru sustinerea
spirituluT de ordine in masele agitate
de nemultsurnire.
Nu pentru cA n'an trecere la mase aÙ
deeretat 4`agitatorit , romanT pasivitatea, ci
pentru di se tern de ciomag ai de tAciune
se tern, ca nu cumva ceea-ce afi facia
Romanit de la Folia sA se feel pe o intindere
mare, se tern. ea nu cumva emotionitrite
de felul edel produse la SAtmar
prin arestarea dr-lut V. Lucaciu stt se
sporeascl i sal scoatA pe Romani din
sArite, afi decretat pasivitatea, pentru el
vor sA fereasa pe poporul roman de or
si ce conflict cu puterea publicA.
Foarte bine a judecat decl d. Pulszky
lucrurile, cand a Meut deosebire nitre Romani
i popoarele slavone din regatul ungar
Pe cand Croatil, Slovacil, Serbil i Rutend
se aventA caw odattt ai se pripesc,
hack te speril de et, i apol iar lancezese,
Romanit sunt hotAritt i calmi, dar statornid
In hotArirea lor, prea tare nu se event*
dar niel nu lancezese.
Foarte in serios att sA fie luati Romanil,
pentru eA nimic nu intreee statornicia, niuric
inderëtnicia lor, sA rabde ea
oamerfil cu minte aleagA timpul,
cand aü sA dea naval*
Romanit vrean ea aid in tare lor sA se
poata intelege In limba lor romaneascA eu
toate autoritAtile publice i cA numal in relatiunile
lor cu celelalte popoare pArnentene
sit fie obligati a se folosi de vre-o altl
limbA mal universalA ea a lor.
Aceasta ad voit-o Romanit la 1848, aceasta
la 1860, ai la 1863 la 1867, aceasta
o vor astAzi i Maghiarit nu'at cunose tara,
daca 'st fac ilusiunea cA vor inceta Ronattnit
vre-o data de a voi aceasta i cl
nu vor profile de toate ocaziunile ce li se
vor ofeH spre a obtinea implinirea vointet
lor.
lar vointa aceasta legitimA a Romanilor
se poate implini ai se va implini pe cale
normalA, fArA de zguduire social* fArA ea
Romanil sA tab& nevoie de a conspire cu
cine-va contra patriel ai contra Monarchulul
tor, se va implini, cum multe dorinte
legitime ale Romanilor s'ail mat Implinit,
prin o hotArire a factorilor legitimi de monarhie.
De asta an Maghiaril sA se team* iar nu
de gogorita cea mare a imperiului dacoroman,
ai in serios avem sit fim Watt not
Romanii, pentru el suntem oament destul
de eu minte, pentru ea sA nu ne
compromitem prin aventurt riscate, ci sA
tinem a ne pAstra reputatiune de element
de ordine in mijlocul unor popoare turbulente
ti inclinate spre conspiratiuni.
Tr.
DECISIUNI MINISTERIALE
D. Lascar Alhinet, actual tiitor de registre, este
Inaintat in functiunea de controlor la creditul agricol
din judetul Ilfov, in locul d-lui C. Chrisenghi,
demisionat, i d. Gr. T. Alexiu, actual copist, se
inainteazA in functiunea de tiitor de registre la
acea casA, In locul d-lut L. Albinet, Inaintat.
D. stefan Romanescu, absolvent cu diplomA al
tcoalei de comert din Craiova, este numit in functiunea
de copist la case de credit agricol din judetul
Romanati, in locul d-lui I. Hagiescu, Inaintat.
o mingaie putin.
'Mt-al adus:ceva dela Baden, mama
intrebtt Zeozia
Uite, niét nu m'am gandit... Adiett,
nu, da, am ceva pentru tine, in cufar.
stt vezi cand vor sosi d-na Rivoire
Aculina.
In gandul el Tatiana zicea
Aa e, nu m'am &Ida la biata fatA ;
trebue st& 'T crimper o juctirie pe care o
va crede sositit din Germania.
Intre mamA i fatA nu prea era mare
dragoste. Zeozia nu tinea niel un loc in
preoeupatiunile Tatianel ; stia ett mil lipseste
nimic, eA era ingrijitA de fosta ei
cA Stanislas o sapraveghia, si nu
mat avea grija.
Din partel, Zeozia nu putea iubi o murnA
pe care o vedea foarte putin ; iubea mat
mult pe Stanislas, ettruia 'T zicea bunul et
amic, ai care o mangala mat mult dead
marnA-sa, aft o lua adesea la plimbare cu
dansul.
Cand m gandesc ett e copilul lui
Morgael ! zicea Tatiana in mintea el !
Si fiiett-sa inspirandu-T un fel de repulsiune,
de multe ort o gonea de MO
gensa .
Du-te, du-te eu doica.
Apol, 'T pArea rü 'o eherna Inapol.
Vino de me sttrutA, Zeozia.
fiind-al trecea prin minte el aceasta
miscare era aceiaat pe care o Meuse
cu Morgact, abia atingea cu buzele fruntea
copilulut. Totual, ducendu-se la Bloeehofer,
'I cumpArA o ptipusA eu toate trebuineioasele.
FILOXERA
Circulara d-luT ministru agriculturel, industriel,
cornerluluIi domenielor cAtre d-na
prefecti at judetelor Buzea, Dambovita, Pra..
hove, Covurluitt i Botoaant.
Domnule prefect,
Filoxera, acest teribil inamic al yid,
;le cati-va
care
ant bantue podgoria judetulta
Prahova, fAcendu'al aparitiunea
i in jude.
teie Dambovita, Buzn, e Covurluie j Boto-
sent, este de temut cA s'ar putea intinde
si ta restul podgorielor tent dace, nu vein
lua cu totil, guvern i particulart, mesurl
conDlor: spurnopt anaiiglrleota.
cele de propagare ale a_
cestet insecte
a) Pe calea naturall ;
Pb oPpeagea ar el ea
r t ci fi el ei aal .
aturalA se face in
lunile Julie, August ai chiar Septembre, dupa
ce filoxera a intrat in ultima fez/ a meta.
morfozAreT sale, adicA dupe. ce a dobendit
aripi, cand ajutatit de concurentit admosferiel
poate fi dustt pant& la 20 kilometri
distant*
Propagarea pe calea artificialit se face
in tot timpul anulul prin importarea din
locurile filoxerate a vitelor, frunzelor, strugurilor,
etc., hainele i alte obiecte ale la..
crAtorilor din viile filoxerate Inca pot trans-
mite insectele aripate la distante destul de
marl.
PropagArel pe calea naturallt panA astAzi
atiinta experienta altor cercate a
opus tratamentul cultural cu insecticide pe
zone viilor bAnuitti ; iar propagAreT artificiale
a opus aplicarea mesurilor proibitive
pentru scoaterea din regiunile filoxerate a
tot ce poate propaga i transmite filoxera.
Fata cu situatiunea noastrA filoxericl,
pentru primul caz ministerul va studia
va iudica mesurile ce ar fi de luat, lar
pentru eel de al doilea a enais decisiunea
publicata In Monitorul oficial cu Nr. 117
a. c., dup. care ve trimit un exemplar,
prin care Wend aplicarea art. 16 din legea
pentru combaterea filoxerel, fixtim regiunile
filoxerice i indictim mesurile de aplicat
contra propagArel.
Pentru ca aceste mesurt sti's1 product&
efectul dorit atarnA de energia d-voastre a
tace stricta aplicare a lor, uzand de drepturile
ce ve dtt. legea in cazurl de contravenirt.
Veti insista Inc* d-le prefect, pe langa
populatiunea ruralti i In genere etttre toti
podgorenft din judet pentru a le invedera
ruina la care ar fi expusl i pericolul de
care ar fi ainenintata produetiunea viticolA
a Ord prin neobservarea strictä a mesurilor
preventive dictate de lege, interesand
de aproape pe toll la paza acelor mesuri.
Astept respunsul d-voastre asupra mesurilor
ce ati luat pentru a asigura stricta
aplicare a mentionatel decisiunt si a instructiunilor
din presenta _circular*
Primiti, etc.
Ministru, V. Gheorghian.
Circulara aceluiast d. ministru ditre prefectit
de judete, afartt de Dambov0, Buzee,
Botosant, Covurluin i Prahova.
Domnule prefect,
Prin decizia noastrA publicatA in Monitorul
oficial Nr. 117 a. c., am determinat
regiunile filoxerate ai am indicat mesurile
ce urrneaztt a se lua pentru a preintempine
latirea flagelului filoxeric in tart ; iar
prin circulara Nr. 37,537, am atras atentiunea
d-lor prefecti din judetele in cart s'a
constatat presenta filoxerel asupra strictel
aplicatiuni a acestor mesurl.
Podgoriele din judetul d-voastre de si
liana astAzt, duptt constatArile Meute de astatjunel
filoxeriee, sunt Incti ne a-
Avea de regulat mart socotell cu banoherul.
IatA, nu te dad pe mana until funetionar
; o sit regulez chiar eA socotelile.
Surat i veni un bAiat.
Contul Karpofna, zise el.
Dupe. ce se uitA pe densul zise Tatianet.
Ad mat rAmas la mine patru sute
aapte zed si einet de mil de &and.
Cefel ? numat atat ? strigA Tatiana.
Vezt i d-ta, zise baneherul.
Tatiana verificit contul i fu speriatA de
sumele ce perduse la joc. Nu doar el nu
Insemnase toate cheltuelile si nu stia cat
jucase, dar tifra totalA a nebuniilor sale
nu'I apAruse Met odatti, asa stranstt, singurA,
scoastt in relief din rubriel, i n'o
impresionase ea In acel minut, ea ai cum
ar fi fost in frigurile joculul.
'MI se pare, zise d. Bloechofer, cA
at i alte fondurI depuse In altA parte de
eat la mine ?
Da, respunse Tatiana.
TrIte§te dar linititä, ai nu mal juca ;
vezi prea bine cat costA jocul.
Tatiana se gandea actual
Eram bogatA, i acum aunt sAracti ;
trebuie neapArat Wait refac repede averea.
Esi de la bancher, cu capul plin de combinatiunt
i repetand :
0 sit infiintez iar jocul la mine. Voitt
urmari cu atentiune numerile ee vor esi,
si voia avea date sigure pentru stagiunea
viitoare... La mine voia ruina pe jucAtorf;
la Bade, voin ruina Banat.
(Va artita).

tinse de acest flagel, totusT catä s ne inspire
temerl, cA, prin neobservarea strietä
a inZIsurilor preventive dictate de lege, pot
fi i aceste podgorit in scurt timp invadate.
Preocupat de aceasta temere, gasese util
a atrage deosebita d-voastra atentiune asupra
deciziunel si circularet sus mentionate,
si ve invit a lua cuvenitele tnesuri pentru
a impedica importatiunea din regiunile filoxerate
a tutulor obiectelor de natura celor
coprinse in art, 16 din legea pentru combaterea
filoxeret, cAutand in ordinile instructive
ce yeti da a lumina populatiunea
podgoreana asupra pericolului de care este
arnenintat avutul lor prin nepazire eu stric-
WO a aeestor m6suri.
Astept rèspunsul d-voastra asupra demersurilor
ce yeti intreprinde.
Primitt, etc.
Ministru, V. Gheorghian.
CRIME DELICTE ACCIDENTE
iaucuresci.
Din and in cand se vede, pe pagina a
4-a a unor fol din Capitala, anunciurt marl
groase aOnd cam urmatorul continut :
"Vestita carturdreasel A. B. s'a mutat
langti grajdurile... ghiceste trecutul, presentul
i viitorul; da sfaturi in procese ; descopere
furturt, secrete 0 mistere de tot felul ;
face sit se descopere comort, etc., daca i
se aduc oarecarl semne (bant or fasole ?).
Desparte pe cet ce se iubesc ; uneste pe
eel ce se urase. Potoleste certele unora,
Ara vrajba in casele altora si in fine face
tot ce poftesti cu voia politiet !
* *
Tu.& Mraila
I se scrie din Braila Lupte cä Vinert
noaptea, pe la 1 si jum., politia a urmarit
si arestat pe d-nil Nicolae C. Bacalbasa,
redactorul ziarulut opozitionist Vointa Braid.
D. Dimache.
A fost un adev6rat scandal. Comandantul
sergentilor, comisarul Blidareseu, un
sub-comisar i aproape la patru-zect sergentl
de ziva, urmarit i atacat si
condus la politie, avênd sabiile i tesacele
scoase din teaca.
Pe drum, arestatil afi fost ghiontuiti,
dupti regula.
A doua zi orasul alarmandu-se si lurnea
alergand la politie, poliaiu1 s'a sfiltuit cu
proeuroral, care l-a indemnat ca sA inchee
un proces-verbal prin care sa se afirme cA
d-niI Balcalbasa si Dimache ad insultat dol
sergenti. A§a s'a i facut.
Venind insa judectitorul de instrue0e, a
ordonat liberarea imediatti a arestatilor,
care s'a efectuat la ora 7 seara.
In tot timpul acesta arestat it ad stat la
secret, ne fiindu-le permis a comunica cu
cine-va.
Regim liberal !
ce ele pot zice si face in iscusintit, pro.
pasire i marire.
De pe virful Carpatilor, de unde ea 1st
ridicá catre D-zeg, care o apara, fruntea
sa radioasa si linistitt, ea 41 arunca privirea
pe deasupra valurilor albastre ale
Duntirel, pant la talazurile spurnoase a
Pontulul-Eucsin.
Si sub frumosul et cer instelat, peste
muntil et intesatl de bogatit, peste campiile
el inflorite i avute, ea list pumbA veselai
privire.
Fericittt de presentul el, desi cate o data
contempla cu espresiunea unet dureroase
Wert de red, cate-va fa§il rupte din vechia-1
mArire, ea gaseste et destinata sa
este Inca destul de frumoasa pentru
da dreptul sa spere un mAret viitor.
AceastA Romana are un suflet arzaor
o inimA otelitt, §i f§1 a fAcut copd dupti
chipul el. De cand ea locue§te pAmentul
unde strAmosil el infipt steagul lor
biruitor, ea a trecut prin mil de pericole,
a suferit mil de suplicit dar nirnic n'a putut
indoi curagiul si statornicia ei.
NAvAlirele ad treeut, ca torente, distru-
fruntea, mai mult ca or cand holaratt si
increzatort in steaua lor, si at reluat
cantand lucrul campului si drumul viitorulub.
Si campia a redevenit mult mai aural
si mat inflorita sub soarele streueitor, si
in iata minunatel fecunditati a parnfttulul,
cu timpul care vindeca toate durerile, nepotii
vitejilor lui Traian ad uitat toate suferintele.
Valul s'a scurs, si el stag in picioare !
Apa trece pietrele rèmetri, zic el, in puterea
vitalittitet ce et simt atat de puternic in-
hotaritl si neclintip, ca acele starlet
pe cart fierul intlbesce §i gituresce dar nu
le nairti, el sad strins Inca mat mult pe
pamentul unde s'ad naseut si vor sh traiaseä
si sA moartt.
Dar poftitoril de prin prejur
in pace. El ag pamêntul prea
fruntea prea sus si viata prea
Toate acestea escita dorinti
nasca nedreptati.
nu 'I lasti
productiv,
trurnoasa.
face sa se
De la cele patru vênturi ale Orel inimicit
sosesc.
Marea in pericol ela tipatul de alarma.
muncitorit prefacup in soldap, las carul
pentru baltag, sabie, maciuca, or purl{ si
sit asvOrl ea niste put de lei in fata nAvAlitorilor.
In o mie de locurt, dusi de capt curagio§I
si mat cu seama sub dol vitejl prinp,
Stefan-eel-Mare si Mihat-Viteazul, el se port
ca niste erot pentru a '§l apAra mosia si
patria.
Biruitort orI biruil, sdrobip de numer,
dar ridicandu-se mered mult mat tart si
mat sett* de libertate, necontenit In picioare
in ciuda nevoilor, el pot repeta eu mandrie,
netinand samit de nenorociri : Apa trece
pietrele rèneln.
Dar inteo zi el cad, si semiluna birue
In sfAr§it crucea, simbolu credntet si ttriet
lor in incereArl.
Sabia sfAramattt le cade din 'liana i el
reman cu fruntea plecattt sub greaua aptsare
a opresiund. Dar et ptistreazA cu sfintenie
in inernoria lor reamintirea vechit
marirt si nutresc in sufletul lor ca o vecinicti
prostetatiune, neperitoarea sperantA a
libertAtel viitoare.
Si in mijlocul ocupatiunilor militare, a
nedreptAtilor si a suferintilor, nedevenind
in trecut ; niel Polonezt, niel Turd, nict
Ungurl, niel TAtart, et remasera necontenit,
sub jugul aproape insuportabil al Fanariotilor,
adeveratit fil ai marnel: lor, adeveratit
urmasl at soldatilor romani.
El slid cA nu trebue sA moartt, §i asteapta
cu o nestrtimutata tArie ziva in care
dreptatea divinA va face di sune ora
Ministrul agriculturei, comertului,
etc., a plecat in Moldova.
D. Piersicianu, prefectul Meedintilor,
a sosit in Capitala, pentru a primi
felicittri de conducerea campaniel
electorale.
D. Vasile Alexandri, ministrul nostru
de la Paris, este oaspele MM. LL.
gaud toate sttivrlarele i reversandu-se pre-. la Sinaia.
tutindenl, brutale devastatoare. Dar f uria
lor a fost neputincioasa Fit puternicei
CAkD
Romane plecat eapul pentru a lAsa Se pare et, compromsul i propus
et treaca mat usor marele curent care pentru impAcAciune
nu '1 putout opri. cu Societatea de
Apoi 'II at reinAltat Construqiuni n'a oNinut o maiori-
ROMANIA LIBERA
tate in consiliul comunal, ci, pe baza
contractulul, s'a impus amenda, luându-se
restul lucrArilor in regie, pe
coinptul societ4il.
IarMi revoltt i omor in alt penitenciar.
De rândul Asta la SlAnic.
Cestiunea meritt st fie serios cercetatA.
Ce zice d Lupu Kostaki ?
CAk.D
D. general-doctor Severin s'a tutors
ieri din inspectiunea sanitart.
La creditul agricol din Iloy s'ar fi
petrecut marl neguralit4i, aa incât a
devenit necesart intervenirea justitiel.
La externatul secundar de fete
din Botoganl, ocupaOunile didactice
impaqit intre dloarele Savinescu,
Virg. Miele, Grecinski, Caton, 0
MArgineanu, par. Moisiu, 0 Fleury.
Directiunea Icoalei este incrediMatt
d-qoarei SAvinescu.
Redactorul Vointei Brailei a fost
arestat de poliOe i liberat de judele
instructor.
Cand se vor lua m6suri ca arestArile
arbitrare st, fie pedepsite ?
c,sre-D
Comisiunea examinttoare de la li_ fost adresat M. S. Sultanulul. Dar nu s'ar
ceul SE-Gheorghe pentru corigenp putea afirma cu exactitudine in ce consista.
1
s'a constituit ieri
Din sorginte de ordinar bine informata,
sear A a fixat
ur- ca Poarta a afirmat Inca odata hota-
mAtoarele ore :
rfrea sa de a ante. o solutiune a crisai
Jol 3 Sept : d, Levéque, Francesa bulgare pe baza tractatului de la Berlin si
ail de a pazi drepturile sale de suzerani-
I-VII, Latina I-IV de la 2h inainte. Late asupra principatului bulgar. Sublima
D. Moceanu, Gimnastica, I-V1I, de PoartA sa va uni la or-ce mod de solutiune
la 4h.
care va fl admis In unanimitate de marile
Puterl, si care ar avea drept principi5 res-
Vinerl 4 Sept. d. C. Dimitrescu, pectul tractatulut de la Berlin.
Matematica I-VII, de la 4h.
Constantinopole, 15 Septembre.
SambAtt 5 Sept. d. D. Stef. Mi- Cale indirecta. Puterile continua a ft
htilescu, I-VII, de la 4h.
in nefn telegere fn privinta solutiunel de
Duminict 6 Sept. D. Zanfirol,
dat cestiunel bulgare. Austro-Ungaria, Italia
geo- si Anglia, totusi se opun vederilor rusestl.
grafia, I-IV, de la 8h. a, m.
D. Blank ambasadorul Italiel, In Intre-
Luni 7 Sept. d, Gion, Istoria, I-VII vederile ce a avut cu marele vizir si cu
de la 9h.
Said-pasa, a expus erl vederile guvernulul
carl sunt acelas timp si ale Austro-
Idem 7 Sept. d. Gion, Elina III-VII Ungariel si Angliel sa pronuntat cu vioi-
de la...
ciune fn contra punctulul de vedere rusesc.
In cercurile oficioase
Marti 8 Sept. d. Gion Latina V-VII,
se resping imputarile
curn ca Poarta ar fi patronat
Româna I-VII de la 911.
propunerl Rusiel. Se deduce dar din aceasta
chkk.D
consideratie et Rusia fiind singura putere
care a formulat propunerl nete, era de datoria
Portel de a le comunica puterilor si
ast-fel ea a recurs la mediatiunea Gerrnanii.
(Agenee Libre).
Po strada Plevnil, lângt proprietatea
d-nei Ciufflea, primAria Capitalei
a fAcut de mull& vreme o
groapt, care 0 pAnt, acuma e neastupatA.
In acea groapa s'at strins
ape murdtril cari infecteazt atmosfera.
Pe lângt aceasta da loc
la nenorociri. inteuna din zilele
acestea o trtsurt trecênd pe lingt
acea groapit, trAsura s'a resturnat
ear doamna din trAsurt a fitcut bae
fart voe.
Pentru a se evita asemeni
Sub-directorul Creditului Rural, in- plan' neplacute, primaria nu
torcêndu-se din concediti, §41-a reluat . .
ia met o disposiVe ?
luertrile functiunil sale.
C.....D
r.7..*..D
intamqtie
sit
Di-seart Consiliul general de Ins- Mal mulp locuitorl al stradelor de
tructiune va Onea o a doa qedintt cari am vorbit ell. cA stati inundate
preparatorie.
s'ail dus in gloatt la primtrie 0 ail
cerut d-lui primar sit trimitt o co-
Dupe informatiunile noastre,
misiune la fnta loculul
direccare
st constiunea
qcoalei de meseril din Bucutate
halul in care se gAsesc stradele
relti va fi incredintatt d-lui inginer Belizarie, Vespasian, 0 parte din
Don.
strada Roseti, acum in timpul veril,
dar earna ? !
Debitantil de chibriturl se plâng
et directiunea monopolulul chibriturilor,
la fie-care cumpërttoare de chibriturl,
obligt ia chibrituri
bengale auctril pentru
Nu ir4elegem de ce asta. bupt ce
IlL chibrituri i se da unul debitant
numai 7 la sutt, de ce'l mat incarct
cu o cutie de cbibriturl bengale
care costa 24 lei pe care nu poate
sit. le vinzA ? Multi debitanti de la
infiintarea monopolului acele chibriturl,
di s'at stricat.
Pesta, 16 Septembre.
La 21 ale lunel d. Tisza, presedintele Consiliulul
, va convoca pe alegatoril s31 la Groswardein
pentru a le expune situatia financiara
a tAril §i politica urmatA de guvern
fn aceastä materie.
Constantinopole, 16 Septembre. (cal. incl.)
In sferele politice se atribue o mare importanta
ultimulul consiliu privat tinut la
Poarta sub presedinta lul Aarif pasa presedintele
consiliulul de stat, a lul Said
pasa ministrul afacerilor streine. Si a lul
Djevdet pasa ministrul de justitie. Se stie
ca fn acest consiliul care a tinut doe
zile, discutia a fost asupra respunsulul
principelul de Bismark la cererea de mediatiune
facuta de Turcia. Se stte de asemenea
cd la esirea acestel comferinte, un
marbata coprinzénd resolutiunile luate, a
,IIINIMII11111111111
BIBLIOGRAFIE
Se aflA In deposit la redactia Ro mttni Libere
Istoria Rominilor, 3 Tomurl a 5 fr. de A.
Treb. Laurian.
Atlantele geografic a 10 fr. tot de acelaql
autor, pentru capitall 4001,, rabat, iar pentru provincie
308/,3 i transport ul.
Dogmele i misterele religiunii creltine sag
Catechismul ortodox, pentru usul Icoalelor secundare
de ambe-sexe, de Drag omit. Demetrescu,
profesor In lall.
A e§it de curAnd In doe volume o editie noul
de Stil gi compositiuni aprobate de ministerul
instructiunel publice pentru usul claselor secundare
de 1. Idanliu.
Volumul 1.iu, care poate servi §i ca operA didacticit
de citire. pentru clasa 1 si a doua secundare.
coprinde 43 poesiT i aproape 30 bucAti In
prosA din autoril romAnT (modernT), precum
alte bucAtT de citit, transformat etc.
Toluma at destinat pentru clasa III §i.
a IV-a, coprinde, pe langl stilul epistolar i bucAtI
alese din autoril vechl i nol, toate genurile literare
cu definitiile lor §i Insolite de modele 1i de
planurl de compositiunl.
Ieri s'a terminat concursul pentru
bursele vacante in lcoala de meseril
Ieri alalttieri a ploat mal in UN ABSOLVER
din Capitalt..
toate pArOle Orii; abundent must nu-
mal cz.4*.D
la DrAgMani, la Novaci, qi la
Vidra,
bunAriI. Ieri diminea0, pe la orele 5, s'a EA- La Balaci a fost ieri *
* *
vAr§it o crimt oribilt la
alalttieri
casa Nr. 12 furtunt.
Aceastä zi doritti a sosit. din rnahalaua Ipsilant latA amA-
Vèrtejul care trece eu iutealti desbrA- nuntele ce le gAsim azl in Liberalul
cand arboril de florl, §i lipsind ast-fel grit- asupra acestel crime :
dine de fructele sale, nu poate sufla ve-
ARTE TEATRE
cinic.
qproprietarul numitei. case, evreul Fain-
* *
Timpul se scurge, arborul reinfloreste silberg, e§i pe la orele 4 lf, de dimineata
mult mat frumos si
*** GrAdina Dacia. Trupa ud.. Prahova
productele este pen- de a casa, spre a se duce la scorda romana care
evre- a dat representatiunt in cursul
In comuna Marginenii-de-Sus, tru grAdinar mat bogat ea pentru tot-d'auna. iascA,
judetul
andu-sb familia Inca dormind mute
veret in gra-
dina Dacia, va
Prahova s'a intêmplat S'apol totul are un sfarsit, chiar a tot .un
urma
alaltaierl o crima :
asternut pe podea, afartt de trul
aceste representatiuni
pant,
puternicia. Vine o zi in la 20 Septembre. AstAit
primard comunel a tost impuscat de locui-
care puterea se Moise care dormea in altA odaie. Jout
Nu mult 3 Septembre Domnia
torul Ionita, flul preotulul Andrei Banescu. sfAramit in maim acelor ce abuseaztt de dupa ce esi niste tipete desperate
Femeilor, opereta in
se 3 acte.
D. proeuror Teodoru si d. jude instructor
lUnsa. Apasatil se ridica
Inceputul la 9 ore precis.
triumfatort, pe auzirl de o-data din acea casA. Cand ve-
Serghiescu, de pe langa tribunalul Prahova, atl ruinile forte brutale, care se sfarma. FijI einil intrarti In odaia de unde aceste tjpete
plecat imediat la fata locului, spune Vointa. euragioaset Romance s'ag ridicat in sfarsit wag, o priveliste oribila li se infatisa
capul i
Primarul, dupti cate-va ore de crude s'all pornit mandri si bra vl pen- inaintea ochilor : Ita, sotia Feelberg,
suferinte, a incetat din viata.
tru a scutura selavia seculara.
Ultime Depeqi in vársta de vre-o 48 ant, Telegrafice
era deja un
El ag voit sa'si reca§tige independenta cadavru mutilat, iar patul in care zacea ALE cROMANISI LIBERK,
pentru a da mamet lor vechea-I stralucire. un lac de sange. Capul victimel era des-
Bratul le-ad fost tare ea si sufletul partit cu totul de corp toporul cu care
Pesta, 15 Septembre.
REGINA DUNAREI §i din singele lor versat pe eampul de bit- ucigasul s'a servit era infipt in parete im- Prefectul politiel Capitalel a interzis intae,
soarele libertAtet a facut sit incolteaseti preuna cu arterele
410 aducea aminte de libertate,
ce s'ad alungit
trunirile de studentl in cafenele saü res-
ttemura de dorul eL ea o floare, noua lor mArire.
si tinut de instrumentul taurante, sub pedeapsa de
fatal. Din capul
arestare.
Carm en Silva. Acum et ad pus o commit regalA pe victimel nu se poate distinge nimic ;
Pesta, 15 Septembre.
=GM--
fruntea mamet lor, pe care ad resbunat'o gele tasnind a deserts un semicerc aproa- Consiliul municipal a delegat pe primarul
de toate durerile trecutulul.
Ea este mandril si vanjoasa [ilea
pe regulat, stropind plafonul si o deputatiune compusa
a vit e-
paretele.
de represintantil
toate popoarele, gasind ett
jilor luI Traian.
aceasta Copiii in num6r de orasulul
trel, earl dorniead Buda-Pesta pentru a lua parte la
era drept, si frumos, ad salutat printr'un cu victima serbAtorile carl vor
Ea s'a asezat pe campul de battle casti-
in acelasi a§ternut, se destep-
avea loc la exposiiu-
acelas elan de entusiasm si
neagat
de stramosil
adrniratie pe tara in sgomotul din Cracovia.
teribilet loviturl, si and
viteaza sort a raselor
Acolo, virtoasa
latine, pe mica alarma prin tipetele lor
i viteaza sora. a raselor
sfAsietoare, sea-
Pests, 15 Septembre.
dar brava natiune Roma*
latine, sta departe de pe tinera rewit ea prin minune neatin§l de
ele, privindu-le cu
lovituri
Ziarele publicA detalil asupra mesurilor
ginti a DunArel. (r. N.)
ucigase.
luate de d. Dim. Sturza,
iubire printre orizonturl
ministrul Culte-
i ascultand, pen A. R. C.
lor In Romania,
tru ea apol sa li se Ilia Faptuitorul acestet oribile crime
eeou, tot ceea
este in-
contra episcopulul reforsu§i
flu! Feiselberg
mat din Transilvania, Dominick
in imomememlia*444661,som
etate ea de
Szasy, pe
timpul ultimel inspecti1
vre-o 30 de aril, §i care s'a gAsit
eclesiastice a aces-
stropit tut prelat in Romania.
peste tot de sAnge. Nenorocitul uciga§
MAI NOU pare a fi nebun.
Stettin, 15 Septembre.
Cadavrul femeil a lost transportat
Din causa timpulul ploios.
la spita-
Imperatul n'a
asistat astazi la manevre.
Din Marginenii-de-sus, judetul Pralul
st. Spiridon, dupa anchetarea facuta de d.
prim-procuror Teodoru,
hova, primim vestea ca primarul din
judele-instructor
Viena, 15 Septembre.
d. Savinescu, iar Moise Faiselberg fu de Contele Kalnoky va pleca Duminica din
localitate a fost impurat de un ocarndata dus sub Friederichsruhe
eseorta si va trece prin Dresda,
comisia
locuitor.
disp.
unde va ramane cate-va zile.
IndatA ce vom primi
vom publica.
amAnunte le
Comuna Ga10 va infiinta anul acesta
cilte-va divizionare de fete
0 de bttel.
Petersburg, 15 Septembre.
Rusia a luat hotArfrea sa pastreze atitudinea
sa pasiva fn cestiunea bulgara, deoarece
principele de Bismark tinend seama
de iuteresele Austriel nu va putea aproba
o actiune separata a Rusiel.
7010
bo/0
7%
4
4
g
4
t
4
.,
al FacultAtii de litere
i drept voeste
a se angaja inteun institut din CapitalA safi
ca meditator in familil particulare. Informatiunt
la Redactiunea acestut jurnal.
S'a perdu de cAtre d-nul
N. N. Darin pe
strada Coltea astazt un pachetel cu cate-va
acte intre earl si citatia Matte! curp. de
Casatie pentru ziva de 7 curent.
Cel ce le va fi gasit e rugat sA le depue
la prefectura Capitalet, sad la hotel de
France, Nr. 40.
S'a gA,sit un.
et cu a
pach cte
prtvitóre in proce-
sul cu !tic Rosenberg. Cel care le-a perdut
este rugat a se presenta la dornicilial delinetorului
actual, strada Batistea Nr. 22,
platind i costul insertiunel acestul anuneid
In jurnal.
VIN NEGRU
de Oravita qi Golu-Draneea
Vechit. de 4 alai, calitate superioara
tutulor altor vinuri.-15 fr. vadra §1.
ALB DE DRAGASANI
din reeolta anului 1883. 15 L. vadra la
PATIN POPESCU & ComP.
1 8. STRADA LIPSCANI. 18.
14**E40444444141411
CASA DE SCHIBIB
C.STERIU &C".
No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.
Pe ziva de 4 (16) Sepetare ora 10, 1887
Cump. Vend.
50/0 Imprumutul Comunal 1883 . 77"/4
50/, 4
4 1884 .
50/0 Scrisur1 Funciare urbane. . 88
60/,, . . t . . 95
a . W3'12
4 Rural . . 91'1,
r:1°/o RentA romanA perpetul. .
00/o ' amortisabill. . . .
60/0 Oblig. de $tat cony. Rurale.
60/0 4 4 4 CAile ferate Rom
7010 Imprumutul Stern 1864 . .
80/0 ' Oppenheim 1866
5 o/0 Scris. fonc. Urbane de MO .
6810 lmprum. Corn. de Ia0 Asphalt
Oblig. Casel Pensiun. (nom. 300)
1mpr. cu prime oravil Buqurescl
Actiuni Constructiunl
4 Nationala . . .
I Dacia-Romania . . .
4 Banco. Nationala . .
8 Banca Romitniel . .
1051/2
93
911/4
_
78
210
35
105
230
1020
C Fabrica de Baffle. .
Fiorini Valuta AustriacA. . . 2.01
MArcT Germane 1 24
Bilete Francese 100
' Englese 251/4
Ruble RusestI ... .. 2.25
Aur contra Argint 138/
Napoleon contra aur 2005
NB. Cursul de mat sus este In monedA
socotit duptt. cursul fisculul.
Aches& pentru telegrame : STEIRIII,
781/,
881/,
97
104
918/4
106
.931/2
96,/2
91814
220
36
106
240
1040
202
126
101
251/,
230
14
2010
de aur

Banc-a Nationalà, a Românief
Sirru TIUNE SUMAIIA
:t0 August 1886. 22 August 28
ACTIV
34882013 ( Moneta
25942345 ,...asa ( Bilete hypotecare . .
90801: Ef. pred. la cas& spre Mcasare.
20706060 Portofolid Romän í strein .
16125590, Imprum. garant. cu Ef. publice
11999979 FondurT publice
1951898'1 Efectele fondulul de reserv&
>
amort. Im
22679981 [mobil!
1596544 Mobiliar si masinT de imprim.
81129, ClieltuelT de administratie
31178270 Deposite libere
35661126 CompturT curintl
27300561 de valor!
183716913'
12d00000
1951736
152495
103797670
1387296
303206
31178270
31647355
1298885
183716913
PAS1V
Capital
Fond de reserv&
Fondul amortisArei
Bilete de Band. In circulatie
Profiturl si perdere
Dobanzl st beneficie diverse
Deposite de retras
Comptur1 curintI ....
de valor! . . .
35418610
25868485
980955
21566715
18179160
11993397
2503075
195646
2952939
138799
7/750
31453184
42037111
5903116
199268942
12000000
2506847
195859
111410120
1083676
277456
3145318
38367283
1974487
84651495
25868;110
128752
22226139
18653120
11999397
25'03.175
195613
2950397
138799
79808
31364584
41898126
5816780
198474428
sn-earsmoormamwelen.
12000000
2506847
195859
111541320
1083676
304642
31364584
37806817
1670683
199268942 198174428
PE MINEBALE 1)1\ RIL1
Isvor de vindecare cunoscut din vechime, pentru boale
DE RINICH1, B41C.A. .STOMAC, PODAG1a, BRON§ITÄ,
HEMOROIDE, ETC.
- 0 BEUTURA ESCELENTA DIETETICA -
Depoii in Bucuresei la I. OVESA, sucees. El. Zarnfirescu & C1e.
D1RECTIA APELOR IN BILIN (BOEM1A) :7_---
\4111eleiimilleassigilegoaravAnreinee4via2vA4m*NKM
OSIA NUMITA &MOM BORDEA compusa de trupurile
: Cu(aridesti, Arionesti, Stanesti i Lascoi unite
inteun corp, in intindere de 0.000 pogoane aproxirna -
tiv, situate in plasa i judetul Ialoini(a in departare
de o jumaate ora de gara Slobozia i o ora de gara
Ghimpati se arendeaza de la 23 Aprilie 1888.
Doritoril se pot adresa la proprietar in Bucuresti , Strada
Domniteï, Nr. 14.
;ineltayttrql tif 61121SIAMELICK .1,22422111W122Ciiditia 2illitekt"111C2E.
NATIONALA"
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE
IT 32.T_Tcx.r.amsci
Aprobata prin decret regal Nr. 225 din 25 Ianuarie 1885.
CAPITAL SOCIAL 6.000.000 Lei'
Prima emisiune 3.000.000 lei deplini varsati 15.000
actiunl de lei not)! 200 fie-care, din care 1.000.000 lei
specialmente afectaV ca fond la garage pentru ramura
asigurarilor asupra
Reserya de premil si fond reserya 81000 lei
`NATIONALA, asigura. :
I. In contra daunelor de Incendhl. II. Contra daunelor de grindiná
(piatr1). Ill. Contra daunelor de Transport precum i Valori.
1V Contra spargerel geanaurilor, oglinzilor, etc. V. Face
asigurare asnpra vietel.
A) CAPITALUR1 F1XE IN CAZ DE DECES. - Cu participare
de 70 1, din beneficid In combinapunile urmAtoare : asigurArt
asupra viet.e1 uneia sad a dou5 persoane, asigurArl temporale,
asigurArl mixte i asigurarl mixte cu capital dublu.
B) CAPJLTALUIII IN CAZ DE VIATA, - CombinatMnile
urmatoare :
Asociatiunl mutuale de supra-vietuire. AsociatiunT in grupurl
de 12 an1 pentru copii de la 2 anl jum. pan& la 9 inclusiv; Contra
asigurgr! capitalurI fixe pentru Dote, fail contra asigurArt
reute viagere In diferite combinatiun1.
PAnä la finele anulul 1885 'Nationala, a realisat in diferite
ramur1 de asigurarl ca premiT apre ¿irnativ 10,500,000 lel n., si a
platit ca despagubir1 aproxirnativ 7,500,000 le1 n.
DIRECTIUNEA GENERALA
Strada Carol I, Nr. 5.
VOLOWSIZIONINEdirall
MINAMIN. JAW
BuenreteI-Foctiaril-Rorn.0.0
waimAA,..L...;111aZ.A
'11112111111CMAMMErdir taVEMPLIMEMSIMENIIMilitiMk
ROMANIA LIBERA
ANKER"
SOCIETATE LE ASIGUR. ASUPRA VIETEI SI RENTEI IN VIENA
Concesionatit pentru decretul din' 1 Ianuarie 1870
In luna Julie 1887 s'ad efectuat 693 polite pentru fr. 3,962,457.00 iar de la 1 lanuarire 1887
in total 4898 polite pentru fr. 28.926.060.00. - In luna Iulie a. c. s'ad incasat In prime $i depunert
fr. 708,534.80; iar de la 1 lanuarie 1887 in total fr. 6.084 110.80. - Pagubele plAtite in luna lulie
1887 ag fost de fr. 222.233.00, iar de la 1 1anuar:e a. c. in total fr. 1.169.221.10
Averea societa0 la 31 Decembre 1886 peste 42 milioane fr.
asociatilor 7) 42
ImpreunA peste 84 milioane fr.
Starea asigurArilor la 31 Decembre 1886 era de : 74,419 polite cu un capital de franc).
386,740,945. Pan& la 1 Ianuarie 1887 s'aLi plAtit de catre Societate pentru cazurl de moarte
asociatiuni (zestre) peste 123 milioane franc!. - Asiguratilor cu parte la castig s'a plätit de ca.tre
Societate pentru anul espirat o dividend& de 25°1c. - Asociatiunea ajunsg. la lichidare In anul corent
a produs o fructificare de 7 0/0 dobändl dobända la dobAndà iar asociatiunile cu capital
garantat si cu participare de 85 olo parte la astig, a produs o dividend& de 25,18 la 0/0 din capitalul
asigurat. Asa dar pentru fie-care mie de frand s'a plätit 1000 plus 253 69.
Informatiunl se dal voios oferte se primesc la
L. glar Agenfia Generald pentru Bomânia slegg
13ncurescl, strada Coltel Nr. 24 Iris, vis-a-vis de Banat. Nationala a Româniel, -
NIMM11111.11111=12,.
1
Cea maI bunk hârtie igienicâ de çigäri este
DOROBANTUL, LES DERMEIIES CARTOITIIES, L'INDEPENDANCE DE Lk ROMNIE
rtabricat de Frati.i. DEL'a T.7 /NT S M 1NT
asta hârtie analisat& de atre d. doctor Bernath, directorul laboratorulul himic al Eforie!
spitalelor civile si al Faculatil de medicinA din Bucurestl, s'a constatat ca cea ma1 bund in toate
privintele din toate hartiile de cigar& ce se import& In tail, de oare-ce insuseste U.:ate proprietAple
unel Usti! de cigarl ireprosabilA, find cu desAver$ire lipsit1. de tesatura animalt, cum si de
substante lemnoase $i fabricatA numat de WI.
A se feri de contrafacere. Numal atuncl sunt veritabile, când fie-care foill poartl firma noastrA
si pe scoartS, semnatura noastrfi.
FratiI BRAUNSTEIN.
_4-.D-ardk.z,,gq.ibsit4441.414-0401,1114141410114,444,*4141111.411*****110114.0tivie
. Usina
VLADIMIR
CROIIPOIVILJU ClUIRT11111
BucuREsci Strada -131.1CURESCI
AnunO. dare Onorabila sa clientela, cà pentru Sesonul de
Vara a priimit un nuot transport de Stofe Franceze
Engleze din cele mai renumite fabrici din Europa. - Totd'odatã
cu aceasta ocaziune atragem atenOunea Onor. public
si asupra distinsel. Stofe Nationale fabricata in tara,
'wonsmavoi.
1.1TPTIOid.
modynos.
a,
IMM1111111i1020011,
SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA
DELA COTHOCNI
Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. Intreg v6rsat
situata la Bucuresci, Cotrocenl, Soseaua Pandurilor, peste drum de Asilul Elena,
legata cu calea ferata prin sttqiunea Dealt).- Spirea,
D1REC1IUNEA i DEPOSITUL PRINCIPAL : În Bucurescl, Strada Regala Nr. 17, casa F. Göbl fit,
- A.d.resa telegrafien : 113ASALIT, Etueuresei -
M.=
DEPOSITE SECUNDARE
In Bucuresci, Calea Grivita, Nr. 66.
In Braila la D. G. Grosovich, piata Sf. A.rhangel.
In Craiova la D. G. Potunay, banquer.
Industria Nationalà ale cilret produse aú "ol4inut la Exposipunea Cooperatorilor din BucurescI
cea mat mare recompensa ;
31111Ir DIPLOMA DE ONOARE CLASA I-a
Estras din pi-et-mile eurente pentru 13ueurese1
= z PRETURI.LE
Cal. 1 Cal. 2 Cal. 3
Z.',,, ca. cu
Fetal MaterialuluT e.;,. .,:s 02 1111 dh,
4, s
.,') igg -,Ú z igg
c..., "4'
.
o... 94 4 0-
Pavele pentru bordure la rn. 1. 10 350 4.25 325 4.00 300 3.75
Pavele pentru pavagiti la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00
LespezI pAtrate la m. p 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50
Pätrate felurite la m. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00
Bordurt de grAdinA la m. I. 10 150 ..-L. 130 -.- 100 -.-.--,
CArArnizt refractare la m. c 420 320 -,- _ _
CArArnizI cu 6 gaur1 . . . . . la m. p. 80 65 - , _ - -,- - _, _
Se aduce la cunostinta Onor. Public el In Bucurescl i Orasele In care esecutA lucrArl pentru
ComunA, Societatea sA. InsarcineazA $i cu esecutarea, garantand Intrepnere a un an $i cl se
mal stia Ia using, materiale vecht $i disforme en
PRETIUL FOARTE REDUSE
J1 esit (It, sub tipar in edit TipogPo 11..0
Regale, F. 66b1 Pasagiut
CONDUCTOR ELEMENTE
LA DE
GRIMiTICA ROMAN,;4
In fcoalele primare urbane
rurale.aplicatd la buctICI de citire
MANUAL
Pentru institutor! i institutóre,
1nvètetorT si Invetétoare,
precum i pentru eleviI scólelor
Normale.
GRAIYIAIICA ROMANA
in poalele primare urbane fi
r wale aplicatd la buceIti de dare
---
MANUAL
Pentru elevil din clasa a II-a
si a III-a primarl.
PARTEA I PARTEA I.
Pentru clasa II-a li a III-a pr.
de VASILE MANDREANU,
t
profesor de limba si literatura roman& la scoala normalA
de institutor! din Bucureltt Carte autorisatA de Ministerul Cultelor
$i al Instructiunet publice.
ED1TIUNEA a TREIA ED1TIUNEA a PATRA
Pretul 2 leI 50 haul - - Pretul 1 leil
0 domnisoara
care a predat mal multi ani leetiX
de piano §i niuzica vocald
la
Asilul Elena-Demna, unde examenele
s'aa depus inaintea directorului si a profesorilor dela
Conservator, doreste a da lectiuni pe la pensioane , case
particulare (si in provincie). - A se adresa la administratiunea
ziarului Bornânia libera Pasagiul Boman, Nr. 3 bis.
Campania gazului aeriform din Bucure§ti
Avem onoare a aduce la cunostinta Onor. Public a,
posedgm Catran de ealitate bunk, care amestecat ca
iepin saù praf de Cok convine foarte bine pentru a protegea
fondatiunile constructillor contra umiditAtii.
Asemenea un strat de catran in stare lichidk , introbuintat
ea vopsea i încìtlzit putin , protege cu sueces
fondatiunile i imprejmuirile de lemn, contra umiditatii
putrezirel.
Pretul catranulul cumpêrat in cantitatl mid este de
10 bant kilogranrul, loco uzina , iar pentru eantitäti
cari tree peste 1.000 kilog. directia acordä scázaminte.
Profitäm de aceastä ocaziune pentru a instiinta c6, putern
furnisa Cok in provincie cu pretul de lei 57 §i 50
bani 1.000 kilograme, calitate incarcat in vagon
la gara de Filaret ti expediat la adresa destinatorulut
Direetiunea.
1
14444011~0410400***044141;4~434 68.44 0
Mare depoii de specialitäti medicinale
STREINE SI INDIGENE -
-41-P JP C T 1\/11RdIM
OBJECTE DE CAUCIUC.
ELIXIR EUPEPTIC
DIGESTIV COMPLECT
cu pepsingt , pancreating i diastasA, preparat de
Victor Thiiringer, farmacist.- Flaconu lei 4.50.
VELOUTINE
preparat de Victor Thirringer, farmacist.
0 PUDRA IGIEN1CA , FOARTE FINA , PABFUMATA,
superioara altor preparate de asemenea naturl.
- Cutia LeY 1. -
DEPOUL GENERAL :
Farmacia la Ochiul lui D1111111eZell -
- vis a-vis de palatul Stirbeiìi -
Bueure.stT, Calea Victoria!, 126, BucurestI
Mare depot"' de specialitäti medicinale
- STREINE SI INDIGENE -
,041.0.4,414.144.**44.4144NHIM414444144
MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMANIA valabil dela 1887
2. Roman-FoclanI-Bucurelcl
Denumirea trenurilor
Ace. Pers.1 Trenurl mixte
2 24 62 64 66
VINIMON
3. Bucurelti-Vêrciorova
Denum. trenurilor
Fulg.1 Ace. iPers.imixt
C. 3 ! 25 43
4. Vêrciorova-Bucuresti
5, BucurelcI-Giurgill.
Bucuresci. Tipografia Curtil Regale, F. Gobi Pasagiul RouAn, Mc. 12.
2/.0.
6. Giurgiu-Bucuresci
11111M11111111111111111111111111111111011111111121111MIP
7. Bucurelit1-Fetelf1
8. Fete§t1-BucurqO
Denum r, a Trenurilor
Denum. trenurilor
Denum. tren.
Acc. Persóne
Denum. trenur.
PlAc. Ace.
ArAt. tren
tren.
STATIUN1
1 21
STATIUNI
Fulg.iAcCiPers. PeiS.
Acc.¡Pers.'inixt
27 29 9
STATIUNI
STATIUNI
STATIUNI
Ace. IPers. Mixt
! 26 -68
STATIUN1
Pers.
-31 -33
C
or. M. or.rn. or.m. or.m.lor.m.
32 34 wrATIumi
or.m. oi..m. or.m. or.m. or.rn
39
STATIUNI
or.m.
40
oran.[OrandOr.m. oran
or.m.nr.m.orJn.
IMO=111
nóp. chm. dim. p.m.
sera p. ni.1 CLIRMI orrn. or.rn. or. rn
or.m.\ o.rn
dun.
p. m. sera
Bucuresci
dim. p. rn.
or.M. 0.M
p. m. nop. p. 111.
11,00 8,50 7,30 6,30 4,40 Roman
dim. p. rn
8,25 12,30i 5,45 Bucurestl 4 05
Ploestl
7,45 8,15 2,45i Vercioruva
p. mi dim. sera
3,22 12,51 8,00
12,33
3,45 Bucurestl
dun.
10,46 tr. 61 *) 7,35 Bacát1 5,40 7,10 5,30 Giurgiu
9,25 1,55 p. m. 7,50 p. in Titu 5,07
Buzn
845 9,38 4,07 Severin
110,13 8,34
P. m.
3,48 1,16
Bucurestl
8,40 4,4U Comana
7,00
2,25 1,02 1,10 6,10 MArásrsti 6,24 8,25 6,45
Fetest! 4,20
Comana
11,22 7,40 12,12 5,05 GolestI
11,131 9,31 Ciulnita
10 57 5,33 Ciraatiroava 6,4-0
lam.-Slrat
3,58 12,33
3,23
Giurgiu
9,50
2,25 7,48 Focsani
9,25
Cminita 5,36
7.45 BucurestT
11,54 9,26 12,59
3 52 12,25110,40
Pitestl 6,24 10,01 11,23
Focsanl
4,55
Fetestl
4,29
1,54
11,02 Bucuresti 8,25
tr. 23 3,48 10,10 Rim.-tiärat 12,49 tr. 22 10,55 2,24 CostestI
11,54 Slatina 8,05
MArdsesti
5,24 2,30 9. Ploestl-Predeal
5,15 12,00
10. Predeal-P1oe01 11. Faurel-Fetelti
5,15 a. m. Buzen. 12. Feteltl-nurel
2,01 1,181 3,46 Slatina 8,10 11,50 1,29 Costestl
6,39
Baca-A 7,39
4,11
2,55
tr. 44
9,85
Ploiestl 3,45 3,391 8,00 10,17 Piatra 12,12 1,58 tr. 67 Pite1t1
séra dim.
9,67
dim.
7,11 5,13 9,5
di m. p. w. séra
P. m
la. m.
Ploiestl
*) Trenurile de plAcere circulä Dumineca si s6rbAtorile
Craiova
6,15
9,33 1,14 3,27
9,38
9,01 Golestl
8,19 Predeal
5,29 10,1
7.45 4.61 7,05
Faurel 1,15 Fetestl 11,32
determinate.
Câmpina
Severin
7.14 10,42
12,06 3,53 7,19 1,40 Titu 11,16 8,24
9,20 Sinaia
6,56 11,3
8,21
Fetest1
5,32 8,11
3,50 aural 2,04
Sinaia 8 30 11;53
Verciorova 12,2[3 4,15 7,45 2,10 Bucurest1 12,20 9,25
10,31 Câmpina
8,15 12,50
9,18 6,29 9,09 13. lavI-Unghent
Predeal 9,10 12,35 11,08
14. Unghffl!_21.jild
Ploest1 10,09 7,25 10,00
15. p, m. a. in,
16. Rimnicu-Vileel-Corabia
17. Bu,z6A-Galatl
18. Galatl-Buzéé
19. GalatI-Mitrase§c1 20. Marasevel-Galatl Iall
P. m.
1,20 7,15 UnghenT 2,46-19,03
a. m.
a. rn.
dim; p. rn.
séra dim.
UnghenT 2,20 8.30
4,011.0,4
Corabia
8,40
R -Vilcel
dim.; nóp.
7,50
Caracal
Buzki 2,30 1,02
Galati 9,40 8,40
dim.ip. m. n6p.
11,13
P. In. dim. Galatl
Piatra
7.45 11,40
21. TeencI-Vaslul
2,J 5
AureT 3,28
Marlsesti
2,16
Piatra
a. m. nöp Barbos1 10,20 9,19
5,25 4,49 11,35
22. Vaslui-Tectie1
8,30 4,00 Barbos1
2,10
séra
Caracal
8,30 12,50 TecucT
4,22
Bräila 5,03 3,58 6,45 11,3 BrAila 11.01 10,02
5,50 5,45 12,34 Tecucl 6,15. 5,5 Vasluid -5.35 5,42
9,15 4,45 Tecuel
7,30
10,35
Corabia
11,14 4,05
6,40
Barbos1 5,40 4.36 7,40 12,15 l''Aure1 12.32 11,46
Barbos1 8,15 3,53 BArlad 8,38 8,05 Bérlad 8,17 8,25
Maräsestl 11,01 11,45 4,45
Gala II 6,15 5,10
Bused
12,53
Galatl
8,60 4,35 Vasluid 10,50 10,0 Tecucl 10,15 10,,0 _
29.Cinnpina-Dottany 30. Dottana-Cfunpin;
23. Titu-Tirgoviste 24. Tîrgovite-Titu
25, Adjud-T.-Ocna
26. T. Ocua-Adjud 27. Bacafi-Piatra N. Cimpina 111,001
28. Piatra-N -Bacad
Doftana 5,5-0
dim. séra
Titu
dimdp rn.
Doftana 111,201
dim. p. m.
dim. p, m.
ampina 6,08
10,00 9,00 Tirgovi$te
a. in. p.
Tirgoviste
6,551 6,20 Adjud
p.
6,10 4,15 T.-Oena 9,45
11,20 10,15
8,20 BacAd
Titu
7,51 3,09
8 05! 6 30 T.-Ocna
Piatra N.
8,05 6,20
10,56 6,25
31. Cern -Constanta C3o2n. Ct sat a I)
Adjud
11,35 10,00 Piatra N. 10,13 3,32 Bacad 1,20 8,50 Cernavoda 6,50! 9,20
33. PloiestI-Slanic
34. S1anic-P1oelt1
35. Costestl-T.-Magurele
Constanti 8,2011,8k Cernavoda
36. T.-MAgure1e-Costelt1
4,37
37. GolestI-C.-Eung 38. C.-Lung-Golestl
--
a. m.
1 p. m.
m.
39. CAlArasl-Slobozia 40.
Ploest1
10,45
dim.
SlAnic
la. p. M.
5,00
Costest! 12,25
m.
PlopenT
11,39
T.MAgurele 6,10
la. rn. p. m
Ploperil
GolestI 111,00 5,35 C.-Lung
5,59
RosiorT
Slinic
3,40
12,40
BosiorT
8,25
7,15 2,25 CA1Ara$1 I 8,3514.15
Ploe$1.1
StAlpen!
Slobozia ' 8,50k ii-30
112,20 7,02 S1illpen1 1
6,50
T.M3gurele 6,05
CostestI 11,30
8,301 3,36 Ciultiila ; 10,05 5.50
C.-Lung
Ciulnita 10,12 b,551
1 30 8,15 Gole$0 9,551 4.51 slobozia 1(1,45 6.30 CAlArasl
Ann
I.
a,
1